Sunteți pe pagina 1din 8

INDIVIDUALISM-COLECTIVISM

Specificul dimensiunii individualism-colectivism in diferite culturi

Dimensiunea individualism colectivism este cea mai reprezentativa dimensiune


psiho-sociologica, cu resurse transculturale, capabila sa furnizeze evaluari pe culturi
nationale ale variatiilor interculturale. Aceasta descrie pozitia pe care se plaseaza o
persoana in raport cu ceilalti din mediul sau. Dimensiunea Individualism/colectivism se
refera la raporturile individului cu celelalte fiinte umane. Anumite societati apreciaza
individualismul ca pozitiv, altele ca retineri si chiar dezaprobare.
Premisa dimensiunii culturale individualism/colectivism este reprezentată de
intensitatea relaţiilor dintre membrii unei societăţi, colectivităţi, organizaţii sau ai unui
grup. Prin prisma acestei dimensiuni culturale, societăţile sunt de tip individualist,
respectiv de tip collectivist sau comunitar.
Individualismul caracterizeaza culturile care incurajaza individul sa fie motivat in
primul rand de scopurile si preferintele personale, fiind asociat cu relatiile de egalitate si
rolurile flexibile, precum si cu proprietatea privata. Intr-o societate unde predomina
individualismul, legaturile dintre membrii sai sunt reduse. Se considera normal ca fiecare
sa-si urmareasca in special propriile interese, indivizilor acordandu-li-se o mare libertate de
alegere a directiilor de actiune. In tarile in care predomina inividualismul, salariatii
abordeaza relatiile cu organizatia lor dintr-o perspectiva individualista, bazata pe
calcul.Atasamentul fata de organizatie este redus, depinzand de masura in care individul
simte ca este in interesul propriu.Prin prisma acestor elemente se poate afirma ca in tarile
in care predomina individualismul realizarea unui management eficace este mai greoi.In
aceste tari trebuie alocate resurse suplimentare pentru motivarea si coordonarea
personalului.
La polul opus colectivismul caracterizeaza culturile care incurajeaza tendinta
individului de a se vedea parte a unui grup social, reprezentand expresia nevoii de afiliere
sau relationare. Colectivismul promoveaza aderarea la norme, respectul fata de autoritati,
fata de cei in varsta, conformismul, fiind asociat cu rolurile stabile, ierarhizate dar si cu
incurajarea proprietatii colective. In societatile unde primeaza valorile colectiviste, de
grup, indivizii conlucreaza intre ei, luand in considerare, deseori, deciziile, actiunile si
interesele celorlalti sau ale grupului din care fac parte.. In tarile unde colectivismul
predomina, se dezvolta o pronuntata relatie de responsabilitate intre componentii
organizatiei si patronul sau.Salariatii tind sa considere organizatia ca a lor, succesele sale
devin ale lor, iar esecurile acesteia sunt resimtite ca esecuri personale.In tarile in care
predomina colectivismul este mai usor de realizat la nivel de organizatiei un management
functional, de tip participativ datorita atasamentului, loialitatii si responsabilitatii
salariatilor fata de organizatiei.

Tabelul 1.1 prezintă comparativ câteva dintre caracteristicile societăţilor caracterizate prin
individualism, respectiv colectivism.

Colectivism Individulism

1
In societate oamenii apartin unor mari In societate se considera firesc ca
formatii sau grupuri, care in schimbul fiecare sa aiba grija de el insusi si de
loialitatii protejeaza familia sa restransa

„Noi” se considera o abordare normala „Eu” predomina in abordari si


comportamente

Se manifesta o dependenta „afectiva” a Se manifesta o independenta


indivizilor fata de organizatii si institutii afectiva a indivizilor fata de
organizatii si institutii

Implicarea individului in organizatii are o Implicarea individului in organizatii


dimensiune morala se bazeaza pe calcule

Viata privata este invadata de organizatiile Fiecare persoana are dreptul la o


si grupurile din care face parte individul; viata privata si opinii personale
opiniile sunt predeterminate

Se manifesta incredere in deciziile de grup Se manifesta incredere in deciziile


individuale

Toţi membrii societăţii sunt trataţi


Membrii societăţii sunt trataţi diferit de identic
cei ai altei societăţi
Viaţa privată este strict individuală,
Viaţa privată este influenţată de grup
Personal
Se foloseşte predilect exprimarea
Se foloseşte predilect exprimarea „noi” „eu”
Fiecare persoană se ocupă de ea
însăşi sau de familie
Persoanele se ocupă de supravieţuirea şi
bunăstarea familiei
Iniţiativele şi realizările personale
sunt Importante
Grupul generează forţă şi performanţă

Identitatea se bazează pe individ


Identitatea depinde de apartenenţa la un
Grup

Tabelul 1.1 Particularităţi ale societăţilor caracterizate prin:


Individualism Colectivism

2
Tabelul 1.2 prezintă câteva dintre consecinţele asupra managementului observate în ţările
caracterizate prin individualism, respectiv colectivism.

