ANTISEPSIA
Definirea unor termeni cheie
1. Sterilizarea - metode fizico-chimice de
distrugere a tuturor germenilor patogeni;
2. Dezinfectia - totalitatea mijloacelor fizice si
chimice, ce determina indepartarea, inactivarea,
distrugerea germenilor patogeni din mediu;
Poate fi :
profilactica - pentru prevenirea izbucnirii si
raspandirii bolilor cu punct de plecare cunoscut;
in focar - curenta, aplicata de-a lungul intregii
spitalizari a bolnavului;
terminala, adresata obiectelor folosite de
bolnavul internat, mobilierului, camerei;
• 3. Asepsia - "fara infectie" – stare a unui obiect/ mediu/
incapere/plaga caracterizata prin absenta germenilor
patogeni.
• 4. Antisepsia - "impotriva putrefactiei" - totalitatea
masurilor prin care se realizeaza distrugerea germenilor
prezenti intr-o plaga, pe tegumente sau in mediu.
• Antiseptic - produsul care previne sau impiedica
multiplicarea ori inhiba activitatea microorganismelor;
aceasta activitate se realizeaza fie prin inhibarea
dezvoltarii, fie prin distrugerea lor, pentru prevenirea sau
limitarea infectiei la nivelul tesuturilor.
5. Curatarea - etapa preliminara obligatorie, permanenta si sistematica in cadrul oricarei activitati sau
proceduri de indepartare a murdariei (materie organica si anorganica) de pe suprafete (inclusiv tegumente)
sau obiecte, prin operatiuni mecanice sau manuale, utilizandu-se agenti fizici si/sau chimici, care se
efectueaza in unitatile sanitare de orice tip, astfel incat activitatea medicala sa se desfasoare in conditii
optime de securitate.
Norma tehnica din 6 februarie 2007 (Norma tehnica din 2007) privind curatarea, dezinfectia si sterilizarea in
unitatile sanitare
Publicat in Monitorul Oficial 128 din 21 februarie 2007 (M. Of. 128/2007)
Curatenia reprezinta rezultatul aplicarii corecte a unui program de curatare.
Suprafetele si obiectele pe care se evidentiaza macro- sau microscopic materii organice ori anorganice se
definesc ca suprafete si obiecte murdare.
Curatarea se realizeaza cu detergenti, produse de intretinere si produse de curatat.
I. CURATAREA
In utilizarea produselor folosite in activitatea de curatare se
respecta urmatoarele reguli fundamentale:
a) respectarea tuturor recomandarilor producatorului;
b) respectarea normelor generale de protectie a muncii,
conform prevederilor in vigoare;
c) este interzis amestecul produselor;
d) este interzisa pastrarea produselor de curatare in ambalaje
alimentare;
e) produsele se distribuie la locul de utilizare, respectiv la
nivelul sectiilor sau compartimentelor, in ambalajul original
sau in recipiente special destinate, etichetate cu identificarea
produsului.
• Urmarirea si controlul programului de curatare revin personalului
unitatii sanitare, care, conform legislatiei in vigoare, este responsabil
cu supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale din unitate.
• Programul de curatare si dezinfectie este parte integranta a planului
propriu unitatii sanitare de supraveghere si control ale infectiilor
nosocomiale.
• Depozitarea produselor si a ustensilelor folosite la efectuarea
curatarii se face respectandu-se urmatoarele:
a) in unitatea sanitara, la nivel central, trebuie sa existe spatii special
destinate depozitarii produselor si ustensilelor aflate in stoc, folosite in
procesul de efectuare a curatarii;
b) spatiile trebuie sa asigure mentinerea calitatii initiale a produselor pana
la utilizare;
c) spatiile de depozitare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
pavimentul si peretii trebuie sa fie impermeabili si usor de curatat;
zona de depozitare trebuie sa permita aranjarea in ordine a materialelor de curatare si accesul usor la acestea;
trebuie sa existe aerisire naturala;
trebuie sa existe iluminat corespunzator;
gradul de umiditate sa fie optim pastrarii calitatii produselor;
d) in fiecare sectie sau compartiment trebuie sa existe incaperi special destinate depozitarii produselor si
ustensilelor utilizate pentru efectuarea curatarii, aflate in rulaj, si pentru pregatirea activitatii propriu-zise;
e) incaperile de depozitare de pe sectii, respectiv compartimente, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
pavimentul si peretii trebuie sa fie impermeabili si usor de curatat;
trebuie sa existe aerisire naturala;
trebuie sa existe iluminat corespunzator;
locul de organizare a activitatii, sursa de apa si suprafata zonei de depozitare trebuie sa permita aranjarea in ordine
a materialelor de intretinere;
trebuie sa existe chiuveta cu apa potabila rece si calda, dotata pentru igiena personalului care efectueaza
curatarea, conform prevederilor legislatiei in vigoare;
trebuie sa existe chiuveta sau bazin cu apa potabila, pentru dezinfectia si spalarea ustensilelor folosite la
efectuarea curatarii; dezinfectia, spalarea si uscarea materialului moale folosit la curatare se pot face utilizandu-
se masini de spalat cu uscator sau masini de spalat si uscatoare;
trebuie sa existe suport uscator pentru manusile de menaj, mopurile, periile si alte ustensile;
trebuie sa existe pubela si saci colectori de unica folosinta pentru deseuri, conform legislatiei in vigoare.
Intretinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curatarii se face zilnic, dupa fiecare operatiune de
curatare si la sfarsitul zilei de lucru; ustensilele utilizate se spala, se curata, se dezinfecteaza si se usuca.
Curatarea si dezinfectia ustensilelor complexe se efectueaza in functie de recomandarile producatorului.
Personalul care executa operatiunile de curatare si dezinfectie a materialului de curatare trebuie sa poarte
manusi de menaj sau manusi de latex nesterile.
II. Antisepsia
Metode: dezinfectia si sterilizarea
A. DEZINFECTIA.
Definitie - procedura de distrugere a microorganismelor
patogene sau nepatogene de pe orice suprafete (inclusiv
tegumente), utilizandu-se agenti fizici si/sau chimici;
dezinfectie de nivel inalt - procedura de dezinfectie prin care se
realizeaza distrugerea bacteriilor, fungilor, virusurilor si a unui
numar de spori bacterieni pana la 10-4 – probabilitate teoretica;
dezinfectie de nivel intermediar (mediu) - procedura de
dezinfectie prin care se realizeaza distrugerea bacteriilor in
forma vegetativa, inclusiv Mycobacterium tuberculosis in forma
nesporulata, a fungilor si a virusurilor, fara actiune asupra
sporilor bacterieni;
dezinfectie de nivel scazut - procedura de dezinfectie prin care
se realizeaza distrugerea majoritatii bacteriilor in forma
vegetativa, a unor fungi si a unor virusuri, fara actiune asupra
micobacteriilor, sporilor de orice tip, virusilor fara invelis si a
mucegaiurilor;
B. STERILIZAREA
Sterilizarea - operatiunea prin care sunt eliminate sau
omorate microorganismele, inclusiv cele aflate in stare
vegetativa, de pe obiectele inerte contaminate, rezultatul
acestei operatiuni fiind starea de sterilitate. Probabilitatea
teoretica a existentei microorganismelor trebuie sa fie mai
mica sau egala cu 10-6;
Se poate efectua prin mijloace fizice ( mecanice, caldura,
radiatii UV sau ionizante), sau chimice ( formol, oxid de
etilen, glutaraldehida
Sterilizare chimica - un nivel superior de dezinfectie care se
aplica cu strictete dispozitivelor medicale reutilizabile,
destinate manevrelor invazive si care nu suporta
autoclavarea, realizand distrugerea tuturor
microorganismelor in forma vegetativa si a unui numar
mare de spori.
