Baza 1 CS (multiple)

HDS VARICEALĂ

Referință bibliografică: Adam Feather

32. GAVE (gastric antral vascular ectasia):

A. Face parte din diagnosticul diferențial al HDS variceale

B. Tratamentul este centrat pe reducerea presiunii portale cu beta-blocante

C. Poate fi pusă în evidență doar prin endoscopia digestivă superioară

D. Tratamentul endoscopic prin tehnici ablative este contraindicat în urgență

E. Se caracterizează prin congestie gastrică cronică, eritem punctat și eroziuni gastrice

33. Următoarele afirmații referitoare la terapia cu vasoconstrictoare în HDS variceală sunt adevărate:

A. Terlipresina este rezervată pacienților care au contraindicații la somatostatină

B. Reduce fluxul portal prin constricție arterială splanhnică

C. Are beneficii atunci când este utilizată în combinație cu tehnicile endoscopice

D. Terlipresina nu trebuie administrată pacienților cu boală cardiacă ischemică

E. Efectele secundare cele mai frecvente ale Terlipresinei sunt durerile toracice și congestia feței

34. Complicațiile tamponamentului cu balon sunt:

A. Refluxul gastroesofagian

B. Pneumotoraxul

C. Pneumonia de aspirație

D. Ulcerarea mucoasei

E. Ruptura esofagului

70. Urmatoarele afirmații despre cardiomiopatia hipertrofică sunt corecte:

A. Moartea subită cardiacă poate apărea la orice vârstă, însă rata cea mai înaltă apare la
adolescenți sau la adulți tineri

B. Dispneea se produce din cauza relaxării alterate a miocardului sau a obstrucției tractului de
ejecție al ventriculului drept

C. Pot apărea durerea toracică, dispneea, sincopa sau presincopa

D. Cavitatea ventriculară rămâne redusă în dimensiuni până în stadiile tardive ale bolii, când
se poate produce o dilatare progresivă
 E. Dacă un pacient dezvoltă fibrilație atrială, adesea există o deteriorare rapidă a stării clinice din
cauza pierderii contracției atriale și a tahicardiei, care duc la scăderea presiunii atriale stângi și la
edem pulmonar acut

91. Prezența de corpi străini la nivelul esofagului:

A. apare doar la copii

B. extracția se efectueaza cel mai bine pe cale endoscopică

C. apare cel ma frecvent la adulți prin impactarea alimentelor

D. se diagnostichează prin tranzit baritat

E. poate fi asociată cu perforația esofagiană

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

Baza 1 CM

DIABET ZAHARAT

1. Insulina: (702)

A. este un hormon peptidic de 51 de aminoacizi care cuprinde două lanțuri polipeptidice;

B. este sintetizată în celulele alfa ale insulelor pancreatice Langerhans;

C. este implicată în reglarea producerii de energie la nivel celular;

D. menține echilibrul macronutrienților proveniți din alimente;

E. ca răspuns la ingestia de alimente, se produce o scădere rapidă a concentrației de insulină

în circulație, care revine la nivelul inițial în termen de 2 ore.

2. În diabetul de tip 2, acțiunea insulinei este diminuată prin dezvoltarea rezistenței la insulină, care se
caracterizează prin: (708)

A. incapacitatea insulinei de a suprima lipoliza în țesutul adipos;

B. incapacitatea insulinei de a inhiba producția hepatică de glucoză;

C. incapacitatea insulinei de a inhiba absorbția de glucoză în mușchiul scheletic;

D. incapacitatea insulinei de a stimula lipoliza în țesutul adipos;

E. incapacitatea insulinei de a stimula absorbția de glucoză la nivel intestina.

3. Următoarele afirmații despre transportorul de sodiuglucoză 2 sunt adevărate: (709)

A. este o proteină de transport a glucozei dependentă de sodiu;

B. este localizată în tubii renali distali;

 C. are funcția de a reabsorbi glucoza din filtratul renal;

D. readuce glucoza în circulație;

E. activitatea sa determină pragul renal pentru glucoză.

4. În patogeneza diabetului zaharat de tip 2, următoarele afirmații sunt adevărate: (708, 709)

A. pierderea primei faze a secreției normale a insulinei este un semn tardiv;

B. masa și funcția celulelor încep să se piardă după mulți ani de la debutul bolii;

C. lipsa relativă de insulină este asociată cu scăderea producției de glucoză din ficat;

D. lipsa relativă de insulină este asociată cu reducerea absorbției de glucoză mediată de

nsulină de către țesuturile periferice;

E. în diabetul zaharat de tip 2, cu timpul, secreția de insulină scade.

5. Diagnosticul de diabet zaharat se pune în următoarele situații: (710)

A. o singură glicemie bazală (à jeun) >126 mg/dL (7,0 mmol/L) la un pacient asimptomatic;

B. glicemie ≥200 mg/dl (11,1 mmol/L) la 2 ore după ingestia a 75 grame de glucoză în cadrul
testului oral de toleranță la glucoză (TTGO);

C. o valoare a HbA1c >6,5% (48 mmol/mol);

D. o glicemie în orice moment al zilei >200 mg/dL (11,1 mmol/L) la o persoană asimptomatică;

E. doar dacă o persoană prezintă concomitent toate criteliile de diagnostic al diabetului zaharat
(glicemia bazală, glicemia la 2 ore în cadrul TTGO, HbA1c).

6. Despre „pre-diabet" este adevărat: (710, 711)

A. persoanele cu scăderea toleranței la glucoză (STG) prezintă un risc similar de boli

cardiovasculare cu cele cu diabet;

B. persoanele cu glicemie bazală modificată (GBM) au risc de a dezvolta diabet zaharat și

boli cardiovasculare mai mic decât pesoanele cu scăderea toleranței la glucoză (STG);

C. glicemia bazală modificată (GBM) poate fi diagnosticată doar cu un test de toleranță la

glucoză;

D. scăderea toleranței la glucoză (STG) este diagnosticată printr-o valoare a glicemiei ≥200
mg/dl (11,1 mmol/L) la 2 ore după ingestia a 75 grame de glucoză în cadrul testului oral de
toleranță la glucoză (TTGO);

E. conform OMS, glicemia bazală modificată (GBM) este definită ca o glicemie în condiții de
repaus alimentar cuprinsă între 140-200 mg/dL (7,8-11,0 mmol/L).

7. Prevenția diabetului de tip 2: (711)

 A. este posibilă prin intervenții asupra stilului de viață care au ca scop reducerea greutății
corporale;

B. este posibilă prin chirurgie bariatrică prin efect metabolic direct al intervenției
chirurgicale, posibil mediat de hormoni intestinali;

C. se orientează, din cauza resurselor limitate de asistență medicală, către cei cu cel mai
mare risc de diabet;

D. este mai eficientă prin administrarea de metformin sau orlistat decât prin intervenții asupra
stilului de viață;

E. se face prin intervenții asupra stilului de viață care includ promovarea activității fizice
moderate aproximativ 30 de minute pe zi.

8. Despre obiectivele controlului și tratamentului diabetului sunt adevărate următoarele: (711,712)

A. gestionarea diabetului se referă la controlul eficient al hiperglicemiei și al altor factori de

risc cardiovascular, pentru a preveni complicațiile pe termen lung, pus în balanță cu
evenimentele adverse pe termen scurt asociate tratamentului, cum ar fi hipoglicemia;

B. pacienții cu diabet trebuie să își dezvolte abilitățile de a-și gestiona boala în mod
eficient;

C. Studiul Diabetes Control and Complications Trial (DCCT) a arătat că terapia intensivă cu
insulină a redus riscul de progresie către retinopatie cu 60% la pacienții cu diabet zaharat tip 2;

D. atât studiul Diabetes Control and Complications Trial (DCCT), cât și UK Prospective
Diabetes Study (UKPDS) au arătat o reducere a evenimentelor cardiovasculare în perioada
de urmărire poststudiu în grupurile cu tratament intensiv al diabetului;

E. în apariția complicațiilor macrovasculare, alți factori de risc cardiovascular, precum

dislipidemia, hipertensiunea arterială și obezitatea, pot avea un rol mai important decât
hiperglicemia

9. Despre recomandările nutriționale pentru persoanele cu diabet sunt adevărate următoarele:

(712, 713)

A. la fel ca și pentru populația generală, persoanele cu diabet ar trebui încurajate să

consume mai multe legume, fructe, cereale integrale, pește și nuci;

B. la fel ca și pentru populația generală, persoanele cu diabet ar trebui încurajate să

limiteze aportul de carne roșie și procesată, carbohidrați rafinați și băuturi îndulcite cu
zahăr;

C. pacienții cu diabet zaharat tip 1 trebuie învățați să „numere carbohidrații", pentru a-și
putea adapta doza de insulină la cantitatea de carbohidrați consumată;

D. se recomandă consumul de alimente cu index glicemic crescut, pentru că acestea previn

modificările rapide ale glicemiei postprandiale;
 E. trebuie evitate abordările nutriționale individualizate, mai ales cele care iau în considerare
preferințele personale și culturale.

10. Simptomele acute autonome ale hipoglicemiei sunt:

A. transpirații;

B. parestezii;

C. senzație de căldură;

D. tremurături;

E. tulburări de vorbire.

11. Următoarele simptome acute date de hipoglicemie NU sunt neuroglicopenice:

A. tulburări de vorbire;

B. transpirații;

C. paloare;

D. palpitații;

E. comă.

12. Care dintre următoarele afirmații despre metformin sunt corecte? (717)

A. reduce rata de gluconeogeneză;

B. nu afectează secreția de insulină;

C. nu crește sensibilitatea la insulină;

D. nu induce hipoglicemie;

E. predispune la creștere în greutate.

13. Care dintre următoarele afirmații despre tiazolidindione sunt incorecte?(718,719)

A. reduc rezistența la insulină prin interacțiunea cu receptorul PPAR-γ;

B. provoacă hipoglicemie atunci când sunt utilizate în monoterapie;

C. pioglitazona poate fi benefică persoanelor cu boala ficatului gras non-alcoolic;

D. cel mai frecvent efect advers este creșterea în greutate;

E. pioglitazona reduce riscul de insuficiență cardiacă.

14. Care dintre următoarele afirmații despre inhibitorii transportorului de sodiu-glucoză 2 sunt corecte?

A. scad greutatea corporală;

B. îmbunătățesc disfuncția renală;

 C. cresc riscul de insuficiență cardiacă;

D. scad excreția urinară a glucozei;

E. pot determina cetoacidoză diabetică.

15. Care dintre următoarele afirmații despre alegerea tratamentului pentru diabetul zaharat tip 2 sunt
corecte? 720

A. metforminul este recomandat de toate ghidurile ca tratament de primă linie la

majoritatea persoanelor cu diabet zaharat tip 2;

B. dacă pacientul are boală cardiovasculară aterosclerotică stabilită, este recomandat un

agonist de receptor de GLP-1 sau un inhibitor al SGLT2;

C. dacă există o nevoie stringentă de a promova slăbirea, sunt recomandați agoniștii

receptorilor de GLP-1 sau inhibitori ai SGLT2;

D. dacă este necesar să se evite hipoglicemia, sunt recomandate sulfonilureele;

E. atunci când costul este o problemă, se recomandă sulfonilureele.

16. Care dintre următoarele afirmații despre transplantul de insule pancreatice sunt incorecte? 721,722

A. recoltarea insulelor pancreatice se face de la donatori vii;

B. este indicat persoanelor cu diabet zaharat tip 1 care nu simt hipoglicemiile;

C. este indicat persoanelor cu diabet zaharat tip 1 cu variabilitate glicemică scăzută;

D. este indicat persoanelor cu diabet zaharat tip 1 care nu prezintă hipoglicemii severe;

E. insulele pancreatice recoltate sunt injectate în vena portă.

17. Tabloul clinic al cetoacidozei diabetice include:

A. semne de deshidratare;

B. grețuri și vărsături;

C. semne de hiperhidratare;

D. comă în majoritatea cazurilor;

E. hiperventilație și halenă acetonemică.

18. Tratamentul cetoacidozei diabetice include:

A. infuzie intravenoasă cu soluție de clorură de sodiu 0,45%;

B. infuzie intravenoasă cu soluție de clorură de sodiu 0,9%;

C. infuzie intravenoasă de insulină la o rată de 0,1 U/kg/oră;

D. infuzie intravenoasă de insulină la o rată de 1 U/kg/oră;

 E. utilizarea de diuretice pentru reducerea nivelului seric de potasiu.

19. În cursul tratamentului cetoacidozei diabetice, edemul cerebral poate fi indus de:

A. substituția prea rapidă de fluide;

B. administrarea de bicarbonat;

C. reconversia la tratamentul subcutanat cu insulină după ameliorarea vărsăturilor;

D. suplimentarea cu potasiu;

E. infuzia intravenoasă cu soluție de clorură de sodiu 0,9% la pacienții care prezintă leziune
acută de rinichi de cauză prerenală.

20. În cetoacidoza diabetică:

A. mortalitatea este mai crescută la tineri decât la vârstnici;

B. osmolaritatea plasmatică este crescută;

C. apare hipoventilația ca mecanism compensator;

D. există un deficit global sever de potasiu;

E. poate exista hiperpotasemie.

21. Despre maculopatia diabetică sunt adevărate următoarele afirmații:

A. ocluzia capilarelor în regiunea maculară va cauza pierderea vederii centrale;

B. tomografia în coerență optică este folosită pentru a măsura grosimea retinei;

C. edemul macular este vizibil cu ajutorul oftalmoscopului;

D. acțiunea necesară este adresarea promptă către un oftalmolog;

E. edemul macular deformează și îngroașă retina la nivelul maculei.

22. Cu privire la nefropatia diabetică, următoarele afirmații sunt corecte:

A. crește riscul cardiovascular;

B. leziunea structurală inițială este glomeruloscleroza;

C. este asociată cu anemie normocromă normocitară;

D. anomalia funcțională timpurie este hipertrofia renală asociată cu creșterea ratei filtrării
glomerulare;

E. se manifestă de obicei la 15-25 de ani după diagnosticul diabetului zaharat.

23. Polineuropatia simetrică distală se caracterizează prin:

A. pierderea sensibilităţii vibratorii este unul din semnele clinice precoce;

 B. în stadii mai avansate, pacienţii menţionează senzaţia de „a umbla pe vată";

C. implicarea timpurie a mâinilor este foarte frecventă;

D. pierderea sensibilităţii termice este unul din semnele clinice tardive;

E. afectarea nervilor motori ai muşchilor mici de la nivelul picioarelor cauzează atrofie

musculară interosoasă.

Boala venoasă tromboembolică

24. Dintre factorii care influenţează tromboza, pentru patogeneza trombozei venoase sunt mai
relevante:

A. Turbulenţa sȃngelui

B. Staza sȃngelui

C. Disfuncţia peretelui vascular

D. Hipercoagulabilitatea

E. Hipercolesterolemia

25. Următoarele localizări ale trombozei venoase profunde sunt ȋncadrate ȋn categoria trombozelor
venoase proximale:

A. Vena iliacă externă

B. Vena femurală profundă

C. Vena poplitee

D. Vena tibială posterioară

E. Vena tibială anterioară

26. Embolia pulmonară se prezintă ȋn majoritatea cazurilor cu:

A. Dispnee

B. Tuse cu expectoraţie rozată, aerată

C. Durere toracică de tip pleuritic

D. Hemoptizie

E. Tahicardie

27. Embolia pulmonară cu aspect clinic de severitate crescută se caracterizează prin:

A. Episoade sincopale

B. Hipotensiune arterială sau şoc

C. Bradicardie
 D. Bradipnee

E. Stop cardiac prin disociaţie electromecanică

28. Biomarkerii lezării cardiace care pot creşte la pacienţii cu embolie pulmonară sunt:

A. Procalcitonina

B. D-Dimerii

C. Peptidul natriuretic cerebral (BNP)

D. Precursorul peptidului natriuretic cerebral (NT-proBNP)

E. Troponina

29. Marcaţi afirmaţiile corecte referitoare la determinarea D-Dimerilor la pacientul cu suspiciune de

tromboembolism venos:

A. D-Dimerii sunt produşii de degradare ai fibrinogenului

B. Nivelurile crescute indică activarea sistemului de coagulare

C. Nivelurile crescute sunt specifice pentru diagnosticul de tromboembolism venos

D. Sunt utilizaţi ȋn algoritmul de diagnostic al tromboembolismului venos pentru valoarea

lor predictivă negativă ridicată

E. Nivelurile crescute pot fi ȋntȃlnite la gravide, la pacienţii cu infecţii sau cu cancer

30. Marcaţi afirmaţiile corecte referitoare la explorarea imagistică a trombozei venoase profunde (TVP):

A. Ultrasonografia sistemului venos profund este o metodă imagistică rapidă şi neinvazivă

B. Explorarea ultrasonografică minimală presupune doar evaluarea venelor profunde ale

membrului inferior, nu şi a celor superficiale

C. Trombul poate fi vizualizat direct

D. Fluxul sanguin se evaluează prin tehnica Doppler

E. La pacienţii cu TVP probabilă conform scorului Wells, o evaluare ultrasonografică negativă

a sistemului venos profund proximal exclude ȋntotdeauna diagnosticul de TVP

31. Atunci când se pune problema evaluării imagistice în vederea stabilirii diagnosticului de
tromboembolism venos, trebuie administrată o primă doză de anticoagulant dacă se anticipează că
intervalul de timp necesar investigării va depăși:

A. 1 oră, în cazul suspiciunii de embolie pulmonară

B. 1 oră, în cazul suspiciunii de tromboză venoasă profundă

C. 1 oră, indiferent dacă se suspicionează embolie pulmonară sau tromboză venoasă

profundă
 D. 4 ore, în cazul suspiciunii de embolie pulmonară

E. 4 ore, în cazul suspiciunii de tromboză venoasă profundă

32. Marcaţi afirmaţiile corecte referitoare la tratamentul anticoagulant ȋn tromboembolismului venos:

A. Poate fi iniţiat cu heparină cu greutate moleculară mică

B. Poate fi iniţiat cu un anticoagulant oral direct (apixaban, rivaroxaban)

C. Faza acută a tratamentului este de 3 luni

D. Scopul tratamentului este de a preveni extinderea trombului, embolizarea şi recurenţa

E. Ȋn faza de menţinere se poate utiliza un antagonist al vitaminei K

33. Marcați afirmațiile corecte cu privire la rolul trombolizei la pacienții cu tromboembolism venos
(TEV):

A. Agenții trombolitici sunt principala linie terapeutică utilizată în tratamentul TEV

B. Au un risc de hemoragie majoră mai mic decât anticoagulantele

C. Tromboliticele se pot administra intravenos sau prin infuzie pe cateter direct în tromb

D. Este indicată la pacienții cu EP masivă, caracterizată prin hipotensiune arterială

E. Este indicată la pacienții cu tromboză venoasă profundă ilio-femurală care pune în pericol
membrul inferior

34. Marcaţi afirmaţiile corecte cu privire la riscul de recurenţă ȋn tromboembolismul venos (TEV):

A. Este mai mare la pacienţii cu TEV provocat față de pacienții cu TEV neprovocat

B. Este mai mare la pacienţii cu factori de risc persistenţi

C. Este mai mare după TVP proximală decȃt după cea distală

D. Este mai mare dacă prezentarea initială este cu TVP față de cea cu EP

E. Este mai mic la pacienții cu al doilea eveniment trombotic față de pacienții aflați la primul
eveniment

35. Complicaţiile pe termen lung ale tromboembolismului venos sunt:

A. Sindromul post-trombotic

B. Ischemia critică a membrului inferior

C. Monopareza crurală

D. Hipertensiunea arterială esenţială

E. Hipertensiunea pulmonară tromboembolică cronică

36. Trombofiliile ereditare care se pot asocia cu tromboembolismul venos sunt:

 A. Factorul V Leiden

B. Mutaţia G20210A ȋn gena protrombinei

C. Sindromul anticorpilor antifosfolipidici

D. Deficienţa proteinei C

E. Deficienţa proteinei S

37. Diagnosticul de sindrom antifosfolipidic trebuie luat ȋn considerare la pacienţii care se prezintă cu:

A. TEV la vȃrste peste 50 de ani

B. Tromboză venoasă profundă proximală

C. Embolie pulmonară cu instabilitate hemodinamică

D. Episoade recurente de tromboză venoasă, mai ales dacă apar sub tratament
anticoagulant

E. Pierderi de sarcină repetate

38. Marcaţi afirmaţiile adevărate cu privire la heparina nefracţionată:

A. Administrarea este intravenoasă ȋn bolus urmat de perfuzie continuă

B. Nu necesită monitorizare prin aPTT

C. Timpul de ȋnjumătăţire este de 12 ore

D. Antidotul este sulfatul de protamină

E. Poate determina trombocitopenie

39. Marcaţi afirmaţiile adevărate cu privire la heparinele cu greutate moleculară mică:

A. Inhibă trombina ȋntr-un grad mai mare decȃt factorul Xa

B. Se excretă pe cale renală

C. Doza este bazată pe greutatea corporală

D. Nu necesită monitorizare de laborator

E. Sunt contraindicate pe durata sarcinii

40. Anticoagulantele orale care sunt antagonişti ai vitaminei K inhibă sinteza hepatica a următorilor
factori ai coagulării:

A. Fibrinogenul

B. Protrombina

C. F VII
 D. F IX

E. F X

41. Marcați afirmațiile corecte cu privire la tratamentul anticoagulant cu antagoniști ai vitaminei K (AVK)
în cadrul tromboembolismului venos:

A. Tratamentul cu AVK se suprapune inițial cu cel cu heparină

B. Heparina se întrerupe atunci când INR-ul este în intervalul terapeutic pentru 7 zile
consecutiv

C. INR-ul țintă este 2-3

D. Principalul risc este sângerarea

E. Sunt sigure pe toată durata sarcinii

42. Următoarele anticoagulante acţionează prin inhibarea factorului Xa:

A. Apixaban

B. Dabigatran

C. Edoxaban

D. Rivaroxaban

E. Fondaparinux

Nume capitol: Faringele si esofagul. Boala de reflux gastro-esofagian

Referință bibliografică: Adam Feather
43. Care dintre următoarele mecanisme fiziopatologice pot contribui la apariția bolii de reflux
gastroesofagian ?
A. presiunea abdominală scăzută
B. presiunea crescută a sfincterului esofagian inferior
C. prezența unei hernii hiatale
D. prezența buzunarului acid
E. relaxarea sfincterului esofagian inferior indusă de deglutiție
44. Care dintre următoarele afirmații referitoare la pirozis sunt adevărate ?
A. reprezintă simptomul principal în boala de reflux gastro-esofagian
B. poate fi declanșat de alimente picante sau fierbinți
C. se ameliorează prin aplecarea în față
D. se accentuează în poziția culcat
 E. severitatea pirozisului este în concordanță cu gradul esofagitei
45. Care dintre următoarele simptome/semne sunt asociate bolii de reflux laringo-faringian ?
A. tuse
B. voce răgușită
C. astm
D. hipersialoree
E. hematemeză
46. În care dintre următoarele situații poate fi enunțat diagnosticul de boală de reflux
gastroesofagian ?
A. In cazul unui pacient în vârstă de 30 ani, cu pirozis recurent si regurgitații, fără
semne de alarmă.
B. În cazul în care la endoscopia digestivă superioară se identifică leziuni de
esofagită.
C. În cazul în care la endoscopia digestivă superioară se identifică aspect de esofag
Barrett.
D. Dacă la monitorizarea pH-ului intraluminal se obține un scor DEMeester sub 14.72.
E. În cazul în care la monitorizarea pH-ului intraluminal se constată o bună
corelație între prezența simptomelor și scăderea pH-ului intraluminal sub 4.
47. Care dintre următoarele afirmații referitoare la tratamentul farmacologic în boala de reflux
gastroesofagian sunt adevărate?
A. Antagoniștii receptorilor H2 pot fi utilizați în combinație cu IPP la pacienții
cu forme mai severe de boala de reflux
B. Nizatidina inhibă adenozin-trifosfataza hidrogen/potasiu
C. Preparatele pe bază de alginat produc constipație
D. Preparatele pe bază de magneziu provoacă diaree
E. Preparatele pe bază de aluminiu formează un gel (plută de spumă)
48. Care dintre următoarele afirmații referitoare despre esofagul hipersensibil sunt adevărate?
A. simptomatologia este prezentă

B. modificările pH-ului sunt minore

C. indexul simptomatic este pozitiv

D. endoscopia digestivă superioară relevă prezența esofagitei

 E. răspunsul la IPP este modest

49. Inhibitorii pompei de protoni:

A. au o eficiență crescută în pirozisul funcțional;

B. pot avea ca efect advers osteoporoza;

C. pot fi utilizați în combinație cu antagoniștii receptorilor H2 la pacienții cu forme mai severe

de BRGE;

D. reduc secreția de acid gastric cu 90%;

E. reprezintă tratamentul de elecție pentru cazurile cu BRGE moderată și severă.

Infecția cu Helicobacter pylori

Referință bibliografică: Adam Feather
50. Cu referire la diagnosticul infecției cu Helicobacter pylori, care dintre următoarele afirmații
sunt adevărate?
A. Metodele invazive de diagnostic includ testul rapid pentru activitatea ureazică și
testele serologice.
B. H. pylori poate fi evidențiată microscopic pe frotiuri colorate Giemsa obținute
în timpul examinării endoscopice.
C. Testele serologice sunt utile pentru confirmarea eradicării.
D. Înaintea dozării antigenului fecal, pacienții ar trebui să întrerupă terapia cu
inhibitori de pompă de protoni timp de 2 săptămâni.
E. Testul rapid pentru activitatea ureazică este o metodă non-invazivă de diagnostic.
51. Cu referire la terapia de eradicare a infecției cu Helicobacter pylori, care dintre următoarele
afirmații sunt corecte:
A. Toți pacienții cu ulcer gastric sau duodenal trebuie să benefecieze de terapie
de eradicare.
B. Incidența rezistenței la metronidazol și claritromicină este în scădere.
C. Amoxicilina este utilizată atunci când regimurile standard au eșuat.
D. Regimurule de eradicare includ două antibiotice administrate în asociere cu o
doză dublă de inhibitor de pompă de protoni .
E. Durata minimă a terapiei de eradicare este de 7 zile.
52. În caz de eșec al terapiei de eradicare a infecției cu Helicobacter pylori, care dintre
următoarele afirmații sunt corecte:
 A. Regimul terapeutic indicat este compus din Omeprazol și Claritromicină
administrate în priză unică.
B. Se recomandă terapie prelungită cu inhibitor de pompă de protoni pentru
vindecarea ulcerului.
C. În regiunile cu rezistență la claritromicină, sunt utilizate subcitratul de
bismut, metronidazolul, tetraciclină și un inhibitor de pompă de protoni.
D. Terapia de tip secvențial presupune administrarea de inhibitor de pompă de protoni
timp de 5 zile, urmată de o perioadă de 5 zile de inhibitor de pompă de protoni în
asociere cu claritromicină.
E. Tratamentul pe o perioadă de două săptămâni crește rata de eradicare.
Stomacul și duodenul
Referință bibliografică: Adam Feather
53. Infecția cu Helicobacter pylori joacă un rol major în apariția următoarelor patologii:
A. Boala de reflux gastroesofagian
B. Ulcerul duodenal
C. Gastrita antrală
D. Cancerul gastric
E. Ulcerul gastric
Bolile inflamatorii intestinale
Referință bibliografică: Adam Feather
54. Care dintre următorii sunt considerați factori de risc pentru apariția/exacerbarea bolilor
inflamatorii intestinale ?
A. alimentația la sân;
B. apendicectomia în colita ulcerativă;
C. consumul de antiinflamatorii nonsteroidiene;
D. familii sărace și numeroase care trăiesc întrun habitat aglomerat;
E. fumatul în boala Crohn.
55. Următoarele aspecte anatomopatologice sunt caracteristice bolii Crohn:
A. celulele caliciforme la nivelul mucoasei sunt în număr scăzut;
B. granuloamele non-cazeificante sunt prezente la 50-60% din pacienți ;
 C. boala poate afecta orice segment al tractului digestiv;
D. procesul inflamator este transmural;
E. se pot asocia fistule și abcese intraabdominale.
56. Despre manifestările articulare associate bolilor inflamatorii intestinale sunt adevărate
următoarele afirmații:
A. artrita simetrică a articulațiilor mici se asociază cu HLA – B44;
B. forma poliarticulară se asociază cu puseele de activitate ale bolii inflamatorii;
C. forma poliarticulară se asociază de regulă cu uveita;
D. în forma pauciarticulară atacurile sunt acute și auto-limitate;
E. sacroiliita se asociază cu HLA-B27.
57. Care din următoarele afecțiuni hepato-biliare se asociază bolilor inflamatorii intestinale?
A. colangită biliară primitivă;
B. colangită sclerozantă;
C. ficat gras;
D. hepatită cronică;
E. litiază biliară.
58. Într-un puseu de activitate al bolii Crohn ce modificări ale parametrilor de laborator apar?
A. calprotectină fecală crescută;
B. hipoalbuminemie;
C. leucocitoză;
D. proteină C reactivă crescută;
E. trombocitopenie.
59. În tratamentul de menținere a remisiunii în boala Crohn se folosesc următoarele
medicamente:
A. azatioprină;
B. budesonid;
C. infliximab;
D. metotrexat;
E. prednison.
60. Care dintre următoarele afirmații referitoare la tratamentul bolii Crohn sunt corecte ?
 A. Aminosalicilații sunt recomandați pentru inducerea remisiunii în puseele moderate
și severe
B. Antibioticele sunt utilizate de primă intenție în puseele severe de boală Crohn
C. Glucocorticosteroizii sunt utilizați pentru menținerea remisiei
D. În cazurile de afectare limitată la ileonul terminal fără răspuns la terapia
convențională, se poate opta pentru rezecția chirurgicală
E. Rata de recădere la întreruperea terapiei de menținere convenționale este
ridicată

61. Care dintre următoarele afirmații referitoare la megacolonul toxic sunt corecte?

A. Diagnosticul diferențial include colita cu citomegalovirus

B. Diagnosticul este confirmat prin colonoscopie

C. Rata de mortalitate poate ajunge până la 25%

D. Radiografia abdominală pe gol evidențiază un diametru al colonului de peste 6 cm

E. Tratamentul de primă intenție este chirurgical

62. Următorii parametri fac parte din definiția episodului sever de colită ulcerativă :

A. Albumină < 30g/L

B. Febra > 37.5⁰C

C. Leucocitoză > 16.000/mmc

D. Mai mult de 4 scaune/zi cu sânge

E. Tahicardie >90 bătăi/minut

63. Tratamentul inițial al pacienților cu colită ulcerativă severă constă în:

A. Antibiotice (ciprofloxacin, metronidazol)

B. Heparină cu greutate moleculară mică

C. Hidrocortizon i.v.

D. Aminosalicilați

E. Ciclosporină

64. Pentru pacienții cu colită ulcerativă refractară la terapiile convenționale standard se recomandă :

A. Agenți anti-TNF

B. Ciclosporină administrată i.v

 C. Inhibitor al molecule de adeziune intracelulară-1

D. Inhibitor oral al Janus kinazei 1-3

E. Terapie anti-integrină

Hepatita

Referință bibliografică: Adam Feather

65. Profilaxia hepatitei virale A prin imunizare activă se recomandă în următoarele situații :

A. Expunere la virusul hepatitei A în urmă cu mai puțin de 2 săptămâni

B. Focare comunitare

C. Pacienți cu boală hepatică cronică

D. Pacienți cu hemofilie

E. Persoane care călătoresc frecvent în zone endemice

66. Următoarele afirmații referitoare la tratamentul hepatitei virale A sunt adevărate :

A. Corticosteroizii nu oferă beneficiu

B. De obicei, internarea în spital nu este necesară

C. Repausul este extrem de important

D. Se impun măsuri dietetice stricte

E. Se recomandă tratament specific antiviral

67. Următoarele afirmații referitoare la virusul hepatitei B sunt adevărate:

A. Există o corelație strânsă între genotipuri și ariile geografice

B. Genotipurile pot influența șansa de răspuns la analogi nucleozidici

C. Mecanismul replicării VHB este revers transcripția

D. Mutațiile ADN-polimerazei survin în urma tratamentului cu lamivudină

E. VHB este direct citopatic

68. Care sunt scopurile actuale ale tratamentului în hepatita virală C?

A. Eliminarea ARN VHC din ser

B. Prevenirea dezvoltării hepatocarcinomului

C. Eliminarea Ac anti VHC din ser

D. Eliminarea particulelor virale din ADN-ul hepatocitelor

E. Oprirea progresiei bolii hepatice active

69. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte ?

A. Virusul hepatitei D aparține familiei Flaviviridae

B. Virusul hepatitei D este o particulă ADN incompletă inclusă într-un înveliș de Ag HBs

C. Hepatita virală D este comună în Europa de Est

D. Insuficiența hepatică acută poate surveni în cazul co-infecției sau a suprainfecției cu virusul
hepatitei D

E. ARN VHD poate fi regăsit în ser doar în formele cronice de infecție VHD

70. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate?

A. Diagnosticul de suprainfecție VHD se susține prin prezența anticorpilor IgG anti VHD în același
timp cu anticorpii anti HBc IgM

B. În cazul suprainfecției VHD sinteza activă de ADN VHB este crescută

C. Diagnosticul de co-infecție VHD este confirmat prin prezența anticorpilor anti VHD IgM și a
anticorpilor anti HBc tip IgM

D. Insuficiența hepatică acută este foarte rară în cazul suprainfecției VHD

E. În cazul co-infecției VHD, IgM anti delta apar la 1 săptămână și dispar după 5-6 săptămâni

71. Care dintre următoarele afirmații referitoare la hepatita virala A, sunt adevărate?

A. adeseori determină epidemii

B. apare datorita ingestiei alimentelor si apei contaminate

C. apare de obicei iarna

D. forma anicterică este comună la copii

E. persistența grețurilor, vărsăturilor sau a confuziei mentale obligă la internarea în spital

72. Virusul hepatitei A

A. Este un picornavirus

B. Prezintă 6 serotipuri

C. Se replică în ficat

D. Este excretat in fecale timp de 6 luni după debutul bolii clinice

E. Este format dintr-o singură polipeptidă (VP1) care formează o capsidă etanșă care conține
ARN

73. Care dintre virusurile hepatitice pot determina în timp cancer hepatic ?

A. Virusul A
 B. Virusul B

C. Virusul C

D. Virusul B+D

E. Virusul E

74. Care dintre următoarele virusuri pot determina hepatite cronice:

A.Virusul hepatitei A

B.Virusul hepatitei B

C.Virusul hepatitei C

D.Virusul hepatitei D

E.Virusul hepatitei E

75. Care dintre următoarele criterii le aveți în vedere pentru tratamentul hepatitei cronice B

A. Gradul și stadiul histologic

B. Nivelul Ag HBs

C. Nivelul seric al ADN VHB

D. Nivelurile serice ale ALT

E. Prezența Ac anti HBe

76. Care dintre următorii factori sunt considerați ca factori predictivi favorabili pentru un răspuns
susținut la tratamentul cu analogi nucleotidici în hepatita cronică B:

A.Durata scurtă a bolii

B.Niveluri crescute ale ADN VHB

C.Prezența virus Delta

D.Sexul feminin

E.Transaminaze serice scăzute

Ciroza hepatică

Referință bibliografică: Adam Feather

77. Care dintre următoarele elemente sunt necesare pentru clasificarea Child-Pugh a cirozei hepatice:

A. Ascita

B. Bilirubina totală

C. Encefalopatia
 D. Albumina serică

E. Colesterol seric

78. Dintre cauzele hipertensiunii portale fac parte:

A. Ciroza hepatică

B. Pericardita acută exudativă

C. Tromboza venei porte

D. Pericardita constrictivă

E. Sindromul Budd-Chiari

79. Indicațiile transplantului hepatic includ:

A. Colangita biliară primitivă

B. Ciroza NASH

C. Boala hepatică alcoolică, dacă pacientul continuă să consume alcool

D. Insuficiența hepatică acută

E. Boala hepatică alcoolică, dacă pacientul a încetat să consume alcool

80. Care dintre următoarele date sunt indicatori de prognostic nefavorabil la pacienții cu ciroză
hepatica?

A. Albumina serică < 28 g/L

B. Creșterea creatininei > 130µmol/dl

C. Hepatomegalia

D. Sodiu seric < 125 mmol/L

E. Timp de protrombină cu peste 6 sec peste valoarea normală

81. Care dintre următoarele informații vă sunt necesare pentru calcularea scorului și clasei Child-Pugh?
A. Albumina serică

B. Bilirubina

C. Proteine totale

D. Proteinuria

E. Tensiunea arterială

82. Care dintre următoarele afirmații referitoare la insuficiența hepatică acută survenită pe o
hepatopatie cronică (ACLF) este adevărată?

A. ACLF este diferită de ciroza decompensată tradițională

 B. Apare la vârste avansate

C. Are mortalitate mare pe termen scurt

D. Este o complicație cronică a cirozei hepatice

E. Etiologie alcoolică este cea mai frecventă

83. In cazul peritonitei bacteriene spontane sunt adevărate următoarele afirmații:

A. Această complicație trebuie suspectată la orice pacient cu ascită a cărui stare clinic se
deteriorează

B. Cele mai frecvente organisme identificate în lichidul de ascită sunt bacteriile din genul
Streptoccocus

C. Pentru inițierea tratamentului antibiotic este necesară identificarea bacteriei în cultura

lichidului de ascită

D. Tratamentul constă în antibiotic cu spectru larg asociat cu perfuzii cu soluții de albumin

umană

E. Se indică oprirea tratmentului diuretic deoarece acesta crește riscul de insuficiență renală

84. Care dintre următorii factori sunt recunoscuți ca precipitanți pentru encefalopatia portosistemică
asociată cirozei hepatice?

A. Peritonita bacteriană spontană

B. Constipația

C. Proceduri chirurgicale

D. Hemoragia gastrointestinală

E. Regim alimentar bogat în glucide

85. Care dintre următoarele afirmații în legătură cu sindromul hepato-renal sunt adevărate?

A. Apare de obicei la pacienții cu ciroză hepatică avansată, hipertensiune portală cu sau fără
lichid de ascită

B. Histologia renală este de obicei normală, iar capacitatea de concentrare a urinii este
păstrată

C. Rata de filtrare glomerulară este redusă, iar renina plasmatică este scăzută

D. Terapia beta-blocantă și constipația reprezintă factori precipitanți

E. Terlipresina asociată cu soluție de albumin i.v. ameliorează funcția renală

86. Dintre cauzele cirozei hepatice fac parte:

A. Consumul de alcool
 B. Hepatita virală A

C. Hepatita virală B ± D

D. Ficatul gras non-alcoolic

E. Hepatita virală C

87. Dintre cauzele hipertensiunii portale fac parte:

A. Ciroza hepatică

B. Pericardita acută exudativă

C. Tromboza venei porte

D. Pericardita constrictivă

E. Sindromul Budd-Chiari

88. Pentru profilaxia secundară a hemoragiei variceale se pot utiliza:

A. Octreotide

B. Betablocante neselective

C. Bandare variceală

D. Somatostatina

E. Terlipresina

89. Factorii precipitanți ai encefalopatiei hepatice sunt:

A. Hemoragia gastro-intestinală

B. Orice procedură chirurgicală

C. Rifaximina

D. Infecțiile

E. Regim bogat în proteine

90. Dintre manifestările clinice întâlnite în hemocromatoză fac parte următoarele:

A. Pigmentarea bronzată a pielii

B. Hepatomegalia

C. Xantelasma

D. Aritmiile

E. Contractura Dupuytren
91. Care dintre următoarele măsuri terapeutice sunt indicate în degenerescența hepatolenticulară
progresivă:

A. Flebotomia

B. Penicilamina zilnic

C. Dializa hepatică

D. Trientina

E. Acetat de zinc

92. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte referitor la deficitul de alpha1-antitripsină:

A. Poate conduce la ciroză hepatică

B. Α1-antitripsina serică este crescută peste valoarea normală în majoritatea cazurilor

C. Tratamentul specific include corticoterapia în formele severe

D. Deficitul de alpha1-antitripsină este asociat cu emfizemul pulmonar

E. Măsurile terapeutice includ oprirea fumatului

93. Care dintre următoarele elemente sunt caracteristice pentru colangita biliară primitivă:

A. Anticorpi antimitocondriali prezenți

B. IgM seric poate prezenta valori foarte mari

C. IgG seric poate prezenta valori foarte mari

D. Anticorpii antinucleari prezenți

E. Colesterolul seric este crescut

HDS VARICEALĂ

94. Măsurile pentru resuscitarea pacientului cu HDS variceală cuprind:

A. Restabilirea volemiei

B. Robinet pentru evacuarea hidrotoraxului

C. Montarea unei linii intravenoase centrale

D. Antibioterapie profilactică

E. Reducerea presiunii portale prin medicație beta-blocantă

95. Următoarele afirmații referitoare la terapia cu vasoconstrictoare în HDS variceală sunt adevărate:

A. Terlipresina este rezervată pacienților care au contraindicații la somatostatină

B. Reduce fluxul portal prin constricție arterială splanhnică

 C. Are beneficii atunci când este utilizată în combinație cu tehnicile endoscopice

D. Terlipresina nu trebuie administrată pacienților cu boală cardiacă ischemică

E. Efectele secundare cele mai frecvente ale Terlipresinei sunt durerile toracice și congestia feței

96. Complicațiile tamponamentului cu balon sunt:

A. Refluxul gastroesofagian

B. Pneumotoraxul

C. Pneumonia de aspirație

D. Ulcerarea mucoasei

E. Ruptura esofagului

Tipuri de ciroză

97. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte în cazul bolii Wilson:

A. Cuprul urinar prezintă valori scăzute, sub 40 µg în 24 ore

B. Cuprul seric este de obicei scăzut

C. Ceruloplasmina poate fi normală

D. Biopsia hepatică poateaduce un aport diagnostic

E. Analiza genetică arată instabilitate microsatelitara

98. Care dintre următoarele măsuri terapeutice sunt indicate în degenerescența hepatolenticulară
progresivă:

A. Flebotomia cu emisie de sânge

B. Penicilamina zilnic

C. Dializa hepatică

D. Trientina

E. Acetat de zinc

99. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte referitor la deficitul de alpha1-antitripsină:

A. Poate conduce la ciroză hepatică

B. Α1-antitripsina serică este crescută peste valoarea normală în majoritatea cazurilor

C. Tratamentul specific include corticoterapia în formele severe

D. Deficitul de alpha1-antitripsină este asociat cu emfizemul pulmonar

E. Măsurile terapeutice includ oprirea fumatului

 NEUROLOGIE ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL

100. Cauzele frecvente ale accidentului vascular cerebral (AVC) cardio-embolic sunt reprezentate de:

A. Vasculopatia obstructivă -lipohialinozică;

B. Vegetațiile infecțioase;

C. Calcificările de cauză reumatoidă;

D. Afecțiunile valvulare congenitale;

E. Ulcerația unei plăci aterosclerotice murale carotidiene ;

101. Cauzele emboliilor paradoxale în accidentele vasculare cerebrale (AVC) sunt reprezentate de:

A. Vasculopatia obstructivă -lipohialinozică;

B. Disecția arterei carotide interne;

C. Fistula arterio-venoasă pulmonară;

D. Mixomul atrial;

E. Foramen ovale patent;

102. Elementele de diagnostic clinic pentru disecția de arteră carotidă sunt reprezentate de::

A. Pareză nerv XI;

B. Sindrom Horner;

C. Cervicalgie ;

D. Pareză nerv III;

E. Facialgie ;

103. Cauzele accidentelor ischemice tranzitorii (AIT) sunt reprezentate de:

A. Hipotensiune ortostatică;

B. Microembolii ;

C. Hipercoagulabilitate ;

D. Sarcină ;

E. Aritmii cardiace ;

104. Factorii predispozanți pentru accidentele vasculare ischemice arteriale la pacienții tineri sunt
reprezentați de:

A. Anticorpii anticardiolipină;

B. Amiloidoză ;
 C. Contraceptive orale ;

D. Hiperhomocisteinemie ;

Anticorpi anticoagulant lupic ;

105. Diagnosticul accidentului vascular ischemic tranzitoriu (AIT) se stabilește prin:

A. Durata sub 24 h ;

B. Durata de câteva minute ;

C. Zonă de infarct evidențiată imagistic ;

D. Durata sub 72 h;

E. Pierderea bruscă a unei funcții neurologice

106. Diagnosticul diferențial al accidentelor ischemice tranzitorii (AIT) se poate face cu:

A. Epilepsia generalizată ;

B. Angiopatia amiloidă cerebrală ;

C. Migrena cu aură ;

D. Epilepsia focală;

E. Procesele expansive intracraniene;

NEUROLOGIE HEMORAGIA INTRACRANIANĂ

107. Cele mai frecvente localizări ale hemoragiilor intracerebrale de cauza hipertensivă sunt la nivelul:

A. Cerebelului ;

B. Punții ;

C. Lobului insulei ;

D. Ganglionilor bazali;

E. Genunchiului corpului calos;

108. Anevrismele intracraniene saculare se localizează cel mai frecvent:

A. Între artera comunicantă anterioară și artera cerebrală anterioară;

B. La nivelul arterei pericaloase;

C. La nivelul arterei bazilare;

D. În bifurcația arterei cerebrale mijlocii;

E. Între artera cominicantă posterioară si artera carotidă internă;

109. Tromboza sinusului cavernos va determina:

 A. Durere oculară;

B. Crize epileptice focale;

C. Sufluri la ascultația oculară ;

D. Exoftalmie ;

E. Chemozis ;

110. Tabloul clinic caracteristic al unei hemoragii extradurale după un traumatism cranio-cerebral este
reprezentat de:

A. Absența pierderii stării de conștiență;

B. Hemipareză controlaterală traumatismului ;

C. Prezența intervalului de luciditate ;

D. Dilatare pupilară ipsilaterală traumatismului ;

E. Scurtă pierdere a stării de conștiență ;

Endocrinologie

111. Care dintre următoarele tumori hipofizare sunt majoritar microadenoame?

A. Prolactinoame

B. Adenoame secretante de GH (acromegalie)

C. Adenoame secretante de ACTH (boala Cushing)

D. Tumori nefuncționale

E. Craniofaringioame

112. Care dintre următoarele teste dinamice sunt utile pentru diagnosticarea deficitului de GH?

A. Test de toleranță la glucoză

B. Test la glucagon

C. Test de stimulare la tetracosactid

D. Test de toleranță la insulin

E. Test la sete

113. Care dintre următoarele afirmații sunt false?

A. Testul la doză mică de dexametazonă și 1 mg overnight sunt folosite pentru diagnosticul

diferențial al bolii Cushing de celelalte etiologii ale sindromului Cushing

B. Testul la doză mare de dexametazonă și testul la CRH diferențiază boala Cushing de secreția
ectopică de ACTH
 C. Sindromul Nelson reprezintă o boală Cushing generată de un macroadenom hipofizar

D. O valoare mare a ACTH este găsită în cazul adenoamelor sau carcinoamelor

corticosuprarenaliene

E. Adenoamele hipofizare secretante de ACTH sunt cel mai frecvent microadenoame

114. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate?

A. IRM hipofizar nu vizualizează întotdeauna adenoamele hipofizare secretante de ACTH

B. O tumoră care secretă ectopic ACTH poate fi ocazional vizualizată prin scintigrafie cu
octreotid radiomarcat.

C. Lipsa supresiei la doză mare de dexametazon sugerează prezența unui adenom hipofizar
secretant de ACTH.

D. Cateterizarea selectivă a sinusului pietros inferior servește pentru localizarea suprarenalei

care secretă în exces glucocorticoizi

E. Concentrațiile plasmatice scăzute de ACTH sugerează un sindrom Cushing

ACTHindependent

115. Care sunt investigațiile care sugerează prezența unui hiperaldosteronism primar?

A. Aldosteron crescut

B. Activitate reninică plasmatică scăzută

C. Hiperpotasemie

D. Hiperpotasurie

E. Raport aldosteron/renină scăzut

116. Care modificări biologice nu sunt sugestive pentru hiperparatiroidismul primar?

A. Hipercalcemie și hiperfosfatemie

B. Hipercalciurie și hiperfosfaturie

C. Hipercalcemie și hipofosfatemie

D. Hipocalciurie și hiperfosfaturie

E. Fosfatază alcalină serică crescută

117. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate?

A. MEN2a poate asocia cancer medular tiroidian, tumori paratiroidiene și feocromocitom.

B. MEN1 poate asocia tumori paratiroidiene, pancreatice și hipofizare

C. MEN2b este cauzat de mutații ale meninei de pe cromozomul 11

 D. MEN2 e cauzat de mutații ale protooncogenului RET de pe cromozomul 10

E. MEN1 poate asocia un fenotip marfanoid

118. Care interpretări ale investigării unui sindrom poliuro-polidipsic cu hipoosmolaritate urinară sunt
greșite?

A. Concentrarea urinii în timpul probei setei sugerează un diabet insipid nefrogen

B. Lipsa concentrării urinii în timpul probei setei sugerează un diabet insipid indiferent de
etiologie

C. Concentrarea urinii la testul la desmopresină sugerează un diabet insipid central

D. Lipsa concentrării urinii la testul la desmopresină sugerează un diabet insipid nefrogen

E. Lipsa concentrării urinii în timpul probei setei pune diagnosticul de diabet insipid central

119. Care dintre caracteristicile de mai jos nu sunt specifice pentru carcinomul medular tiroidian?

A. Are drept marker specific tiroglobulina

B. Poate fi asociat neoplaziei endocrine multiple de tip 1

C. Este cauzat de mutația protooncogenei RET în 25% din cazuri

D. Nu beneficiază de terapia cu iod radioactive E. Are prognostic mai rezervat decât

carcinoamele tiroidiene diferențiate

120. Ce tipuri de afecțiuni endocrine se pot asocia cancerului medular?

A. Adenom hipofizar secretant de GH (acromegalie)

B. Gastrinom

C. Adenom paratiroidian

D. Feocromocitom

E. Glucagonom

Endocardita infecțioasă

121. Endocardita infecțioasă cu hemoculturi negative:

A. este cauzată de Staphilococcus aureus;

B. reprezinta 5-10% din totalul cazurilor de endocardită;

C. nu este determinantă de tratamentul prealabil cu antibiotice;

D. poate fi determinată de Coxiella burnetii; reprezinta 50% din totalul cazurilor de

endocardită.

122. Pentru stabilirea diagnosticului cert de endocardită infecțioasă sunt necesare:

 A. 2 criterii majore;

B. 1 criteriu major;

C. 3 criterii minore;

D. 5 criterii minore;

E. 1 criteriu major și 3 criterii minore.

123. Există suspiciunea clinică înaltă de endocardită infecțioasă în caz de:

A. suflu sistolic nou-depistat;

B. leziune valvulară nou apărută;

C. febră + material protetic intracardiac;

D. evenimente embolice de cauză necunoscută; febra izolata

124. Endocardita infecțioasă pe proteză valvulară survenită precoce (<60 zile)

A. are un prognostic favorabil;

B. este probabil dobândită în comunitate;

C. cel mai frecvent cauzată de Staphilococcus aureus;

D. dobândită intraoperator sau precoce postoperator;

E. are prognostic rezervat pentru MRSA.

Resuscitarea cardiacă (p.1045-1048)

125. Care dintre următoarele ritmuri evidentiate ECG sunt şocabile?

A. tahicardia ventriculară fără puls;

B. asistola;

C. tahicardia ventriculară cu puls;

D. fibrilaţia ventriculară;

E. activitatea electrică fără puls.

126. Care dintre următoarele cauze reversibile ale stopului cardiorespirator fac parte din cei 4H ce
trebuie excluşi sau trataţi ?

A. hipertermia;

B. hipovolemia;

C. hipoxia;

D. hiperpotasemia;
 E. hipopotasemia.

127. Care dintre următoarele ritmuri aratate de catre ECG sunt neşocabile?

A. bradicardia;

B. tahicardia ventriculară fără puls;

C. asistola;

D. fibrilaţia ventriculară;

E. activitatea electrică fără puls

128. Care dintre următoarele intervenţii complementare trebuie realizate în timpul resuscitării
cardiopulmonare (RCP) ?

A. administrarea de amiodaronă după 1 şoc electric extern;

B. oxigenoterapie;

C. administrarea de xilină la fiecare 3-5 minute;

D. administrarea de adrenalină la fiecare 3-5 minute;

E. obţinerea accesului vascular (intravenos sau intraosos).

Valvulopatii

129. Ce se poate evidentia la examenul clinic al stenozei mitrale?

A. Puls cu amplitudine crescuta

B. Turgescenta jugulara

C. Flush malar

D. Clacment de inchidere al mitralei

E. Zgomotul 1 intarit in cazul stenozei mitrale calcificate

130. Care din urmatoarele elemente pot fi intalnite pe ECG-ul pacientilor cu stenoza mitrala?

A. Unda P “bifida”

B. Deviatie axiala stanga

C. P “pulmonar”

D. Fibrilatia atriala

E. Unda R inalta in derivatia V1

131. Care dintre urmatoarele semne poate fi intalnit in regurgitarea mitrala:

A. Zgomot 1 intarit
 B. Zgomot 3 accentuat

C. Soc apexian difuz, deplasat lateral

D. Suflu holodiastolic cu intensitate maxima la apex si iradiere in axila

E. Clic mezosistolic, in cazul valvelor mixomatoase

132. Cele mai frecvente cauze ale regurgitarii mitrale sunt:

A. Endocardita infectioasa

B. Afectarea reumatismala

C. Afectarea degenerativa, mixomatoasa

D. Boala cardiaca ischemica

E. Defectul septal atrial

133. Care dintre urmatoarele enunturi sunt adevarate, referitor la prolapsul de valva mitrala?

A. Cauza este autoimuna

B. Este mai frecvent intalnita la barbati

C. Se asociaza cu boli ale tesutului conjuctiv

D. Poate avea transmitere familiala

E. Se mai numeste boala Barlow

134. Stenoza aortica valvulara cuprinde:

A. Stenoza pe o valva bicuspida congenitala

B. Obstructia supravalvulara

C. Stenoza aortica reumatismala

D. Stenoza pe valva aortica tricuspida calcificata

E. Stenoza aortica subvalvulara

135. Care afirmatie este adevarata, referitor la tratamentul stenozei aortice?

A. Interventia chirurgicala trebuie luata in considerare la pacientii cu bicuspidie aortica si

aorta ascendenta >50mm

B. La pacientii cu stenoza aortica severa asimptomatica, interventia chirurgicala este

recomandata in cazul unei velocitati maxime transaortice > 5,5 m/s

C. Inlocuirea valvulara aortica este recomandata in cazul stenozei aortice severe simptomatice
D. La pacientii cu stenoza aortica severa asimptomatica interventia chirurgicala este
recomandata in cazul cresterii velocitatii maxime transaortice cu > 1 m/s pe an
 E. La pacientii cu stenoza aortica severa asimptomatica interventia chirurgicala este
recomandata in cazul unei fractii de ejectie <50%

136. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la regurgitarea aortica sunt false?

A. Tensiunea diastolica creste

B. Pulsul este lent, cu amplitudine redusa

C. Aritmiile sunt extrem de frecvente

D. Semnele clinice se pot datora circulatiei hiperdinamice

E. Pentru a se mentine debitul cardiac, volumul de sange ejectat din aorta trebuie sa creasca

137. Urmatoarele nu sunt cauze de regurgitare aortica acuta:

A. Ruptura de anevrism de sinus Valsalva

B. Sindromul Marfan

C. Disectia de aorta

D. Endocardita infectioasa

E. Sifilisul

138. Care dintre urmatoarele enunturi referitoarea la stenoza tricuspidiana sunt adevarate:

A. Determina reducerea debitului cardiac

B. Este mai frecventa la barbati

C. Se deceleaza suflu mezosistolic la nivelul marginii sternale stangi, accentuat in inspir

D. Apare in sindromul carcinoid

E. Determina hepatomegalie, ascita si edeme

139. Care dintre urmatoarele pot fi cauze pentru regurgitarea aortica cronica?

A. Disectia de aorta

B. Bicuspidie aortica

C. Sindrom Marfan

D. Afectare reumatismala

E. Hipertensiune arteriala severa

140. Care din urmatoarele enunturi sunt adevarate referitor la protezele valvulare mecanice?

A. Degenereaza la 10 ani

B. Necesita anticoagulare pe toata durata vietii

 C. Nu sunt trombogene

D. Zgomotele valvelor mecanice se pot auzi atat la deschidere cat si la inchidere

E. Anticoagularea se poate face atat cu antivitamine K sau anticoagulante orale directe

141. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata referitor la sarcina si protezele valvulare?

A. Valvele mecanice sunt trombogene si necesita anticoagulare pe toata perioada vietii,

aceasta fiind complexa in sarcina

B. Warfarina nu traverseaza bariera placentara

C. Warfarina nu are efect anticoagulant la fat

D. Heparina nefractionata sau cu greutate moleculara mica pot reprezenta optiuni terapeutice
in aceste cazuri

E. Valvele biologice sunt preferate in timpul sarcinii

Anemia microcitară. Anemia macrocitară.

142. Care dintre următoarele simptome pot fi regăsite în cadrul anemiilor?

A. Cefalee;

B. Sincopa;

C. Polipnee;

D. Fatigabilitate;

E. Astenie.

143. Cum sunt descrise anemiile în mod obișnuit?

A. Hipocrome macrocitare, cu VEM scăzut;

B. Hipocrome microcitare, cu VEM crescut;

C. Macrocitare, cu VEM crescut;

D. Normocrome normocitare, cu VEM normal;

E. Macrocitare, cu VEM normal.

144. n cadrul anemiilor, examinarea măduvei osoase, presupune evaluarea următoarelor, cu excepția:

A. Celularitatea măduvei;

B. Morfologia tuturor liniilor celulare;

C. Tipul de eritropoieză;

D. Depozitele de cupru;
 E. Prezența celulelor hematopoietice, de tipul celulelor canceroase.

145. Cauzele de apariție a anemiei feriprive sunt următoarele:

A. Pierderi de sânge;

B. Cereri scăzute de fier;

C. Creșterea absorbției fierului;

D. Scăderea absorbției fierului;

E. Aport crescut.

146. Următoarele caracteristici clinice observate în cazurile cu deficit de fier foarte îndelungat sunt, cu
excepția:

A. Stomatită angulară;

B. Păr fragil;

C. Hipertrofierea papilelor linguale;

D. Unghii cu formă convexă (koilonichie);

E. Sindrom de disfagie și glosită.

147. Care dintre următoarele afirmații referitoare la investigațiile paraclinice din cadrul anemiilor
megaloblastice sunt false?

A. VEM este de cele mai multe peste 96 fL;

B. În cazul unui dismorfism eritrocitar, VEM are o valoare mare;

C. Pe frotiul sanguin periferic, nucleul neutrofilelor este hipersegmentat, având 3 sau mai
mulți lobi;

D. Dacă este severă, se asociază cu leucocitoză și trombocitopenie;

E. Lactat dehidrogenaza (LDH) este de obicei crescută, reflectând eritropoieza eficientă.

148. Anemia pernicioasă prezintă următoarele elemente din cadrul tabloului clinic, cu excepția:

A. Debutul este rapid;

B. Poate apărea limba roșie, nedureroasă;

C. Poate apărea stomatita angulară;

D. Modificările neurologice netratate mult timp sunt reversibile;

E. Anomaliile neurologice apar numai la niveluri foarte crescute ale vitaminei B12.

149. În cadrul anemiei pernicioase, pacienții pot prezenta următoarele, cu excepția:

A. Parestezii asimetrice la nivelul degetelor de la mâini și picioare;

 B. Pierdere precoce a sensibilității vibratorii;

C. Pierdere tardivă a sensibilității proprioceptive;

D. Slăbiciune progresivă;

E. Ataxie;

150. Care dintre următoarele afirmații legate de tratamentul și prevenția anemiei megaloblastice sunt
false?

A. Transfuzia de sânge este indicată de obicei în anemia cronică;

B. Tratamentul cu acid folic și vitamină B12 la pacienții cu stare gravă se poate face doar după
confirmarea deficitelor;

C. Tratamentul depinde de tipul deficitului;

D. Transfuzia de sânge este lipsită de pericole la pacienții vârstnici;

E. Acidul folic poate produce un răspuns hematologic în deficitul de vitamină B12.

151. Următoarele afirmații legate de tratamentul deficitului de vitamină B12 sunt adevărate, cu
excepția:

A. Ameliorarea simptomatologiei clinice poate apărea în 48 de ore de la debutul tratamentului;

B. Se pot observa valori maxime ale reticulocitozei la aproximativ 2-3 zile de la începerea
tratamentului;

C. Deficitul de fier se dezvoltă adesea în primele săptămâni de terapie;

D. Se pot utiliza și scheme de tratament oral cu vitamina B12;

E. Poate apărea hiperkaliemia;

152. Următoarele afirmații legate de tratamentul deficitului de fier sunt false, cu excepția:

A. Fierul oral este suficient în majoritatea cazurilor;

B. Efectele secundare precum greața, diareea sau constipația sunt extrem de rare;

C. Depozitele de fier sunt încărcate mult mai încet în urma administrării parenterale de fier;

D. Administrarea parenterală este însoțită de un răspuns hematologic mult mai rapid;

E. Fierul oral se întrerupe în cazul administrării parenterale.

153. Care dintre următoarele afirmații legate de fier sunt adevărate?

A. Absorbția poate fi crescută la 20-30% în deficiența de fier și sarcină;

B. Fierul non-heminic este mai bine absorbit decât fierul heminic;

C. Majoritatea fierului este absorbită în intestinul subțire distal;

 D. Transportatorul de hem intestinal este HCP 1 (proteína transportatoare de hem 1);

E. Fierul heminic se găsește în principal în cereale;

154. Despre necesarul de fier sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția:

A. Pierderea de sânge la femei prin menstruație care depășește 100 mL va duce de obicei la
deficiență de fier;

B. La adultul normal, conținutul de fier al corpului rămâne relativ fix;

C. În fiecare zi se pierd 5-10 mg de fier prin materiile fecale, urină și transpirație;

D. Necesarul de fier este scăzut în timpul sarcinii;

E. Necesarul de fier este mărit în timpul creșterii.

155. Anemia sideroblastică se caracterizează prin următorarele, cu excepția:

A. Sunt tulburări moștenite sau dobândite care răspund la o simplă suplimentare hematinică;

B. Frotiul sanguin este adesea dismorfic;

C. Pot fi moștenite ca o boală X linkată;

D. Sinteza ineficientă a hemului este responsabilă de celule macrocitare, hipocrome;

E. Poate apărea în artrita reumatoidă, carcinoame.

156. Care dintre următoarele afirmații legate de anemia cronică sunt false?

A. Apar la indivizii cu boli inflamatorii acute;

B. Este una dintre cele mai frecvente tipuri de anemii;

C. Apare în boala Crohn, artrita reumatoidă, LES;

D. Cantitatea de IL-5 produsă în timpul infecției este un stimulator puternic al expresiei

hepcidinei;

E. Fierul seric și capacitatea totală de legare a fierului (CTLF) sunt crescute.

Insuficiența cardiacă

157. Întoarcerea venoasă (presarcina) se caracterizează prin următoarele, cu excepția:

A. În disfuncția miocardică ușoară debitul cardiac scade;

B. Fracția de ejecție scade tardiv în insuficiența cardiacă;

C. Creșterea presiunii venoase contribuie la apariția dispneei;

D. Creșterea presiunii venoase sistemice determină apariția ascitei, hepatomegaliei și edemelor

declive;
 E. Creșterea debitului cardiac determină redistribuția sângelui pentru menținerea perfuziei
organelor vitale.