Individualism Colectivism

Deciziile urmează acelaşi proces Deciziile sunt influenţate de relaţiile


personale
pentru toate persoanele

Managerii sunt interesaţi de inovare, Managerii sunt conservatori


progres, creativitate, schimbare

Promovarea urmăreşte criterii de Promovarea urmăreşte criterii de


senioritate
profesionalism

Progresul organizaţiei este influenţat Evoluţia organizaţiei este influenţată de


loialitate, simţul datoriei, obişnuinţă
de iniţiativele individuale

Salariaţii îşi apără singuri interesele Salariaţii aşteaptă ca organizaţia să se


ocupe de ei

Relaţiile dintre membrii organizaţiei se Relaţiile dintre membrii organizaţiei se


bazează pe interese comune, de grup
bazează pe interese personale

Cultura şi influenţa acesteia asupra managementului


În societăţile caracterizate prin individualism sunt importante viaţa personală, viaţa
familială, profesia, poziţia ierarhică, libertatea individului de a-şi organiza propria
activitate şi de a se realiza din punct de vedere material, profesional, social şi cultural.
În societăţile caracterizate prin colectivism sunt importante grupul din care individul face
parte, condiţiile şi climatul de muncă, cultura organizaţională.
Comparatii interculturale realizate pe dimensiunea individualism-colectivism:
Dimenisiunile culturale sunt influentate de factori ecologici si economici.
Individualismul este puternic corelat cu dezvoltarea economica cat si cu latitudinea
ridicata. Tarile cu un climat moderat sau rece tind spre individualism, in schimb, cele care

3
au un climat cald tind spre colectivism. Studiul longitudinal realizat de Hofstede sugereaza
ca tarile mai dezvoltate sunt individualiste, iar pe masura ce o tara se dezvolta, cetatenii sai
avand un acces mai mare la resurse, isi permit mai multa intimitate si independenta,
aceasta tinde sa devina mai individualista.
Dimensiunea colectivism-individualism necesita o analiza complexa a celor patru: :
individualismul orizontal(rezulta din combinatia self-ului independent cu cel identic),
individualismul vertical(rezulta din combinatia self-ului independent cu cel diferit),
colectivismul orizontal(rezulta din combinatia self-ului interdependent cu cel identic) si
colectivismul vertical(rezulta din combinatia self-ului interdependent cu cel diferit).
Acest lucru s-ar putea realiza prin oferirea celui chestionat a patru optiuni de raspuns,
fiecare fiind aferenta tipului de colectivism sau de individualism. Exemplu: “daca ar fi sa
va autodescrieti unei alte persoane, care din urmatoarele descrieri ar fi cea aleasa de
dumneavoastra? 1. Orientat spre realizare (individualism vertical); 2.
Cooperativ(colectivism orizontal); 3. Constiincios(colectivism vertical); 4.
Unic(individualism orizontal)”.