I.MIJLOACE FIZICE:
1. Mijloace mecanice - curatarea cu bureti speciali si spalarea cu apa, detergenti si sapun, in vederea
pregatirii instrumentelor, a materialului moale pentru sterilizare, dar si pregatirea mainilor chirurgului.
- filtrare prin umpluturi fibroase;
- filtrare prin materiale poroase;
- filtrare prin membrane;
2. Caldura - mecanismul prin care actioneaza caldura este reprezentat de precipitarea proteinelor din
membrana bacteriana, la temp.de peste 50 grade, cu ruperea legaturilor de H si denaturarea proteinelor.
-sensibilitatea la caldura este direct proportionala cu cu continutul in apa al celulei
- microorganismele cu continut scazut in apa sunt mai rezistente la caldura, formele sporulate fiind mai
rezistente ca cele vegetative.
A. Sterilizarea prin caldura uscata
*Flambare - sterilizare rapida si sigura, dar strica instrumentele, fiind folosita
doar in bacteriologie (sterilizarea ansei bacteriologice, a gurii eprubetelor);
**Fierul de calcat, realizeaza temp. de 200-300 grade, folosit pentru
distrugerea germenilor de pe tesaturi, in sterilizarea lenjeriei pt nou-nascuti.
ANUL I
NORME PRIVIND
• COMPORTAMENTUL ȘI
• ATRIBUȚIILE STUDENTULUI PENTRU ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR
• Asigurarea igienei personale si aplicarea normelor de
profilaxie
Respectarea normelor de igiena personală corporală are
ca scop:
prevenirea îmbolnăvirilor personalului medical sanitar
împiedicarea transmiterii bolilor de la bolnav la bolnav.
• Obiective:
Asigurarea igienei personale
Imbrăcarea echipamentului de protecție.
• Măsuri de realizare:
Art.2
Spitalul Clinic ... Craiova este unitate sanitară cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului ... al Municipiului Craiova.
Sediul unităţii este în oraşul Craiova, bld. ...., nr ...
Art.3
Spitalul asigură asistenţă medicală de specialitate, spitalicească şi ambulatorie la circa 300.000 locuitori din oraşul Craiova,
comunele arondate şi judeţele limitrofe.
CAPITOLUL II
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Art.4
Conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr.1182/2010, structura organizatorică a Spitalului Clinic ... Craiova este
următoarea :
- Secţia clinica Cardiologie : - ... paturi
- Secţia clinica Hematologie : ... paturi
- Secţia clinică medicină internă I - ... paturi din care, Compartiment ... - ... paturi
- Secţia clinică medicină internă II -... Paturi, din care Comp. ... - ... paturi
- Secţia clinică neonatologie : ... Paturi, din care .... - ... Paturi, Comp. ... - ... paturi
- Secţia oncologie medicală -... paturi
- Secţia clinică pediatrie - ... paturi
- Secţia recuperare, medicină fizică şi balneologie - ... paturi
- Secţia clinică ATI - ... paturi
- Secţia clinică obstetrică ginecologie I - ... paturi
- Secţia clinică obstetrică ginecologie II - ... paturi
- Secţia clinică medicină internă III - ... paturi
- Compartiment/Unitate primiri Urgente (C/UPU)
- Camere de gardă
TOTAL ... Paturi spitalizare Cabinet neurologie
Insoţitori - ... paturi Cabinet ORL – adulţi
Spitalizare de zi - ... paturi Cabinet oftalmologie
Farmacie 1_str. ..., nr ... Cabinet dermatovenerologie
Blocuri operatorii Cabinet urologie
Laborator analize medicale Cabinet alergologie
Laborator radiologie si imagistică medicala Cabinet medicina muncii
Comp.de prevenire si control al infectiilor nosocomiale Cabinet medicina internă
Serviciul de anatomie patologică: Cabinet hematologie
_ citopatologie Cabinete pediatrie
_ histopatologie Cabinet ORL_copii
_ prosectura Cabinet oftalmologie_copii-
Lab.de recuperare, med.fizică și balneologie Cabinet dermatovenerologie_copii
Cabinet planificare familială Comp.explorari funcţionale
Cabinet Oncologie medicală Cabinet psihiatrie
Cabinet diabet zaharat, nutriţie și boli metabolice
Cabinet stomatologie (asigură și urgenţe ) Ambulatoriul de Specialitate
Cabinete stomatologie
Ambulatoriul integrat cu cabinete în specialitățile : Nucleu de Cercetare la nivelul Serv de anatomie patologică
Cabinet chirurgie generală Laboratoarele sunt unice,
Cabinet cardiologie • deservind atât secţiile cu paturi, cât și Ambulatoriul .
Cabint obstetrică ginecologie
Cabinet ortopedie și traumatologie
Cabinet recuperare , med.fizică și balneologie
Cabinet endocrinologie
CAPITOLUL III
1. CONDUCEREA ŞI ATRIBUŢIILE UNITĂŢII
Art.6 În conformitate cu Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările
ulterioare, spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică,
ce asigură servicii medicale.
Art.7 Serviciile medicale acordate de spital sunt: preventive, curative, de recuperare, de
îngrijire în caz de graviditate şi maternitate, precum şi a nou născutului.
Art.8 Spitalul participă la asigurarea stării de sănătate a populaţiei.
Art.9 În spital se desfăşoară şi activităţi de învăţământ medico-farmaceutic, postliceal,
universitar şi postuniversitar, precum şi cercetare ştiinţifică medicală.
Activităţile de învăţământ şi cercetare trebuie astfel organizate încât să asigure
consolidarea actului medical, cu respectarea drepturilor pacienţilor, a eticii şi
deontologiei medicale.
Art.10 Spitalul are, în principiu, următoarele obligații:
a) să desfăşoare activităţi de educaţie medicală continuă pentru personalul propriu. Costurile acestor activităţi sunt suportate
de personalul beneficiar.
Spitalul clinic poate suporta astfel de costuri, în condiţiile alocărilor bugetare;
b) să asigure condiţii de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nosocomiale, conform normelor aprobate prin
ordin al ministrului sănătăţii;
c) acoperirea prejudiciilor cauzate pacienţilor;
d) să asigure un act medical de calitate;
e) să asigure primul ajutor şi asistenţa medicală de urgenţă oricărei persoane care se prezintă la spital, dacă starea sănătăţii
persoanei este critică. După stabilizarea funcţiilor vitale, spitalul va asigura, după caz, transportul obligatoriu medicalizat la o
altă unitate medico-sanitară de
profil;
f) va fi în permanenţă pregătit pentru asigurarea asistenţei medicale în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte
sociale şi alte situaţii de criză şi este obligat să participe cu toate resursele la înlăturarea
efectelor;
g) efectuarea consultaţiilor, investigaţiilor, tratamentelor şi altor îngrijiri medicale bolnavilor spitalizaţi;
h) stabilirea corectă a diagnosticului şi a conduitei terapeutice pentru pacienţii spitalizaţi;
i) aprovizionarea şi distribuirea medicamentelor;
j) aprovizionarea cu substanţe şi materiale de curăţenie şi dezinfecţie;
k) aprovizionarea în vederea asigurării unei alimentaţii corespunzătoare,
atât din punct de vedere calitativ, cât şi din punct de vedere cantitativ,
respectând alocaţia de hrană alocată conform legislaţiei în vigoare;
l) asigurarea unui microclimat corespunzător, astfel încât să fie prevenită
apariţia de infecţii nosocomiale;
m) realizarea condiţiilor necesare pentru aplicarea măsurilor de protecţie a
muncii şi paza contra incendiilor, conform normelor legale în vigoare;
n) în perioada de carantină, să limiteze accesul vizitatorilor în spital, iar în
unele secţii ( de exemplu, neonatologie ) interzice vizitarea pe secţie,
aceasta fiind permisă numai pe holuri;
o) să respecte obligaţiile ce-i revin conf.Ord.MS nr.1226/2012 pentru
aprobarea normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din
activităţile medicale şi a metodologiei de culegere a datelor pentru baza
naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţile medicale.
