Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cât de Optimist Esti
Cât de Optimist Esti
În prezent, perspectiva pesimistă asupra viitorului pare să fie un fenomen comun. Dar
dacă am putea da timpul înapoi, probabil că am găsi mai mulți optimişti decât pesimişti, nu-i
aşa? Nu neapărat.
Pesimiştii sunt prezenți în toate epocile istorice. Chiar și în perioadele bune, când
majoritatea oamenilor au moralul ridicat și zâmbesc, pesimiştii sunt tot abătuți și mohorâți. Dacă
din asta înțelegi că există mulți oameni care au în general o perspectivă sumbră asupra vieții, ai
absolută dreptate.
Bineînțeles, ființele umane nu sunt ușor de catalogat. Majoritatea oamenilor vor prezenta
atât trăsături optimiste, cât și pesimiste. De exemplu, chiar şi cel mai posac om ar avea un
moment de exaltare dacă ar câștiga la loterie. In mod asemănător, un șir de ghinioane ar
întuneca până și perspectiva celor mai veseli optimişti.
Indiferent dacă te consideri în principiu un optimist sau un pesimist, avem un test, care te
ajută să îți dai seama spre care latură înclini. Totuşi, dacă simți de pe acum că vei obține un
scor nu tocmai grozav, probabil că nu are rost să mergimai departe – eşti pesimist!
Dacă ai obținut un scor mic la acest test și te crezi optimist, consideră-te norocos. Probabil că-ți
trăiești viața fiind relativ fericit şi lipsit de griji. Dacă, pe de altă parte, ai obținut un scor mare pe
scala pesimismului, citeşte în continuare.
Însumate, astfel de trăsături ne conferă o personalitate pesimistă. Dacă descrierea de mai sus ți
se potrivește, nu dispera – există speranță. Încearcă să ieşi mai mult în lume și să participi la
activități constructive, cum ar fi să faci mici lucrări de artizanat sau să te alături unui grup de
voluntari. Impune-ți să te ții departe de oamenii posaci şi caută persoane mai vesele, alături de
care ai trăit clipe plăcute. Schimbându-ți activitățile, îți poți schimba atitudinea.
Cât de optimist esti?
Adevărat
Fals
Adevărat
Fals
Adevărat
Fals
4. Cred că greutățile prin care am trecut m-au făcut să fiu o persoană mai bună.
Adevărat
Fals
Fals
Adevărat
Fals
7. Nu practic jocuri de noroc sau, dacă da, pariez doar pe mize foarte mici.
Adevărat
Fals
Adevărat
Fals
9. Aş prefera să-mi păstrez locul de muncă actual decât să-l schimb cu unul
nesigur, unde aş avea salariul cu 25% mai mare.
Adevărat
Fals
Adevărat
Fals
11. Atunci când sunt intre prieteni, mai mult ascult decât vorbesc
Adevărat
Fals
12. Îmi fac mai multe griji pentru lucruri mărunte decât majoritatea prietenilor mei.
Adevărat
Fals
Optimism și pesimism
Paradoxul optimismului
Bias-ul optimismului constă într-un paradox conform căruia oamenii au în general tendința de a fi
mai optimiști decât ar trebui să fie în mod normal în ceea ce îi privește. Deși probabilistic fiecare are
șanse egale de a i se întâmpla ceva pozitiv sau negativ, tindem să credem că noi vom avea parte de mai
multe lucruri bune și de mai puține negative decât celorlalți. Aceste e motivul pentru care de multe ori
atunci când ne îmbolnăvim sau avem parte de un eveniment negativ avem tendința de a ne întreba de ce
ni se întâmplă tocmai nouă?
Specialiștii spun că avem tendința de a gândi pozitiv chiar și în condițiile în care în trecut ne-am
confruntat cu un eșec. De ce continuăm însă să gândim irațional de optimist atunci când realitatea ne
arată că ne înșelăm frecvent? O explicație pe care cercetătorii au găsit-o pentru această „eroare” se
găsește la nivelul creierului: studiile au arătat că în general oamenii au amintiri foarte inexacte despre
ceea ce li s-a întâmplat în trecut. Când ne gândim la viitor creierul folosește aceleași structuri neuronale,
construind un tip asemănător de „amintiri despre viitor”, care sunt la fel de inexacte.