Primul studiu transcultural extins al lui Hofstede a catalogat SUA, Marea Britanie
si Canada ca fiind cele mai individualiste state, iar tarile asiatice si cele din America Latina
ca fiind cele mai colectiviste.
În societătile caracterizate prin individualism precum SUA, Australia sau Marea Britanie,
oamenii se definesc ca indivizi, aici libertatea se împleteste cu dimensiunile mediului
social; managementul este autocrat. Cele colectiviste precum Panama, Ecuador sau
Guatemala reprezintă sisteme sociale fixe, rigide, în care oamenii apartin unor grupuri sau
clanuri care le oferă grijă si protectie, iar managementul este participativ.
SUA
Individualismul american a fost diferit in functie de diferitele perioade istorice.
Fiind cultura cu cel mai inalt grad de individualitate, SUA este adesea folosita ca si criteriu
de referinta pentru desemnarea polului individualist.
In cadrul culturii nord americane exista diferente semnificative care nu sustin ideea
omogenitatii culturale. S-a constatat ca apartenentii claselor sociale superioare si medii au
un nivel mai ridicat al valorilor individualiste (ambitia, autonomia) decat cei din clasele
inferioare care pun accentul mai mult pe obedienta, socializare, integrare in societate.
De asemenea s-a constatat ca populatia hispanica din SUA este mai colectivista
decat cea nonhispanica, insa hispanicii tind sa devina tot mai individualisti pe masura ce
sunt aculturati.
Putem spune conform studiilor facute ca individualismul american are doua
subtipuri: individualismul narcisic si individualismul comunitar.
Individualismul narcisic se caracterizeaza printr-un comportament orientat doar
spre indeplinirea scopurilor individului, in timp ce individualismul comunitar se
caracterizeaza prin faptul ca scopurile personale sunt subsumate celor vizate de
comunitatea integratoare.
Canada
Alaturi de SUA, reprezinta un etalon al individualismului, canadienii evidentiindu-
se ca individualisti care apreciaza in mod deosebit competitivitatea, increderea in sine si
libertatea.
Rusia
Studiile apreciaza aceasta tara ca fiind in curs de dezvoltate in ceea ce priveste
individualismul. Aceste studii evidentiaza faptul ca rusii oscileaza intre extreme, fiind fie
foarte colectivisti, fie extrem de individualisti. In Rusia sloganul “nu trai mai prost decat
vecinul tau” combina ostilitatea, resentimentul si invidia fata de cei care au mai mult, in
4
timp ce in statele occidentale desemneaza faptul ca indivizii ar trebui sa isi exploateze
propriul potential, intr-o societate competitiva, prin respectarea unor reguli sociale clare.
Atitudinea rusilor poate fi considerata ca fiind una negativa angajata, pe care multi
cetateni o au fata de cei mai bogati cunoscuti sub numele de “noii rusi”, dar care nu se
exteriorizeaza intr-o revolta publica ci mai degraba evoca o forma de fuga de societate.

Japonia
De-a lungul vremii s-a propagat ideea ca japonezii sunt colectivisti, acest
colectivism fiind invocat pentru a explica numeroasele fenomene sociale din Japonia.
Recent aceasta caracterizare a japonezilor a fost criticata prezentand ca argument
evenimentele istorice si sociale care probeaza individualismul si independenta. S-a scos in
evidenta dinamica sociala reala proprie culturii japoneze care s-a dezvoltat datorita
inlocuitorilor noncolectivisti din orase si s-a demonstrat ca principiul dominant al
organizatiilor sociale japoneze favorizeaza antreprenorismul individualist.

Factori sociali care potenteaza dimensiunea individualism-colectivism

In orice cultura, prevalenta colectivismului ori a individualismului depinde de


factori precum: constrangerea culturala versus libertinaj cultural si complexitate culturala
versus simplitate culturala. Constrangerea se refera la modul in care membrii unei culturi
ajung la un consens, se conformeaza normelor culturale si se comporta in consecinta,
primesc sau emit critici severe la adresa celor care se abat de la norme.
Constrangerea culturala este specifica culturilor omogene, relativ izolate de alte
culturi.
Culturile caracterizate prin libertinaj cultural sunt specifice societatilor eterogene,
unde oamenii sunt fluctuanti in ceea ce priveste normele si respectarea lor. Libertinajul
cultural a fost asociat cu blandetea sanctiunilor in cazul incalcarii normelor, in timp ce
culturile caracterizate prin constrangere pedepsesc sever abaterile de la norme. Conform
studiilor efectuate, libertinajul culturala este asociat cu individualismul, iar constrangerea
culturala cu colectivismul.
Complexitatea culturala ar putea fi considerata un factor insemnat in diferentierea
culturilor. Conventional exista doua tipuri de culturi: complexe si simpliste.
Culturile complexe sunt asociate libertinajului cultural, iar cele simpliste
incurajeaza constrangerea culturala.

Factori relevant in determinarea tendintelor personale spre individualism sau


colectivism

Socializarea
In culturile colectiviste copiii sunt imbratisati mai mult, tratati cu tandrete, dar au
mai putina libertate, in comparatie cu cei din culturile individualiste. Copiii colectivisti
sunt mai putin incurajati sa-si exteriorizeze emotiile, sa spuna ceea ce simt in diverse
situatii, familiile colectiviste considerand copilul ideal pe acela care respecta regulile.
Copiii din culturile individualiste sunt adesea lasati sa-si aleaga singuri un mod de
a trai, dupa ce le-au fost schitate anumite reguli generale pe care au dreptul sa le ignore
fara a primi o sanctiune severa din partea parintilor. Spre deosebire de copiii colectivisti,
cei din familiile individualiste isi exprima liber trairile, fiind tratati fiecare in parte ca o
persoana distincta, cultura individualista punand accentul pe realizarea personala.