Art.23 În cadrul spitalului este organizat şi funcţionează un Comitet Director format din:
a) managerul spitalului
b) directorul medical
c) directorul financiar- contabil
d) directorul de îngrijiri
Art.36 Principalele atribuții ale consiliului medical conform legii95/2006 sunt următoarele:
a) imbunatatirea standardelor clinice si a modelelor de practica in scopul acordarii de
servicii medicale de calitate in scopul cresterii gradului de satisfactie a pacientilor;
b) monitorizarea si evaluarea activitatii medicale desfasurate in spital in scopul
cresterii performantelor profesionale si utilizarii eficiente a resurselor alocate;
c) inainteaza comitetului director propuneri privind utilizarea fondului de dezvoltare al
spitalului;
d) propune comitetului director masuri pentru dezvoltarea si imbunatatirea activitatii
spitalului in concordanta cu nevoile de servicii medicale ale populatiei si conform
ghidurilor si protocoalelor de practica medicala;
e) alte atributii stabilite prin ordin al ministrului sanatatii.
Consiliul medical al spitalelor conform OMS 863/2004are urmatoarele atributii:
1. evalueaza necesarul de servicii medicale al populatiei deservite de spital si face
propuneri pentru elaborarea:
- planului de dezvoltare a spitalului, pe perioada mandatului;
- planului anual de furnizare de servicii medicale al spitalului;
- planului anual de achizitii publice, cu privire la achizitia de aparatura si echipamente
medicale, medicamente si materiale sanitare;
2. face propuneri comitetului director in vederea elaborarii bugetului de venituri si
cheltuieli al spitalului;
3. participa la elaborarea regulamentului de organizare si functionare si a
regulamentului intern ale spitalului;
4. desfasoara activitate de evaluare si monitorizare a calitatii si eficientei activitatilor
medicale desfasurate in spital, inclusiv:
- evaluarea satisfactiei pacientilor care beneficiaza de servicii in cadrul spitalului sau
in ambulatoriul acestuia;
- monitorizarea principalilor indicatori de performanta in activitatea medicala;
- prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale.
Aceste activitati sunt desfasurate in colaborare cu nucleul de calitate, nucleul DRG si
cu compartimentul de prevenire si control al infectiilor nosocomiale de la nivelul
spitalului;
5. stabileste reguli privind activitatea profesionala, protocoalele de practica medicala
la nivelul spitalului si raspunde de aplicarea si respectarea acestora;
6. elaboreaza planul anual de imbunatatire a calitatii serviciilor medicale furnizate de
spital, pe care il supune spre aprobare directorului general;
7. inainteaza directorului general propuneri cu caracter organizatoric pentru
imbunatatirea activitatilor medicale desfasurate la nivelul spitalului;
8. evalueaza necesarul de personal medical al fiecarei sectii/laborator si face
propuneri comitetului director pentru elaborarea strategiei de personal a spitalului;
9. evalueaza necesarul liniilor de garda si face propuneri directorului general cu
privire la structura si numarul acestora la nivelul spitalului, dupa caz;
10. participa la stabilirea fiselor posturilor personalului medical angajat;
11. inainteaza directorului general propuneri pentru elaborarea planului de formare si
perfectionare continua a personalului medico-sanitar;
12. face propuneri si monitorizeaza desfasurarea activitatilor de educatie si cercetare
medicala desfasurate la nivelul spitalului, in colaborare cu institutiile acreditate;
13. reprezinta spitalul in relatiile cu organizatii profesionale din tara si din strainatate
si faciliteaza accesul personalului medical la informatii medicale de ultima ora;
14. asigura respectarea normelor de etica profesionala si deontologie medicala la
nivelul spitalului, colaborand cu Colegiul Medicilor din Romania;
15. raspunde de acreditarea personalului medical al spitalului si de acreditarea
activitatilor medicale desfasurate in spital, in conformitate cu legislatia in vigoare;
16. analizeaza si ia decizii in situatia existentei unor cazuri medicale deosebite (de
exemplu, cazuri foarte complicate care necesita o durata de spitalizare mult prelungita,
morti subite etc.);
17. participa, alaturi de directorul general, la organizarea asistentei medicale in caz de
dezastre, epidemii si in alte situatii speciale;
18. stabileste coordonatele principale privind consumul medicamentelor la nivelul
spitalului, in vederea unei utilizari judicioase a fondurilor spitalului, prevenirii
polipragmaziei si a rezistentei la medicamente;
19. supervizeaza respectarea prevederilor in vigoare, referitoare la documentatia
medicala a pacientilor tratati, asigurarea confidentialitatii datelor medicale, constituirea
arhivei spitalului;
20. avizeaza utilizarea bazei de date medicale a spitalului pentru activitati de cercetare
medicala, in conditiile legii;
21. analizeaza si solutioneaza sugestiile, sesizarile si reclamatiile pacientilor tratati in
spital, referitoare la activitatea medicala a spitalului;
22. elaboreaza raportul anual de activitate medicala a spitalului, in conformitate cu
legislatia in vigoare.
23,are atributii cu privire la îngrijirea pacienţilor în echipe multidisciplinare si
evalueaza modul in care se respecta, dupa cum urmeaza:
Atributiile consiliului medical privind îngrijirea pacienților in echipe multidisciplinare
· Medicii şef de secţie/laborator sau, după caz, directorul medical au obligaţia de a
coordona şi de a controla acordarea cu prioritate a consultaţiilor interdisciplinare.
· Consultaţiile interdisciplinare se acordă la recomandarea medicului curant,
aprobată de medicul şef de secţie, medicul coordonator al compartimentului medical
sau, după caz, a directorului medical.
· Medicii din unităţile sanitare publice cu paturi au obligaţia de a acorda cu
prioritate, în cadrul programului de 7 ore în medie pe zi, consultaţiile interdisciplinare
pentru pacienţii internaţi în unitate sau pentru cei internaţi in alte spitale, în baza
relaţiilor contractuale stabilite între unităţile sanitare respective.
Protocol privind modul de solicitare si desfasurare a consultului interdisciplinar în interiorul spitalului
1. Consultul interdisciplinar poate fi solicitat atit la la internare cit si pe perioada tratamentului.
2. Medicul care solicita un astfel de consult se adreseaza Directorului Medical sau inlocuitorul acestuia in vederea
stabilirii echipei de consult multidisciplinar.
3. Pentru consultul in urgenta, medicul solicitant va cere medicilor de garda sa participe la consultul multidisciplinar.
In aceasta situatie medicul solicitat prezinta in raportul de garda consultul multidisciplinar realizat.
4. Consultul multidisciplinar va fi coordonat de medicul care a solicitat consultul interdisciplinar.
5. Toti membrii echipei interdisciplinare consemneaza in Foaia de Observatii consultul medical efectuat, rezultatele si
recomandarile necesare.
Art.37 Consiliul Medical se întruneste cel putin odata pe luna sau ori de cate ori este
nevoie, la solicitarea presedintelului sau cel putin a 2/3 din membrii acestuia si ia
hotarâri cu majoritatea simpla a celor prezenti.
Art.38 Activitatea desfasurata de Consiliul medical se arhiveaza sub forma de
procese verbale de sedinta, iar un exemplar din acest proces verbal se depune spre
stiinta managerului unitatii.
