Analizatorul kinestezic

Desfasurarea normalã a activitatii motorii necesita informarea permanentã a sistemului

nervos central asupra pozitiei spatiale a corpului, a diferitelor sale segmente si a gradului de
contractie a muschilor. Aceste informatii sunt furnizate de receptorii aparatului vestibular,
receptorii vizuali si cutanati, dar si anumiti receptori specifici care se afla in aparatul locomotor
(proprioreceptori). Receptorii analizatorului kinestezic sunt situati in muschi, tendoane,
articulatii, periost, ligamente.

1. Segmentul periferic:
Receptorii articulari:
- Corpusculii Vater-Pacini: identici cu cei din piele, sunt receptorii kinestezici din
periost si articulatii; Sunt sensibili la miscari si modificari de presiune.
- Terminatiile nervoase libere: se ramifica in toata grosimea capsule articulare si
transmit sensibilitatea dureroasa articulara.
- Corpusculii Ruffini se afla in stratul superficial al capsulei articulare si receptioneaza
pozitia si miscarile din articulatii

Receptorii neurotendinosi Golgi: sunt situati la jonctiunea muschi-tendon. In corpuscul

patrund 1-3 fibre nervoase care sunt stimulate la intinderea puternica a tendonului. Ei
monitorizeaza continuu tensiunea produsa in tendoane si ajuta la prevenirea contractiei
musculare excesive sau a alungirii exagerate a muschiului.

Fusurile neuromusculare: sunt formate din 5-10 fibre musculare modificate, numite fibre
intrafusale continute intr-o capsula conjunctiva si dispuse paralel cu cele extrafusale;
portiunile periferice sunt contractile, iar portiunea centrala necontractila si contine nuclei.
Fusurile sunt disseminate printre fibrele musculare striate care sunt stimulate de tensiunea
dezvoltata in timpul contractiei musculare.

 Fusurile au inervatie senzitiva si motorie.

 Inervatia senzitiva este asigurata de dendrite ale neuronilor senzitivi din ganglionul
spinal
 Inervatia motorie e asigurata de axonii neuronilor gamma din cornul anterior al
maduvei. Acesti axoni ajung la partea periferica a fibrelor cu sac nuclear (sunt fibre
 neuromusculare; au o portiune centrala dilatata, bogata in nuclei) si cu lant nuclear pe
care le contracta (nuclei asezati uniform pe toata lungimea fibrei, mai numeroase)
determinand intinderea portiunii centrale, ceea ce duce la stimularea fibrelor sensitive
anulospinale si a celor “in floare”
 Impulsul nervos se transmite neuronului alpha ceea ce duce la contractia fibrelor
extrafusale determinand contractia muschiului.
 Dispunerea în paralel a fibrelor intrafusale face ca întinderea fibrelor extrafusale să
determine şi întinderea celor intrafusale.In măduva spinării există două tipuri de
motoneuroni care inervează muşchii scheletici: cei care inervează fibrele extrafusale,
motoneuronii α, şi cei care inervează fibrele intrafusale, numiţi motoneuronii γ.
Relaxarea musculară este prevenită prin întinderea şi activarea fusurilor, care, la
rândul lor, declanşează o contracţie reflexă. Acest mecanism produce o întindere şi o
tensiune musculară de relaxare — tonusul muscular

Fusurile neuromusculare au rolul:

- De a corecta schimbarile de lungime ale fibrelor musculare extrafusale fie cand

acestea sunt contractate fie cand sunt relaxate
- De a reduce muschiul la dimensiunea si starea de contractie de repaus, adica tonusul
muscular.

2. Segmental intermediar
Caile sensibilitatii kinestezice sau proprioceptive constiente (simtul pozitiei si al miscarii
in spatiu): prin fascicule spinobulbare
 Protoneuronul
- E situate in ggl spinal anexat radacinii posterioare a nervului spinal
- Axonii lui trec la nivelul maduvei fibrei prin cordoanele posterioare de aceeasi parte
- Fibrele urca pana la nivelul nucleilor Gracilis si Cuneat de la nivelul bulbului rahidian
 Deutoneuronul
- E situate la nivelul bulbului in nuclei Gracilis si Cuneat
- Axonii lui trec de partea opusa si urca la nivelul talamusului.
 Al treile neuron:
 - E situate in talamus
- Axonii lui se proiecteaza la nivelul scoartei cerebrale

Caile sensibilitatii proprioceptive inconstiente/ de control al miscarii, simtul tonusului

muscular, prin fasciculele spinocerebeloase ventral si dorsal.

 Protoneuronul : in ggl spinal, anexat radacinii posterioare a nervului spinal

 Deutoneuronul: la nivelul maduvei spinarii, in coarnele posterioare.

3. Segmentul central:

Axonii celui de-al treilea neuron al fasciculelor gracilis si cuneat se protecteaza la nivelul
scoartei cerebrale. Aria de protectie este situate la nivelul girusului postcentral al lobului
parietal, aria somestezica primara