UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ȘTIINȚE ECONOMICE

CATEDRA CONTABILITATE SI INFORMATICA ECONOMICA

Lucru individual
la disciplina ANALIZA GESTIONARĂ
STUDIU DE CAZ

Analiza asigurării întreprinderii cu resurse materiale şi a eficienţei utilizării

acestora.

Conducător științific : TCACI NATALIA ,Conf. univ, doctor

Autorul : Ivanov Elena, Grupa: Con 1402

Chișinău - 2016
 Cuprins
Introducere…...................................................................................................3

1. Analiza aprovizionări şi asigurării întreprinderi cu resurse materiale…. .4

2. Analiza eficienţei utilizării resurselor materiale în baza indicatorilor
sintetici.....................................................................................................9
3. Analiza factorială a consumului specific de materiale…........................11
4. Calcului influenţei factorilor privind utilizarea resurselor materiale la
modificarea valori producţiei fabricate şi volumului fabricării produselor
concrete...................................................................................................14

Încheiere…...................................................................................................17

Bibliografie…...............................................................................................18

Anexe…........................................................................................................19

Introducere
2
 Prin analiză ca metodă de cunoaștere se subînțelege descompunerea unui fenomen în
elemente componente precum și stabilirea factorilor (cauzelor) care l-au generat, pentru a
descoperi trăsăturile esențiale ale fenomenului analiza se îmbină cu sinteza.
În contextul relaţiilor economiei de piaţă o atenţie deosebită trebuie să se acorde
eficienţei utilizării factorilor de producţie, deoarece atât cantitatea, cât şi calitatea lor
influenţează esenţial asupra rezultatelor economico-financiare obţinute de întreprindere în
urma activităţii desfăşurate. Forţa de muncă este unicul factor important care este capabil să
producă valori noi. Concomitent, acest factor are un rol determinant în dirijarea procesului de
producţie, este creatorul şi animatorul mijloacelor de producţie.

Actualmente, orice unitate de producţie trebuie să asigure necesităţile în resurse

materiale de sine stătător, precum şi utilizarea lor eficientă. Folosirea raţională a resurselor
materiale este limitată de deficitul acestora,scumpirea lor şi de necesitatea ocrotirii mediului
ambiant. În asemenea condiţii folosirea eficientă a materiei prime, produselor petroliere,
energiei, capătă o importantă premondială.

Sarcinile principale ale analizei:

definirea noţiunii de resurse materiale şi explicarea importanţei analizei acestora;

prezentarea analizei aprovizionării şi asigurării întreprinderii cu resurse materiale;
explicarea modului de analiză a stocurilor de materiale;
descrierea tehnicii de analiză a eficienţei utilizării resurselor materiale în baza
indicatorilor generalizatori sintetici;
expunerea modului de calculare a influenţei factorilor privind aprovizionarea şi
asigurarea cu resurse materiale şi utilizarea acestora la devierea volumului producţiei
fabricate şi produsului concret;

Obiectul analizei economice - îl constituie studierea aspectelor activității economice a

întreprinderii de aprovizionare a resurselor materiale toate reflectate într-un sistem de
indicatori ai rapoartelor statistice, situațiilor financiare și evidenței contabile.

Cuvintele- cheie: resurse materiale, stocuri, factorilor, eficienţă, volumul producţie fabricate;

I. Analiza aprovizionări şi asigurării întreprinderi cu resurse

materiale.
În condiţiile unei activităţi durabile fiecare unitate economică trebuie să elaboreze de
sine stătător un program bine chibzuit de aprovizionare şi asigurare cu resurse materiale.

3
 În realitate, însă, sunt foarte frecvente cazurile când disponibilităţile băneşti reduse,
lipsa resurselor materiale necesare, precum şi costul lor exagerat pe piaţa de desfacere
creează unele probleme obiective şi subiective privind aprovizionarea şi asigurarea
întreprinderii cu resurse materiale. În astfel de condiţii devine evidentă necesitatea gestionării
eficiente a tuturor resurselor materiale de are dispune întreprinderea la un moment dat. Acest
lucru poate fi efectuat în baza normării justificate a stocurilor de materii prime şi materiale la
depozitele întreprinderii, precum şi a elaborării unor norme rezonabile de consum pe unitate
de produse (lucrări executate, servicii prestate). Un rol deosebit revine analizei şi controlului
permanent al normelor elaborate şi utilizate de subdiviziunile întreprinderii pe parcursul
perioadei de gestiune.