CONSILIUL DE ETICA
CONSILIUL DE ETICA
Art.39 În cadrul spitalului functioneaza de asemenea si Consiliul de Etica
in cf.cu Ord.M.S nr.145/2015 , format din 7 membri, cu următoarea reprezentare:
a) un reprezentant ales al corpului medical al spitalului, din personalul cu integrare
clinică;
b) 2 reprezentanţi aleşi ai corpului medical al spitalului, altul decât personalul cu
integrare clinică;
c) 2 reprezentanţi aleşi ai asistenţilor medicali din spital;
d) un consilier juridic sau un reprezentant al aparatului funcţional al spitalului cu studii
superioare, desemnat de către managerul unităţii sanitare;
e) un reprezentant ales al asociaţiilor de pacienţi.
(2) Consiliul de etică poate solicita documente şi informaţii în legătură cu cauza supusă
analizei şi poate invita la şedinţele sale persoane care pot să contribuie la soluţionarea
speţei prezentate
Consiliul de etică se întruneşte lunar sau ori de câte ori apar noi sesizări ce
necesită analiză de urgenţă, la convocarea managerului, a preşedintelui consiliului sau a
cel puţin 4 dintre membrii acestuia.
Art.46 Comisia centrala din cadrul spitalului de inventariere este formata conform MF
2861/2009
Comisia de inventariere are următoarele atribuții principale:
1. efectuează inventarierea patrimoniului unităţii potrivit programului anual de
inventariere a patrimoniului aprobat cu respectarea prevederilor legale;
2. efectuarea inventarierii inopinate la gestiunile unităţii, cu respectarea
prevederilor legale;
3.efectuează inventarierea bunurilor primite cu chirie, în folosinţă sau în
custodie şi transmite la proprietari situaţia constatată, cu respectarea prevederilor
legale;
4.întocmeşte situaţia comparativă împreună cu persoanele care ţin evidenţa
gestiunilor, stabileşte situaţia scăzămintelor legale şi a compensărilor şi le supun
aprobării; determină minusurile şi plusurile în gestiune, potrivit reglementărilor
legale;
5.întocmeşte procesele verbale privind rezultatul inventarierii şi le supune spre
aprobare, potrivit competenţelor stabilite de normele legale în vigoare;
6.face propuneri de soluţionare a diferenţelor constatate la inventariere ;
întocmeşte proiectul ordinului de imputare sau ia angajament de plată în vederea
recuperării pagubei respective;
7.are obligaţia să informeze pe conducătorii ierarhici cu privire la lipsurile
constatate cu prilejul inventarierii;
8. întocmeşte situaţii privind degradările, scoaterea din uz sau valorificarea unor
bunuri existente în gestiuni sau în folosinţă; informează conducătorii ierarhici
asupra unor stocuri fără mişcare, cu mişcare , cu mişcare lentă sau neutilizabile.
COMISIA MEDICAMENTULUI
Art.47 Conform legii 95/2006, legii 266/2008, OMS 962/200 9are în principal,
următoarele atribuţii:
a) stabilirea unei liste de medicamente de baza , obligatorii, care sa fie in
permanenta accesibile in farmacia spitalului, specifice fiecarei sectii, determinata
de rationalitatea incidentei cazuistice generale pentru rationalizarea si
eficientizarea utilizarii lor in practica medicala;
b)stabilirea unei liste de medicamente care se achizitioneaza doar in mod
facultativ, la cazuri bine selectionate si documentate medical , pe baza de referat;
acestea din urma trebuie sa prezinte criteriile pe baza se face recomandarea ,
sustinute cu buletine de analiza si recomandari de experti;
c)stabileste coordonatele proncipale privind consumul de medicamente si
materiale sanitare la nivelul spitalului, in vederea utilizarii judicioase a fondurilor
spitalului, prevenirii polipragmaziei si a rezistentei la medicamente;
d)stabileste prioritatile in ceea ce priveste politica de achizitii de
medicamente/materiale sanitare;
e)necesarul si prioritatile se vor stabili in baza propunerilor facute de Comisia
medicamentului, avizata in aceasta privinta, propuneri ce vor fi inaintate spre
aprobare Consiliului Medical;
f)analiza referatelor de necesitate trimise conducerii in vederea aprbarii si avizarea
lor de catre medicii specialisti corespunzatori profilului de actiune al
medicamentului solicitat;
g)verificarea continua a stocului de medicamente de baza , pentru a preveni
disfunctiile in asistenta medical;
h)verificarea ritmica a cheltuielilor de medicamente si analiza lor cu raportarea
lunara a situatiilor financiare;
i)elaborarea de ghiduri terapeutice pe profiluri de specialitate medicala bazate pe
bibliografie nationala si internationala si pe conditiile locale;
j)poate solicita rapoarte periodice de la sefii de sectie pivind administrarea de
medicamente de indcidenta diferitelor afectiuni;
k)poate dispune intreruperea administrarii de medicamente cu regim special in
cazul cand acel tratament se considera inutil;
COMISIA DE ANALIZĂ D.R.G.
Art.48 Conform legii 95/2006, comisia de analiza D.R.G. are urmatoarele atributii:
a)verifică modul de stabilire a codurilor pentru fiecare boală în parte şi fiecare
manoperă;
b)convocarea comisiei se face în funcţie de specificul cazurilor care vor fi luate în
discuţie.
COMISIA DE ANALIZĂ A DECESELOR
INTRASPITALICEŞTI
Art.49 Conform legii 95/2006 si , OMS 921/2006, are în componenţă toţi şefii de
clinică .si analizează cazurile de deces ivite, cauza acestora, convocarea comisiei
făcându-se în funcţie de specificul cazurilor care vor fi luate în discuţie.
Art.62 Personalul încadrat în unitate are obligaţia să îşi desfăşoare activitatea în mod responsabil, conform
reglementărilor profesionale, codului muncii, codului de deontologie medicală şi cerinţelor postului.
Art.63 Ca urmare a încheierii contractului individual de muncă, în conformitate cu prevederile art.39 alin 1, Codul
muncii aprobat prin Legea nr.53/2003, salariatul are în principal următoarele drepturi:
1. dreptul la salarizare pentru munca depusă;
2. dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;
3. dreptul la concediu de odihnă anual – acest drept nu poate forma
obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări (art.139, alin.2 Codul muncii). Chiar
dacă un salariat ar dori compensarea concediului de odihnă cu echivalent în bani, acest
lucru nu este posibil cu excepţia în care din motive obiective concediul nu poate fi
efectuat în natură.
DREPTURILE SALARIATULUI
1. Confirmă decesul, consemnând aceasta în foaia de observație și dă dispoziție de transportare a cadavrului la morgă dupa 2 ore de la deces.
2. Anunță cazurile cu implicații medico-legale coordonatorului echipei de gardă, medicului șef de secție sau directorului medical al spitalului, dupa
caz, de asemenea anunță și alte organe în cauza în care prevederile legale impun aceasta.
3. Anuntă apartinătorii în legătură cu decesul pacientului, după cel puțin 2 ore și în cel mult 3 ore de la decesul pacientului.
Atribuții în conformitate cu prevederile OMS nr.916/2006 cu privire la
prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale
1.Protejează proprii pacienţi de alţi pacienţi infectaţi sau de personalul care poate fi
infectat ;
2.Aplică procedurile şi protocoalele din planul anual de supraveghere şi control al
infecţiilor nosocomiale ;
3.Obţinerea specimenelor microbiologice necesare atunci cand o infecţie este prezentă
sau suspectă ;
4.Raportează cazurile de infecţii intraspitaliceşti echipei şi internarea pacienţilor
infectaţi ;
5.Consiliează pacienţii, vizitatorii şi personalul în legatură cu tehnicile de prevenire a
transmiterii infecţiilor.
