Sunteți pe pagina 1din 8

Raionul

MINISTERUL EDUCAŢIEI, Localitatea


CULTURII ŞI CERCETĂRII
Instituţia de învăţământ
AL REPUBLICII MOLDOVA

AGENŢIA NAŢIONALĂ Numele, prenumele elevului


PENTRU CURRICULUM ŞI
EVALUARE

TESTUL Nr. 1

ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ


TEST PENTRU EXERSARE
CICLUL LICEAL
Profil arte
Februarie 2019
Timp alocat: 180 de minute

Rechizite şi materiale permise: pix cu cerneală albastră.

Instrucţiuni pentru candidat:


- Citeşte cu atenţie fiecare item şi efectuează operaţiile solicitate.
- Lucrează independent.

Îţi dorim mult succes!


SUBIECTUL I (16 puncte)
Studiază sursele și realizează sarcinile propuse.

SURSA A.
„Nero a făcut să vină cele mai groaznice chinuri pentru nenorociții pe care poporul îi numea
creștini [...]. S-a început prin a pune mâna pe cei care mărturiseau că sunt creștini [...]. Erau dați să
fie chinuiți, după ce mai întâi erau luați în bătaie de joc: erau îmbrăcați în piei de animale, sfâșiați și
mâncați de câni; alții erau răstigniți, alții, legați de stâlpi cu hainele și trupurile unse cu rășină,
slujeau de făclii care luminau noaptea [...]. Poporul simțea milă pentru acești oameni, care păreau că
sunt dați la moarte nu atât pentru binele public, cât pentru a potoli cruzimea acestui om.”
(Tacitus, Anale, c. 115)

SURSA B.
„Reunindu-ne la Milano, sub cele mai bune auspicii și cu grija de a face tot ce e util binelui
și păcii publice, […] am crezut de cuviință că trebuie să rezolvăm tot ce privește respectul datorat
Divinității, pentru a da și creștinilor și tuturor libertatea de a urma religia lor. Fie ca Divinitatea, din
lăcașul ei ceresc, să-și mărturisească satisfacția și favorurile ei pentru noi și pentru popoarele ce
trăiesc sub autoritatea noastră.”
(Din Edictul de la Milano, anul 313)
Nr. Item Scor
1 Explică termenul martir (sursa A). L L
0 0
1 1
2 2

2 Construiește, pe baza sursei A, o afirmație despre politica față de creștini a L L


împăratului roman Nero. 0 0
1 1
2 2

3 Caracterizează, pe baza sursei B și a cunoștințelor obținute anterior, politica față de L L


creștini a împăratului roman Constantin cel Mare. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

4 Compară statutul creștinismului în diferite perioade ale Romei imperiale (sursele A L L


și B). Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

5 Apreciază rolul creștinismului în edificarea civilizației europene, după căderea L L


Romei. Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
SUBIECTUL al II-lea (14 puncte)
Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

„Domnia lui Carol al II-lea și rolul său în istoria României rămâne un subiect foarte
controversat. Majoritatea criticilor văd în el un precursor al fascismului, îl acuză de a fi trădat
potențialul și chiar tradiția democratică a țării sale, în vreme ce apărătorii săi îl definesc ca pe un om
al momentului, care a știut să înfrunte cu realism, ba chiar să rezolve problemele și provocările
anilor '30. Este clar că regele Carol nutrea prea puțin respect pentru procesele democratice, în care
nu avea încredere. Sub acest aspect, el nu se deosebea prea mult de tatăl său, Ferdinand, sau chiar
de întreaga dinastie Hohenzollern [...]. Filosofia sa politică, dacă avea una, era cea a
autoritarismului dinastic; regele era instanța ultimă în materie de decizii politice și inițiatorul
principalelor acțiuni politice.”
(Dinu C. Giurescu, România în Al Doilea Război Mondial:
de la 15 septembrie 1939 la 23 august 1944, în „O istorie a românilor. Studii critice”, 1998)

Nr. Item Scor


1 Identifică opinia autorului despre modelul de guvernare agreat de Carol al II-lea. L L
0 0
1 1
2 2

2 Determină de ce autorul consideră domnia lui Carol al II-lea un subiect controversat L L


în istoria României. Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

3 Formulează o cauză pentru care Carol al II-lea este acuzat că a trădat tradiția L L
democratică a țării sale. Argumentează răspunsul cu trimitere la un fapt istoric. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

4 Exprimă-ți opinia: Domnia lui Carol al II-lea demonstrează eficiența autoritaris- L L


mului dinastic ca model de guvernare pentru România? Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

SUBIECTUL al III-lea (9 puncte)


Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

„Am vrut să venim la putere pe cale legală, dar nu am vrut să folosim puterea legal...
[...] În 1933 un premier francez ar fi trebuit să spună (și dacă aș fi fost premierul francez eu
aș fi spus-o): „Noul cancelar al Reichului este omul care a scris Mein Kampf, care spune asta, și
asta. Acest om nu poate fi tolerat în apropierea noastră. Ori el dispare, ori noi pornim la atac!” Dar
ei n-au făcut acest lucru. Ne-au lăsat în pace și ne-au permis să ne strecurăm prin zona de risc, și noi
am știut să navigăm pe lângă toate recifurile periculoase. Și când am terminat, și eram mai bine
înarmați decât ei, atunci ei au început războiul!”
(Goebbels, lider politic nazist, 5 aprilie 1940)
Nr. Item Scor
1 Explică esența politicii de conciliere promovată de Franța și Marea Britanie în L L
perioada interbelică. 0 0
1 1
2 2
3 3

2 Formulează două consecințe ale politicii de conciliere asupra evoluției relațiilor L L


internaționale din perioada interbelică. Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
Consecința 1.
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6

Consecința 2.
SUBIECTUL al IV-lea (25 de puncte)
Studiază sursele A-C.