Sursele principale de informaţie:

 Programul social-economic de dezvoltare a întreprinderii (capitolul „Resursele

materiale şi utilizarea lor”) sau Programul se aprovizionare a întreprinderii cu resurse
materiale:
 Raportul statistic nr.1-p (anual) „Producţie”.
 Raportul statistic nr.5 „Consumurile şi cheltuielile întreprinderii”.
 Situaţia privind mişcarea valorilor materiale.
 Fişa de evidenţă a materialelor.
 Calculaţia planificată a materialelor.
 Alte surse de informaţie.

Un element important al intensificării producţiei este folosirea raţională a resurselor

materiale. Satisfacerea cerinţelor economiei naţionale în resurse materiale este limitată de
deficitul acestora, scumpirea lor şi de necesitatea ocrotirii mediului ambiant. În asemenea
condiţii folosirea eficientă a materiei prime, produselor petroliere, energiei capătă o
importantă primordială. Aprovizionarea cu materie primă şi materiale reprezintă un proces
deosebit de complex şi dificil, mai ales în condiţiile accentuării deficitului acestora. De altfel,
o asemenea situaţie constituie unul din factorii care impune folosirea cu maxim a randament a
resurselor materiale.

Din planul de aprovizionare este dimensionat necesarul de asigurare, fundamentat pe

normele de consum în corelaţie cu producţia fizică stabilită pentru o anumită perioadă. De
modul în care derulează procesul de aprovizionare depinde constituirea rezervelor materiale
şi ritmicitatea producţiei. Pornind de la aceasta, managementul întreprinderii trebuie să
dispună de informaţiile necesare pentru a preîntâmpina apariţia unor goluri în aprovizionare.

4
 La prima etapă prevede aprecierea asigurării necesarului de materiale (ANM), care se
calculează:

ANM= Si+ I / NM * 100% (1.1)

Unde,

 Si- stoc iniţial de materiale;

 I- Intrări de materiale;
 NM- necesarul de materiale;

Concomitent la această etapă se apreciază îndeplinirea planului de aprovizionare cu materie

primă şi materiale în baza următorilor indicatori:

1) Procentul de aprovizionare cu materiale;

2) Abaterea absolută faţă de necesarul după normă;

La această etapă se compară cantitatea disponibilă cu necesarul după normă pe tipuri de

materiale în cazul cînd cantitatea disponibilă este mai mică decît norma stabilită. Se
calculează volumul producţiei care nu va fi obţinut din cauza insuficienţei unui altui material.

Aprecierea asigurării necesarului de materiale poate fi efectuată în baza tabelului 1.1

Tabelul 1.1. Analiza asigurării necesarului de materiale

Denumirea Necesarul de Cantitatea Abaterea Procentul

materialelor materiale după disponibilă absolută asigurării
normă necesarului
A 1 2 3=2-1 4=2/1*100%
Pachete Galbines, 3400 2400 -1000 70,59
bucăţi
Nojax D-19, 40960 7000 -33960 17,09
bucăţi
Poliamid D-90,m 3750 4966 +1216 132,43

Aţă, m 249,6 189,1 -60,5 75,76

Forme de 720 359 -361 49,86

aluminiu, bucăţi

5
 Concluzie:

Din datele prezentate în tabel se observă că întreprinderea este asigurată totalmente cu