6.Instituie tratamentul adecvat pentru infecţii şi iau măsuri pentru a preveni
transmiterea acestor infecţii altor persoane, în special pacienţilor.
Atribuții în conformitate cu prevederile OMS nr.1226/2012 privind gestionarea
deșeurilor rezultate din activitățile medicale:
1.supraveghează modul în care se aplică codul de procedură stabilit în sectorul său de
activitate;
2.aplică procedurile stipulate de codul de procedură;
3.aplică metodologia de investigaţie – sondaj pentru determinarea cantităţilor produse
pe tipuri de deşeuri, în vederea completării bazei naţionale de date şi evidenţei gestiunii
deşeurilor.
4.aplică metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind
deşeurile rezultate din activităţi medicale.
Responsabilități generale
1.Responsabilitatea actelor întreprinse în cadrul activităţilor ce decurg din rolul
autonom şi delegat;
2.Răspunde pentru prejudiciile cauzate pacientilor în exercitarea actului medical.
3.Respectă normele de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului ;
4.Respectă ROI si ROF la nivel de unitate;
5.Respectă confidenţialitatea datelor despre pacient şi a confidenţialităţii actului
medical, precum şi celelalte drepturi ale pacientului prevăzute în Legea 46/2003.
Responsabilități privind Sistemul de Management al Calităţii
1.participă la proiectarea, realizarea și dezvoltarea sistemului de management al
calitatii ( SMC);
2.propune politici și obiective pentru domeniul calității;
3.îndeplinește prevederile din documentele SMC;
4.alocă cel puțin o oră pe săptămână pentru participare la activități de îmbunătățire a
serviciilor medicale.
5.răspunde pentru monitorizarea activității de îmbunătățire a calității serviciilor
medicale.
6.identifică, raportează și tratează conform procedurilor aprobate, produsele
neconforme.
7.cunoaşte şi respectă politica managementului referitoare la calitate;
8.cunoaşte şi respectă documentele Sistemului de Management al Calităţii aplicabile în
activitatea depusă.
• B. Atribuțiile celorlalți medici
Art.72 Medicul de la serviciul de internări
1. Îşi desfaşoara activitatea în mod responsabil, conform reglementarilor profesionale şi cerintelor postului;
2. Respectă regulamentul de ordine interioară;
3. Preia pacientul nou internat şi însoţitorul acestuia (în funcţie de
situaţie),verifică toaleta personală, ţinuta de spital şi îl repartizează la
salon;
4. Informează pacientul cu privire la structura secţiei şi asupra obligativităţii respectării regulamentului de ordine
interioară (care va fi afişat în salon);
5. Acordă prim ajutor în caz de urgenţă şi anunţă medicul;
6. Participă la asigurarea unui climat de siguranţă în salon;
7. Identifică problemele de îngrijire ale pacienţilor, stabileşte priorităţile, elaborează şi implementează planul de îngrijire
şi evaluează rezultateleobţinute, pe tot parcursul internării;
8. Prezintă medicului de salon pacientul pentru examinare şi îl informează asupra stării acestuia de la internare şi pe tot
parcursul internării;
9. Observă simptomele şi starea pacientului, le înregistrează în dosarul de îngrijiri şi informează medicul;
10. Pregăteşte bolnavul şi ajută medicul la efectuarea tehnicilor speciale de investigaţii şi tratament;
11. Pregăteşte bolnavul prin tehnici specifice, pentru investigaţii speciale sau
intervenţii chirurgicale, organizează transportul bolnavului şi la nevoie
supraveghează starea acestuia pe timpul transportului;
12. Recoltează produse biologice pentru examenele de laborator, conform
prescripţiei medicului;
13. Răspunde de îngrijirea bolnavului din salon şi supraveghează efectuarea de
către infirmieră a toaletei, schimbării lenjeriei de corp şi de pat, creării
condiţiilor pentru satisfacerea nevoilor fiziologice, schimbării poziţiei
bolnavului;
14. Observă apetitul pacienţilor, supraveghează şi asigură alimentarea pacienţilor
dependenţi, supraveghează distribuirea alimentelor conform dietei
consemnate în foaia de observaţie.
15. Administrează personal medicaţia, efectuează tratamentele, imunizările,
testările biologice, etc., conform prescripţiei medicale;
16. Asigură monitorizarea specifică a bolnavului conform prescripţiei medicale;
17. Pregăteşte echipamentul, instrumentarul şi materialul steril necesar
intervenţiilor;
18. Asigură pregătirea preoperatorie a pacientului;
19. Semnalează medicului orice modificare depistată ( de exemplu, auz, vedere,
imperforaţii anale, etc.)
20. Verifică existenţa benzii/semnului de identificare a pacientului;
21. Pregăteşte materialul şi instrumentarul în vederea sterilizării;
22. Respectă regulile de securitate, manipulare şi descărcare a stupefiantelor,
precum şi a medicamentelor cu regim special;
23. Asigură operarea corectă și transmiterea către farmacie în sistem informatic a
prescripţiilor de medicamente conform condicilor de medicamente;
24. Introduce date despre pacientul internat şi consumul de materiale sanitare în
sistem informatic;
25. Operează în baza de date a spitalului, date de evidenţa şi mişcarea bolnavilor;
26. Organizează şi desfăşoară programe de educaţie pentru sănătate, activităţi de
consiliere, lecţii educative şi demonstraţii practice, pentru pacienţii şi
aparţinătorii de diferite categorii profesionale aflate în formare;
27. Participă la acordarea îngrijirilor paleative şi instruieşte familia şi aparţinătorii
pentru acordarea acestora;
28. Participă la organizarea şi realizarea activităţilor psihoterapeutice de reducere a
stresului şi depăşire a momentelor/situaţiilor de criză;
29. Supraveghează modul de desfăşurare a vizitelor aparţinătorilor conform
regulamentului de ordine interioară;
30. Efectuează verbal şi în scris predarea/preluarea fiecărui pacient şi serviciului în
cadrul raportului de tura;
31. Pregăteşte pacientul pentru externare;
32. În caz de deces, inventariază obiectele personale, identifică cadavrul,
organizează transportul acestuia la locul stabilit de către conducerea
spitalului.
33. Utilizează şi păstrează, în bune condiţii, echipamentele şi instrumentarul din
dotare, supraveghează colectarea materialului şi instrumentarului de unică
folosinţă utilizat şi se asigură de depozitarea acestora în vederea
distrugerii;
· aplică procedurile stipulate de codul de procedură prevăzute în
normele tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din
activităţile medicale
· aplică metodologia de investigaţie-sondaj pentru determinarea
cantităţilor produse pe tipuri de deşeuri în vederea completării bazei
naţionale de date şi a evaluării deşeurilor.
34. Poartă echipamentul de protecţie prevăzut în regulamentul de ordine interioară,
care va fi schimbat ori de cate ori este nevoie, păstrarea igienică şi a
aspectului estetic personal.
35. Respecta regulamentul in vigoare privind prevenirea , controlul si combaterea
infecţiilor nosocomiale
36. Respecta secretul profesional si codul de etica al asistentului medical;
37. Respecta si apăra drepturile pacientului;
38. Se preocupă de actualizarea cunoştinţelor profesionale , prin studiu individual
sau alte forme de educaţie continuă și conform cerinţelor fișei postului;
39. Participa la procesul de formare a viitorilor asistenţi medicali;
40. Supraveghează și coordonează activităţile desfăşurate de personalul din
subordine
41. Participa și/sau iniţiază activităţi de cercetare in domeniul îngrijirilor pentru
sănătate.