158. Despre remodelarea miocardică în cadrul insuficienței cardiace se pot face următoarele afirmații,
cu excepția:

A. Este un proces progresiv;

B. Hipertrofia, pierderea miocitelor și fibroza miocardică scăzută sunt elemente definitorii ale
remodelării;

C. Continuă luni de zile după leziunea inițială;

D. Modificarea formei ventriculului poate determina creșterea funcției cardiace globale;

E. În cardiomiopatii procesul de dilatare sau hipertrofie se produce în prezența ischemiei

159. Despre peptidele natriuretice (ANP, BNP, CNP) sunt adevărate următoarele, cu excepția:

A. ANP este eliberat predominant din ventriculi;

B. BNP este eliberat din miocitele atriale ca răspuns la întindere;

C. CNP are efecte similare cu cele ale BNP și ANP;

D. NT-pro BNP este o proteină activă, scindată din proBNP;

E. Nivelul de ANP este scăzut în insuficiența cardiacă congestivă.

160. Legat de radiografia toracică în insuficiența cardiacă, sunt false următoarele, cu excepția:

A. Evaluează prezența congestiei venoase pulmonare;

B. Evaluează prezența liniilor Kerley A;

C. Evaluează prezența revărsatului pleural la nivelul scizurilor;

D. Evaluează prezența edemului pulmonar;

E. Evaluează prezența cardiomegaliei.

161. n cadrul insuficienței cardiace, cateterismul cardiac are următoarele roluri, cu excepția:

A. Se folosește pentru diagnosticul insuficienței cardiace ischemice;

B. Permite măsurarea presiunii în artera pulmonară;

C. Permite măsurarea presiunii telesistolice ventriculare stângi;

D. Permite măsurarea presiunii atriale drepte (presiunea capilară blocată);

E. Evaluează posibilitatea de revascularizare.

162. Recomandările generale privind stilul de viață în cadrul tratamentului insuficienței cardiace
presupun următoarele, cu excepția:
 A. Este necesară restricția de sare cu evitarea alimentelor sărate;

B. Fumatul trebuie întrerupt;

C. Pacienții cu insuficiență cardiacă decompensată trebuie încurajați în mod activ să facă

excerciții fizice;

D. Consilierea eficientă a pacienților și a familiei mai ales asupra monitorizării greutații;

E. Pacienții sub tratament cu nitrați trebuie să ia concomitent inhibitori de fosfodiesterază tip

5.

163. Care dintre următoarele afirmații sunt false legate de diuretice, în cadrul tratamentului insuficienței
cardiace?

A. Cresc excreția renală de sare și apă;

B. Îmbunătățesc supraviețuirea;

C. Electroliții serici și funcția renală trebuie monitorizați (risc de hiperkaliemie și

hipomagneziemie);

D. Ameliorează dispneea și toleranța la efort;

E. La pacienții cu insuficiența cardiacă ușoară poate fi necesară combinația unui diuretic de

ansă cu unul tiazidic.

164. Următoarele afirmații legate de inhibitorii de enzină de conversie a angiotensinei în cadrul

tratamentului insuficienței cardiace sunt false, cu excepția:

A. Studiile au dovedit reducerea semnificativă a mortalității;

B. Principalele efecte adverse sunt tusea, disfuncția renală și hipokaliemia;

C. Se pot administra în sarcină; D. Inițierea se va face în doze mici ulterior cu creșterea rapidă a
acestora;

E. Se pot administra la pacienții cu insuficiență cardiacă asimptomatică secundară infarctului

miocardic.

165. Despre beta-blocante în cadrul terapiei insuficienței cardiace sunt false următoarele afirmații:

A. Îmbunătățesc statusul funcțional;

B. Scad morbiditatea și mortalitatea;

C. Nebivolul se utilizează în tratamentul insuficienței cardiace instabile;

D. În insuficiența cardiacă semnificativă, betablocantele se intițiază în doză mare;

E. Bisoprololul și carvedilolul reduc mortalitatea doar în formele severe de insuficiență

cardiacă.

166. Despre miocardul “hibernant” sunt false următoarele afirmații:

 A. Este definit ca o disfuncție ireversibilă a ventriculului stâng;

B. Răspunde negativ la testul de stres cu inotrope;

C. Este determinat de creșterea perfuziei miocardice;

D. Este consecința episoadelor repetate de siderare miocardică;

E. Poate să apară la un pacient cu boală coronariană în timpul efortului fizic repetat.

167. Despre transplantul cardiac următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția:

A. Este tratamentul de elecție la pacienții vârstnici cu insuficiență cardiacă severă ireductibilă și

cu speranță de viață mai mică de 6 luni;

B. Alogrefele cardiace funcționează ca un cord normal;

C. Unii pacienți dezvoltă sindromul de “inimă rigidă”;

D. Hipotensiunea arterială și hiperlipidemia sunt complicații legate de imunosupresie;

E. Ateroscleroza coronariană este principala cauză de insuficiență a grefei.

168. În cadrul insuficienței cardiace acute, indicatorii de prognostic nefavorabil includ următoarele, cu
excepția:

A. Creșterea concentrației de sodiu;

B. Scăderea dimensiunii telediastolice a ventriculului stâng la ecografia cardiacă;

C. Creșterea dimensiunii telesistolice a ventriculului stâng la ecografia cardiacă;

D. Scăderea consumului miocardic de oxigen;

E. Scăderea presiunii capilare pulmonare blocate.

169. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate referitor la etiologia insuficienței cardiace acute
(ICA)?

A. Pacienții cu valvulopatii dezvoltă ICA prin stenoze valvulare în endocardita infecțioasă;

B. Pacienții cu hipertensiune arterială pot avea episoade de edem pulmonar “flash”;

C. Boala renală acută și cronică determină edem pulmonar prin încărcarea cu fluide și creșterea
excreției renale;

D. Fibrilația atrială este frecvent asociată cu ICA;

E. Pacienții cu boală cardiacă ischemică dezvoltă ICA prin sindrom coronarian cronic.

170. Despre tratamentul unui pacient cu ICA se pot face afirmațiile următoare, cu excepția:

A. Toți pacienții necesită anticoagulare profilactică cu heparină nefracționată;

B. Terapia inițială include oxigen și diuretice;

 C. În hipertensiunea arterială moderată se poate administra nitrat intravenos sub
monitorizare atentă a tensiunii arteriale;

D. Medicația inotropă și vasopresoare reduc mortalitatea;

E. Se poate utiliza neseritida

171. Dispozitivele de asistare ventriculară (VAD) prezintă următoarele trăsături, cu excepția:

A. Sunt sisteme mecanice care ajută ventriculii ineficienți;

B. Dispozitivul de asistare a ventriculului stâng trimite sânge în artera pulmonară;

C. Dispozitivul de asistare a ventriculului drept trimite sânge în aortă;

D. Dispozitivele extracorporeale sunt indicate pe termen lung;

E. Principalele complicații ale VAD-urilor sunt tromboembolismul, sângerările, infecțiile.

172. Obiectivele tratamentului unui pacient cu ICA includ următoarele, cu excepția:

A. Reducerea mortalității prin insuficiență cardiacă;

B. Creșterea duratei de spitalizare;

C. Scăderea numărului de respitalizări;

D. Ameliorare treptată a simptomelor;

E. Stabilizare hemodinamică

Boala coronariană - Angina. Sindroamele coronariene acute

173. Care dintre următoarele afirmații privind dezvoltarea aterosclerozei sunt false?

A. Este consecința disfuncției endoteliale, cu scăderea permeabilității și acumulare de

lipoproteine oxidate;

B. Microscopic se pot observa leziuni liniare pe endoteliul arterial sub numele de “strii
lipidice”;

C. Placa aterosclerotică avansată poate crește progresiv până la obstrucția lumenului vascular;
D. Placa aterosclerotică poate deveni instabilă cu producerea ocluziei cronice a vasului (“placă
complicată”);

E. Stria lipidică poate progresa sub forma “plăcii de tranziție”.

174. Următoarele afirmații legate de tromboza plăcilor aterosclerotice sunt false, cu excepția:

A. Se poate produce prin două mecanisme;

B. Un mecanism este cel reprezentat de eroziunea endotelială profundă a stratului intimal ce

acoperă placa;

C. Ulcerarea plăcii avansate reprezintă un alt mecanism de producere a trombozei;

 D. Reducerea cu 40% a diametrului luminal determină stenoză coronară semnificativă
hemodinamic;

E. Reducerea cu 50% a diametrului luminal (ce corespunde cu o reducere a suprafeței vasului la

același nivel de cca 40%) determină stenoză semnificativă.

175. Angina pectorală clasică se caracterizează prin următoarele, cu excepția:

A. Apare la efort fizic;

B. Apare la stress emoțional;

C. Durerea se remite greu;

D. Durerea nu cedează după administrare de nitroglicerină sublingual;

E. Durerea prezintă caracter de “apăsare” care poate iradia retrosternal.

176. Angina vasospastică sau variantă (Prinzmetal) se caracterizează prin următoarele elemente, cu
excepția:

A. Necesită factor declanșator;

B. Apare de obicei la efort fizic;

C. Se caracterizează prin supradenivelare de segment ST în afara durerii;

D. Apare mai frecvent la bărbați;

E. Este rezultatul spasmului coronarian.

177. Despre angina microvasculară sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția:

A. Apare la efort, în prezența stenozelor coronariene semnificative;

B. Pacienții sunt frecvent asimptomatici;

C. Răspunde complet la tratament;

D. Administrarea de acetilcolină intracoronarian poate determina spasm coronarian;

E. Femeile care au acest sindrom dezvoltă un răspuns metabolic normal.

178. Care dintre următoarele afirmații privind examenul obiectiv în cadrul anginei sunt false?

A. De cele mai multe ori, examenul clinic este normal;

B. IMC-ul trebuie măsurat;

C. Este importantă identificarea semnelor clinice de anemie, hipotiroidie sau hiperlipidemie;

D. Necesită excluderea stenozei aortice (pulsus tardus et parvus și suflu diastolic de ejecție
iradiat în carotide);

E. Este necesară măsurarea tensiunii arteriale

91. Prezența de corpi străini la nivelul esofagului:

A. apare doar la copii

B. extracția se efectueaza cel mai bine pe cale endoscopică

C. apare cel ma frecvent la adulți prin impactarea alimentelor

D. se diagnostichează prin tranzit baritat

E. poate fi asociată cu perforația esofagiană

179. Sindroamele coronariene acute (SCA) includ următoarele, cu excepția:

A. Angina instabilă;

B. Infarctul miocardic fără supradenivelare de segment ST;

C. Infarctul miocardic cu supradenivelare de segment ST;

D. Angina stabilă;

E. Angina microvasculară.

180. Următoarele afirmații privind tabloul clinic din angină sunt adevărate, cu excepția:

A. Se pot identifica alte boli cu simptome similare precum disecția de aortă sau boala ulceroasă;
B. Se pot depista elemente de prognostic negativ precum hipertensiunea arterială, zgomot de
galop sau sufluri cardiace;

C. Unii pacienți se pot prezenta cu simptome tipice care pot include indigestia sau dispneea;

D. Se pot descoperi raluri de stază;

E. Pacienții cu SCA dezvoltă durere interscapulovertebrală cu debut acut, în repaus.

181. Medicația anti-trombinică din cadrul sindromului coronarian acut (SCA) cuprinde următoarele
elemente, cu excepția:

A. Enoxaparina, o heparină cu greutate moleculară mică, este inferioară heparinei

nefracționate (HNF);

B. Bivalirudina este un inhibitor direct al trombinei care se leagă ireversibil de acesta;

C. Fondaparinux este un pentazaharid sintetic care se leagă selectiv de trombină;

D. Heparina nefracționată necesită monitorizare frecventă a eficienței INR la 6-12 ore;

E. Utilizarea receptorilor GpIIb/IIIa activați este restrânsă pentru pacienți cu încărcare

trombotică masivă,

182. Pacienții cu risc foarte înalt în cadrul coronarografiei și intervenției coronariene percutane prezintă
următoarele trăsături, cu excepția:

A. Cuprinde pacienții cu angină persistentă;

 B. Cuprinde pacienții care nu răspund la tratamentul medicamentos;

C. Necesită coronarografie de urgență (>2 ore);

D. Cuprinde pacienții cu insuficiență cardiacă și stabilitate hemodinamică;

E. Cuprinde pacienții cu aritmii ventriculare maligne sau șoc cardiogen;

183. Pacienții cu risc moderat, intermediar, în cadrul coronargrafiei și intervenției coronariene

percutane se descriu prin următoarele:

A. Sunt pacienți diabetici, cu disfuncție renală (rata de filtrare glomerulară >60 ml/min);

B. Fracția de ejecție >40%;

C. Prezintă un scor GRACE între 109-140;

D. Necesită efectuarea coronarografiei în primele 24 de ore;

E. Pot prezenta antecedente de PCI sau CABG.

184. Tabloul clinic în cadrul infarctului miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI) cuprinde
următoarele, cu excepția:

A. Durerea cedează de obicei la nitroglicerină sublingual;

B. Durerea poate iradia în brațul stâng, gât sau în mandibulă;

C. Simptomele vegetative sunt rare;

D. Pulsul poate fi filiform, în condiții de bradicardie;

E. Pot fi prezente simptome atipice precum dispnee, presincopă sau sincopă.

185. Despre tromboliza sistemică sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția

A. Este indicată dacă PCI primară poate fi efectuată în primele 120 de minute de la
diagnosticul de STEMI;

B. Aspirina și Clopidogrelul sunt antiagregante indicate la pacienții trombolizați;

C. După 12 ore de la debutul STEMI beneficiile sunt mari;

D. Vârstnicii prezintă un beneficiu mai redus prin creșterea riscului de AVC;

E. Opțiunile de tratament anticoagulant includ heparina nefracționată, enoxaparina.

186. Următoarele elemente adevărate referitor la clasificarea Killip, cu excepția:

A. Clasa Killip II – șoc cardiogen;

B. Clasa Killip I – zgomot de galop ventricular, protosistolic prezent;

C. Clasa Killip III – raluri de stază pe mai mult de 50% din câmpurile pulmonare de la vârf spre
bază;
 D. Clasa Killip I – raluri de stază prezente;

E. Clasa Killip II – zgomot de galop prezent.

187. Despre insuficiența cardiacă ca și complicație din cadrul infarctului miocardic acut, se pot face
următoarele afirmații, cu excepția:

A. Administrarea de oxigen pe mască poate fi necesară;

B. Insuficiența cardiacă severă poate răspunde la furosemid 40-80 mg în bolus iv;

C. Pacienții cu insuficiență cardiacă ușoară pot necesita inserție de cateter Swan-Ganz;

D. Dobutamina, noradrenalina sau dopamina sunt utilizate în insuficiența cardiacă acută severă;
E. Un inhibitor de enzimă de conversie poate fi administrat indiferent de valoarea tensională.
188. Aritmiile cardiace în cadrul infarctului miocardic acut prezintă următoarele trăsături, cu excepția:

A. Fibrilația atrială necesită controlul frecvenței cu beta-blocant sau digoxin;

B. Bradiaritmiile pot fi tratate inițial cu adrenalină 0,5 mg i.v;

C. Cardiostimularea temporară poate fi necesară la cei cu blocuri atrioventriculare

simptomatice;

D. Tahicardia ventriculară se poate trata cu betablocante;

E. Tahicardia ventriculară incesantă poate răspunde la administrarea de calciu IV 8 mmol/L în

15 minute i.v.

190. Care dintre următoarele afirmații legate de tratamentul medicamentos post-IMA sunt false?

A. Se va administra un antagonist de aldosteron dacă FEVS>40%;

B. Beta-blocant i.v. pentru menținerea frecvenței cardiace <60 bpm

C. Aspirină 75 mg intermitent;

D. Se va administra statină cu potență scăzută;

E. Inhibitor de pompă de protoni la pacienții cu risc înalt hemoragic.

191. Despre modificarea stilului de viață după SCA, sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția:

A. Fumatul trebuie oprit complet;

B. Greutatea corporală trebuie menținută pentru un IMC de peste 25 kg/m2;

C. Tensiunea arterială diastolică trebuie redusă sub 140 mmHg;

D. Pacienții diabetici trebuie sa mențină un HbA1c< 10%;

E. Pacienții trebuie să fie activi fizic

ARITMIILE CARDIACE
192. Următoarele afirmații despre controlul ritmului in fibrilația atrială sunt adevarate:

A. Această strategie se aplică cu predilecție în cazul pacienților tineri, simptomatici și activi

fizic;

B. Pacienții fără boală cardiacă semnificativă pot fi tratați doar cu Amiodaronă;

C. Pacienții cu boală coronariană ischemică pot fi tratați cu Sotalol;

D. Focarele ectopice în fibrilația atrială sunt localizate în general la nivelul arterelor pulmonare;
E. Ocazional, este nevoie de o ablație mai extinsă la nivelul atriului stâng.

193. Următoarele afirmații despre controlul frecvenței cardiace în fibrilația atrială sunt false:

A. Ca strategie primară, aceasta se poate folosi la pacienții care prezintă forma paroxistică a
aritmiei;

B. Controlul frecvenței cardiace se obține printr-o combinație de digoxin, betablocante sau

blocante ale canalelor de calciu non-dihidropiridinice;

C. Digoxinul în monoterapie poate fi suficient la pacienții tineri, activi fizic;

D. Frecvența ventriculară este controlată atunci când frecvența cardiacă de repaus este
sub160;

E. Pentru a urmări eficiența tratamentului, în cazul pacienților vârstnici înregistrarea unui traseu
ECG poate fi suficientă.