materialul Polimid D-90. Mai mult ca atît la materialul Polimid D-90 cantitatea disponibilă
este mai mare cu 1216 m. Însă se constată insuficienţa materialului Pachete Galbines, unde
procentul de asigurare 70,59 şi cantitatea disponibilă este mai mică faţă de normă cu 1000
bucăţi. Această situaţie se apreciază negativ, deoarece întreprinderea va avea dificultăţi ce
poate să provoace neîndeplinirea programului de producţie. Le fel se constată insuficienţa
materialului aţă, unde procentul de asigurare 75,76 şi cantitatea disponibilă este mai mică faţă
de normă cu 60,5 m. De asemenea se constată o insuficienţă şi la materialul Forme de
aluminiu, unde procentul de asigurare 49,86 bucăţi şi cantitatea disponibilă este mai mică faţă
de normă cu 361 bucăţi. Cea mai mare insuficienţă se înregistrează la materialul Nojax D-19,
unde procentul de asigurare este de 17,09 şi cantitatea disponibilă este mai mică faţă de
normă cu -33960bucăţi. Această situaţie se apreciază negativ, deoarece întreprinderea va
avea dificultăţi ce poate să provoace neîndeplinirea programului de producţie. Şi încetineşte
activitatea întreprinderii.

În practică analitică se examinează gradul de aprovizionare cu resurse materiale ţinînd

cont de modificarea stocurilor( iniţiale şi finale), cantitatea intrărilor şi asigurarea necesarului
pe fiecare material în parte.

La a doua etapă se apreciază asigurarea întreprinderi cu materiale conform

contractelor încheiate cu furnizorii. În acest caz se compară furnizările efective cu datele
contractuale, vizînd respectarea cantităţii livrate, sortimentului şi a termenilor de livrare.

Se calculează şi se apreciază următorii indicatori:

1. Coeficientul de aprovizionare (Kapr.) după relaţia:

Kapr=QMintr/ QM neces *100% (1.2)
2. Coeficientul de asigurare( Kasig) după formula:

Kasig= QMasig.neces/ QM neces* 100% (1.3)

Unde,

 QMintr- cantitatea materialului intrat;

 QMneces- cantitatea necesară de material, unităţi naturale;
 QMasing.neces- cantitatea intrată pentru asigurarea necesarului, unităţi naturale;

6
 La a treia etapă de analiză se apreciază mişcarea stocurilor de materiale utilizînd informaţia
din borderoul de mişcare a materialelor. În acest caz analiza se efectuează după indicatorii:

1) Stoc iniţial de materiale (Si);

2) Intrări de materiale (I);
3) Consum de materiale (CM);
4) Stoc final de materiale( Sf= Si+ I- CM);
5) Stoc final în zilele de consum ( Sf(z)= Sf/ CM*360 );

 360- numărul de zile pe an în calculele economice (pe trimestru-90; pe lună-30zile)

Stoc final in zilele de consum reprezintă perioada în care întreprinderea este asigurată cu
materiale necesare. Aprecierea se efectuează după valoarea minimă a stocului final.

În tabelul analitic 1.2 vom analiza gradul de imobilizare a stocurilor de materiale şi

perioada de timp în care întreprinderea este asigurată cu resurse materiale.

Tabelul 1.2. Componenţa şi mişcarea stocurilor de materiale pe parcursul perioadei

de gestiune

Tipuri de materiale Stoc iniţial, mii Mişcarea materialelor, mii Stoc final Stoc final în
lei lei mii lei zilele de
Intrări Consum
consum

A 1 2 3 4=1+2+3 5=4/3*360

Materia primă 168802 10557518 10485542 21211862 728,27

Ambalaje 486500 426036 270300 1182836 1575,36

Combustibil 78489 1020545 992663 2091697 758,58

7
Piese de schimb 625920 547465 517263 1690648 1176,64

OMVSD 260890 675251 654729 1590870 874,73

Materiale de 11374633 52157948 48463991 111996572 831,93

construcţie

Alte materiale 766755 1465646 1599204 3831605 862,54

Total 13761989 66850409 62983692 143596090 820,76

Concluzie:

Conform calculelor efectuate în tabel putem constata că întreprinderea este asigurată

suficient cu toate resursele materiale. În baza plafonului teoretic cifra minimă 758,58 de
zile ceia ce înseamnă că întreprinderea e asigurată cu toate materie primă necesare pe o
perioadă de 820,76 zile. În special cu ambalaje, întreprinderea e asigurată pe o perioadă
mai îndelungată de 1575,36 zile, cu piese de schimb pe o perioadă de 1176,64 zile. Iar cu
OMVSD pe o perioadă de 874,73 de zile, materiale de construcţie 831,93 de zile, iar cu
alte materiale pe o perioadă de 862,54 zile.