Art.79 Asistentul medical din secțiile cu profil chirurgical
Pe lângă atribuţiile prevăzute mai sus pentru asistentul ce-şi desfăşoară activitatea
în secţiile cu paturi, asistentul din secţiile cu profil chirurgical mai are următoarele
sarcini;
a) primeşte bolnavii internaţi şi ajută la acomodarea acestora la condiţiile da cazare
şi de respectare a prevederilor regulamentului intern;
b) participă la vizita medicală şi execută indicaţiile medicilor cu privire la
efectuarea explorărilor diagnostice şi a tratamentului, regimului alimentar şi
igiena bolnavului;
c) administrează personal, conform indicaţiilor medicale, medicamentele prescrise
bolnavilor, inclusiv medicaţia per os;
d) supraveghează în permanenţă starea bolnavilor, înscriind zilnic în foaia de
observaţie a bolnavului temperatura şi orice alte date stabilite de medic şi îl
informează pe acesta asupra oricărei modificări în evoluţia bolnavilor;
e) programează bolnavii pentru efectuarea examenelor de specialitate în celelalte
secţii sau laboratoare şi îi însoţeşte;
f) pregăteşte bolnavii pentru intervenţiile chirurgicale;
g) răspunde cu promptitudine la solicitările bolnavilor;
h) prelevează produsele biologice pentru analizele curente indicate de medic şi
înscrie în foile de observaţie rezultatele investigaţiilor făcute;
i) ajută bolnavii la păstrarea igienei personale; în secţiile de copii asigură
schimbatul scutecelor şi înfăşatul copiilor;
j) distribuie hrana bolnavilor şi în cazuri speciale ( copii, invalidităţi ), asigură
hrănirea directă a bolnavilor;
k) asigură şi răspunde de ordinea şi curăţenia din saloane, de întreţinerea igienică a
patului şi de aplicarea tuturor măsurilor de igienă şi antiepidemice;
l) asigură şi răspunde de buna utilizare, păstrare a instrumentarului şi aparaturii cu
care lucrează şi se îngrijeşte de buna întreţinere şi folosire a mobilierului şi
inventarului moale existent în dotarea saloanelor pe care le are în grijă;
m) răspunde de corectitudinea colectării şi depozitării reziduurilor cu potenţial
infecto-contagios ( seringi, truse de perfuzie, pansamente, produse biologice ) în
vederea incinerării;
n) se integrează în graficul de lucru pe ture şi predă în scris, la ieşirea din tură,
situaţia şi planul de investigaţii şi tratament a bolnavilor, asistentei care intră în
tură sau asistentului şef;
o) asigură operarea corectă şi transmiterea către farmacie în sistem informatic a
prescripţiilor de medicamente;
p) operează în baza de date a spitalului date de evidenţă şi mişcare a bolnavilor;
q) respectă regulamentul în vigoare privind prevenirea şi combaterea infecţiilor
nosocomiale.
Art.80 Atributiile asistentului medical de la sala de operatii
Art.1.
(1) Spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu
personalitate juridică, proprietate publică sau privată, care asigură servicii
medicale.
Art. 2.
(1) Spitalul trebuie să îndeplinească condiţiile de autorizare sanitară de
funcţionare şi, după caz, de acreditare prevăzute de lege. Spitalele sunt
obligate să deţină sau să obţină autorizaţia sanitară de funcţionare.
(3) Taxa de acreditare se suportă de spital. Nivelul taxei se aprobă prin ordin
al ministrului sănătăţii şi familiei, la propunerea Comisiei Naţionale de
Acreditare.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 3.
(1) În spitale se pot desfăşura şi activităţi de învăţământ medico-farmaceutic,
postliceal, universitar şi postuniversitar, precum şi de cercetare ştiinţifică
medicală.
Art.4.
(1) Spitalul asigură condiţii de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a
infecţiilor nozocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului
sănătăţii şi familiei.
(2) Spitalul răspunde, potrivit legii, pentru calitatea actului medical, pentru
respectarea condiţiilor de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a
infecţiilor nozocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului
sănătăţii şi familiei.
Pentru prejudicii cauzate pacienţilor din culpă medicală, răspunderea este
individuală.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 5.
(1) Orice spital are obligaţia de a acorda primul ajutor şi asistenţă medicală de
urgenţă oricărei persoane care se prezintă la spital, dacă starea sănătăţii
persoanei este critică. După stabilizarea funcţiilor vitale, spitalul va asigura,
după caz, transportul obligatoriu medicalizat la o altă unitate medico-sanitară
de profil.
(5) Din punct de vedere al învăţământului şi al cercetării ştiinţifice medicale, spitalele se clasifică
în:
a) spitale clinice;
b) spitale universitare.
CAPITOLUL II
Organizarea şi funcţionarea spitalelor
Art.7.
Alte unităţi sanitare cu paturi sunt:
• institutele medicale,
• centrele medicale,
• sanatoriile,
• preventoriile,
• centrele de diagnostic şi tratament cu paturi,
• centrele de sănătate.
CAPITOLUL II
Organizarea şi funcţionarea spitalelor
d) spitalul pentru bolnavi cu afecţiuni cronice este spitalul în care durata de spitalizare este
prelungită, datorită specificului patologiei. Bolnavii cu probleme medico-sociale vor fi
preluaţi de către aşezămintele de asistenţă socială prevăzute de lege;
e) spitalul judeţean este spitalul general care asigură asistenţa medicală a judeţului;
f) spitalul municipal şi spitalul orăşenesc sunt spitalele care au în componenţă cel puţin cele
4 specialităţi de bază prevăzute la lit.a) şi sunt organizate la nivelul municipiilor sau oraşelor
unui judeţ;
g) spitalul comunal este unitatea sanitară cu paturi care asigură asistenţa medicală de
specialitate pentru populaţia din mai multe localităţi rurale apropiate, având secţii de
medicină internă, pediatrie, ginecologie şi obstetrică pentru naşteri normale;
h) spitalul clinic este spitalul care are în componenţă cel puţin 2 clinici în specialităţi diferite,
care desfăşoară asistenţă medicală, activitate de învăţământ şi cercetare ştiinţifică medicală
şi de educaţie medicală continuă;
CAPITOLUL II
Organizarea şi funcţionarea spitalelor
Art. 9.
(1) Spitalele clinice şi universitare, institutele, clinicile universitare şi secţiile clinice pot
primi
• statut de centre de excelenţă pentru activităţi medicale de o complexitate
deosebită, care dovedesc supracalificare profesională şi produc rezultate la nivelul
standardelor internaţionale, la propunerea Ministerului Sănătăţii şi Familiei, cu
avizul Academiei de Ştiinţe Medicale, prin hotărâre a Guvernului.
Art. 10. –
(1) Structura organizatorică a spitalului cuprinde, după caz:
• secţii, departamente, laboratoare, servicii de diagnostic şi tratament,
compartimente, servicii sau birouri tehnice, economice şi administrative,
serviciu de asistenţă prespitalicească şi transport urgenţe, structuri de
primiri urgenţe şi alte structuri aprobate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei.
(4) Spitalele pot avea în componenţa lor structuri care acordă servicii ambulatorii de
specialitate. Furnizarea acestor servicii se
• negociază şi se contractează în mod distinct cu casele de asigurări de sănătate.
Art. 13. –
(1) După acordarea autorizaţiei sanitare de funcţionare, spitalele intră
• în procesul de acreditare, care se efectuează la cererea spitalelor.
(2) Acreditarea garantează faptul că
• spitalele funcţionează la standardele stabilite potrivit prezentei legi, privind
acordarea serviciilor medicale şi conexe actului medical, certificând calitatea
serviciilor de sănătate în conformitate cu clasificarea spitalelor, pe categorii de
acreditare.