194. Următoarele afirmații despre tratamentul anticoagulant în fibrilația atrială sunt adevarate:

A. Pentru evaluarea necesității tratamentului anticoagulant se folosește ca prim pas scorul

HASBLED;

B. Un scor CHA2D2-VASc crescut identifică pacienții cu risc crescut de hemoragie;

C. Atunci când este necesară anticoagularea orală, se poate folosi warfarina sau unul dintre
anticoagulantele orale directe;

D. Inhibitor direct al trombinei este Apixaban;

E. Inhibitor direct al trombinei este Dabigatran.

195. Scorul CHA2DS2-VASc pentru fibrilația atrială nonvalvulară ia în calcul următorii factori de risc:

A. Insuficiența cardiacă congestivă;

B. Hipertensiunea arterială;

C. Vârsta;

D. Diabetul zaharat;

E. INR labil.

196. Următoarele afirmații despre flutterul atrial sunt adevărate:

 A. Flutterul atrial este rareori asociat cu fibrilația atrială;

B. Flutterul atrial este de obicei un ritm atrial organizat, cu o frecvență atrială de 100-200 b.p.m;
C. Pe ECG se descriu unde neregulate “în dinți de fierastrau” ;

D. În flutterul tipic, antiorar, undele F sunt negative în derivațiile inferioare și pozitive în

derivațiile V1 și V2;

E. Dacă undele F nu sunt clar vizibile, se poate încerca demascarea lor prin încetinirea
conducerii atrioventriculare.

197. Următoarele afirmații despre tratamentul fluttterului atrial sunt false:

A. Tratamentul crizelor acute simptomatice este reprezentat de cardioversia farmacologică;

B. Pacienții care prezintă flutter atrial de mai mult de 1-2 zile ar trebui tratați asemănator
celor cu fibrilație atrială și anticoagulați timp de 3 luni anterior efectuării cardioversiei;

C. Cardioversia farmacologică în regim acut poate fi efectuată folosind antiaritmice de clasă II;
D. Blocantele nodului atrioventricular pot fi utilizate pentru controlul frecvenței atriale;

E. Terapia de elecție pentru pacienții cu flutter atrial recurent este ablația cu cateter.

198. Cauzele extrinseci de bradicardie sinusală sunt, cu excepția:

A. Hipotermia;

B. Hipertiroidismul;

C. Tratamentul cu alfablocante;

D. Sindroamele mediate neural;

E. Ischemia acută.

199. Cauzele intrinseci de bradicardie sinusală sunt:

A. Ischemia acută;

B. Hipotermia;

C. Hipotiroidismul;

D. Infarctul nodului sinusal;

E. Hipertensiunea intracraniană.

200. Următoarele afirmații despre blocul atrioventricular de gradul III sunt adevărate:

A. Ritmul de scăpare cu complexe QRS înguste își are originea sub fascicului His;

B. Ritmul de scăpare cu complexe QRS înguste are o frecvență cardiacă adecvată (15-40 b.p.m.),
fiind relativ stabil;

C. Ritmul de scăpare cu complexe QRS largi are originea sub fascicului His;
 D. Blocul atrioventricular complet apare atunci când niciun impuls electric atrial nu este
condus la ventriculi;

E. În cazul pacienților cu bloc atrioventricular complet, este necesară identificarea etiologiei

blocului.

201. Următoarele afirmații despre tahicardiile supraventriculare sunt adevărate:

A. Simptomul dominant al majorității tahicardiilor supraventriculare sunt palpitațiile cu ritm

rapid, regulat, de cele mai multe ori cu debut și final brusc;

B. La subiecții vârstnici, cu boală cardiacă structurală, frecvențele cardiace crescute pot fi

principala descoperire patologică;

C. Palpitațiile pot avea caracter regulat în condiții de extrasistole atriale preexistente;

D. Poate apărea anurie consecutiv eliberării de peptid natriuretic atrial ca răspuns la creșterea
presiunilor atriale în timpul tahicardiei;

E. O caracteristică obișnuită este terminarea acestora prin manevra Valsalva.

202. Următoarele afirmații despre tratamentul în faza acută al tahicardiilor supraventriculare sunt false:
A. Pacienții care prezintă tahicardie supraventriculară și instabilitate hemodinamică necesită
cardioversie de urgență;

B. În lipsa succesului terapeutic după efectuarea manevrelor fizice, se administrează

adenozina oral;

C. Adenozina este o nucleozidă purinică naturală cu acțiune de lungă durată;

D. Efectele adverse ale adenozinei au o durată foarte scurtă;

E. Verapamil poate fi administrat dupa beta-blocante sau în cazul tahicardiilor cu complexe QRS
largi.

203. Următoarele afirmații despre fibrilația ventriculară sunt adevărate:

A. Acest tip de aritmie implică activare ventriculară foarte rapidă și regulată, fără activitate
mecanică;

B. Acest tip de aritmie implică activare ventriculară foarte rapidă și neregulată, cu activitate
mecanică;

C. Acest tip de aritmie impică activare ventriculară foarte rapidă și neregulată, fără activitate
mecanică;

D. Pe ECG se observă ritm ventricular rapid cu complexe QRS largi;

E. Pe ECG se observă oscilații rapide, cu forme diferite, fără organizare.

204. Următoarele afirmații despre fibrilația ventriculară sunt false:

A. De obicei este inițiată de o extrasistolă atrială;

 B. Fibrilația ventriculară se convertește spontan doar în cazuri rare;

C. Singurul tratament eficient este tratamentul intravenos cu betablocante;

D. Este necesar suport vital de bază și avansat;

E. Pacientul are puls.

205. Următoarele afirmații despre Sindromul Brugada sunt adevărate:

A. Acest tip de aritmie moștenită este diagnosticată la un grup de pacienți cu fibrilație

ventriculară idiopatică pe cord structural normal;

B. Acest tip de aritmie moștenită este diagnosticată la un grup de pacienți cu fibrilație atriala pe
cord structural anormal;

C. Se întâlnește mai frecvent la tineri de sex feminin;

D. Diagnosticul se face pe baza modificărilor ECG clasice: bloc de ramură stângă cu

supradenivelare ST concavă în V5-V6;

E. În 20 % din cazuri, această patologie este moștenită, fiind cauzată de o mutație a genei
SCN5A, care duce la pierderea funcției canalelor de sodiu.

206. Următoarele afirmații despre Sindromul Brugada sunt false:

A. Modalitățile de prezentare sunt: moarte subită în timpul somnului, stopul cardiac resuscitat
și sincopă;

B. Pacientul este întotdeauna simptomatic;

C. Singurul tratament eficient este implantarea de stimulator cardiac;

D. Beta-blocantele sunt utile;

E. Diagnosticul se face pe baza ecocardiografiei.

207. Următoarele sunt cauze de sindrom QT lung:

A. Hiperpotasemia;

B. Hipermegnezemia;

C. Amiodarona;

D. Sotalol;

E. Antidepresive triciclice

208. Următoarele afirmații despre torsada vârfurilor sunt adevărate:

A. Se caracterizează prin complexe QRS rapide, neregulate;

B. Se caracterizează prin complexe QRS rapide, regulate;

 C. Între episoadele de tahicardie sau imediat înaintea inițierii tahicardiei, pe ECG se poate
observa un interval QT scurt;

D. Între episoadele de tahicardie sau imediat înaintea inițierii tahicardiei, pe ECG se poate
observa un interval QT prelungit;

E. Intervalul QT corectat măsoară de obicei peste 0,50 sec.

209. Următoarele afirmații despre tahicardia ventriculară nesusținută sunt adevărate:

A. Este definită ca o succesiune de 20 sau mai multe bătăi consecutive de origine ventriculară;

B. Este definită ca o succesiune de 5 sau mai multe bătăi consecutive de origine atrială;

C. Are durata sub 30 de minute;

D. Apare la 60-80 % din pacienții cu boală cardiacă structurală;

E. Terapia cu ICD a îmbunătățit supraviețuirea la pacienții cu fracție de ejecție < 30 % prin

prevenirea morții de cauză aritmică.

210. Următoarele afirmații despre extrasistolele ventriculare sunt adevărate:

A. Extrasistolele ventriculare apar sub forma unui complex QRS larg (> 0,20 sec);

B. După o bătaie extrasistolică, de obicei urmează o pauză compensatorie completă;

C. Fenomenul R pe T poate duce la fibrilație atrială;

D. Extrasistolele ventriculare se tratează întotdeauna;

E. Extrasistolele ventriculare provin dintr-un situs anormal (ectopic) de la nivelul miocardului

ventricular.

211. Beta-blocantele cardioselective includ:

A. Metoprolol;

B. Bisoprolol;

C. Atenolol;

D. Acebutolol;

E. Carvedilol.

212. Următoarele medicamente antiaritmice fac parte din clasa IV Vaughan Williams:

A. Flecainida;

B. Verapamil;

C. Propafenona;

D. Digoxin;
 E. Diltiazem.

213. Următoarele medicamente antiaritmice fac parte din clasa III Vaughan Williams:

A. Bisoprolol;

B. Amiodarona;

C. Dronaderona;

D. Sotalol;

E. Propafenona.

214. Următoarele afirmații despre antiaritmicele de clasa I sunt adevărate:

A. Acestea sunt medicamente care cresc influxul sodiului în celulă;

B. Acestea sunt medicamente care prelungesc potențialul de acțiune prin blocarea

componentei rapide a curentului de potasiu;

C. Acestea sunt medicamente care reduc influxul calciului în celulă;

D. Pot încetini conducerea, prelungi repolarizarea și pot reduce rata descărcării spontane a
celulelor miocardice;

E. Antiaritmicele de clasa I cresc mortalitatea comparativ cu tratamentul palcebo la pacienții

cu extrasistole ventriulare care au suferit infarct miocardic în antecedente.

215. Următoarele afirmații despre defibrilatorul cardiac implantabil sunt adevarate:

A. Dispozitivul poate avea sonde pentru sensing și pacing, atât în atriul stâng, cât și în
ventriculul stâng;

B. Dispozitivul poate avea sonde pentru sensing și pacing, atât în atriul drept, cât și în
ventriculul drept;

C. ICD-urile îmbunătățesc supraviețuirea la pacienții care au prezentat un episod de tahiarimie

atrială;

D. Tahicardia ventriculară poate fi suprimată și prin ovedrive pacing;

E. Defibrilatoarele cardiace implantabile au rol și în prevenția primară a morții subite cardiace.

ANEMIA HEMOLITICĂ DOBÂNDITĂ

216. Anti-D ar trebui administrat după naștere când sunt îndeplinite următoarele condiții:

A. Mama este RhD-negativă;

B. Mama este RhD-pozitivă;

C. Fătul este RhD-pozitiv;

 D. Nu se detectează anti-D în serul maternal;

E. Se detectează anti-D în serul materna.l

217. Următoarele afirmații despre hemoglobinuria paroxistică la rece sunt corecte:

A. Hemoglobinuria paroxistică la rece este o afecțiune rară asociată cu infecțiile comune

copiilor, cum ar fi pojarul, oreionul și varicela;

B. Hemoliza intravasculară este asociată cu anticorpi IgM cu afinitate pentru complement;

C. Hemoliza intravasculară este asociată cu anticorpi IgG cu afinitate pentru complement;

D. Hemoliza intravasculară este asociată cu anticorpi IgM fără afinitate pentru complement;

E. Hemoliza intravasculară este asociată cu anticorpi IgG fără afinitate pentru comlement.

218. Anemia hemolitică microangiopatică apare în cazul unei microcirculații anormale datorită:

A. Hipotensiunii maligne;

B. Eclampsiei;

C. Sindromului Budd-Chiari;

D. Sindromului uremic hemolitic;

E. Vasculitei.

219. Următoarele afirmații despre anemia hemolitică imună iatrogenă sunt corecte:

A. Anemiile hemolitice autoimune iatrogene sunt rare;

B. Testarea pentru anticorpii eritrocitari cu afinitate pentru medicamente se face în mod uzual;
C. Confirmarea diagnosticului necesită o asociere temporală între administrarea unui
medicament și anemia hemolitică;

D. Confirmarea diagnosticului necesită un test antiglobulinic direct negativ;

E. Confirmarea diagnosticului necesită un test antiglobulinic direct pozitiv.

220. Următoarele afirmații despre anemiile autoimune cu anticorpi “la cald” sunt corecte:

A. Aceste anemii apar la orice vârstă;

B. Poate să apară hepatomegalie;

C. Pot să apară ca episoade scurte de anemie și icter;

D. Infecțiile pot provoca o scădere marcată a hemoglobinei;

E. Deficitul de acid folic poate provoca o scădere marcată a hemoglobinei.

Bolile miocardului – Miocardita – Cardiomiopatiile

221. Urmatoarele afirmații despre semnele din cardiomiopatia hipertrofică sunt false:

A. Pulsația apicală dublă

B. Suflu sistolic de ejecție cauzat de obstrucția tractului de ejecție al ventriculului stâng în

telesistolă

C. Suflu diastolic cauzat de regurgitarea mitrală

D. Zgomot cardiac IV (dacă pacientul este în fibrilație atrială)

E. Suflu sistolic de ejecție cauzat de obstrucția tractului de ejecție al ventriculului stâng în

telediastolă

222. Următoarele afirmații despre tratamentul cardiomiopatiei hipertrofice sunt corecte:

A. Durerea toracică și dispneea sunt tratate cu betablocante, verapamil sau ambele

B. O alternativă de tratament este reprezentată de vasodilatatoare, dacă pacienții au obstrucție

la nivelul tractului de ejecție al ventriculului stâng

C. Ablația cu radiofrecvență (nechirurgicală) a septului pare sa aducă rezultate bune în

reducerea obstrucției tractului de ejecție

D. Uneori poate fi indicată rezecția chirurgicală a miocardului septal

E. Vasodilatoarele sunt indicate, deoarece pot reduce obstrucția tractului de ejecție al

ventriculului stâng

223. Următoarele afirmații despre investigațiile și diagnosticul cardiomiopatiei aritmogene sunt corecte:
A. ECG-ul poate să arate inversarea undelor T în derivațiile precordiale corespunzatoare
ventriculului drept (V5-V6)

B. Potențiale de amplitudine mică la terminarea complexului QRS (unde delta) pot fi prezente

C. Poate fi observat uneori bloc complet sau incomplet de ram stâng

D. Ecocardiografia este frecvent normală, dar în cazuri mai avansate poate vizualiza dilatarea
ventriculului drept și formarea de anevrisme

E. Poate fi prezentă dilatarea ventriculului stâng

224. Următoarele afirmații despre cardiomiopatia peripartum sunt corecte:

A. Afectează femeile aflate în primul trimestru al sarcinii

B. Se manifestă ca o cardiomipatie restrictivă

C. Este mai frecvent întâlnită la femeile obeze, multipare, cu vârsta peste 30 de ani

D. Aproape jumătate din paciente vor recupera funcția cardiacă în 6 luni

E. În unele cazuri se poate dezvolta insuficiență cardiacă progresivă și chiar moarte subită

225. Cauze ale cardiomiopatiei dilatative sporadice sunt, cu excepția:

 A. Miocardita

B. Mutații ale desminei

C. Substanțe toxice

D. Boli autoimmune

E. Mutații ale lanțului greu al β-miozinei

226. Următoarele afirmații despre cardiomiopatia restrictivă primară non-hipertrofică sunt corecte:

A. Ventriculii au un volum crescut

B. Există dilatare biventriculară

C. Valvele cardiace sunt normale

D. Bolile asociate cu această formă de cardiomipatie sunt displazia aritmogenă de ventricul

drept și cardiomiopatia de stress

E. Forma idiopatică de cardiomiopatie restrictivă poate fi familială

227. Urmatoarele afirmații despre cardiomiopatia hipertrofică sunt false:

A. CMH se caracterizează prin hipertrofia miocardului, care afectează frecvent peretele lateral
al ventriculului stâng

B. Aproximativ 25% dintre pacienți prezintă obstrucția dinamică a tractului de ejecție al

ventriculului drept

C. Hipertrofia marcată apare mai frecvent în mutația troponinei T

D. Mutațiile lanțului greu al β-miozinei se asociază cu hipertrofie ușoară

E. Hipertrofia ventriculară poate fi absentă anterior adolescenței, ceea ce face dificil diagnosticul
la copii

Astmul

228. Urmatoarele afirmații despre camerele de inhalare (spacers) utilizate în astm, sunt adevarăte cu
excepția:

A. Sunt utile pentru copii şi vârstnici

B. Reduc riscul de candidoză.

C. Necesită o coordonare crescuta între activarea dispozitivului și expir

D. Reduc viteza particulelor astfel încât se reduce cantitatea de medicament care se depune la
nivelul gurii.

E. Toate dispozitivele inhalatorii conțin o cameră de inhalare incorporată

229. Dintre cauzele și factorii declanșatori ai astmului bronșic fac parte următoarele, cu excepția:
 A. AINS (aspirina, indometacina, ibuprofenul)

B. Blocante ale receptorilor –α adrenergici

C. Aportul crescut de antioxidanti in dieta

D. Infecții virale precum Rinovirusurile, Virusurile paragripale, VRS

E. Aerul rece și efortul fizic

230. Pacienții cu exacerbare astmatică severă prezintă următoarele caracteristici:

A. Incapacitatea de a termina o propoziție în timpul unei singure respirații

B. Un PEF de 33-50% din valoarea prezisă

C. Bradicardie, hipotensiune sau aritmii

D. Frecvenţa respiratorie >25 respiraţii/min

E. Tahicardie >110/min

231. Principalele simptome ale astmului bronșic sunt reprezentate de:

A. Tuse cronică cu durata mai mare de 3 luni

B. Atacurile de wheezing

C. Dispneea episodică

D. Expectorație cu mucus în cantitate mare

E. Dispnee de repaus

232. Sunt agenți antiinflamatori ce permit scăderea necesarului de corticosteroizi utilizați în tratamentul
astmul bronșic următorii:

A. Ibuprofenul

B. Metotrexat

C. Anticorp monolconal anti-IgE (Omalizumab)

D. Imoglobulinele intravenoase

E. Etanercept, infliximab, lebrikizumab

233. Obiectivele tratamentului astmului bronsic sunt urmatoarele:

A. Reduce riscul de exacerbări severe

B. Elimină simptomele

C. Restabilește funcția pulmonară normală sau la cele mai bune valori posibile

D. Permite o creștere normala a copiilor

 E. Aduce funcția pulmonară la cel puțin jumătate din valorile normale

Bronhopneumopatia obstructivă cronică

234. În ceea ce privește fiziopatologia BPOC, din punct de vedere structural se pot observa următoarele
modificări:

A. Emfizem

B. Afectarea căilor aeriene mari

C. Creșterea numărului de celule calciforme în mucoasa bronșică

D. Afectarea căilor aeriene mici

E. Scăderea numărului de celule calciforme în mucoasa bronșică

235. Biopsiile endobronșice arată predominața următoarelor tipuri de celule în BPOC:

A. Neutrofilelor

B. Limfocitelor predominant CD8

C. Limfocitelor predominant CD4

D. Macrofagelor

E. Monocitelor

236. Clasificarea emfizemului în funcție de distribuție:

A. Emfizem centro-acinar

B. Emfizem pan-acinar

C. Emfizem regulat

D. Emfizem neregulat

E. Emfizem central

237. În BPOC testele funcționale respiratorii prezintă următoarele caracteristici:

A. Obstrucția căilor aeriene

B. Raportul VEMS/CVF crescut

C. PEF redus

D. Raportul VEMS/CVF scăzut

E. PEF crescut

238. 6. În ceea ce privește vaccinare pacienților cu BPOC, aceștia ar trebui să primească:

A. 2 doze de vaccin antipneumococic polizaharidic polivalent

 B. 1 doza de vaccin antipneumococic polizaharidic polivalent

C. Vaccinare antigripală anuală

D. Vaccinul antigripal este interzis la pacienții cu BPOC

E. Vaccinul antipneumococic polizaridic polivalent este contraindicat la pacienții cu BPOC

239. Medicamentele anticolinergice cu durată lungă de acțiune în BPOC:

A. Ameliorează funcția pulmonară

B. Ameliorează dispneea

C. Ameliorează calitatea vieții

D. Previne declinul VEMS

E. Nu previne declinul VEMS

240. Sunt contraindicații relative ale VNI:

A. pH < 7.15

b. Ph < 7.25 în prezenţa unor factori de gravitate

C. Scorul Glasgow de evaluare a comei (Glasgow Coma Scale)< 8

D. Astmul

E. Vărsăturile

Neoplaziile Tractului Respirator – tumorile maligne

241. Următoarele afirmații privind tabloul clinic al cancerului bronhopulmonar sunt adevărate:

A. Poate fi prezent sindromul Horner, determinat de compresia nervilor parasimpatici, cu

caractersticile de midriază și exoftalmie

B. Pacienții pot dezvolta pleurezie secundar invaziei metastatice a pleurei

C. Tumorile periferice determină obstrucția căilor aeriene mari, cauzând colapsul plămânului

D. Ganglionii mediastinali sau invazia tumorală directă determină compresia nervului laringeu
recurent stâng

E. Tumorile Pancoast invadează plexul brahial, provoacă paralizia C8/T1, cu ușoară atrofie
musculară la nivelul mâinii, slăbiciune, precum și durere care iradiază de-a lungul brațului

242. Printre manifestările extrapulmonare non-metastatice ale cancerului bronhopulmonar se numără:

A. Neuropatii – neuropatie periferică senzitivo-motorie

B. Anemia hemolitică

C. Hipocratismul digital
 D. Hipotiroidism

E. Herpes zoster

243. Următoarele afirmații privind investigațiile necesare în diagnosticul și stadializarea cancerului

bronhopulmonar sunt adevărate:

A. În unele cazuri, radiografia toracică inițială poate fi normală

B. Rezonanța magnetică nucleară (RMN) este utilă pentru diagnosticul tumorilor pulmonare
primare

C. RMN-ul de coloană vertebrală este necesar dacă există suspiciuni clinice de compresie a
măduvei spinării

D. Tomografia computerizată indică extinderea bolii, iar imaginile trebuie să includă ficatul și
glandele suprarenale

E. Folosind criteriile CT, ganglionii limfatici cu un diametru mai mic de 2 cm, nu sunt clasificati ca
fiind măriți

244. Următoarele afirmații privind tabloul clinic al cancerului bronhopulmonar sunt false:

A. Tusea reprezintă simptomul cel mai frecvent întâlnit în cancerul pulmonar

B. Hemoptizia apare ca urmare a erodării pereților cavernelor pulmonare

C. Adenopatiile mediastinale voluminoase determină durere toracică intensă descrisă de

pacient ca un junghi toracic

D. Wheezingul este monofonic, atunci când se datorează obstrucției parțiale a unei căi aeriene
de către tumoră

E. Carcinomul bronșic care invadează nervul frenic determină paralizia hemidiafragmului

controlateral

245. Despre nodulii pulmonari solitari se pot afirma următoarele:

A. Majoritatea sunt maligni;

B. De obicei au diametrul mai mare de 3cm;

C. Scorul Brock e util pentru estimarea riscului de malignizare;

D. A crescut frecvența detectării accidentale a nodulilor asimptomatici datorită utilizării dese

a CT în cadrul altor afecțiuni pulmonare;

E. Se prezintă de obicei ca niște opacități discrete.

246. Diagnosticul diferențial al nodulului pulmonar se poate face cu:

A. Pleurezia;

B. Carcinomul bronșic primar;

 C. Granulomul;

D. Nodulii reumatoizi;

E. Chistul hidatic

247. Despre mezoteliom sunt adevărate următoarele:

A. Este o tumoră malignă;

B. Este o tumoră benignă;

C. Originea se află în celulele mezoteliale de la nivelul pleurei parietale sau viscerale;

D. Cea mai frecventă manifestare este tusea;

E. CT, biopsia ghidată cu ultrasunete sau biopsia pleurală VATS sunt necesare pentru obținerea
țesutului și stabilirea diagnosticului.