II. Analiza eficienţei utilizării resurselor materiale în baza

indicatorilor sintetici

Eficienţa utilizării resurselor materiale se analizează în baza următorilor indicatori sintetici:

8
 1) Randamentul resurselor materiale consumate - exprimă cîtă producţie în expresie
valorică a obţinut întreprinderea la fiecare leu de materie consumată.
Rm= VPF/CM (2.1)
 Rm- alocarea materialelor consumate ce poate fi selectate din datele evidenţei
contabile sau raportul statistic S-C-I. Consumurile, cheltuielile şi investiţiile
întreprinderi, deoarece resursele materiale e un indicator direct de eficienţă, creşterea
în dinamică se apreciază pozitiv fiindcă atestă creşterea valorii producţiei fabricate la
fiecare leu de materiale.
2) Consum specific de materiale- reflectă acel consum care este necesar întreprinderi
pentru a asigura creşterea valorii producţiei fabricate.
➢ CS= CM/VPF* 100 bani (2.2)

Creşterea în dinamică a consumului specific de materiale se apreciază negativ, deoarece

denotă despre reducerea eficienţei materialelor şi majorarea costului producţiei vîndute.
Ambii indicatori se apreciază în dinamică calculîndu-se abaterea absolută şi ritmul de
creştere.

În tabelul 1.3 vom calcula şi vom aprecia modificările în dinamică ale indicatorilor sintetici
ce caracterizează eficienţa utilizări resurselor materiale.

Tabelul 1.3 Analiza eficienţei utilizării resurselor materiale în baza indicatorilor sintetici

Indicatori Metoda de calcul Anul Anul de Abaterea Ritmul de

precedent gestiune absolută creştere,%

A B 1 2 3=2-1 4=2/1*100%

Valoarea producţiei VPF 338531 372423 +33892 110,01

fabricate(VPF),mii lei

Valoarea materialelor CM 287049 309682 +22633 107,88

consumate(CM), mii
lei
Randamentul RM=VPF/CM 1,1793 1,2026 +0,0233 102,0
materialelor
consumate
Rm=VPF/CM), lei
Consum specific de CS=CM/VPF*100 84,79 83,15 -1,64 98,06
materiale( CS= %

CM/VPF*100%),ban

9
 i

Concluzie:

Din datele prezentate în tabel 1.3, rezultă că la întreprindere are loc sporirea eficienţei
resurselor materiale consumate, astfel randamentul s-a majorat faţă de anul precedent cu 2,33
bani sau 2,0%, concomitent, consumul specific de materiale s-a redus cu 1,74 bani, acesta
semnifică că întreprinderea necesită în anul de gestiune un volum redus de materiale pentru
obţinerea unui leu de producţie fabricată. Luînd în consideraţie caracterul lent a majorării
randamentului putem deduce că managementul întreprinderi trebuie să elaboreze măsuri
pentru a identifica pe viitor creşterea eficienţei materialelor consumate.

Tabelul 1.4 Analiza eficienţei utilizării resurselor materiale în baza indicatorilor

sintetici. Extras din cercetările statisticii anuale PRODMOLD-A şi nr 5- CI Consumuri,

cheltuieli şi investiţiile întreprinderii.

Indicatori Metoda de calcul Anul Anul de Abaterea Ritmul de

precedent gestiune absolută creştere,%

A B 1 2 3=2-1 4=2/1*100%

Valoarea producţiei VPF 104054 93433 -10621 89,79

fabricate(VPF),mii lei

Valoarea materialelor CM 59730 55175 -4555 92,37

consumate(CM), mii
lei
Concluzie:

Din datele prezentate în tabel 1.4, rezultă că la întreprindere are loc reducerea
eficienţei resurselor materiale consumate, astfel valoarea producţiei fabricate s-a micşorat
faţă de anul precedent cu 10621 mii lei sau 89,79%, concomitent, consumul specific de
materiale s-a redus cu 4555mii lei, acesta semnifică că întreprinderea necesită în anul de
gestiune un volum redus de materiale pentru obţinerea unui leu de producţie fabricată. Luînd
în consideraţie această descreştere în perioada de gestiune, putem deduce că managementul

10
 întreprinderi trebuie să elaboreze măsuri pentru a identifica pe viitor creşterea eficienţei
materialelor consumate.