5
Clasa sociala
In toate societatile, clasele sociale cu conditie mai modesta tind sa fie colectiviste,
punand accentul pe obedienta si pe respectarea normelor, in timp ce clasele inalte sunt
preponderent individualiste, valorizand realizarea personala si creativitatea.
Educatia
Implicarea in experiente educationale diverse si complexe va mari propensiunea
oamenilor spre valori ale diversitatii culturale si deci spre individualism.

Ocupatia
Cu cat ocupatia presupune mai multa munca in echipa, cu atat creste nevoia de
conformare la nevoile celorlalti si deci tendinta spre colectivism.
Varsta
In urma studiilor realizate s-a dovedit ca pe masura ce inaintam in varsta avem
tendinta sa valorizam din ce in ce mai mult stabilitatea relatiilor sociale devenind mai
colectivisti.
Experienta calatoriilor in strainatate
Marele avantaj al calatoriilor il constituie exersarea unor experiente diverse care
favorizeaza insusirea valorilor individualiste.

Diferente intre culturile individualiste si cele colectiviste. Interferente intre


individualism-colectivism si alte variabile psihosociologice

Ansamblul cercetarilor tematice aduc dovezi consistente ce indica diferente


semnificative in ceea ce priveste procesele psihologice fundamentale, intre membrii
culturilor colectiviste si individualiste. Aceste diferente au fost observate in procese ca:
invatarea si perceperea sociala, motivarea, trairea afectiva si exprimarea emotiilor, stima de
sine, starea de bine si optimismul, comportamentul pro-social, comunicarea, etica.
Auto-perceptia
Analizarea mecanismelor auto-perceptiei in doua culturi diferite, una colectivista
(Japonia) si una individualista (SUA), a scos la iveala faptul ca perceptia sociala la
individualisti se focalizeaza pe un set de atribute ce au in centru individul, in timp ce in
cultura colectivista centrarea se face pe relatiile individului cu cei din jur. Raspunsurile
date de subiectii japonezi au relevat informatii despre ei ca parte a unor relatii in timp ce
raspunsurile americanilor au surprins informatii stricte despre propria persoana.
Colectivistii se percep in mod realist, cunoscandu-si bine limitele in timp ce
individualistii au auto-perceptii mai putin realiste, acestia avand tendinta de a se
supraestima. Aceste aspecte duc la concluzia ca individualistii au o stima de sine mai
ridicata in comparatie cu colectivistii.
In perceptia de sine, un aspect important este focalizat pe esec sau succes.
Individualistii privesc realitatea prin prisma succeselor lor, iar colectivistii o evalueaza mai
degraba prin intermediul esecurilor si al consecintelor negative ale comportamentului lor.
Individualistilor le sunt specifice atribuirile interne, ei cautand si solicitand informatii care
sa confirme atribuiri interne dezirabile, in timp ce colectivistii sunt preocupati sa nu
devieze de la norme.
Atribuirile
Individualistii atribuie evenimentelor cauze interne, iar colectivistii sunt in
majoritatea cazurilor externalisti. Individualistii sunt supusi intr-o mai mare masura erorii
fundamentale de atribuire prin accentuarea rolului cauzelor interne in explicarea
comportamentului celuilalt, o asemenea atribuire intervenind mult mai frecvent in
comparatie cu colectivistii.
6
Cognitiile
Individualistii sunt in mai mare masura preocupati de propriile nevoi, dorinte, idei,
drepturi, capacitati, in timp ce colectivistii manifesta interes fata de nevoile celorlalti
incercand sa le induca acestora o stare de bine psihologica. Legatura comportament-
atitudini este mai slaba in culturile colectiviste si mult mai puternica in culturile
individualiste.
Indivizii din culturile colectiviste percep mediul inconjurator mai degraba inflexibil
si se vad pe sine ca adaptabili si mai putin capabili de schimbare. La polul opus,
individualistii se autoevalueaza ca fiind mai flexibili, si privesc mediul social schimbator
ca pe ceva firesc si natural.