248. Tratamentul chirurgical în NSCLC cu intenție curative se realizează în stadiile:

A. I;

B. II;

C. Cazuri selectate IIIA;

D. IVA;

E. IVB.

249. Despre tumorile secundare sunt adevărate următoarele afirmații:

A. Carcinomul de la nivelul stomacului, pancreasului sau sânului poate disemina la nivelul

sistemului limfatic al ambilor plămâni;

B. Acesta poate determina dispnee progresivă și severă (limfangită carcinomatoasă);

C. Metastazele pulmonare unice nu pot fi îndepărtate chirurgical;

D. Anterior intervenției chirurgicale a metastazelor e necesară realizarea unor investigații

imagistice amănunțite;

E. Examenul CT poate depista prezența unor metastaze mici, nedetectate pe radiografia

toracică

250. Referitor la tratamentul cancerului pulmonar, se pot afirma următoarele:

A. Numeroși pacienți cu stadiul III de boală sunt radiochimiotratați în vederea micșorării

stadiului bolii, pentru a facilita rezecția chirurgicală;

B. În cazurile pacienților cu NSCLC incipient, radioterapia în doze mari nu este o alternativă

bună la rezecția chirurgicală;
 C. Radioterapia cu intenție curativă este tratamentul de elecție când nu este posibilă
intervenția chirurgicală;

D. La pacienții cu comorbidități cardiovasculare sau respiratorii, aflați în stadiul I de boală, nu se

poate utiliza radioterapia stereotactică de ablație;

E. Radioterapia are un rol important în ameliorarea simptomelor cauzate de neoplasmul

pulmonar.

PNEUMONIA

251. Debutul acut al pneumoniei se manifestă cel mai frecvent prin:

A. expectorație purulentă

B. sindrom febril

C. senzație de constricție toracică

D. dispnee

E. sindrom confuzional

252. Care din următoarele afirmații cu privire la scorul de severitate CURB-65 sunt adevărate?

A. Litera C reprezintă prezența sindromului confuzional și se notează cu 2 puncte

B. Litera R reprezintă frecvența respiratorie crescută peste 30 respirații pe minut

C. Litera U reprezintă nivelul ureei sangvine peste 42mg/Dl (7 mmol/L) și se notează cu 1

punct

D. Un scor de 2 puncte reprezintă faptul că pacientul poate fi tratat în ambulator

E. Un scor mai mare sau egal cu 3 reprezintă faptul că pacientul necesită îngrijire într-o
unitate de terapie intensivă

253. Analizele de sânge în pneumonia cu Streptococcus pneumoniae pot evidenția:

A. Leucocitoză > 15.000/µL

B. Nivele crescute ale transaminazelor serice

C. Hipoalbuminemie

D. Probe inflamatorii biologice precum VSH și CRP crescute

E. Limfopenie fără leucocitoză marcată

254. Care din următoarele reprezintă complicații ale pneumoniilor?

A. Abces pulmonar

B. Insuficiența respiratorie acută

 C. Fibroza pulmonară

D. Empiemul pleural

E. Insuficiența respiratorie cronică

255. Tratamentul pneumoniei comunitare cu un scor de severitate CRB-65 de 0 puncte se poate efectua
cu:

A. Levofloxacină 500mg x 2/zi pe cale orală

B. Moxifloxacină 400mg/zi pe cale orală

C. Amoxicilină 500mg x 3/zi

D. Claritromicină 500mg x 2/zi

E. Doxiciclină 100mg/zi, cu doza inițială de încărcare de 200 mg

256. Tratamentul pneumoniei comunitare cu scor de severitate CURB-65 de 2 puncte se poate efectua
cu:

A. Levofloxacină 500mg x 2/zi pe cale orală

B. Penicilină G i.v. 1,2g x 4/zi PLUS o fluorochinolonă

C. Amoxicilină 500-1000mg x 3/zi PLUS claritromicină 500mg x 2/zi pe cale orală

D. Co-amoxiclav 1,2g x 3/zi i.v. PLUS claritromicină 500mg x 2/zi i.v.

E. Moxifloxacină 400mg/zi pe cale orală

257. Care din următoarele afirmații cu privire la pleurezia parapneumonică și empiem sunt adevărate?
A. Un revărsat pleural de tip exsudativ cu un pH sub 7,2 este intens sugestiv pentru un
empiem

B. Pleurezia este rar întâlnită la pacienții cu pneumonie

C. Febra persistentă și menținerea unor valori crescute ale probelor biologice inflamatorii în
pofida tratamentului antibiotic adecvat, sunt indicatori precoce ai empiemului

D. Intervenția chirurgicală toracică este recomandată în toate cazurile pentru a preveni

complicații ulterioare

E. Drenajul lichidului pleural în empiem se realizează de urgență

258. Care din următoarele afirmații privind pneumonia cu Pneumocystis jirovecii sunt false?

A. Reprezintă printre cele mai rare infecții oportuniste întâlnite în practica clinică

B. Se produce mai degreabă prin re-infecție decât prin reactivarea microorgansimelor

persistente dobândite în copilărie

C. Afectează pacienții sub terapie imunosupresoare, pacienții sub terapie anti-rejet după
transplant și pe cei cu infecție HIV
 D. Din punct de vedere clinic, pneumonia se manifestă prin tuse cu expectorație, mialgii,
artralgii și cefalee

E. Aspectul radiografic tipic este de opacități alveolare și interstițiale bilaterale difuze, care încep
în regiunile perihilare și se extind spre periferie

259. Debutul acut al pneumoniei se manifestă cel mai frecvent prin:

A. expectorație purulentă

B. sindrom febril

C. senzație de constricție toracică

D. dispnee

E. sindrom confuzional

260. Care din următoarele afirmații cu privire la scorul de severitate CURB-65 sunt adevărate?

A. Litera C reprezintă prezența sindromului confuzional și se notează cu 2 puncte

B. Litera R reprezintă frecvența respiratorie crescută peste 30 respirații pe minut

C. Litera U reprezintă nivelul ureei sangvine peste 42mg/Dl (7 mmol/L) și se notează cu 1

punct

D. Un scor de 2 puncte reprezintă faptul că pacientul poate fi tratat în ambulator

E. Un scor mai mare sau egal cu 3 reprezintă faptul că pacientul necesită îngrijire într-o unitate
de terapie intensivă

Tuberculoza

261. Despre vaccinarea BCG sunt adevărate următoarele:

A. BCG este un vaccin viu atenuat;

B. Este derivat din M. tuberculosis;

C. Este derivat din M. bovis;

D. Are o eficacitate variabilă;

E. Este încă recomandat în unele țări cu risc înalt de boală.

262. Tuberculoza ganglionară:

A. Ganglionii limfatici sunt a doua cea mai frecventă localizare;

B. Ganglionii intratoracici sunt mai frecvent interesați decat cei extratoracici sau mediastinali;

C. Se manifestă de obicei cu o adenopatie cervicală sau supraclaviculară dureroasă;

D. La examenul CT, aria centrală are aspect necrotic;

 E. Probele clinice se obțin prin puncție-aspirație cu ac fin ghidată ecografic, biopsie
ganglionară pe ac sau prin rezecție ganglionară completă.

263. Care dintre următoarele reprezintă factori asociați cu un risc crescut de tuberculoză rezistentă la
medicamente?

A. Personal sanitar expus la cazuri cu TB rezistentă;

B. Co-infecție HIV avansată și tratament anterior TB;

C. Infecție dobândită într-o regiune cu prevalență mică a rezistenței la medicamente;

D. Eșecul tratamentului TB empiric în pofida unei aderențe documentate;

E. Contact cu un caz cunoscut cu TB rezistentă.

264. Durata tratamentului în tuberculoză este de:

A. 3 luni în tuberculoza pulmonară;

B. 6 luni în tuberculoza pulmonară;

C. 6 luni în tuberculoza miliară (excluzând TB SNC)

D. 12 luni în tuberculoza SNC

E. 6 luni în tuberculoza SNC

ARTRITA REUMATOIDĂ

265. Care din următoarele sunt tipuri de afectare clinică în artrita reumatoidă:

A. tranzitorie

B. lent progresivă

C. cronică

D. palindromică

E. rapid progresivă

266. Afectarea tipică într-o artrită reumatoidă are următoarele caracteristici:

A. apare la pacienții cu vârsta cuprinsă între 30 și 50 ani

B. de obicei se prezintă sub forma unei poliartrite periferice, progresive și simetrice

C. frecvent debutul este rapid, instalându-se în câteva zile, sau chiar exploziv (peste noapte)

D. dacă debutul este unul rapid, atunci acesta apare la persoanele tinere

E. boala poate apare la orice vârstă

267. Manifestările non-articulare în artrita reumatoidă sunt:

 A. vasculita

B. pericardita

C. scleromalacie perforans

D. amiloidoza renală

E. psoriazisul vulgar

268. Despre metotrexat în tratamentul artritei reumatoide putem afirma :

A. doza săptămânală poate ajunge până la 25 mg

B. în timpul tratamentului trebuie monitorizate hemograma și biochimia hepatică

C. intrarea în acțiune se realizează după 3-4 luni

D. poate fi utilizat în timpul sarcinii

E. se asociază cu acid folic

269. Un prognostic negativ în evoluția artritei reumatoide este indicat de:

A. prezența unui sindrom inflamator (VSH/PCR) la valori înalte

B. numărul scăzut de articulații periferice implicate

C. radiografii care prezintă leziuni erozive precoce

D. debutul clinic exploziv

E. sexul masculin

270. Despre blocanții de TNF - alfa sunt adevărate următoarele afirmații:

A. Adalimumabul este un anticorp monoclonal complet uman.

B. Golimumabul se administrează prin injecție intravenoasă o dată la 2 săptămâni.

C. Certolizumabul pegol se administrează întotdeauna fără metotrexat în tratamentul artritei

reumatoide active severe.

D. Etanercept se administrează sub formă de injecție subcutanată, o dată pe săptămână.

E. Infliximab se adminstrează intravenos.

271. Factorii de mediu și cei genetici implicați în etiopatogenia artritei reumatoide (AR) se caracterizează
prin:

A. Fumatul crește riscul de apariție a AR, mai ales în prezența HLA B27.

B. Există o incidență crescută la rudele de gradul întâi și o concordanță ridicată între gemenii
monozigoți (15%)

C. Există o asociere puternică între susceptibilitatea la AR și anumite haplotipuri de HLA

 D. Modificările microbiomului nu sunt implicate în dezvoltarea imunității înnăscute și adaptative
care predispun la AR

E. HLA-DR4 apare la 50-75% dintre pacienții cu AR

272. Fac parte din Criteriile ACR/EULAR 2010 pentru clasificarea artritei reumatoide:

A. Serologia, reprezentată de factorul reumatoid și anticorpii anti-peptide citrulinate

B. Durata simptomelor C. Reactanții de fază acută (VSH, PCR)

D. Afectarea articulară (numărul și tipul de articulații afectate)

E. Prezența nodulilor reumatoizi obiectivați de către medic

273. Care dintre următoarele articulații pot fi interesate în artrita reumatoidă?

A. Coatele

B. Articulațiile metatarsofalangiene

C. Articulațiile interfalangiene distale

D. Articulațiile coxo-femurale

E. Articulațiile interfalangiene proximale

274. Care dintre următoarele asocieri medicație – doză sunt corecte:

A. Baricitinib – 4 mg/zi po

B. Adalimumab – 40 mg/săptămână sc

C. Leflunomid – 20 mg/zi po

D. Golimumab – 50 mg/2 săptămâni sc

E. Etanercept – 50 mg/lună sc

275. Care sunt opțiunile chirurgicale în artrita reumatoidă:

A. Refacerea tendoanelor

B. Artroplastia totală a șoldului

C. Osteotomia pentru realinierea suprafețelor portante

D. Artroplastia de implant al articulațiilor mari

E. Sinovectomia chirurgicală

276. Care dintre următoarele sunt semne și simptome de artrită reumatoidă precoce:

A. Durere și redoare a articulațiilor mici ale mâinilor și picioarelor

B. Articulații dureroase, calde și tumefiate la examinare

 C. Mișcări limitate

D. În toate cazurile debutul este sub formă de monoartrită de genunchi sau de umăr

E. Durerea și redoarea sunt mai importante seara

LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC

277. Care dintre următoarele afirmații referitoare la lupusul eritematos sistemic (LES) sunt corecte?

A. Pleureziile recurente şi revărsatele pleurale (exsudate) sunt cel mai frecvent unilaterale

B. Necroza avasculară ce interesează şoldul sau genunchiul reprezintă o complicaţie rară a

bolii sau a tratamentului cu corticosteroizi

C. Cordul este afectat în 25% din cazuri

D. Sindromul overlap LES + AR se mai numeşte artropatie Jaccoud

E. Miozita este prezentă la aproximativ 50% dintre pacienţi

278. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte în lupusul eritematos systemic (LES)?

A. Pneumonita şi atelectazia pulmonară pot fi întâlnite în LES: pacienţii pot să dezvolte disfuncţie
respiratorie obstructivă consecutiv apariției acestor modificări

B. Valoarea proteinei C-reactive (PCR) este de obicei normală

C. Pe termen lung, pacienţii cu LES prezintă un risc crescut de limfom

D. Avorturile recurente apar în special la femeile cu anticorpi anti-histone

E. Pacienţii aflaţi sub tratament cu Hidroxiclorochină necesită consult oftalmologic periodic

datorită potenţialului toxic retinian al antimalaricelor de sinteză

279. Referitor la afectarea oculară din lupusul eritematos sistemic (LES), care dintre următoarele
afirmații sunt false?

A. Vasculita retiniană poate cauza infarcte care se prezintă sub formă de exudate dure şi
hemoragii

B. Persoanele aflate sub tratament cu corticosteroizi necesită consult oftalmologic periodic,

retinopatia pigmentară fiind un efect advers des întâlnit la aceşti pacienţi

C. Cecitatea reprezintă o complicaţie severă şi frecventă a LES

D. Sindromul Sjogren secundar apare în 15% din cazuri

E. Nevrita optică şi episclerita pot fi prezente

280. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte cu privier la lupusul eritematos sistemic LES)?

A. Pacienţii prezintă frecvent artralgii simetrice la nivelul articulaţiilor mari ale membrelor
inferioare
 B. Afectarea cutanată şi articulară sunt cele mai severe manifestări ale bolii

C. LES are o componentă ereditară: rata de concordanţă între gemenii dizigoţi (până la 25%) este
mai mare comparativ cu gemenii monozigoţi (3%)

D. Interesarea articulară este cea mai frecventă manifestare clinică (>90%)

E. Autoanticorpii proprii LES pot fi prezenţi în serul pacienţilor anterior apariţiei manifestărilor
clinice specifice bolii

SPONDILARTRITA p. 447-454

281. În etiologia spondilitei anchilozante intervin următorii factori:

A. Terenul genetic predispozant reprezentat de HLA-DR4

B. Implicarea axei IL-23/IL-17 și constatarea frecvenței crescute a limfocitelor Th17

C. Disbioza din microbiomul intestinal

D. Terenul genetic reprezentat de antigenul HLA-B27

E. Radiațiile solare UVA și UVB

282. În spondilita anchilozantă apar următoarele manifestări extra-spinale:

A. Inflamația joncțiunii costocondrale

B. Afectarea articulară periferică simetrică mai ales la nivelul articulațiilor mici ale mâinilor și
picioarelor

C. Uveita anterioară acută

D. Afectarea cardiovasculară – insuficiența aortică

E. Insuficiența renală - cel mai frecvent legată de utilizarea cronică a AINS

283. Artrita articulațiilor interfalangiene distale (IFD) din cadrul artritei psoriazice se caracterizează prin:
A. Este neerozivă

B. Reprezintă modelul cel mai tipic de afectare articulară în psoriazis

C. Se asociază adesea cu distrofia adiacentă a unghiilor

D. Se asociază adesea cu dactilita

E. Reprezintă cea mai rară formă clinică de artrită psoriazică, afectând aproximativ 5% dintre
pacienți

284. În tratamentul artritei psoriazice trebuie evitate următoarele medicamente deoarece pot agrava
leziunile cutanate de psoriazis:

A. Agenții anti-TNFα

B. Glucocorticoizii pe cale orală

 C. Metotrexatul

D. Hidroxiclorochina

E. Inhibitorii de IL-17 secukinumab si ixekizumab

285. Tabloul clinic din artrita reactivă cuprinde următoarele:

A. Debutul este insidios, având o durată de săptămâni sau luni de zile

B. Artrita este acută, simetrică, la nivelul articulațiilor mici ale mâinilor

C. Artrita este acută, asimetrică, la nivelul articulațiilor membrelor inferioare

D. Entezita este frecventă

E. Poate apărea și dactilita

286. Tratamentul artritei enteropatice asociată bolilor inflamatorii intestinale cuprinde:

A. Sulfasalazina

B. Glucocorticoizi intra-articulari în cazul unei monoartrite

C. Blocanți de IL-17 (secukinumab)

D. Blocanți de TNFα

E. Inhibitor de IL-12/23 (ustekinumab)

287. Care dintre următoarele medicamente se folosesc frecvent în tratamentul artritei psoriazice cu
manifestări periferice:

A. Metotrexatul

B. Leflunomida

C. Hidroxiclorochina

D. Sulfasalazina

E. Imuranul

Tumorile benigne esofagiene, Ingestia de corpi străini, Ingestia de substanțe caustice

288. Cele mai frecvente leziuni esofagiene benigne cu localizare la nivelul mucoasei sau submucoasei
sunt reprezentate de:

A. polipul fibrovascular

B. leiomiomul

C. tumora cu celule granulare

D. chistul esofagian
 E. adenocarcinomul.

289. Evaluarea diagnostică a tumorilor benigne esofagiene include:

A. ecoendoscopia

B. tranzitul baritat esofagian

C. ecografia abdominală

D. vizualizarea endoscopică directă manometria esofagiană

290. Impactarea corpilor străini esofagieni poate include următoarele simptome:

A. incapacitatea de a înghiți secreții

B. durerea toracică

C. pirozisul

D. sialoreea

E. vărsături

291. Ingestia de substanțe alcaline:

A. determină frecvent leziuni superficiale ale esofagului

B. determină afectarea esofagului în toată grosimea peretelui

C. poate determina achalazia cardiei

D. este limitată cantitativ de senzația de arsură extremă

E. reprezintă o urgență medicală

292. Referitor la diverticulii epifrenici sunt adevărate următoarele afirmații:

A. sunt localizați în treimea distală a esofagului

B. sunt localizați în treimea proximală a esofagului

C. au întotdeauna indicație de tratament chirurgical

D. se evaluează prin tranzit baritat

E. simptomele frecvente sunt disfagia și regurgitarea

293. Pentru stabilirea diagnosticului de achalazia cardiei sunt recomandate investigațiile:

A. tranzitul baritat esofagian

B. endoscopia digestivă superioară

C. manometria esofagiană

D. pH-metria esofagiană
 E. echografia abdominală

294. Diverticulul Zenker are următoarele caracteristici:

A. este un diverticul de pulsiune

B. este un diverticul de tracțiune

C. apare la nivelul esofagului cervical

D. are localizare anatomică anterioară

E. se manifestă clinic prin regurgitații, sufocare, disfagie, halitoză

295. Tratamentul în cazul ingestiei de substanțe caustice constă în:

A. inducerea vărsăturilor și neutralizarea substanțelor caustice

B. menținerea căilor aeriene libere

C. nimic per oral (NPO)

D. efectuarea unei gastrostomii percutane endoscopice dacă sunt identificate arsuri de gradul
doi sau trei la nivelul esofagului dar cu stomac relativ indemn

E. tratament cu steroizi pentru prevenirea formării stenozelor

296. Tratamentul achalaziei cardiei este reprezentat de:

A. Dilatarea endoscopică pneumatică a SEI

B. Miotomia chirurgicală Heller

C. Nitritii oral/sublingual și blocanții canalelor de calciu

D. Injectarea endoscopică a SEI cu toxina botulinică, cea mai eficientă metodă endoscopică

E. Miotomia endoscopică tip POEM

297. Explorările imagistice utile în diagnosticul pozitiv al herniei hiatale sunt:

A. Radiografia toracică simplă

B. Tranzitul baritat digestiv superior

C. Echoendoscopia

D. Tomografia computerizată

E. Echografia abdominală

298. Etapele operatorii cheie în cura chirurgicala a herniei hiatale sunt:

A. reducerea sacului de hernie

B. închiderea defectului diafragmatic

 C. fundoplicatura

D. imobilizarea esofagului toracic

E. mobilizarea esofagului toracic pentru a atinge o lungime esofagiană intraabdominală de 2-3

cm

AFECȚIUNI GINECOLOGICE ȘI MAMARE

299. Care dintre următoarele afirmații despre abcesul mamar sunt corecte ?

A. Este o infecţie locală a ţesutului mamar cauzată de S. pyogenes sau streptococ (infecţii
superficiale) sau bacterii aerobe (infecţii subareolare)

B. Laborator : leucocite scăzute

C. Majoritatea sunt legate de alăptare

D. Imagistică : ecografia ajută la localizarea abcesului în sân

E. Tratament = antibiotice; incizia şi drenajul maselor fluctuante; continuarea alăptării

300. Care dintre următoarele afirmații referitoare la biopsia din cancerul mamar sunt adevărate?

A. Este indicată pentru orice formaţiune tumorală mamară palpabilă sau mamografie cu
imagini suspecte

B. Aspiraţia cu ac fin se preteaza in cazul formatiunilor nepalpabile

C. Aspiraţia cu ac fin poate fi ecoghidata

D. Biopsia cu ac gros permite un diagnostic histologic definitiv şi poate stabili dacă leziunea
este invazivă

E. Testarea prezenţei receptorilor de estrogen şi progesteron la nivel tumoral ajută la

stabilirea tratamentului.

301. Care dintre următoarele afirmații referitoare la imagistica din cancerul mamar sunt adevărate?

A. Mamografia reprezintă principala metodă de screening

B. Ecografia poate fi utilizată pentru a diferenţia tumorile chistice de cele solide şi pentru
localizarea tumorilor în vederea ghidării intervenţiei

C. Testarea prezenţei receptorilor de estrogen şi progesteron la nivel tumoral ajută la stabilirea

tratamentului.

D. Scintigrafia osoasă este utilă pentru diagnosticul metastazelor

E. 30% dintre cancere nu sunt detectate mamografic (tipic cele localizate în cadranul supero-
extern)

302. Care dintre următoarele afirmații referitoare la caracteristicile diferitelor tipuri de cancer mamar
sunt adevărate?
 A. În carcinomul medular creșterea este lentă

B. Carcinomul mucinos este o tumoră prost delimitată

C. Boala Paget a sânului poate fi precedată de durere, senzație de arsură sau mâncărime

D. Carcinomul lobular in situ este asimptomatic

E. Carcinomul ductal in situ este de regulă simptomatic

303. Următoarele întrebări despre diferitele tipuri de cancer mamar sunt false:

A. Carcinomul ductal invaziv este cea mai rară formă de cancer mamar invaziv

B. Carcinomul lobular invaziv este mai frecvent unilateral si unifocal decât carcinomul ductal

C. Carcinomul inflamator este un subtip al carcinomului ductal

D. Carcinomul tubular este o formațiune tumorală cu dezvoltare lentă, formată din structuri
tubulare bine definite ce invadeaza stroma

E. Carcinomul medular este o tumora solidă

304. Afirmațiile adevărate despre tratamentul în cancerul mamar sunt:

A. Carcinom ductal in situ (CDIS): tumorectomie + iradiere; intră în discuţie mastectomia la

pacientele cu risc crescut

B. Cancer mamar cu receptori hormonali pozitivi: tamoxifen

C. Cele mai scăzute rate de supravieţuire după utilizarea combinată a mastectomiei,

radioterapiei şi chimioterapiei

D. Tratamentul metastazelor cu terapie sistemică; rezecţie chirurgicală sau radioterapie

pentru leziunile solitare

E. Cancer cu ganglioni negativi < 1 CM, tumori cu histologie agresivă: hormonoterapie

305. În managementul tumorilor mamare palpabile, la varsta < 30 ani, se vor efectua:

A. Ecografie tintita +/- mamografie diagnostica

B. Biopsie tintita: tumori mari sau suspecte

C. Biopsie excizionala: tumori mari sau suspecte

D. FNA: tumori chistice sau de mari dimensiuni

E. Chisturile simple necesita aspiratie si monitorizare la 2- 4 luni

306. Despre ciclul menstrual normal sunt adevarate:

A. LH, FSH, estrogenii, progesteronul şi gonadotropina corionică umană (hCG) au rol în

reglarea ciclului menstrual;
 B. În situaţia în care ovocitul este fertilizat: corpul galben degenerează;

C. FSH controleaza sinteza estrogenilor;

D. Corpul galben continuă să secrete progesteron până când producţia acestuia este preluată
de către placentă (8- 10 săptămâni).

E. Peak-ul de LH induce ovulatia.

307. Urmatoarele afirmatii despre ciclul menstrual normal sunt adevarate :

A. Faza foliculară incepe în ultima zi a menstuației

B. Estradiolul induce proliferarea endometriala şi stimulează sinteza de FSH şi LH prin

feedback pozitiv exercitat asupra hipofizei

C. În faza luteală nivelurile scăzute de estradiol inhibă FSH și LH

D. LDH, FSH, estrogenii, progesteronul și gonadotropina corionică umană (hCG) au rol în

reglarea ciclului menstrual

E. După fertilizare, ovocitul se va implanta in endometru

308. Următoarele afirmații despre contracepție sunt adevărate:

A. Efectele secundare ale contraceptivelor orale combinate sunt posibilă greață, vărsături,
senzaţie de balonare, modificări de dispoziţie

B. Implanturile cu progestativ sunt implanturi subcutanate care eliberează progestative pe o

durată de - 3 luni

C. Inelul intravaginal necesită înlocuire lunară

D. Contraceptivele de urgență trebuie administrate în primele 24 ore de la un contact

neprotejat sau după utilizarea unei metode contraceptive care a eşuat (ex. prezervativ rupt)

E. Eficacitatea tipică a contraceptivelor de urgență este > 90%

309. Următoarele afirmații despre metodele contraceptive sunt false:

A. Prezervativele din poliuretan sunt produse pentru cei cu alergie la latex

B. Coitul întrerupt - retragerea penisului din vagin imediat înainte de ejaculare are o eficiență
tipică de 99%

C. Steriletul cu eliberare de progestativ este un obiect cu eliberare lentă de estrogen, pentru a

preveni fecundaţia, interfera cu transportul spermei şi a inhiba ovulaţia

D. Metoda calendarului nu poate fi folosită în diagnosticarea infertilităţii

E. Sterilizarea reprezintă secţionarea ductului deferent la bărbaţi (vasectomie) sau ligatură

tubară la femei pentru a preveni fertilizarea

310. Etiologia primara a ameroreei poate fi reprezentata de:

 A. Insuficienţă ovariană

B. Anomalii anatomice

C. Afecţiuni tiroidiene

D. Anomalii cromozomiale cu disgenezii gonadice

E. Medicamente

311. Despre Sindromul de ovar micropolichistic se poate afirma:

A. Se caracterizeaza prin anovulatie si oligoovulatie

B. Excesul de LH induce o productie ovariana crescuta de androgeni

C. Hirsutismul este rezultatul excesului de androgeni

D. Excesul de LH induce o productie crescuta de estrogeni

E. Ecografia evidentiaza ovare micsorate datorate multiplelor chisturi.

312. Vaginita cauzată de Trichomonas Vaginalis se caracterizează prin, cu excepția:

A. Secreția este urât mirositoare, spumoasă, verzuie

B. La frotiul vaginal se decelează pseudohife

C. pH-ul vaginal este >4,5 (crescut)

D. Tratamentul se realizeaza cu metronidazol (trebuie tratat şi partenerul)

E. La frotiul proaspăt se decelează celule tip „clue"

313. Papilomavirus uman (HPV) este caracterizat prin :

A. Biopsia leziunilor poate confirma infecţia şi identifică tulpina virală prin analiza ARN HPV.

B. Un frotiu Pap anormal trebuie să fie urmat de testarea HPV şi colposcopie pentru
identificarea leziunilor

C. Tratamentul poate fi efectuat cu podofilină sau acid tricloracetic

D. Prevenţia este reprezentată de vaccinarea pentru tipurile 6, 11, 16 şi 18 la femeile cu vârste

cuprinse între 11 şi 26 ani

E. Una din complicatiile HPV este posibilul risc crescut de cancer de col uterin în funcţie de
tipul viral

314. Despre infectia cu Chlamydia este adevarat:

A. Este cea mai putin raspandita BTS raportabila

B. Este simptomatica

C. La barbati este frecvent diagnosticata

 D. Determina cervicita

E. Tratament cu Azitromicina

315. Următoarele afirmații despre cancerul ovarian sunt corecte:

A. Factori de risc sunt istoricul familial, infertilitatea, nuliparitatea, mutaţii ale genelor BRCA1
sau BRCA2

B. Ecografia este folosită pentru a determina gradul de extensie

C. Deoarece tumora este diagnosticată frecvent în stadii incipiente, prognosticul este adesea
favorabil

D. Ooforectomia bilaterală poate fi efectuată pentru tumorile detectate precoce la pacientele

care doresc conservarea fertilităţii

E. În cazul tumorilor cu cellule germinale, anexectomia unilaterală poate fi efectuată pentru

boala limitată

316. Cele mai frecvente tipuri de tumori ovariene benigne sunt:

A. Chistadenosmul seros sau mucinos cu origine in tesutul epitelial

B. Tumora cu celule stromale cu origine in celulele germinale

C. Chistul dermoid cu origine in tesutul epitelial

D. Chistul luteal cu origine in corpul galben

E. Chistul folicular cu origine in foliculul ovarian

317. Urmatoarele afirmatii despre cancerul ovarian sunt adevarate :

A. In tumorile epiteliale (in 80% din cazuri) se inregistreaza cresterea CA 19-9

B. Mutatii ale genelor BRCA1, BRCA2, infertilitatea, nuliparitatea si istoricul familial sunt
considerati factori de risc

C. Cancerul ovarian este cel mai frecvent de origine germinala (65%) sau epiteliala (25%)

D. De obicei asimptomatice sau minim simptomatice pana in stadii avansate ale bolii

E. IRM sau CT utile pentru determinarea gradului de extensie

318. Fibromul uterin se caracterizeaza prin:

A. Fibromul uterin continua sa creasca dupa menopauza

B. Tumora benigna dezvoltata din muschiul neted miometrial

C. In general regreseaza la menopauza

D. Nu este o tumora palpabila la examenul clinic

 E. Agonistii GnRh reduc sangerarea uterina si dimensiunea fibromului

319. Cancerul endometrial se caracterizeaza prin, cu urmatoarele exceptii:

A. Este cel mai frecvent de tip scuamos

B. Legat de expunerea la niveluri crescute de estrogeni

C. La biopsie endometriala se evidentiaza glando anormale, hiperplazice cu invazie vasculara

D. Tratamentul de electie este histerectomia totala abdominala cu salpingo- ooforectomie

bilaterala (HTAB)

E. CA 125 crescut este specific cancerului endometrial, util in monitorizarea raspunsului la

terapie

320. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte:

A. Fibroamele asimptomatice se urmaresc prin ecografie transvaginala

B. Histerectomia este indicata pacientelor care isi doresc mentinerea fertilitatii

C. Toate femeile ar trebui evaluate prin frotiu Pap, incepand cu varsta de 21 de ani

D. Endometriomul poate sa semene histologic cu epitelul tubar, chistic cu continut seros sau
mucinos care se poate calcifica si forma corpi Psammoma

E. Tumora cu celule stromale poate contine tesuturi dermice multiple (par,dinti)

321. Despre lichenul scleros sunt adevarate urmatoarele:

A. Afectiune inflamatorie cronica anogenitala

B. Se manifesta prin prurit intens, disurie, defecatie dureroasa

C. La examenul clinic pielea vulvara apare ingrosata si lucioasa

D. Diagnosticul pozitiv necesita ecografie transvaginala

E. Se administreaza corticosteroizi topici in doze mari

--------------------------------------------------------------------------------------------------

Baza 2 CM

-----------------------------------------------------------------------------------------------

Baza 3 CM

----------------------------------------------------------------------------------------------------

Baza 4 CM

TERAPIE INTENSIVĂ - INSUFICIENȚA RESPIRATORIE

1. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte privind pulsoximetria?

 A. Se aplică pe un deget sau pe lobul urechii;

B. Este un indicator sensibil pentru modificările oxigenării;

C. Valorile nu sunt modificate de hipoperfuzia tisulară;

D. Valorile pot fi normale la un pacient cu oxigenoterapie;

E. Este o determinare continuă invazivă a SpO2;

2. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte privind analiza gazelor sanguine?

A. Proba de sânge trebuie analizată imediat;

B. Trebuie eliminate bulele de gaz din seringă;

C. Permite identificarea tulburărilor echilibrului acidobazic;

D. Valorile nu depind de temperatura pacientului;

E. Trebuie interpretată ținând cont de istoricul pacientului;

3. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte privind capnografia?

A. Constă în analiza CO2 expirat respirație cu respirație;

B. Detectează obstrucția sondei de intubație traheală;

C. Detectează modificări cronice ale funcției cardiace;

D. Evaluează eficacitatea ventilației mecanice;

E. PCO2 la sfârșitul expirului este o evaluare indirectă a oxigenării sângelui la nivel pulmonar;

4. Indicații ale ventilației mecanice sunt?

A. Coma;

B. Edemul pulmonar cardiogen;

C. Traumatisme cu leziuni ale coloanei lombare;

D. PaCO2 scăzut sub 36mmHg;

E. Frecvență respiratorie mai mare decât 40 respirații/minut;

5. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte privind traheostomia?

A. Permite îndepărtarea secrețiilor bronhice abundente;

B. Permite scăderea dozelor de sedative;

C. Crește confortul pacientului;

D. Întârzie sevrajul de pe ventilația mecanică;

 E. Traheostomia percutană este asociată cu o rată mai mare a infecției de plaga comparativ cu
traheostomia chirurgicală;

6. Scăderea debitului cardiac în cursul ventilației mecanice poate apare prin?

A. Scăderea presarcinii;

B. Creșterea presarcinii;

C. Hipertensiune pulmonară;

D. Favorizarea întoarcerii venoase;

E. Impiedicarea întoarcerii venoase;

7. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte privind pneumonia asociată ventilatorului?

A. Poate fi prevenită prin poziționarea toracelui la 45°;

B. Poate fi prevenită prin aspirație subglotică;

C. Poate fi prevenită prin antibioterapie cu spectru larg;

D. Poate fi prevenită prin decontaminare orofaringiană;

E. Nu influențează mortalitatea;

8. Care dintre următoarele sunt criterii de sevraj al pacientului de ventilația mecanică?

A. Starea de conștiență;

B. Statusul hemodinamic;

C. Radiografia toracică;

D. Analiza gazelor sanguine;

E. Efectul medicamentelor;

TERAPIE INTENSIVĂ – SINDROMUL DE DETRESĂ RESPIRATORIE ACUTĂ

9. Modificările fiziologice din sindromul de detresă respiratorie acută sunt?

A. Creșterea spațiului mort;

B. Creșterea șuntului intrapulmonar;

C. Colaps alveolar;

D. Complianță pulmonară crescută;

E. Creșterea permeabilității vasculare pulmonare;

PSIHIATRIE - COMPLEMENT MULTIPU

10. Referitor la diagnosticul schizofreniei, sunt adevărate:

 A. Este necesară prezența a două sau mai multe simptome pentru cel mult o lună de zile,
dintrun interval de 3 luni

B. Este necesară afectarea funcționării sociale pentru >6 luni

C. Simptomele pot consta în deliruri și halucinații

D. Simptomele pot consta în gândire sau vorbire dezorganizată și comportament dezorganizat

E. Simptomele negative sunt reprezentate de retragere socială, lipsa voinței, comportament

catatonic

11. Tratamentul abuzului cronic de alcool presupune:

A. Naltrexona

B. Disulfiramul

C. Benzodiazepine

D. Consiliere de grup

E. Antipsihotice

12. Neuroleptice cu potență ridicată sunt următoarele, cu excepția:

A. Clorpromazina

B. Tioridazina

C. Flufenazina

D. Haloperidol

E. Loxapina

13. Intoxicația cu opioizi cuprinde următoarele caracteristici:

A. Euforie

B. Mioză

C. Comportament agresiv

D. Depresie respiratorie

E. Vorbire neclară

14. Referitor la tulburările de personalitate, următoarele afirmații sunt corecte:

A. În mod tipic, apar în adolescența târzie

B. Nu pot fi atribuite consumului de substanțe, unei condiții medicale sau altor tulburări
psihice

C. Capacitatea de funcționare este neafectată

 D. Pacientul este persistent și flexibil (indiferent de situație)

E. În general, este ușor de tratat

15. Care dintre următoarele afirmații referitoare la tulburarea cu simptome somatice sunt adevarate:

A. Este caracterizata de unul sau mai multe simptome somatice care pot sau nu sa fie datorate
unei conditii medicale identificate

B. In tratament sunt utile antidepresivele triciclice (ADT) si inhibitorii selectivi ai recaptării

serotoninei (SSRI)

C. Ingrijorarea si afectarea functionarii psiho-sociale sunt persistente, durand > 6 luni

D. Pacientii par detasati de problemele lor de sanatate

E. Simptomele somatice pot include: simptome dureroase, neurologice, de natura sexuala si

gastrointestinale

16. Care dintre următoarele afirmații referitoare la bulimia nervoasa sunt adevărate ?

A. Pacientul se alimentează compulsiv

B. Sunt prezente comportamente compensatorii neadecvate

C. Examinarea fizica poate releva eroziunea smaltului dentar

D. In general, persoanele mentin o greutate corporala scazuta

E. Pacientul are o preocupare nesanatoasa fata de greutatea si forma corpului

17. Despre tulburarea obsesiv-compulsiva este adevarat că:

A. Evenimentele stresante pot exacerba comportamentele compulsive

B. Obsesiile sunt comportamente repetitive, ritualizate sau acte mentale

C. Obsesiile si compulsiile sunt nedorite si suparatoare

D. Obsesiile si compulsiile sunt ego-distonice

E. Pacientii constientizeaza comportamentele compulsive si sunt capabili sa le controleze

18. Sindromul de realimentare se caracterizeaza prin:

A. Hipercalcemie

B. Hipermagneziemie

C. Hipocalcemie

D. Hipofosfatemie

E. Hipomagneziemie

19. Afirmațiile incorecte referitoare la hipertermia malignă sunt:

 A. Anestezicele volatile și succinil-colina sunt factori declanșatori

B. Debutul este progresiv

C. Apare rigiditatea de tip „rigor mortis” a întregului corp

D. Pupilele sunt midriatice

E. Pielea este uscată

20. Următoarele afirmații referitoare la antidepresivele triciclice (ADT) sunt corecte:

A. Inhibă recaptarea adrenalinei

B. Sunt indicate ca tratament de primă linie în depresie

C. Pot fi utile la pacienții cu durere neuropată comorbidă

D. Supradozarea lor la de 5 ori doza terapeutică poate fi fatală

E. Pot determina simptome colinergice

21. Afirmațiile corecte referitoare la tulburarea schizoafectivă sunt:

A. Caracterizată prin prezența a cel puțin două dintre simptomele schizofreniei, concomitent
cu un episod depresiv major

B. Caracterizată prin prezența a cel puțin două dintre simptomele schizofreniei, concomitent
cu un episod maniacal

C. Halucinațiile și delirurile trebuie să fie prezente separat de episodul afectiv

D. Caracterizată prin prezența a cel puțin unuia dintre simptomele schizofreniei, pe o durată de
cel puțin o zi

E. Caracterizată prin prezența a unuia sau mai multor deliruri cu o durată de cel puțin o lună

EPIDEMIOLOGIE ȘI ETICĂ

22. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte privind descrierea caracteristicilor studiilor de
cohortă?

