Principalele tulburări de anxietate

1. Tulburarea de panică
Este o tulburare marcată de momente în care anxietatea atinge brusc intensități foarte mari (în aproximativ 15
minute). Acest episod se numește atac de panică. Tulburarea de panică este de asemenea caracterizată de
teamă intensă și exagerată ca atacul de panică să nu reapară. Tulburarea de panică presupune și evitarea
expunerii la stimuli care sunt considerați că pot provoca atacul de panică și bineînțeles eforturi extreme de a
evita reapariția acestuia, chiar dacă asta afectează grav calitatea vieții (persoana ajunge să nu poată sta
singură, nu mai iese din casă – agorafobie)
2. Tulburarea de anxietate generalizată
Anxietatea generalizată este reprezentata de temeri și îngrijorare excesivă, imposibil de controlat, prezente în
majoritatea timpului timp de cel puțin 6 luni. Este însoțită de neliniște („ca pe ace”), oboseală, dificultăți de
concentrare, iritabilitate, tensiune musculară și tulburări de somn.

3. Fobia specifică
Frică marcată, persistentă și excesivă/irațională, care poate ajunge chiar la atac de panică. Este declanșată
de prezența sau posibilitatea expunerii la un obiect/situație specifică (avion, înălțime, animale, injecții, etc.).
Posibilitatea expunerii la stimulul temut este evitată chiar dacă această evitare afectează grav calitatea vieții.
De exemplu: refuză călătoriile deoarece există o fobie de avion; își riscă sănătatea deoarece evită medicii și
analizele medicale, etc.

4. Fobia socială / Anxietatea socială

Frică marcată, persistentă și excesivă/irațională, care poate ajunge chiar la atac de panică. Anxietatea socială
este declanșată de prezența sau posibilitatea expunerii la o situație socială sau de performanță, în care
evaluarea este posibilă.

De exemplu: frica de a vorbi în public, de a susține examene orale, de a vorbi cu persoane necunoscute, etc.

Persoana evită orice situație și este înfricoșată sau blocată de perspectiva oricărei expuneri sociale, de frica
unei evaluări negative. Timiditatea este o altă denumire dată fobiei sociale. În cazurile severe, persoana
ajunge să fie definită de acest comportament și devine o tulburare de personalitate evitantă.

5. Tulburarea obsesiv-compulsivă
Persoana prezintă obsesii  și/sau compulsii. Obsesiile sunt gânduri, imagini, impulsuri care apar în mintea să
repetitiv, persistent, fără să le poată controla sau suprima. Ex: gândul de a nu se îmbolnăvi, de a nu muri, de a
fi înșelat, etc. Compulsiile sunt acte mintale ca număratul, rugăciunile, repetări; sau acte comportamentale:
spălatul pe mâini; punerea în ordine; verificări. Acestea sunt menite, într-un mod irațional, nejustificat sau
exagerat, să controleze sau suprime obsesiile. Aceste obsesii sau compulsii cauzează suferință marcată.
Ocupă cel puțin 1 oră în fiecare zi și afectează viață normală a persoanei.
Ai o cunoștință care are nevoie de ajutor?

Vorbește cu colegii noștri despre programele noastre de anxietate și află mai multe despre efectuarea unei
intervenții.
Vrei mai multe informatii?Urmareste emisiunea noastra dedicata anxietatii.

Emisiune despre Anxietate SIMPTOME ANXIETATE

Cele mai frecvente simptome ale anxietății sunt:

1. Simptome care sugerează probleme cardiologice: palpitații, înțepături toracice în zona inimii, ritmul
cardiac crescut, dureri la nivelul toracelui, amorțeli, furnicături în membre, frică intensă că poți avea un
atac de cord/leșin, tensiune arteriala.
2. Simptome care sugerează probleme respiratorii: senzație de nod în gât; senzație de a fi fără aer sau
a te sufoca; senzații de amețeală; „cap ușor” sau leșin; frică intensă că poți muri (prin lipsa de aer, atac
de cord, etc.).
 3. Simptome care sugerează probleme digestive: dureri la nivelul abdomenului, cu diaree, constipație,
greață, „nod în stomac”; tremor, transpirații reci sau calde, stare de încordare.
4. Simptome  psihice: derealizare sau depersonalizare (resimțite ca senzația că te privești din exterior), că
te depărtezi de corp, că exteriorul apare cam ciudat sau modificat; frică intensă că poți să pierzi controlul,
frică de a nu înnebuni; neliniște, îngrijorare sau iritabilitate, senzația de a fi mereu „ca pe ace”, în alertă;
oboseală cronică, tulburări de concentrare, senzație de „minte goală” sau tulburări legate de somn.

Maretul imitator

Anxietatea este denumită si „Maretul IMITATOR”. Acest lucru se datoreaza faptului ca ca poate imita alte
tipuri de stari de sănătate. Pentru cei care au anxietate cronică, seria simptomelor pe care le poate determina
este mare. Se poate merge de la simplu la neobișnuit, până la rar.
Anxietatea ne modifica felul în care gândim. Anxietatea ne modifica percepția și conștientizarea. Poti sa
observi senzațiile fizice pe care o persoana care nu are anxietate nu le-ar observa niciodată.
Anxietatea poate intensifica durerile fizice. Exemplu: o persoana care nu are anxietate poate avea o durere
de genunchi insesisabila. Cand suferi de anxietate vei simtii durerea genunchiului ca pe o durere puternica.
Asta pentru că mintea sa fost schimbata, devenind foarte sensibila la felul în care corpul simte. Anxietatea
poate sa creeze si simptome care de fapt nu exista.
Primele semne ale anxietatii

De foarte multe ori, daca esti un tip anxios nu vei mai observa decât numarul de simptome fizice. In special le
vei remarca pe cele deranjante și dureroase. Uneori se intampla fără să mai fie constienta de situația care
creeaza temerea. Prin apariția acestor simptome, se produce o suferință în plus.

În dorința de a evita apariția acestor simptome, multe persoane ajung să nu mai poată ieși din casă neînsoțite;
Sau să meargă în locuri cu mulți oameni (agorafobie); Nu mai pot sta singuri în casă (monofobie) sau ajung să
evite o serie de lucruri și locuri din diverse arii de activitate care aparent le generează anxietatea.

Spre surprinderea multor pacienți, nu există simptome fizice care să nu poată să apară în contextul anxietății.
Sau pe „fond psihic”, de la tremuraturi și palpitații, la leșin, diaree sau paralizii. De aceea este important sa nu
concluzionam dinainte că anumite simptome sunt cu determinare psihică. Intelept este sa apelam la consultul
medical de medicină internă, cardiologie, neurologie sau alte specialități este cel mai indicat. Sa stai sa cauti
ani de zile o boală fizică, poate întârzia diagnosticul de tulburare de anxietate.

Acesta presupune ajutor pentru psihic și nu pentru corp.

Ce legătură există între anxietate si corp?

Starea de îngrijorare declanșează secreția de hormoni de stres (adrenalină, cortizol) care pregătesc
organismul pentru „luptă sau fugă”- ”fight or flight”. Acest eveniment fiziologic normal se întâmplă indiferent
dacă pericolul este real (un animal fioros vine spre noi) sau puțin probabil („voi leșina pe stradă și nimeni nu
mă va ajuta”). Cu alte cuvinte, secreția hormonilor de stres apare atunci când gândim și acționăm într-o
manieră îngrijorătoare. Secretia este indiferenta fata de cât de real este pericolul.

Simptomele de anxietate sunt de fapt simptome de stres, reacții firești produse de hormoni în toate
organismele. Presupun creșterea frecvenței bătăilor inimii, încordarea mușchilor, împingerea sângelui către
inimă și creier, totul pentru a pregăti organismul pentru „lupta” cu pericolul anticipat. Practic organismul nu
este bolnav, ci doar „bombardat” cu doze repetate de adrenalină, care fac încordarea și „pregătirea pentru
luptă” o stare permanentă și epuizantă.

