Sunteți pe pagina 1din 17

n

io
rs
ve
al
tri
ne
hi
ac

ILINCA ECATERINA
fM

ILIE IONELA ADELA


pd
Autismul este o boala caracterizata

n
io
rs
prin afectarea dezvoltarii creierului.
ve
Autismul afecteaza grav abilitatile
al
tri

mentale, emotionale si
ne

comunicationale ale unei persoane.


hi
ac
fM
pd
n
Simptomele autismului

io
sunt rezultatul schimbãrilor

rs
ve
legate de maturarea în
al
diferite sisteme ale
tri

creierului.
ne

Cum apare autismul


hi
ac

nu este
fM

bine înþeles.
pd
Mecanismul sau poate fi impartit in

n
io
doua domenii:..

rs
ve
1.fiziopatologia structurilor
al
cerebrale ºi procesele
tri
ne

asociate cu autismul
hi
ac

2.legãturile neuropsihologice
fM

dintre structurile cerebrale ºi


pd

comportamente,acestea par
sã aiba fiziopatologii multiple .
Imediat dupa nastere,creierul

n
io
rs
copilului tinde sa creasca mai repede
ve
decat de obicei,apoi in copilarie are
al
tri

loc o crestere normala sau relativ


ne

lenta. Nu e cunoscut daca


hi
ac

aceasta crestere brusca


fM

are loc in toate cazurile


pd

copiilor ce sufera de autism.


Ipotezele acestei proliferari premature

n
io
patologice,la nivel molecular si

rs
celular,includ urmatoarele:
ve
-un exces de neuroni care determina
al
tri
sporirea numarului de sinapse in anumite
ne

regiuni cheie ale creierului;


hi

-migrarea perturbata a neuronilor in timpul


ac

sarcinii premature;
fM

-dezechilibru excitatie-inhibitie;
pd

-formarea anormala a sinapselor datorata


sintezei reduse de proteine sinaptice.
pd
fM
ac
hi
ne
tri
al
ve
rs
io
n
Simptomele autismului pot fi

n
io
rs
grupate in trei categorii principale:
ve
al
tri

a) Aptitudini scolare
ne
hi
ac

b)Limbaj
fM
pd

c)Comportamente
Cauzele autismului raman necunoscute. Totusi,

n
io
conform unor ipoteze avansate, autismul este

rs
legat de o serie de factori genetici si de mediu
precum:
ve
al
» un virus (citomegalovirus)
tri

» o toxina din mediu


ne

» o anomalie sau o leziune cerebrala


hi

» nivelul anormal de neurotransmitatori


ac

(dopamina si serotonina) de la nivelul creierului


fM

» un stres major trait de mama in timpul sarcinii,


pd

in special intre a 24-a si a 28-a saptamana


Ipoteza conform careia unii factori

n
io
perinatali cresc riscurile de autism

rs
ve
este in continuare studiata:
al
expunerea la fumul de tigara in viata
tri

intrauterina, un stres puternic trait


ne
hi

de mama in timpul sarcinii precum si


ac

malformatiile congenitale ar putea


fM
pd

creste riscurile de autism la copii.


n
Are o frecventa de patru ori mai mare la baieti

io
decit la fete. Aproape 5 persoane din 10.000

rs
ve
sufera de autism,indiferent de mediul social.
al
tri
ne
hi
ac
fM
pd
O persoana care are simptome de autism

n
io
trebuie examinata de o echipa de

rs
ve
specialisti.
al
Diagnosticarea incepe printr-un examen
tri

fizic si al evolutiei cresterii.


ne

Pentru identificarea posibilelor cauze ale


hi
ac

simptomelor, sint necesare si alte analize,


fM

cum ar fi: analiza singelui, scanare TC a


pd

creierului, scanare RMN a creierului,


electroencefalograma.
Tratamentul autismului se bazeaza

n
io
rs
in primul rind pe educatie. Aceasta
ve
trebuie adaptata fiecarei persoane in
al
tri

parte, in functie de simptome si


ne

nevoi.
hi
ac
fM
pd
Temple Grandin Thomas McKean

n
io
rs
ve
al
tri
ne
hi
ac
fM
pd
Donna Williams Daniel Tammet

n
io
rs
ve
al
tri
ne
hi
ac
fM
pd
n
io
http://www.autism.ro/definitie.html

rs
http://www.paginamedicala.ro/radun/blog/articol/

ve
Complexitatea-tratamentului-in-autism_1144/
al
http://www.romedic.ro/autismul/semne-si-simptome
tri
http://www.roportal.ro/articole/celebritati-care-sufera-de-
ne

autism-3940.htm
http://www.descopera.ro/dnews/4974953-autismul-boala-
hi

genetica
ac

http://www.ce-romania.com/forautism/ro/despre-
fM

autism.html
pd

ttp://www.scribd.com/doc/39971772/Autismul
pd
fM
ac
hi
ne
tri
al
ve
rs
io
n