A. sunt puţin consumatoare de resurse financiare şi de timp ;

B. examinează un grup de subiecţi expuşi la o situaţie sau un factor dat ;

C. grupul expus este identificat şi urmărit prospectiv, în timp;

D. grupul expus poate fi examinat retrospectiv, după ce boala a aparut deja ;

E. pot fi studiate mai ales bolile rare

23. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte din cele privind concluziile studiilor folosite în
cercetarea clinică?
 A. în studiile de tip serii de cazuri se calculează prevalenţa bolii ;

B. în studiile transversale se calculează riscul atribuabil ;

C. în studiile caz-martor se calculează raportul cotelor (odd-ratio);

D. în studiile de cohortă se calculează riscul relativ ;

E. în trialurile clinice se determină eficacitatea tratamentului experimental comparativ cu

martorii şi terapiile existente

24. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte?

A. incidenţa este inclusă între ratele de morbiditate;

B. prevalenţa reprezintă numărul de persoane cu o anumită afecţiune într-o perioadă dată de

timp;

C. incidenţa reprezintă numărul de persoane cu o anumită afecţiune într-o perioadă dată de

timp;

D. incidenţa reprezintă probabilitatea de a dezvolta o anumită afecţiune într-o perioadă dată

de timp;

E. prevalenţa se calculează raportând numărul de cazuri de boală existente la populaţia

totală.

25. Care dintre următoarele afirmații referitoare la riscul bolii sunt corecte?

A. odds ratio (OR) reprezintă raportul dintre probabilitatea expunerii în rândul subiecţilor care
au o boală şi probabilitatea expunerii în rândul subiecţilor fără acea afecţiune;

B. RR > 1 sugerează o relaţie negativă între expunere şi boală;

C. riscul atribuibil (RA) reprezintă diferenţa dintre ratele de îmbolnăvire între populaţia
expusă şi cea neexpusă;

D. riscul relativ (RR) reprezintă raportul dintre probabilitatea bolii la populaţia neexpusă şi
probabilitatea bolii la populaţia expusă;

E. numărul necesar pentru tratament (NNT) reprezintă numărul de pacienţi trataţi pentru a
salva un pacient

26. Care dintre următoarele afirmații referitoare la testele de diagnostic sunt corecte?

A. valoarea predictivă negativă (VPN) reprezintă probabilitatea ca un pacient cu un test negativ

să aibă o boală;

B. rezultatele fals-pozitive apar la pacienţii care au boala şi au test pozitiv;

C. valoarea predictivă pozitivă (VPP) reprezintă probabilitatea ca un pacient cu un test pozitiv

să aibă o boală;
 D. ratele de probabilitate măsoară performanţa testelor de diagnostic şi elimină dependenţa
de prevalenţa bolii;

E. cele mai acceptabile teste de confirmare au specificitatea > 85%.

27. Care dintre următoarele afirmații referitoare la tipurile de erori sunt corecte?

A. eroarea de tip II apare atunci când ipoteza nulă nu este respinsă, chiar dacă este falsă (fals-
negativă);

B. riscul erorilor de tip I şi II creşte odată cu creşterea dimensiunii eşantionului;

C. eroarea de tip I apare atunci când ipoteza nulă este respinsă, chiar dacă este adevărată
(fals- pozitivă);

D. ipoteza nulă afirmă că NU există nicio asociere între expunere şi boală sau tratament şi
răspuns;

E. toate răspunsurile anterioare sunt greşite.

28. Care dintre următoarele afirmații referitoare la semnificaţia statistică şi puterea unui studiu sunt
corecte?

A. semnificaţia statistică presupune că NU există diferenţă detectabilă statistic între grupuri;

B. semnificaţia statistică este exprimată prin valoarea p;

C. puterea unui studiu este abilitatea studiului de a detecta o diferenţă reală între două
grupuri;

D. studiile cu putere insuficientă pot stabili că două grupuri NU sunt egale când sunt statistic
diferite;

E. dacă p <0,05, ipoteza nulă poate fi respinsă (o relaţie semnificativă există între grupuri).

29. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte?

A. toate informaţiile referitoare la pacient trebuie să fie păstrate private între medic şi
pacient;

B. confidenţialitatea este obligatorie atunci când pacientul este un adolescent cu o afecţiune

potenţial dăunătoare pentru sine;

C. tuberculoza și hepatitele sunt boli a căror raportare este impusă de lege;

D. înainte de orice procedură sau terapie, pacientul trebuie informat cu privire și la beneficiile
potenţiale ale unui tratament propus;

E. consimțământul implicit se utilizează în cazul terapiei de urgență

30. Care dintre următoarele afirmații referitoare la drepturile pacientului sunt corecte?

A. pentru a fi considerat competent, un pacient nu trebuie să fie diagnosticat în prezent cu

intoxicaţie;
 B. deciziile medicale pentru minori sunt luate întotdeauna de părinţii minorului;

C. împuternicirea durabilă este un document juridic care desemnează o altă persoană drept
factor de decizie pentru problemele medicale ale pacientului;

D. referitor la resuscitare și ventilație, poate fi utilizat testamentul scris;

E. împuternicirea durabilă este mai puțin flexibilă decât testamentul scris.

31. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte?

A. pacienţii competenţi pot solicita retragerea măsurilor de suport vital în orice moment;

B. DNR este un document sub formă de directivă în avans care detaliază îngrijirea în caz de
comă, demenţă severă, dar nu și de boală terminală;

C. DNR poate limita utilizarea unor terapii specifice, cu excepția ventilaţiei;

D. medicii pot elimina asistenţa respiratorie în cazurile în care nu există nici un testament şi
pacientul este incapabil să-şi exprime decizia;

E. pacienţii hipotermici trebuie încălziţi până la o temperatură normală a corpului înainte ca

decesul să poată fi declarat.

Baza 5 CM

ANATOMIA ESOFAGULUI

1. Alegeţi varianta CORECTĂ privind vascularizaţia esofagului:

A. drenajul venos al esofagului toracic este asigurat de vena gastrică stangă

B. venele azygos şi hemiazygos asigură drenajul limfatic al esofagului toracic

C. esofagul distal drenează ȋn ganglionii limfatici celiaci, gastrici stȃngi şi parahiatali

D. ȋn ciroza hepatică cu hipertensiune portală, plexul venos esofagian inferior asigură drenajul
colateral ȋntre sistemul venos portal şi venele azygos

E. esofagul distal este vascularizat de arterele esofagiene provenite din aorta toracică

ANATOMIA STOMACULUI SI DUODENULUI

2. Alegeţi varianta CORECTĂ privind stomacul:

A. fundusul gastric are rol ȋn relaxarea receptivă

B. stimularea simpatică provoacă relaxarea fundusului gastric

C. fundusul gastric este locul stimulatorului autonom responsabil pentru inițierea activității
motorii gastrice

D. antrul conține cea mai mare parte a celulelor parietale producătoare de acid clorhidric
 E. celulele caliciforme, secretoare de mucus se găsesc pe întreaga suprafață a stomacului

3. Alegeți varianta CORECTĂ:

A. prostaglandinele intervin în protecția mucoasei gastrice prin stimularea secreției mucos-

bicarbonat de către celulele epiteliale, inhibarea secreției de acid clorhidric de către celulele
parietale și reducerea fluxului sangvin mucos gastric

A. absorbția vitaminei B12 necesită legarea acesteia de factorul intrinsec

B. ca răspuns la iritarea mucoasei duodenale, celulele duodenale secretă bicarbonat de sodiu

într-un ritm mai mare decât celulele gastrice

C. colecistokinină și polipeptidul inhibitor gastric acționează pentru a suprima producția de

acid gastric

D. inervația simpatica a stomacului contribuie la producerea de acid clorhidric de către celulele

parietale și la activitatea motorie a stomacului

ANATOMIA COLON, RECT, ANUS PG.216-219

4. Alegeți varianta CORECTĂ:

A. contracțiile segmentare colice sunt bidirecționale, intermitente și asigură amestecarea

conținutului colic

B. contracțiile propulsive colice sunt puternice, încep în colonul ascendent și favorizează

deplasarea materiilor fecale către rect

C. în colon se găsesc preponderent bacterii anaerobe cum ar fi bacteroides fragilis

D. acizii grași cu lanț scurt sunt utilizați de epiteliul colonului pentru transportul sodiului,
bicarbonatului și apei

E. colonul are rol important în absorbția apei, astfel că zilnic se evacuează < 200ml de apă în
scaunul solid

5. Alegeți varianta CORECTĂ:

A. cecul, colonul ascendent și porțiunea proximală a colonului transvers se dezvoltă embriologic

din metenteron

B. 1/3 distală a colonului transvers, colonului descendenti sigmoid și rectal se dezvoltă

embriologic din mezenteron

C. mare parte a colonului este retroperitoneală și este fixată de peretele abdominal

posterolateral

D. cecul, apendicele cecal și rectul prezintă apendici epiploici

E. benzile longitudinale colice, de numite tenii, reprezintă condensarea fibrelor musculare

longitudinale din partea externă a structurii peretelui colic
6. Alegeți varianta CORECTĂ:

A. stimularea simpatică determină inhibarea activitații musculare colice

B. 1/2 stângă a colonului transvers și distal de acesta inervația este asigurată de nervul vag

C. stimularea parasimpatică are ca rezultat stimularea activității musculare a colonului

D. pacienții cu secțiune a măduvei spinării continuă să prezinte motilitate intestinală ca

urmare a activității reflexe regionale din plexurile submucoase

E. circulația venoasă a colonului este puțin complexă deoarece majoritatea ramurilor însoțesc
arterele și se varsă direct în vena cavă inferioară

ANATOMIA FICATULUI PG.317

7. Alegeți varianta CORECTĂ:

A. cea mai mare parte din masa hepatică se găsește în cadranul superior stâng al abdomenului
B. cranio-caudal, ficatul se întinde la spațiul intercostal IVV, pe partea dreaptă coborând
până sub nivelul rebordul costal

C. capsula Glissa acoperă ficatul a avea extindere intraparenchimatoasă

D. aria nuda este localizată pe suprafața posterioară a ficatului în proximitatea venei cave

E. ligamentul falciform, coronar și triunghiular atașază ficatul de diafragm și peretele

abdominal anterior

APA ȘI ELECTROLITII, pagina 172-190

8. Alegeți varianta CORECTĂ privind privind receptorii de volum sensibil la variațiile volumului circulant
efectiv:

A. se găsesc la nivelul arteriolelor aferente glomerulare

B. se găsesc la nivelul arcului aortic, sinusului carotidian

C. controlează activitatea sistemului renina angiotensină aldosteron

D. prostaglandinele I2 și F2 alfa mențin rata filtrării glomerulare, excreția apei și sodiului

E. controlează eliberarea peptidului natriuretic atrial

9. În situația hipovolemiei marcate persistente au loc următoarele evenimente:

A. scăderea ratei de filtrare glomerulară

B. reabsorbția de Na la nivel proximal și ansa Henle

C. stimularea secreției de renina/ angiotensină II

D. eliberarea non-osmotică de vasopresină

E. reducerea producției de prostaglandine locale

10. Celulele principale de la nivelul ducturilor colectoare corticale:

A. intervin în reabsorbtia potasiului

B. au canale de sodiu și potasiu în membrana apicală

C. nu transportă NaCl

D. au pompe cu activitate Na/K -ATP-aza în membrana bazo- laterală

E. au rol in manipularea hidrogenului și bicarbonatului

11. Alegeți varianta CORECTĂ:

A. ingestia unei cantități de apă duce la creșterea inițială a osmolaritatii plasmatice

B. pierderea de apă prin transpirație este urmată de scăderea secreției de ADH

C. la osmolaritate plasmatica sub 275mOsm/Kg natremia este aproximativ 135- 137mmol/l

D. la osmolaritate plasmatica sub 275mOsm/Kg nu există ADH circulant

E. pacienții cu diabet insipid central prezintă hipernatremie pentru că pierderea urinară de apă
nu este contrabalansată de mecanismul de sete

12. În edemul periferic datorat expansiunii volumului extracelular pot apare:

A. edeme la nivelul gleznelor

B. edeme la nivelul feței

C. edeme sacrate în cazul imobilizări în decubit dorsal

D. revărsate pleurale

E. ascită

13. Etiologia edemelor în insuficiența cardiacă este:

A. vasodilatație periferică datorită supraproducție de oxid nitric

B. hipoalbuminemia

C. creșterea rezistenței vasculare periferice

D. creșterea rezistenței arteriolelor renale

E. retenție de apă și sodiu

14. Diureticele tiazidice sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. furosemid

B. amilorid

C. clortalidona
 D. acetazolamida

E. indapamid

15. Antagoniștii aldosteronului:

A. inhibă preluarea sodiului prin blocarea canalelor epiteliale de sodiu în tubii colectori

B. scad excreția de potasiu prin reducerea voltajului transepitelial negativ intraluminal

C. intră în competiție cu aldosteronul în tuburile colectoare

D. antagonizeaza efectul fibrotic al aldosteronului asupra inimii

E. eplerenona are proprietăți androgenice și progesteronice

16. Efectele diureticelor asupra funcției renale sunt:

A. scad concentrația plasmatică a ureei

B. cresc reabsorbția ureei în medulară renală

C. nefrită tubulointerstitială alergică

D. insuficiență pre-renală

E. depleție volemică

17. Cauzele depleţiei volemice cu volum de apă și sare normal sau crescut:

A. anevrism aortic fistulizat

B. arsuri

C. medicamente care blochează alfa- adrenoreceptorii

D. necroza papilară din diabet zaharat

E. siclemia

18. Evaluarea statusului volemic se poate face prin:

A. măsurarea presiunii carotidiene

B. măsurarea presiunii venoase centrale bazală și după încărcarea cu lichide

C. monitorizarea greutății pacientului

D. monitorizarea regulată a debitului urinar

E. radiografierea toracelui 1

19. Studiile cu rezonanță magnetică nucleară neinvazivă cantitativă cu sodiu (Na+ -IRM) arată:

A. stress osmotic interstițial

B. lichide hipotone în interstițiul tegumentar comparativ cu plasma

 C. cantități importante de sodiu în mușchi

D. cantități importante de sodiu în oase

E. cantități importante de sodiu în tegumente fără apă

20. Hiponatremia poate fi cu:

A. euvolemie

B. hipervolemie

C. hipocolesterolemie

D. valoare fals scăzută a sodiului

E. hipovolemie

21. Cauzele extrarenale ale hiponatremiei cu hipovolemie sunt:

A. diureză osmotică

B. administrare de diuretice

C. insuficiență adrenocorticala

D. hemoragie

E. arsuri

22. Hiponatremia de diluție:

A. osmolaritatea plasmatică este scăzută

B. există modificări ale conținutului de sodiu al organismului

C. este rară dacă se ingera aproximativ1l/ora

D. se datorează perfuziei postoperatorie de glucoză 5% cu potasiu

E. se corectează ingerând lichide hipotone

23. Investigațiile paraclinice în cazul hiponatremiei cu volum extracelular aparent normal evidențiază:

A. hiponatremie

B. hiponatriurie

C. valoarea plasmatică a ureei este scăzută

D. osmolaritate urinară scăzută

E. osmolaritate plasmatică scăzută

24. Alegeți varianta FALSĂ privind tratamentul hipovolemiei:

A. rehidratare cu soluție salina 0,9% dacă pacientul este hipovolemic

 B. restricție lichidiană la 500- 700ml

C. restricție lichidiană și administrarea unui diuretic de ansa dacă pacientul este euvolemic

D. soluție salină 3% 1ml/kg într o oră în caz de convulsii sau coma

E. corecția poate depăși 18mmol în 48 ore

25. Cauzele hipokaliemiei având ca mecanism redistribuirea la nivel celular sunt următoarele:

A. stimularea alfa-adrenergica

B. tratamentul ceto- acidozei diabetice

C. corecția anemiei megaloblastice

D. abuz de purgative

E. administrarea de corticoizi

26. Alegeți varianta CORECTĂ privind sindromul Gitelman:

A. este similar cu efectele tratamentului cu diuretice de ansa

B. se caracterizează prin pierderi de potasiu, hipokalemie, alcaloza, producție redusă de renină și

tensiune arterială crescută

C. se caracterizează prin hipokaliemie, alcaloza metabolică, hipocalcemie, hipomagneziemie,

tensiune arterială normală, renină plasmatică crescută

D. se caracterizează prin hipokaliemie, alcaloza metabolică, hipercalcemie și ocazional

hipomagneziemie, tensiune arterială normală, renină plasmatică crescută

E. se tratează prin suplimentarea potasiului și magneziului și un diuretic economizator de

potasiu

DEZECHILIBRE ACIDO-BAZICE

27. Alegeți varianta CORECTĂ:

A. tubul contort proximal este responsabil de reabsorbția a 85- 90% a bicarbonatului filtrat

B. la nivelul nefronului distal se reabsoarbe 85- 95% din bicarbonat

C. reabsorbția bicarbonatului filtrat este dependentă de prezența anhidrazei carbonice de la

nivelul marginii în perie

D. reabsorbția bicarbonatului filtrat este catalizată de pompă Na/K-ATP-aza de la nivelul

membranei celulare bazo-laterale

E. prin urină nu se excreta bicarbonat

28. Aldosteronul:

A. deschide canalele de sodiu de la nivelul membranei luminale a celulelor principale

 B. crește activitatea Na/K-ATP-azei

C. stimulează direct H-ATP-aza din celulele intercalate alfa

D. determină secreția de Na și H2O și reabsoarbe K la nivelul celulelor principale ale lui tubului
colector

E. participă la acidifierea NH3 transformându-l în amoniu

29. Alegeți parametrii modificați în cazul alcalozei respiratorie:

A. pH normal sau scăzut

B. paCO2 foarte scăzută

C. HCO3 crescut ( compensat)

D. pH normal sau crescut

E. HCO3 scăzut ( ușor)

30. Alegeți varianta CORECTĂ privind cauzele acidozei metabolice cu gaura anionică normală prin
afectare gastrointestinală:

A. catabolism redus al lizinei, argininei

B. ureterosigmoidostomie

C. diaree

D. ileostomie

E. creșterea producției de acid clorhidric prin ingestie de clorură de amoniu

31. Următoarele aparțin acidozei tubulare renale de tip 2 ( proximală):

A. acidoză, hipopotasemie

B. imposibilitatea de a scădea pH-ul urinar sub 5,5, prezența bicarbonatului în urină

C. asociază glicozurie și aminoacidurie

D. producție urinară scăzută de amoniu

E. hiperpotasemie și acidoza

32. Alegeți varianta CORECTĂ privind acidoza cronică din boala cronică de rinichi:

A. se datorează deficienței de excreție de acid fixat

B. reprezintă un factor de risc pentru osteodistrofia renală

C. se însoțește de hipercalcemie

D. reprezintă un factor de risc pentru pierderea masei musculare

E. poate conduce la progresia unor tipuri de insuficiență renală