Spre surprinderea multor pacienți, nu există simptome fizice care să nu poată să apară în contextul anxietății
sau pe „fond psihic”, de la tremor și palpitații la leșin, diaree sau paralizii.

Ce cauzează anxietatea?
Starea de anxietate nu este indusă sau provocată de o singură cauză, ci de mai multe. Întotdeauna mai mulți
factori diferiți sunt implicați, într-o oarecare combinație. Putem discuta de factori de personalitate, experiențe
de viață dificile și sănătatea fizică. Într-adevăr, unul poate fi dominant, însă niciodată nu este doar unul singur.
Principalele cauze: 
 Istoricul cazurilor de afecțiuni psihice din familie
 Unii oameni care suferă de stări de anxietate s-ar putea să aibă o predispoziție genetică către anxietate.
Aceste stări sunt de regula comune în cadrul familiei. Însă, având un părinte sau o rudă apropiată care are
stări de anxietate nu înseamnă automat că și tu vei avea această tulburare.
 Factorii de personalitate
Studiile realizate arată că persoanele cu anumite trăsături de personalitate au șanse mai mari să devină
anxioși. Copii care deseori încep să aibă stări de anxietate încă din copilărie, adolescență sau chiar ca adult
sunt: perfecționiști; se supără foarte ușor; sunt timizi; inhibați; cărora le lipsește încrederea în sine sau cei care
vor să controleze totul.

 Evenimente stresante actuale

Stările de anxietate pot apărea în urma unuia sau mai multor evenimente stresante din viață. Printre cauzele
care declanșează anxietatea cele mai întâlnite sunt:

 Stresul de la muncă sau schimbarea locului de muncă.

 Stresul posttraumatic
 Schimbări în viața personală.
 Apariția unui nou-născut.
 Probleme de familie sau de relație.
 Șocuri emoționale majore, ca urmare a unui eveniment traumatizant.
 Abuz verbal, sexual sau fizic. Inclusiv traumele.
 Moartea sau pierderea unei persoane apropiate.
 Probleme fizice de sănătate
Bolile fizice cronice pot contribui la declanșarea stărilor de anxietate sau pot avea impact asupra tratamentului
anxietății. Cele mai comune diagnostice cronice asociate cu anxietatea sunt prezente în cazul: Diabetului,
Astmului, Hipertensiunii sau a bolilor de inimă.

Unele boli fizice pot imita stările de anxietate, precum hiperactivitatea tiroidei. Te poate ajuta să consulți un
medic și să verifici dacă există o cauză medicală pentru stările tale de anxietate.

 Alte tulburări emoționale

În timp ce unii oameni au doar stări de anxietate, alții pot avea probleme mai complexe, în care anxietatea
este însoțită și de alte probleme emoționale. Anxietatea este în cele mai multe cazuri însoțită și de depresie.
Este foarte important să verifici exact care este sursa problemelor, pentru că pentru a fi eficient tratamentul,
este necesar ca rezolvarea lor să se facă în același timp.

 Consumul de substanțe
O parte din cei care au stări de anxietate recurg la consumul de substante pentru a putea face față situației. În
unele cazuri, aceștia ajung isi piarda independenta, pe lângă stările de anxietate, care bineînțeles că nu dispar
datorită acestui comportament. Și mai rău este faptul că stările de anxietate pot fi agravate de consumul de
substante, în perioada când efectul acestora trece. Astfel este important când tratezi anxietatea și ai această
problemă, să sa o tratezi si pe aceasta în același timp.

 Factorii psihologici
Anxietatea este un semnal (neplăcut, uneori imposibil de suportat, dar util) în a ne semnala că ceva în viața
noastră psihică nu este sănătos/echilibrat/adecvat.

