Psihologia poporului român

− culturile individualiste pun accent pe realizările și drepturile individuale, spre

deosebire de culturile colectiviste, caracterizate prin tradiție/ religie și statut social;
− individualismul este asociat cu aspirațiile intrinseci (valori personale, relații
interumane, dezvoltare personală), considerate mai satisfăcătoare decât cele extrinseci
(statut, avere, faimă);
− din motive istorice legate de securitate, românii au dezvoltat o cultură predominant
colectivistă, centrată pe familie, muncă și religie;
− colectivismul se traduce prin adeziunea la norme colective și prioritizarea statutului
și a recunoașterii sociale. Colectivismul românesc este de tip ierarhic, pentru că nu
implică și cooperarea socială;
− mediu cultural caracterizat prin concentrarea puterii (autoritate, ierarhii, inegalitate),
conservatorism, conformism, religiozitate, auto- și heterocomparații, cinism
(neîncredere în instituții și în oameni);
− scoruri mici la altruism și spirit civic, hedonism, relativism, stimulare (căutarea
noului) și autodeterminare;
− caracterul/ personalitatea românilor („Big Five”): extraverți și emoționali, dar mai
puțin agreabili, deschiși sau conștiincioși;
− prin schimbarea mediului cultural și ameliorarea instituțiilor sociale profilul
psihologic se va schimba și el.