Marea criză economică a fost perioada crizei lumii capitaliste datorată supraproducției,

între anii 1929-1933, caracterizată printr-o scădere dramatică a activității economice mondiale.
Primele semne ale crizei s-au manifestat încă din anul 1928.
Criza economică a avut efecte devastatoare, atât în țările puternic industrializate, cât și în cele
mai puțin dezvoltate, ale căror economii depindeau în cea mai mare măsură de exporturile de
materii prime. Nivelul comerțului mondial a scăzut rapid, la fel cum au scăzut de altfel și
veniturile personale, veniturile bugetare și profitul din afaceri. Orașele din întreaga lume au
suferit puternic de pe urma crizei, în special cele care depindeau de industria grea. Activitatea
în construcții a fost practic oprită. Zonele rurale au suferit de pe urma scăderii prețurilor
mărfurilor agricole cu 40 – 60%.Mineritul și exploatarea lemnului au avut probabil cea mai
dramatică scădere, deoarece cererea scăzuse puternic iar alternativele de reangajare a
muncitorilor mineri sau forestieri în alte sectoare erau cele mai reduse.

Începutul marii crize economice în Statele Unite este de obicei asociată cu prăbușirea bursei
de acțiuni din ziua de Joi (așa-numita Joia Neagră) 29 octombrie 1929.

SUA Eng Franța Germania

Producție industrială −46% −23% −24% −41%

Prețuri angro −32% −33% −34% −29%

Comerț extern −70% −60% −54% −61%

Șomaj +607% +129% +214% +232%

Odată cu terminarea Primului Război Mondial relațiile economice naționale și internaționale s-au

confruntat cu probleme ca:

 dispariția unor resurse umane și de producție

 emiterea banilor fără acoperire
 haos în relațiile economice
 supraproducție/respectiv scăderea dramatică a cererii
 speculații la bursă .
 Crahul bancar de la bursa de pe Wall Street a avut loc din cauza speculațiilor din anii 1929 și a
nereglementării sistemului bancar și bursier. Sute de mii de americani investeau pe bursă în
acțiuni dintre care multe nu valorau sumele pentru cât se tranzacționau. Mulți dintre jucătorii
de pe bursă investeau bani împrumutați. Brokerii în mod regulat își împrumutau clienții mici
investitori cu mai mult de două treimi din valoarea acțiunilor pe care le cumpărau clienții, astfel
că peste 8,5 miliarde de dolari erau contabilizați ca împrumuturi, valoare care depășea
cantitatea de bani care circula în SUA pe vremea aceea. Pentru faptul că valoarea nominală a
acțiunilor creștea neîncetat, acest lucru a încurajat lumea să investească, sperând că valoarea
acțiunilor cumpărate va crește, aducând astfel câștiguri. Astfel au apărut „bulele speculative”.
După un vârf înregistrat la 3 septembrie 1929 de 381.17, la 24 octombrie 1929 indicele Dow
Jones a scăzut (s-au spart bulele speculative). Bursa era caracterizată prin faptul că, datorită
panicii, toată lumea dorea să-și vândă acțiunile și foarte puțini erau dispuși să cumpere
acțiuni,astfel că valoarea acțiunilor a scăzut dramatic.

O urmare a Crizei economice este creșterea

rapidă a inflației și a șomajului. Mulți oameni au
rămas fară un loc de muncă, fiind concediați,
astfel de la 3,5 milioane de șomeri până la criză,
au devenit 15 milioane în timpul crizei. Multe
bănci au dat faliment, pentru că oamenii își
retrăgeau banii depuși. Foarte multe
întreprinderi au dat faliment, astfel venitul
național SUA a scăzut cu aproximativ 30%.