Sunteți pe pagina 1din 8

Raionul

MINISTERUL EDUCAŢIEI, Localitatea


CULTURII ŞI CERCETĂRII
Instituţia de învăţământ
AL REPUBLICII MOLDOVA

AGENŢIA NAŢIONALĂ Numele, prenumele elevului


PENTRU CURRICULUM ŞI
EVALUARE

TESTUL Nr. 2

ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ


TEST PENTRU EXERSARE
CICLUL LICEAL
Profil umanist
februarie 2018
Timp alocat: 180 de minute

Rechizite şi materiale permise: pix cu cerneală albastră.

Instrucţiuni pentru candidat:


- Citeşte cu atenţie fiecare item şi efectuează operaţiile solicitate.
- Lucrează independent.

Îţi dorim mult succes!

Punctaj acumulat _________


PROFIL UMANIST, TEST 2

SUBIECTUL I (16 puncte)


Studiază sursele și realizează sarcinile propuse.

SURSA A.
„Există puțini boieri care să nu călătorească astăzi în Franța și Italia. De aceea, în afara
obiceiului oriental de a oferi pipe, dulcețuri și șerbeturi oricărui vizitator, saloanele din București nu
se deosebesc prin nimic de ale noastre. Ziarele și cărțile noastre stau etalate și deschise pe mese; la
șezători, dacă nu se cântă vreo bucată din operele noastre, se citesc cu voce tare vodevilurile
noastre; se discută pasionat politica noastră; se cunosc pe de rost numele oamenilor noștri de stat
[…].”
(Hyppolite Desprez, în „Revue des Deux Mondes”, 1848)

SURSA B.
„Țările române […] au intrat mai târziu în procesul de occidentalizare: într-o manieră mai
consistentă, către 1830. Înainte de această perioadă, elita românească se îmbrăca după moda
turcească, vorbea grecește și scria cu caractere chirilice. În două-trei decenii, transformarea este
completă: românii și (mai ales) româncele se îmbrăcau după ultima modă pariziană, vorbeau
franceza curent și scriau cu caractere latine (spre deosebire de celelalte popoare ortodoxe și pentru
a-și marca apartenența la familia latină). Legile, instituțiile, învățământul, genurile literare și
artistice s-au aliniat la profilul occidental. Constituția românească din 1866 s-a inspirat din
Constituția belgiană din 1833, cea mai avansată din Europa. […].”
(Lucian Boia, Occidentul. O interpretare istorică, 2007)
Nr. Item Scor
1 Explică sintagma proces de occidentalizare. L L
0 0
1 1
2 2

2 Construieşte, utilizând sursa A, o afirmaţie despre influența Orient–Occident în L L


spațiul românesc, către mijlocul secolului al XIX-lea. 0 0
1 1
2 2

3 Explică, valorificând sursa B, câte o schimbare în societatea românească ce L L


reflectă alinierea la profilul occidental în: 0 0
1 1
viața privată
2 2
3 3
4 4

viața publică

4 Compară opiniile autorilor despre procesul de occidentalizare a societății L L


românești (sursele A şi B). Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

5 Exprimă-ți argumentat opinia: De ce statele în epoca modernă fac opțiunea pentru L L


procesul de occidentalizare? 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
SUBIECTUL al II-lea (14 puncte)
Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

„[...] în secolele XVIII-XX, personalitatea lui Mihai Viteazul a căpătat dimensiunile unui
simbol național românesc. Înfăptuirile sale, nu de puține ori supradimensionate, au fost luate drept
exemplu pentru înfăptuirea statului național român, unitar și independent. Dincolo însă de
exagerări, Mihai Viteazul a fost o mare personalitate a epocii sale, la cumpăna dintre medieval și
modern. Prin efortul antiotoman și prin perspectivă continuării acestuia, domnul a fost apreciat
drept un mare general al Răsăritului, capabil chiar de a elibera Constantinopolul de sub turci. Prin
statutul dobândit în raport cu Imperiul Otoman, Mihai și unii contemporani erau convinși că Țara
Românească devenise din nou un scut pentru întreaga creștinătate. De altminteri, grație politicii
europene a principelui român, în primele decenii ale secolului al XVII-lea, suzeranitatea otomană
asupra Țării Românești (și asupra celorlalte două principate) avea să fie mult diminuată, prin
scăderea presiunii politico-militare și a obligațiilor economice. Unirea celor trei țări, deși nu s-a
făcut din rațiuni naționale, ci politice și militare, i-a plasat pentru prima oară pe români, pentru o
clipă, sub același sceptru.”
(Ioan-Aurel Pop și Ioan Bolovan (coordonatori), Istoria României. Compendiu, 2004)
Nr. Item Scor
1 Formulează, utilizând sursa, o consecință a luptei antiotomane a lui Mihai Viteazul L L
asupra țărilor române. 0 0
1 1
2 2

2 Determină opinia autorilor despre lupta antiotomană a lui Mihai Viteazul. L L


Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

3 Formulează o cauză pentru a explica de ce, în secolele XVIII-XX, personalitatea lui L L


Mihai Viteazul a căpătat dimensiunile unui simbol național românesc. 0 0
Argumentează răspunsul cu trimitere la un fapt istoric. 1 1
2 2
3 3
4 4
4 Exprimă-ți argumentat opinia: Ideea unității naționale sau a solidarității creștine a L L
prevalat în planurile lui Mihai Viteazul? 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