III. Analiza factorială a consumului specific de materiale

Consumul specific de materiale este un indicator indirect de eficienţă şi creşterea lui

va reflecta majorarea costurilor de materiale directe şi repartizabile. La modificarea
consumului specific de materiale influenţează următorii factori:

1) Modificarea volumului şi structura producţiei fabricate (V);

2) Modificarea normei de consum a materialelor (Nm);
3) Modificarea tarifelor la materialele consumate (Tm);
4) Modificarea preţurilor la produsele finite (P);

Pentru a calcula influenţa acestor factori se aplică varianta simplificată a metodei

substituţiilor în lanţ. (tabelul 1.4).

Tabelul 1.5. Analiza factorială a consumului specific de materiale

Consumul total de Valoarea producţiei Consumul specific de

Indicatori materiale, mii lei fabricate, mii lei materiale
CM=V*Nm*Tm VPF= V*P CS=CM/VPF*100ban
i
A 1 2 3

Toţi indicatorii din perioada

de plan( volumul producţiei Vp*Nm(p)*Tm(p) Vp*Pp CSp
fabricate, normele
consumului de 80,11
300518 375132
materiale,tarifele la materiale
şi preţurile la
produsele finite după plan
Volumul producţiei
fabricate efectiv după Vf*Nm(p)*Tm(p) Vf*Pp CSa
normele de consum, tarifele
la materiale şi preţurile la 311543 370928 83,99
11
 produsele finite după plan

Volumul producţiei
fabricate efectiv după Vf*Nm(f)*Tm(p) Vf*Pp CSb
normele de consum, tarifele
la materiale şi preţurile la 302517 370928 81,56
produsele finite după plan
Volumul producţiei
fabricate efectiv după Vf*Nm(f)*Tm(f) Vf*Pp CSc
normele de consum, tarifele
la materiale şi preţurile la 309682 370928 83,43
produsele finite după plan
Toţi indicatori efectivi
Vf*Nm(f)*Tm(f) Vf*Pp CSf

309682 372423 83,15

Abaterea absolută a CSf- Csp CS = +3,04

consumului specific de
materiale, inclusiv sub 83,15-80,11
influenţa factorilor:
Volumul şi structura CSa- Csp CSSstr = +3,88
producţiei fabricate; 83,99-80,11

Normei consumului de CSb- Csa CSNm = -2,43

materiale; 81,56-83,99

Tarifele la materialele CSc- Csb CSTm = +1,93

consumate; 83,49-81,56

12
Preţurilor la produsele CSf- Csc CSp = -0,34
finiite. 83,15-83,49

Bif: CSf-CSp = CSstr+  CSNm+  CSTm+  CSp;

Concluzie:

Din calculele efectuate în tabelul 1.5, putem constata că la întreprindere consumul

specific de materiale s-a majorat faţă de nivelul programat cu 3,04 bani. Această influenţă a
fost determinată de influenţa negativă a structuri şi sortimentului producţiei fabricate, Cît şi
de majorarea tarifelor la materialele consumate respectiv cu 3,88 şi 1,93 bani. Ca moment
pozitiv se apreciază reducerea consumului specific pe seama diminuări nivelului consumului
de materiale cu 2,43 bani, ceia ce reflectă efortul întreprinderi în respectarea normelor de
consuma a materialelor. Majorarea preţurilor la produsele finite a contribuit la reducerea
indicatorului rezultativ cu 0,34 bani. Însă acest factor în cea mai mare măsură depinde de
piaţă de desfacere şi nu poate fi considerat ca rezultat a activităţii întreprinderii. Factorii
menţionaţi au o influenţă decisivă şi asupra modificări consumurilor directe de materiale în
costul producţiei fabricate.