(3) Acreditarea se acordă de
• către Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor, instituţie autonomă de drept
public, cu personalitate juridică,
• sub controlul Parlamentului, şi
• conferă spitalului dreptul de a intra în raporturi contractuale cu casele de asigurări
de sănătate.
CAPITOLUL II
Organizarea şi funcţionarea spitalelor
(4) Comisia are în componenţă 7 membri, desemnaţi astfel:
(5) Preşedintele comisiei este ales prin vot din rândul membrilor comisiei, cu
majoritate simplă.
Art. 15.
(1) Procedurile, condiţiile de acreditare şi ierarhizare a spitalelor, standardele de calitate medicală şi
indicatorii corespunzători se aprobă
• prin hotărâre a Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor.
(2) Prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Comisiei Naţionale de
Acreditare a Spitalelor,
• lista cu unităţile spitaliceşti acreditate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Personalul medical care deţine cabinete sau clinici particulare nu va putea ocupa funcţii în
conducerea spitalelor publice. Membrii Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor nu pot ocupa
funcţii în consiliul de administraţie şi în conducerea spitalelor.
Art.17.- În cazul când spitalului îi este retrasă autorizaţia sanitară de funcţionare, Comisia Naţională de
Acreditare a Spitalelor
• îi retrage certificatul de acreditare.
CAPITOLUL II
Organizarea şi funcţionarea spitalelor
Art. 19. –
(1) Înfiinţarea sau desfiinţarea spitalelor publice se face
• prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, cu avizul consiliului local,
respectiv judeţean.
(2) Spitalele private se
• înfiinţează sau se desfiinţează cu avizul de oportunitate al Ministerului Sănătăţii şi Familiei, prin
hotărâre judecătorească.
(3) Reorganizarea, schimbarea de sediu şi denumiri pentru spitalele publice
• se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi familiei, la propunerea conducerii spitalelor.
(4) Reorganizarea, schimbarea de sediu şi denumiri pentru spitalele private se face cu avizul Ministerului
Sănătăţii şi Familiei, prin hotărâre judecătorească.
Art. 20.- (1) În actul de înfiinţare a spitalului public se stabilesc cel puţin următoarele elemente:
• denumirea, tipul de spital, tipul de finanţare, numărul de paturi şi categoria de servicii medicale
spitaliceşti acordate.
(2) Conţinutul actului de înfiinţare pentru spitalul privat se va stabili printr-o lege specială.
Art. 21.
Pentru asigurarea dreptului la ocrotirea sănătăţii, Ministerul Sănătăţii şi Familiei propune anual
• Planul naţional de paturi , care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
CAPITOLUL II
Organizarea şi funcţionarea spitalelor
Art. 22.
Organele de conducere a spitalelor publice sunt:
a) consiliul de administraţie;
b) comitetul director;
c) directorul general.
Art. 23.
(1) Conducerea executivă a spitalelor publice este constituită din comitetul director şi directorul
general.
(2) Directorul general (managerul) este numit de către consiliul de administraţie, prin concurs.
(4) Membrii comitetului director sunt numiţi de către consiliul de administraţie în urma concursurilor
susţinute, pentru o perioadă de 4 ani.
(5) În cadrul spitalului se organizează “consiliul medical “, format din medici şefi de secţie, şefi de
departamente, laboratoare sau compartimente.
CAPITOLUL II
Organizarea şi funcţionarea spitalelor
Art. 25. – (1) Consiliul de administraţie este format din 7-9 membri, în funcţie de mărimea
spitalului şi complexitatea serviciilor medicale acordate.
Preşedintele consiliului de administraţie este ales din rândul membrilor săi, cu majoritate simplă
din numărul total.
(3) La şedinţele consiliului de administraţie participă, fără drept de vot, câte un reprezentant al
organizaţiilor sindicale şi patronale.
(2) Directorul general trebuie să aibă obligatoriu competenţă în management sanitar şi să încheie
contract de administrare, pe un mandat de 4 ani, cu consiliul de administraţie, pe baza criteriilor
stabilite de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei, cu posibilitatea de a fi reînnoit.
(3) Directorul general este ordonator de credite şi reprezintă spitalul în relaţiile cu terţii.
(4) Directorul general conduce activitatea comitetului director, fiind preşedintele acestuia.
Art. 27. – (1) În spitalele clinice şi universitare, institutele clinice şi spitalele judeţene, comitetul
director este constituit din:
a) director general;
b) director general adjunct medical;
c) director economic;
d) director de îngrijiri, de profesiune asistent medical;
e) contabil şef, pentru spitalele cu peste 500 de paturi.
(2) Comitetul director este numit de consiliul de administraţie, pe baza concursurilor susţinute.
(3) Comitetul director conduce întreaga activitate a spitalului între şedinţele consiliului de
administraţie.
CAPITOLUL II
Organizarea şi funcţionarea spitalelor
Art. 28. – Modelul contractului de administrare, în cuprinsul căruia sunt prevăzuţi şi indicatorii de
performanţă a activităţii,
• se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi familiei, cu consultarea ministerelor cu reţea
sanitară proprie. Nivelul indicatorilor de performanţă a activităţii se stabileşte anual, de către
direcţia de sănătate publică teritorială sau de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei, respectiv
ministerul de resort, în funcţie de subordonarea spitalului.
Art.29. –
(1) Conducerea spitalelor publice
• răspunde în faţa direcţiei de sănătate publică şi/sau a Ministerului Sănătăţii şi Familiei,
respectiv în faţa ministerului de resort, pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin.
(2) Revocarea membrilor comitetului director, şi anume a directorului general, a directorului
general adjunct medical, a directorului economic, a contabilului şef sau a directorului de îngrijire,
în cazul nerealizării indicatorilor de performanţă a activităţii stabilit în contractul de administrare
sau în cazul săvârşirii de abuzuri sau abateri se face de către
• consiliul de administraţie,
• la propunerea Ministerului Sănătăţii şi Familiei, a direcţiei judeţene de sănătate publică, în
funcţie de subordonare, şi/sau a ministerului de resort.
CAPITOLUL II
Organizarea şi funcţionarea spitalelor
Art. 35. – Spitalele funcţionează pe principiul autonomiei financiare, pe baza sumelor prevăzute în
contractele pentru furnizarea de servicii medicale, precum şi din sume obţinute, în condiţiile legii, de la
persoane fizice şi juridice şi îşi elaborează, aprobă şi execută bugetele proprii de venituri şi cheltuieli.
Art. 36. – (1) Separat de veniturile realizate de către spitale din contractele încheiate cu sistemul de
asigurări sociale de sănătate, din serviciile medicale oferite contra cost pacienţilor, spitalele publice vor
fi finanţate după cum urmează:
a) de la bugetul de stat şi bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei;
b) de la bugetul consiliului judeţean, pentru spitalele judeţene;
c) de la bugetul consiliului local şi al consiliului judeţean, pentru spitalele locale;
d) de la bugetul ministerului de resort, pentru spitalele cu reţea sanitară proprie;
Art.37. – (1) Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului public cu casa de asigurări de
sănătate reprezintă sursa principală a veniturilor în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli şi se
negociază de către consiliul de administraţie cu conducerea casei de asigurări de sănătate, în
funcţie de indicatorii stabiliţi în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale.
(2) În cazul refuzului uneia dintre părţi de a semna contractul de furnizare de servicii medicale cu
casa de asigurări de sănătate, se constituie o comisie de mediere formată din reprezentanţi ai
Ministerului Sănătăţii şi Familiei, respectiv ai ministerului de resort, precum şi ai Casei Naţionale
de Asigurări de Sănătate care, în termen de maximum 10 zile, soluţionează divergenţele.