Motivatia
Cu cat complexitatea mediului si a situatiei este mai ridicata (caracteristica a
individualismului), cu atat indivizii doresc sa fie calificati drept unici si devin mai motivati
de circumstantele care le permit acest lucru.
.
Emotiile
Emotiile colectivistilor sunt centrate pe ceilalti si sunt de scurta durata, mentinandu-
se atata timp cat ei se afla in situatia respectiva, iar in cazul individualistilor sunt centrate
pe ei insisi si sunt de lunga durata. Rezultatele diverselor studii au aratat ca americanii au
raportat mai multe emotii pozitive de dezangajare, distantare de ceilalti (superioritate,
mandrie), in timp ce japonezii activau mai multe emotii pozitive de angajare (prietenie,
apropiere, respect). Comparativ cu japonezii, americanii experimentau o gama mai larga de
trairi afective atat pozitive cat si negative.
Intre cele doua tipuri de culturi exista diferente in ceea ce priveste modul de
exprimare al emotiilor. Colectivistii descurajeaza exprimarea emotiilor negative si
incurajeaza emotiile pozitive in scopul mentinerii armoniei grupului. Fata de persoanele
din afara grupului colectivistii au o atitudine diferita in sensul ca descurajeaza exprimarea
sentimentelor pozitive si incurajeaza exprimarea sentimentelor negative in scopul
distantarii fata de acestia.

Conceptul de sine si stima de sine. Identitatea sociala


Pentru colectivisti identitatea are sens si este definita in relatie cu ceilalti.
Individualistii isi bazeaza identitatea pe propriile experiente si pe propria persoana. In ceea
ce priveste conceptul de sine, pentru subiectii din culturile colectiviste acesta deriva din
identitatea grupala si relatiile cu ceilalti, care nu pot fi separate de situatii si contexte
particulare

Starea de bine psihologica


Indivizii din culturile individualiste au o stima de sine mai buna si sunt mai
optimisti decat indivizii din culturile colectiviste. Anumiti autori au descris o serie de
factori care pot contribui la diferenta ce se produce in aprecierea starii de bine psihologice
in cele doua tipuri de culturi: compatibilitatea intre personalitate si cultura, deschiderea
catre nou, capacitatea de adaptare la mediul inconjurator, disponibilitatea pentru
dezvoltarea personala, etc.

7
Comportamentul social
Indivizii din culturile colectiviste apartin grupurilor ca rezultat al unui drept obtinut
prin nastere sau casatorie. Pentru cei din culturile individualiste apartenenta la grup trebuie
castigata.
In ceea ce priveste relatiile din cadrul grupului, individualistii au o tendinta mai
pronuntata de a avea contacte cu cei din grup decat colectivistii, dar acestea sunt
superficiale cu implicare redusa, in timp ce colectivistii isi fac mai putini prieteni noi, insa
relatiile lor sunt mult mai apropiate.

Codurile de comunicare
In timpul conversatiilor indivizii colectivisti folosesc frecvent formula verbala
„noi”, pe cand individualistii folosesc pronumele „eu”.

Structura personalitatii
In culturile colectiviste, in cresterea copiilor se pune accentul pe conformism,
obedienta, siguranta, iar in culturile individualiste accentul cade pe independenta, spirit de
exploatare, creativitate.

Etica implicita
Se considera ca exista trei coduri morale potentiale care se refera la: comunitate,
autonomie si divinitate.
Codurile ce tin de comunitate sunt importante in principal pentru membrii culturilor
colectiviste, in timp ce codurile de autonomie sunt importante pentru culturile
individualiste. Ele provoaca emotii diferite. Violarea codurilor comunale inclusiv ale
ierarhiei provoaca dispret, cadere in dizgratie, violarea codurilor legate de autonomie
provoaca furie, iar violarea codului legat de credintele religioase provoaca dezgust.
Indienii apreciaza ajutorul acordat unui membru al grupului ca pe o obligatie in
timp ce americanii il privesc ca pe o problema de optiune, americanii simtindu-se mai
putin responsabili de ajutarea prietenilor sau cunoscutilor care nu sunt de la bun inceput
pretuiti. Exprimarea moralitatii intr-o cultura colectivista este mult mai contextuala, iar
valoare suprema este reprezentata de binele colectivitatii.
In consecinta, a mintii devine un comportament mai acceptabil in culturile
colectiviste decat in cele individualiste, daca scopul minciunii il reprezinta salvarea
reputatiei sau sprijinirea propriului grup. Exista moduri traditionale de a mintii. Atunci
cand oamenii au un simt puternic de autodeterminare (tendinta caracteristica
individualismului), ei cauta sinceritatea si autenticitatea, iar cand se simt coplesiti de
traditii si obligatii (tendinta caracteristica colectivismului) nu pun pret pe autenticitate.

S-ar putea să vă placă și