SUBIECTUL al III-lea (9 puncte)


Studiază sursa şi realizează sarcinile propuse.
Tabel: Căi ferate în Europa (lungimea în km)
Statul Anul 1840 Anul 1850
Austria 144 1 579
Belgia 334 903
Franţa 497 2 916
Marea Britanie 2 300 9 797
Rusia 27 501
Statele germane 469 5 850
Nr. Item Scor
1 Explică relația dintre datele statistice din tabel și nivelul de modernizare al statului, L L
către mijlocul secolului al XIX-lea. 0 0
1 1
2 2
3 3

2 Formulează o cauză şi, respectiv, o consecinţă a decalajului dintre datele statistice L L


ale Marii Britanii și ale Rusiei. Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
Cauză:
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6

Consecință:
SUBIECTUL al IV-lea (25 de puncte)
Studiază sursele A-C.

SURSA A.
„Am vrut să venim la putere pe cale legală, dar nu am vrut să folosim puterea legal...
[...] În 1933 un premier francez ar fi trebuit să spună (și dacă aș fi fost premierul francez eu
aș fi spus-o): „Noul cancelar al Reichului este omul care a scris Mein Kampf, care spune asta, și
asta. Acest om nu poate fi tolerat în apropierea noastră. Ori el dispare, ori noi pornim la atac!” Dar
ei n-au făcut acest lucru. Ne-au lăsat în pace și ne-au permis să ne strecurăm prin zona de risc, și noi
am știut să navigăm pe lângă toate recifurile periculoase. Și când am terminat, și eram mai bine
înarmați decât ei, atunci ei au început războiul!”
(Goebbels, lider politic nazist, 5 aprilie 1940)
SURSA B.
„Politica concretă de rezistență împotriva ascensiunii lagărului fascist era simplă și logică pe
hârtie. Ea trebuia să unească toate țările împotriva agresorilor (Liga Națiunilor oferea un cadru
potențial pentru aceasta), să nu accepte să li se facă nici un fel de concesii și, prin amenințări, la
nevoie prin acțiuni comune, să-i facă să dea înapoi și să-i învingă. […] Dar era mai ușor de spus
decât de făcut. Principalul obstacol era acela că, atunci ca și acum, chiar și statele care împărtășeau
teama și suspiciunile față de agresori aveau alte interese care le dezbinau sau puteau fi folosite ca să
le dezbine.”
(Eric Hobsbawm, Secolul extremelor. O istorie a secolului XX, 1999)
SURSA C.
„În anii ’20, democrațiile occidentale civilizate menținuseră un fel de ordine mondială
șubredă […]. La începutul anilor ‘30, sistemul – dacă poate fi numit sistem – s-a prăbușit complet,
deschizând o epocă de banditism internațional în care statele totalitare se comportau pur și simplu în
funcție de mijloacele lor militare. […]
O analiză atentă a cronologiei perioadei dezvăluie măsura în care puterile totalitare,
acționând independent și uneori cu o ostilitate declarată unele față de altele, au profitat de populația
lor mare și de forța lor crescândă pentru a provoca și a opune rezistență la resursele umil extinse ale
ordinii democratice. Italia, Japonia, Rusia [URSS – n.n.] și Germania au jucat împreună un joc
geopolitic, al cărui întreg obiectiv era înlocuirea legii și tratatelor internaționale […]. Nici unul
dintre aceste state hrăpărețe nu avea încredere în celelalte; fiecare țară trișa când putea; dar fiecare
profita de jafurile celorlalte pentru a-și spori prada și a-și întări poziția.”
(Paul Johnson, O istorie a lumii moderne: 1920-2000)

Utilizează sursele şi cunoştinţele obţinute anterior pentru a redacta, în o pagină, un eseu la tema:
Ascensiunea nazismului în Europa – cine „a pus umărul”?

În textul tău: Scor


formulează argumente relevante (cel puțin trei), corecte din punct de vedere L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
științific, pentru a-ți susține opinia referitoare la tema propusă; L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
explică relații de cauză-efect (cel puțin două); L012345 L012345
integrează critic informațiile din sursele propuse; L0123 L0123
expune ideile în baza unui plan logic care să includă introducere,
L012345 L012345
cuprins, concluzie;
utilizează corect limbajul istoric. L012 L012
SUBIECTUL al V-lea (11 puncte)
Studiază harta şi realizează sarcinile propuse.
Războiul daco-roman din 105-106 d.Hr. LEGENDĂ:
zonă de concentrare a
armatei romane
itinerarul armatei romane în
campania din 105-106 d.Hr.
itinerarii ipotetice ale
armate romane
castru de legiune
castre temporare ale armatei
romane
podul construit la Drobeta de
Apolodor din Damasc
contraatacul dacilor

Nr. Item Scor


1 Explică, valorificând harta, două acțiuni prin care romanii s-au pregătit pentru L L
războiul cu dacii. 0 0
Acțiunea 1: 1 1
2 2
3 3
4 4

Acțiunea 2:

2 Descrie, valorificând harta şi cunoştinţele obţinute anterior, desfășurarea L L


campaniei romanilor în Dacia. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

3 Explică, valorificând harta şi cunoştinţele obţinute anterior, o consecință a celui L L


de-al doilea război daco-roman. 0 0
1 1
2 2
3 3