Constantin cel Mare

Dinastia Constantinian (27Februarie-274-22Mai-337)

● Flavius Constantius

Ani domniei
● 306-337
Puțină Bibliografie
Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus
cunoscut sub numele Constantin cel Mare sau Constantin I, a fost Împărat Roman între 306
și 337. Din 324, el a condus ca împărat unic.
● Doua sau mai multe realizări politice
Împăratul Constantin I a dus o politică militară, religioasă și economică profund
reformatoare, care i-a permis să reunească sub unica sa autoritate un Imperiu Roman slăbit
și divizat. S-a debarasat de împărații Maxentius în 312 (Bătălia de la Podul Milvius) și
Licinius în 324 (bătălia de la Adrianopole). Domnia sa a văzut stabilirea libertății religioase
individuale, care a pus capăt persecuțiilor creștinilor (Edictul de la Milano, 313).
● Realizări semnificative pe plan extern
A pus provizoriu capăt disensiunilor dintre Bisericile Răsăritene convocând Primul conciliu
de la Niceea (325), și și-a afirmat autoritatea în domeniul religios. A instaurat o monedă
stabilă (Solidus, în 312), a dezvoltat administrația centrală, a apărat frontierele Imperiului
contra atacurilor francilor, alamanilor, sarmaților, goților și sassanizilor. A fondat, în 330, o
nouă capitală cu numele său, Constantinopol (actualul Istanbul).
● Constantin cel Mare a fost perceput de contemporani ca împăratul roman ce a
adus creștinismul religie de stat.Dar în istorie este cunoscut felul în care a obținut
tronul după ce a văzut într-un vis semnul crucii-„în acest semn vei învinge„ ,apoi
însemnând scuturile soldaților cu acest semn și a învins.
● Ultimii ani ai lui Constantin
● Între 325 și 337, Constantin a continuat să sprijine Biserica și să folosească resursele
statului pentru construirea de biserici. Micul regat Iberia (astăzi Georgia) din Caucaz a
adoptat creștinismul în timpul domniei lui Constantin