SURSA A.
„Împăratul Alexandru I, anexând Basarabia la 1812, a încercat să aplice în administrarea ei
principiile elaborate de condițiile vieții istorice a țării acesteia. Guvernului temporar al regiunii,
numit, i s-a pus îndatorirea de a lăsa populației Basarabiei legile ei. Regulamentul din 1812 dădea
localnicilor largă participare la administrarea țării. Guvernatorul nu era decât președintele
instutițiunilor [instituții – n.n.], în care predominau elementele locale. Autoritățile rusești numai
conduceau administrația, fără a se amesteca în distribuirea internă. [...]
[Totuși], Rusia urmându-și aici mersul său de atac spre Orient, început în secolul XVIII, nu
putea avea încredere absolută în elementul local străin. Aparențele de autonomie a Basarabiei erau
fictive, cu atât mai mult, cu cât izvorâse din ipocrizia și din dispoziția nestatornică a lui Alexandru I
[...].”
(Petre Cazacu, Moldova dintre Prut și Nistru, 1992)
SURSA B.
„[În 1828] Consiliul Suprem (Înaltul Sfat) a fost desființat, locul său fiind luat de un
Consiliu provincial (oblastnoi soviet). Membrii acestui consiliu nu mai erau nici măcar în parte
aleși, ci erau numiți de guvernator. În același timp, atribuțiile noului organism se rezumau la
pregătirea unor rapoarte informative numai asupra chestiunilor de natură economică. Justiția a
suferit, de asemenea, importante modificări, prin faptul că tribunalele s-au reorganizat după
principiile care funcționau în Rusia. În posturile de judecători au fost tot mai des numiți ruși, care,
necunoscând obiceiurile și legislația românească, au aplicat codul civil rus.”
(Armand Goșu, Basarabia sub ocupație țaristă
în „Istoria Basarabiei de la începuturi până în 1998”)
SURSA C.
„În primii ani ai ocupației, Basarabia a beneficiat de un regim de autonomie, cu o
administrație bilingvă (română/ „moldoveană” și rusă) și cu păstrarea legislației locale [...]. Statutul
din 1818 a introdus primele limitări ale autonomiei, care a fost deplin abolită în 1828. Legea
promulgată în acest an a inclus Basarabia în gubernia Novorossiisk, desființând funcția de
guvernator, și a făcut din limba rusă unica limbă în administrație și în justiție, dar, întrucât locuitorii
români nu cunoșteau rusa, s-a admis, în „caz de necesitate”, și traducerea în română, care a
continuat să fie folosită la redactarea cererilor; în 1836, s-a stabilit o perioadă de tranziție de șapte
ani, în cursul cărora limba „moldovenească” mai putea fi utilizată [...].
Ultimele vestigii ale individualității administrative a Basarabiei au dispărut o dată cu
transformarea ei în gubernie, în 1873.”
(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, 1999)

Utilizează sursele și cunoștințele obținute anterior pentru a redacta, în o pagină, un eseu la tema:
Reforma administrativă din 1828 – fortifică sau spulberă ideea de autonomie a Basarabiei sub
guvernare rusească?

În textul tău: Scor


formulează argumente relevante (cel puțin trei), corecte din punct de vedere L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
științific, pentru a-ți susține opinia referitoare la tema propusă; L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
explică relații de cauză-efect (cel puțin două); L012345 L012345
integrează critic informațiile din sursele propuse; L0123 L0123
expune ideile în baza unui plan logic care să includă introducere,
L012345 L012345
cuprins, concluzie;
utilizează corect limbajul istoric. L012 L012
SUBIECTUL al V-lea (11 puncte)
Studiază harta și realizează sarcinile propuse.

HARTA: Pătrunderea
popoarelor migratoare pe
teritoriul Imperiului Roman

LEGENDĂ:
Direcțiile de
pătrundere a popoarelor
migratoare

Linia de despărțire a
Imperiului Roman,
după 395

Nr. Item Scor


1 Utilizând harta și cunoștințele obținute anterior, descrie desfășurarea procesului L L
marii migrații a popoarelor. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

2 Explică, pe baza hărții și a cunoștințelor obținute anterior, aprecierea mileniul L L


întunecat atribuită perioadei de migrații a popoarelor în Europa. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

3 Formulează, pe baza hărții și a cunoștințelor obținute anterior, o consecință a marii L L


migrații a popoarelor. 0 0
1 1
2 2
3 3