În unele studii participanții au descris viitorul într-o lumină mult mai pozitivă decât evenimentele
plăcute din trecut pe care le-au trăit.
Pe de altă parte dacă nu am avea speranța și încrederea că vom reuși, în ciuda experiențelor
anterioare neplăcute și indiferent de obstacolele pe care le întâlnim, ce ne-ar mai motiva să pornim la
drum?
Un argument important pe care pesimiștii îl invocă pentru modul lor de a gândi este acela că dacă
nu ai așteptări ridicate despre viitor, nu vei mai fi dezamăgit și nefericit. La prima vedere acest argument
pare plauzibil, însă studiile arată că indiferent dacă rezultatele sunt pozitive sau negative, tot cei optimiști,
care au avut așteptări ridicate se simt mai bine decât pesimiștii. Explicația: contează modul în care
interpretăm evenimentele, ori am văzut care este tendința pesimiștilor și a optimiștilor de a o face.
Unul dintre cele mai importante lucruri pe care Martin Seligman, cel care a studiat intens acest
proces, le-a aflat în urma cercetărilor sale a fost că optimismul este o trăsătură care poate fi învățată și
nu una cu care ne naștem.
Însă a te transforma dintr-un pesimist într-un optimist nu este cu siguranță ușor. Nu există metode
miraculoase în acest sens pentru că în definitiv este vorba despre schimbarea mentalității. Există însă
câțiva pași mici care pot fi făcuți în acest sens:
Să stăm cât mai mult în preajma persoanelor optimiste, sentimentele lor pozitive sunt
contagioase.
Să fim cât mai corecți cu noi înșine și să încercăm să ne stabilim obiective cât mai
realiste, pentru a evita dezamăgirile.
Să nu ne mai comparăm cu ceilalți într-o manieră competitivă, comparație din care noi să
avem de suferit, ci mai degrabă să înțelegem că fiecare dintre noi are calitățile și punctele sale forte.
Să încercăm în mod conștient ca în situațiile dificile și negative să căutăm și aspectele
pozitive, chiar dacă pe moment am fi tentați să vedem doar dezastrul.
Să acordăm atenție corpului și sănătății noastre: o dietă echilibrată, exerciții fizice, durată
a somnului potrivită; cu cât vom arăta și ne vom simți bine fizic, cu atât e mai probabil să avem și o
dispoziție mai optimistă. (18)
Să căutăm în fiecare zi aspecte amuzante din jurul nostru care să ne facă să râdem sau
măcar să zâmbim. Râsul și zâmbetul au efecte benefice asupra dispoziției noastre.
Să încercăm să fim pozitivi în primul rând cu noi înșine. În acest sens un exercițiu pe care
îl putem face este să vorbim cu noi așa cum am face-o și cu alte persoane, să nu fim foarte critici și
aspri mai mult decât am face-o cu ceilalți, ci mai degrabă să ne încurajăm și să fim înțelegători. (19)
Optimism, pesimism sau realism?
Există concepția că a nu fi nici pesimist, nici realist, înseamnă a fi realist, adică undeva la mijloc pe
acest continuum. Unii specialiști nu sunt însă de acord cu această afirmație, pentru că atât pesimiștii, cât
și optimiștii au capacitatea de a observa corect realitatea prezentă, cu problemele și cu lucrurile bune.
Diferența constă însă în interpretarea diferită pe care o dau acestora, unii exagerează problemele și le
consideră permanente, alții se orientează doar spre aspectele pozitive și le accentuează efectul. (20)
Alții sunt însă de părere că realismul este abordarea cea mai sănătoasă. Optimismul trebuie să fie
echilibrat de gândurile negative, astfel încât să avem o viziune cât mai apropiată de realitate și să nu
cădem nici în extrema optimismului irațional, nici în cea a pesimismului depresiv.
Probabil dorința de a ne considera echilibrați și de a ne plasa între optimism și pesimism vine ca o
reacție la tendința înrădăcinată de a considera că optimismul e bun și pesimismul e rău. La acest efect
probabil au contribuit și experții în psihologia pozitivă care în ultimii ani au transformat în clișeu ideea că a
gândi pozitiv este o soluție universală pentru majoritatea problemelor. (21)