Este semnul că undeva există o suferință, cel mai adesea veche, care a modificat:

 felul în care gândim, evaluăm și reacționăm la evenimentele vieții

 felul în care ne vedem pe sine
  felul în care îi percepem pe ceilalți
 relațiile interpersonale prin care ne raportăm la viață (răspunsurile la problemele existențiale: „de ce
trăim ?”, „care este scopul vieții ?”, „care este scopul meu în viață?”, „ce se întâmplă după
moarte ?”, etc.)

Cat de comună este anxietatea?

Tulburările de anxietate sunt cele mai frecvente tulburări psihice. Aproape 1 din 3 oameni vor avea o
formă de tulburare de anxietate pe parcursul vieții.
În Europa sunt foarte des întâlnite bolile mentale și neurologice. Conform ultimului studiu efectuat, 165 de
milioane de oameni, reprezentând aproape 38% din populație, suferă de o tulburare emoțională precum
anxietatea, depresia, insomnia sau demența.

Doar o treime dintre aceștia au ales să-și trateze afecțiunea prin psihoterapie sau medicație. Lăsând astfel
această cauză să fie una predominantă în societate. Impactul economic și social este uriaș, deoarece aceste
persoane își pierd pofta de viață. Dar și relațiile pe care le aveau și capacitatea de a munci.

„Tulburările emoționale au devenit cea mai mare problematică în domeniul sănătății pentru Europa secolului
21” conform Reuters.

În același timp, unele dintre cele mai mari companii farmaceutice diminuează investițiile în acest domeniu.
Grija rămânând astfel în seama politicienilor, guvernelor și ONG-urilor să găsească fonduri pentru cercetarea
în acest domeniu.

Impactul asupra vieții

Deoarece tulburările emoționale încep de cele mai multe ori în perioada tinereții, ele au un impact negativ pe
tot parcursul vieții. Numai tratamentele specializate aplicate timpuriu vor preveni riscul de creștere în proporții
a cazurilor severe.

Așadar aceste afecțiuni sunt foarte comune. Cu siguranță multe dintre persoanele pe care le cunoști se
confruntă cu aceeași problemă. Deși ne afectează viața în mod negativ, nu toți suntem conștienți de acest
lucru, iar și mai puțini dintre noi facem ceva în această privință. Fenomenul nu poate decât să se agraveze cu
timpul și nu va trece, așa cum presupunem noi.

Dacă crezi că ești într-o situație asemănătoare, în care ai destule din ce-ți trebuie, însă nu ești fericit/fericită pe
deplin, ar fi bine să faci un mic test și să scapi de aceste dubii. În fond, va fi o grijă în minus.

Tratamentul ANXIETATII
Din fericire, există metode foarte eficiente pentru tratamentul tulburărilor de anxietate!
În general, ele constau fie în psihoterapie (individuală sau de grup), fie în medicație, fie amândouă combinate,
în funcție de caz. În cadrul clinicilor specializate, toate tipurile de intervenție sunt corelate în programe
dedicate, așa cum este și cazul programului „Dincolo de frică” din cadrul clinicii noastre.
Tratamentul tulburărilor de anxietate se face în general fără internare (în ambulator). În anumite situații grave,
cum ar fi apariția concomitentă a altor simptome (ideație suicidară, depresie severă, uz de substanțe sau
agorafobie severă), tratamentul tulburărilor de anxietate poate necesita spitalizarea.
Psihoterapia și medicația sunt la fel de eficiente, conform studiilor din ultimii 30 de ani. De aceea,
pentru ca tratamentul să fie unul corect și conform ultimelor ghiduri de specialitate, ambele alternative
ar trebui oferite ca primă recomandare.

Medicamente eficiente impotriva anxietatii

„Dacă considerăm că psihoterapia este echivalentă cu o operație chirurgicală a sufletului, medicația
este ca anestezia!
Uneori este inuman sa faci operații pe viu!”