IV. Calcului influenţei factorilor privind utilizarea

resurselor materiale la modificarea valori producţiei
fabricate şi
volumului fabricării produselor concrete

Calculul influenţei factorilor, ce ţin de asigurarea şi utilizarea resurselor materiale la

modificarea valori producţiei fabricate, se efectuează în două etape:

La prima etapă se calculează influenţa factorilor generali la modificarea valorii producţiei

fabricate. Aceşti factori sunt:

1) Modificarea valori materialelor consumate (CM);

2) Modificarea randamentului materialelor consumate( Rm);
13
14
Legătura valori producţiei fabricate se exprimă:

VPF=CM*RM (4.1)

În baza informaţiei din tabelul 1.3 vom calcula influenţa acestor factori, aplicînd
metoda diferenţelor absolute.

1)  VPF CM= (CM1-Cm0)*Rm0=( +22633)*1,1793=+27676,4 mii lei

2)  VPFRm=CM1* (Rm1-Rm0)= 309682*(+0,233)=+7215,6 mii lei
3) Bif:  VPF =  VPF CM +  VPFRm
+33892= +33892

Concluzie:

Calculele efectuate ne atestă că la întreprindere majorarea valorii producţiei fabricate

a fost determinată de acţiunea ambilor factori generali, astfel creşterea valori materialelor
consumate cu 22633 mii lei a condiţionat majorarea valorii producţiei fabricate cu
26766,4 mii lei sau cu 78,7%. Majorarea randamentului resurselor materiale consumate
cu 2,33 bani a condus la sporirea valorii producţiei fabricate cu 72156 mii lei sau cu 21,3
% ( +7215,6/33892*100%) . Din rezultatele obţinute putem menţiona că procesul de
producţie se dezvoltă pe cale extensivă, deoarece aproape 79% din creşterea valorii
producţiei fabricate a fost determinată de influenţa factorului cantitativ şi doar 21,3% pe
baza factorului calitativ.

La a doua etapă de analiză se calculează influenţa factorilor ce ţin de mişcarea

materialelor şi consumul specific asupra valorii producţiei fabricate, aceşti factori sunt:

1) Modificarea stocului iniţial de materiale în unităţi valorice;

2) Modificarea valorii materialelor procurate de la furnizori;
3) Modificarea stocului final de materiale în unităţi valorice (factor cu acţiune
indirectă);
4) Modificarea consumului specific de materiale (factor cu acţiune indirectă);

Pentru a calcula influenţa acestor factori la modificarea valorii producţiei fabricate se

utilizează formulele:

VPF si = Si(1)- Si(0)/ CS(0) (4.2)

15
 VPF sf = - [Si(1)- Si(0] / CS(0) (4.3)

 VPF cs = V1CS1/CS1 – V1CS1/ CS0 = V1(1,0-CS1/CS0) (4.4)

 VPF in = I(1)- I(0)/ CS(0) (4.5)

Analiza utilizării materialului concret la modificarea volumului fabricat a produsului concret.

La modificarea volumului fabricat produsului concret influenţa factorului ce ţin de utilizarea

unui fel de material.

1. Stocului iniţial al materialului;

 Vsi+  Si/npl (4.6)
2. Modificarea cantităţii materialului primit de la furnizori ;

V i=  I/npl (4.7)

3. Modificarea consumului de material pe unitate de produs;

 Ve= - [ E*Vf/ npl ] (4.8)

4. Modificarea stocului de material la finele anului;

 Vsf= - [ Sf/ npl ] (4.9)

16
 Încheiere

La orice entitate prin intermediul producţiei fabricate, cantităţile aprovizionate,

stocurile si consumul specific îşi pun amprenta asupra cifrei de afaceri, productivităţii muncii,
eficientei utilizării mijloacelor fixe, profitului brut si net. Asigurarea unor condiţii mai bune
pentru desfăşurarea procesului de producţie a construit în permanenţă mobilul găsirii unei noi
soluţii sau elaborării unui sistem nou în domeniul aprovizionării cu resurse materiale. In
vederea îmbunătăţirii activităţii de aprovizionare cu resurse materiale se au în vedere
următoarele:

 Auditarea furnizorilor înainte de întocmirea contractelor economice. Acestea se refera

la evaluarea aptitudinii de calitate a furnizorului vizat, analiza organizării strategiei la
evaluarea aptitudinii de calitate a furnizorului, realizarea de expertize a calităţii
produsului pe fluxul de fabricaţie, precum si de livrare.
 Evitarea stocurilor pre mari care pot constitui un real dezavantaj, deoarece capitalul
imobilizat, determina creşterea costurilor de fabricaţie care are efect si asupra calităţii
si fiabilităţii produselor. Pot apare dezechilibre între ritmul consumului şi nivelul
stocurilor,se pierde controlul acestora. In acest fel apar stocuri fără mişcare sau
mişcare lenta care au consecinţe asupra activităţii firmei.
 Îmbunătăţirea sistemului de expediere a materiilor prime şi materialelor de la
depozitul central către celelalte depozite pentru a nu apărea stagnări ale activităţii de
producţie din lipsa materiilor prime.
 Alegerea unor furnizori cît mai apropiaţi de unitate pentru a elimina cheltuielile de
transport care nu sunt necesare.

17
 Concluzia este, că dacă managerii ar reuşi să vadă în marketing o şansă spre prosperitatea
firmei, primul pas spre adoptarea de către firma a unei optici de marketing. Singura
propunere, pe care îmi permit să o adresez firmei, este aceea de a încerca să înţeleagă şi rolul
marketingului în activitatea desfăşurată şi nu de a vedea în el un obstacol generator de
cheltuieli suplimentare. Aceasta va aduce o şansă pentru o activitate riguros planificată şi
controlată un succes garantat. In concluzie, calitatea, competitivitatea, ritmul, competenta,
profesionalismul, performantele la nivelul cerinţelor pot fi atinse numai în condiţiile unei
aprovizionări complete şi complexe.

Bibliografie

1. Analiză Gestionară - Tcaci Natalia; pag (128-135);

2. Carstea Ghe. – Asigurarea si gestiunea resurselor materiale, Ed. Economica,
Bucuresti, 2000;
3. http://moodle.usm.md/moodle/course/view.php?id=206
4. http://documents.tips/documents/analiza-aprovizionarii-si-asigurarii-
intreprinderii-cu-resurse-materiale.html

18
 Anexe

Anexa 1 - Extras din cercetările statisticii anuale PRODMOLD-A şi nr 5-

CI Consumuri, cheltuieli şi investiţiile întreprinderii.

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune

1.Valoarea producţiei 104054 93433
fabricate în preţuri curente,
mii lei

2.Valoarea materialelor 59730 55175

consumate la
fabricarea producţiei,
mii lei

Anexa 2- Date iniţiale privind asigurarea întreprinderi cu materie primă

pentru producerea salamurilor

Tipuri de materiale Necesarul după normă Cantitatea efectivă

1.Pachete Galbines, bucăţi 3400 2400

19
2.Nojax D-19, bucăţi 40960 7000

3.Poliamid D-90,m 3750 4966

4.Aţă,m 249,6 189,1

5.Forme de aluminiu, bucăţi 720 359

Anexa 3 – Date iniţiale privind aprovizionarea cu sticle la îmbutelierea

vinului demisec

Indicatori Planificat Efectiv

1.Cantitatea vinului 25,5 38,6
îmbuteliat, mii sticle
2.Stocul iniţial al sticlelor, 18030 23801
bucăţi
3.Procurarea sticlelor de la 10000 17000
furnizori, bucăţi
4.Consumul total de sticle, 25806 39140,4
bucăţi
5.Stocul final al sticlelor, 2224 1661,6
bucăţi
6.Norma pentru 1012 1014
îmbutelierea 1000 sticle de
vin(4/1)

Anexa 4 – Extras din Registrul privind mişcarea stocurilor de materiale în

anul de gestiune

Materiale aflate în stoc Sold la începutul anului Mişcarea

Intrări Ieşiri
Materie primă 168802 10557518 10485542

Ambalaje 486500 426036 270300

20
 Combustibil 78489 1020545 992663

Piese de schimb 625920 547465 517263

OMVSD 260890 675251 654729

Materiale de construcţie 11374633 52157948 48463991

Alte materiale 766755 1465646 1599204

21