Curs 6

Integrale generalizate

Discuţiile despre integrale au la bază funcţii:

f : I → R I =¿interval din R (mulţimea nr. reale)

Primitivă a unei funcţii : Este o funcţie notată F : I → R (care pt. a ∈ I şi α ∈ R e unic

determinată cu proprietatea F ( a )=α ) , care satisface condiţia F ' ( x )=f ( x ), pt. orice x ∈ I
( derivata lui F pe I este f ).

Exemplu. F ( x )=x 3 +2 x2 +6 x e o primitivă a funcţiei f ( x )=3 x 2 +4 x +6 , x ≥ 0 .

2) Funcţia F ( x )=kx e o primitivă a lui f ( x )=k (constantă) . Scriem pe scurt : f → F .

Proprietate. F , G definite pe I , primitive ale aceleiaşi funcţii f ⟹ G=F +const .

Teoremă. Dacă f : I → R e o funcţie continuă, atunci există o primitivă a lui f pe intervalul I .

In continuare vom presupune că funcţiile f , g ,etc sunt continue pe I (sau cel puţin pe domeniul
lor comun de definiţie).
Propoziţie. f → F , g →G ⟹ af + bg→ aF +bG ( a , b ∈ R )

Observaţie. f → F , g →G nu duce la concluzia fg→ FG ! (pt. că derivata produsului nu este

produsul derivatelor).

Exemplu de calcul. Să luăm f ( x )=( qx+r )n , q ≠ 0 , r ∈ R , n ∈ N . Atunci f are ca primitivă pe

n+1
1 ( qx+r )
F ( x )= . In cazul particular q=5 , r=−8 , n=2 , primitiva lui f care satisface
q n+1
3 7
egalitatea F 1 ( 2 )=1 este F 1 ( x )=( 5 x−8 ) /15+ .
15

Pentru o funcţie h : I → R şi a , b ∈ I , a< b vom scrie

b
a | b
a | b
h ( b )−h ( a ) =h ( x ) . Observăm că pt. h1 =h+c avem h1 ( x ) =h ( x ) .
a |
Definiţie. f : I → R , f → F . Atunci diferenţa F ( b )−F ( a ) se numeşte integrala (definită) a lui
f de la a la b şi se notează
b

∫ f ( x ) dx .
a

|
50

Exemplu. f ( x )=1 , [ a , b ]= [ 20 , 50 ] . Avem ∫ 1 dx=x 50

20
=50−20=30.
20
 b

( De obicei scriem ∫ dx în locul integralei de mai sus ).

a

Să observăm că integrala este un număr !

Notaţia dx are semnificaţia unei variaţii în argument.

Exemplu. Să se calculeze integrala ∫ ( x 2 +1 ) dx.

−1
r+1
x
Vom folosi faptul că F ( x )= , r ≠−1 este o primitivă a lui f ( x )=x r .
r +1

( 3 )|−1 3 |−1 |−1

2
x3 3
2 x 2 2 8−(−1 )
Atunci ∫ ( x
2
+1 ) dx= + x = +x = + [ 2−(−1 ) ]=3+3=6.
3
−1

Proprietăţi ale integralei:

b b b

1) ∫ [ k ∙ f ( x ) +l∙ g ( x ) ] dx=k ∙ ∫ f ( x ) dx+ l ∙∫ g ( x ) dx .

a a a

2) ∫ f ( x ) dx=0
a

b a

3) ∫ f ( x ) dx=−∫ f ( x ) dx
a b

c b b

4 ) ∫ f ( x ) dx +∫ f ( x ) dx=∫ f ( x ) dx , a< c< b.

a c a

b b b

Dacă f ( x ) ≥0 , atunci şi ∫ f ( x ) dx ≥0 ; dacă f ( x ) ≤ g ( x ) ,atunci∫ f ( x ) dx ≤∫ g ( x ) dx

a a a

b b b
A ≤ f ( x )≤ B , x ∈ I ; g ( x )≥ 0 ⟹ A ∙∫ g ( x ) dx ≤∫ f ( x ) g ( x ) dx ≤ B ∙∫ g ( x ) dx
a a a

Integrale generalizate

Vom presupune că f ( x ) ≥0 pe un interval de forma [ a , ∞ ¿ .

Se studiază comportarea la limită a integralei
u u ∞

∫ f ( x ) dx ,u> a . Dacă lim ∫ f ( x ) dxexistă şi este finită , spunem că

u→∞ a
∫ f ( x ) dx este convergentă
a a

(ca integrala generalizată) , având ca valoare limita găsită.

 b

Un studiu asemănător se poate face şi pt. o integrală de tipul ∫ f ( x ) dx .

−∞

Aplicaţii. 1 ) Se ia funcţia f ( x )=e−λx , x ≥ 0 , λ >0.

|
u u
−1 ( − λx )' −1 −λx u 1 (
∫e −λx
dx= ∫
λ 0
e dx=
λ
e = 1−e ) . Prin trecere la limită obţinem
0 λ
−λu

0
∞
1( 1
1−e )= =∫ e dx.
−λu − λx
lim
u→∞ λ λ 0
∞ ∞ u
2) ∫ dxx =lim
u → ∞
∫ dx
x
=lim ∫ ( lnx ) dx=lim lnu=∞. Integrala este în acest caz divergentă !
u → ∞
'

u →∞
1 1 1

Uneori este utilă o variantă a formulei de integrare prin părţi:

∞ ∞

∫ f ( x ) g' ( x ) dx=lim
x→ ∞
f ( x ) g ( x ) −f ( a ) g ( a )−∫ f ( x ) g ( x ) dx .
'

a a

Integrale euleriene: gamma , beta

Integrala gamma
∞

Se notează cu Γ ( p ) şi este dată de formula Γ ( p )=∫ x e dx , p>0.

p−1 −x

Proprietăţi:
∞

1 ) Γ ( 1 )=1 (se bazează pe ∫ e−x dx= 11 =1 , conform unui calcul anterior.

0

2 ) Γ ( p+1 )= p ∙ Γ ( p ) ; 3 ) Γ ( n ) =( n−1 ) ! ; 4 ) Γ ( 12 )=√ π .

∞

Exemplu. ∫ x 2 e−x dx=Γ ( 3 )=2 !=2∙ 1=2.

0

Integrala beta
Depinde de 2 parametri a> 0 , b>0.
1

Este dată de formula B ( a , b )=∫ x

a−1
(1−x )b−1 dx .
0

Proprietăţi:
1 ) B ( a , b )=B ( b , a )
2 ) B (1 , 1 )=1
Γ ( a) ∙ Γ ( b) π
3 ) B ( a , b )= ; 4 ) B ( a ,1−a ) = , 0<a< 1.
Γ ( a+b ) sin ( aπ )

()
2
3
Γ
[ ( )]
1 1 2
Exemplu.
0
1 /2 3 3
( )
2 1 1 1
∫ ( x −x2 ) dx=∫ x 1/ 2 ( 1−x )1 /2 dx=B 2 , 2 = Γ ( 3 ) = 2 2 ∙ Γ 2
0
=
π .
8