(3) Spitalele pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale şi cu casele de asigurări de
sănătate private.
Art. 40. –
(1) Auditul financiar intern se exercită de o structură specializată, organizată în condiţiile legii la nivelul
spitalului sau, după caz, de către direcţia de sănătate publică sau de către Ministerul Sănătăţii şi
Familiei, respectiv de ministerul de resort.
(2) Controlul asupra activităţii financiare a spitalului public se face, în condiţiile legii, de către Curtea de
Conturi, Ministerul Sănătăţii şi Familiei, de ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie sau de alte
organe abilitate prin lege.
Art. 41. –
(1) Fondul de dezvoltare a spitalului se constituie din următoarele surse:
a) amortizarea calculată lunar şi cuprinsă în cheltuielile spitalului;
b) sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile, precum şi din cele casate cu respectarea
dispoziţiilor legale în vigoare;
c) sponsorizări cu destinaţia "dezvoltare";
d) o cotă de 20% din excedentul bugetului de venituri şi
cheltuieli înregistrat la finele exerciţiului financiar;
e) sume rezultate din închirieri, vânzări sau concesionări.
(2) Fondul de dezvoltare se utilizează pentru procurarea de echipamente şi aparatură medicală şi de
laborator necesare desfăşurării activităţii spitalului şi se aprobă odată cu bugetul de venituri şi cheltuieli.
(3) Soldul fondului de dezvoltare rămas la finele anului se reportează în anul următor, fiind folosit cu
aceeaşi destinaţie.
CAPITOLUL III
Finanţarea spitalelor
Art. 47. – (1) Imobilele aflate în administrarea unor spitale publice, care se
reorganizează şi devin disponibile, precum şi aparatura medicală pot fi, în condiţiile
legii, închiriate, concesionate sau, după caz, vândute unor persoane fizice sau juridice,
în scopul organizării şi funcţionării unor spitale private sau pentru alte forme de
asistenţă medicală sau socială.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin.(1) spaţiile destinate
desfăşurării activităţii de învăţământ superior medical şi farmaceutic
uman.
(3) Sumele obţinute din închirierea, concesionarea sau vânzarea
imobilelor şi a aparaturii medicale existente constituie venituri ale
bugetelor locale şi se vor utiliza în scopul achiziţionării de aparatură
medicală.
CAPITOLUL IV
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Dispozitii generale
si domeniu de aplicare
Dispozitii generale
si domeniu de aplicare.
Art1
1) Prezenta lege are ca scop instituirea de masuri privind promovarea
imbunatatirii securitatii si sanatatii in munca a lucratorilorezenta lege
stabileste principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale,
protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si
accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii,
instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile generale
pentru implementarea acestor principii.
Dispozitii generale
si domeniu de aplicare.
Art 2
1) Conventiile internationale si contractele bilaterale incheiate de persoane
juridice romane cu parteneri straini, in vederea efectuarii de lucrari cu
personal roman pe teritoriul altor tari, vor cuprinde clauze privind
securitatea si sanatatea in munca.
Dispozitii generale
si domeniu de aplicare.
Art. 3
1) Prezenta lege se aplica in toate sectoarele de activitate, atat publice, cat
si private.
2) Prevederile prezentei legi se aplica angajatorilor, lucratorilor si
reprezentantilor lucratorilor.
Dispozitii generale
si domeniu de aplicare.
Art. 4
1) Fac exceptie de la prevederile art. 3 alin. (1) cazurile in care
particularitatile inerente ale anumitor activitati specifice din
serviciile publice, cum ar fi fortele armate sau politia, precum si
cazurile de dezastre, inundatii si pentru realizarea masurilor de
protectie civila, vin in contradictie cu prezenta lege.
2) In cazurile prevazute la alin. (1) trebuie sa se asigure securitatea si
sanatatea lucratorilor, tinandu-se seama de principiile stabilite prin
prezenta lege.
Dispozitii generale
si domeniu de aplicare.
Art. 5 Jurisprudenta
Art. 6 – Jurisprudenta
1) Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea
lucratorilor in toate aspectele legate de munca.
2) In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu
este exonerat de responsabilitatile sale in acest domeniu.
3) Obligatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca
nu aduc atingere principiului responsabilitatii angajatorului.
Obligatii generale
ale angajatorilor
Art. 7 – Jurisprudenta
1) In cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:
a. asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;
b. prevenirea riscurilor profesionale;
c. informarea si instruirea lucratorilor;
d. asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca.
2) Angajatorul are obligatia sa urmareasca adaptarea masurilor prevazute la alin. (1), tinand seama
de modificarea conditiilor, si pentru imbunatatirea situatiilor existente.
Obligatii generale
ale angajatorilor
3) Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile prevazute la alin. (1) si (2) pe baza
urmatoarelor principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca,
alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, in vederea
reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor
acestora asupra sanatatii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai
putin periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea
muncii, conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca;
Obligatii generale
ale angajatorilor
h) adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie
individuala;
i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.
4) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, tinand seama de natura activitatilor din
intreprindere si/sau unitate, angajatorul are obligatia:
a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea
locurilor de munca;
b) ca, ulterior evaluarii prevazute la lit. a) si daca este necesar, masurile de prevenire, precum si
metodele de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure imbunatatirea
nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate in ansamblul
activitatilor intreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice;
c) sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in
munca, atunci cand ii incredinteaza sarcini;
Obligatii generale
ale angajatorilor
d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa
faca obiectul consultarilor cu lucratorii si/sau reprezentantii
acestora in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si
sanatatii lucratorilor, determinate de alegerea echipamentelor,
de conditiile si mediul de munca;
e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc
ridicat si specific, accesul sa fie permis numai lucratorilor care
au primit si si-au insusit instructiunile adecvate.
Obligatii generale
ale angajatorilor
5) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cand in acelasi loc
de munca isi desfasoara activitatea lucratori din mai multe intreprinderi si/sau
unitati, angajatorii acestora au urmatoarele obligatii:
a) sa coopereze in vederea implementarii prevederilor privind securitatea,
sanatatea si igiena in munca, luand in considerare natura activitatilor;
b) sa isi coordoneze actiunile in vederea protectiei lucratorilor si prevenirii
riscurilor profesionale, luand in considerare natura activitatilor;
c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile
profesionale.
6) Masurile privind securitatea, sanatatea si igiena in munca nu trebuie sa
comporte in nicio situatie obligatii financiare pentru lucratori.
Servicii de prevenire
si protective
Art. 8
1) Fara a aduce atingere obligatiilor prevazute la art. 6 si 7, angajatorul desemneaza unul sau mai multi lucratori
pentru a se ocupa de activitatile de protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din
intreprindere si/sau unitate, denumiti in continuare lucratori desemnati.
2) Lucratorii desemnati nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activitatii lor de protectie si a celei de prevenire a
riscurilor profesionale.
3) Lucratorii desemnati trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a-si putea indeplini obligatiile ce le revin prin
prezenta lege.
4) Daca in intreprindere si/sau unitate nu se pot organiza activitatile de prevenire si cele de protectie din lipsa
personalului competent, angajatorul trebuie sa recurga la servicii externe.
5) In cazul in care angajatorul apeleaza la serviciile externe prevazute la alin. (4), acestea trebuie sa fie informate
de catre angajator asupra factorilor cunoscuti ca au efecte sau sunt susceptibili de a avea efecte asupra
securitatii si sanatatii lucratorilor si trebuie sa aiba acces la informatiile prevazute la art. 16 alin. (2).
6) Lucratorii desemnati trebuie sa aiba, in principal, atributii privind securitatea si sanatatea in munca si, cel mult,
atributii complementare.
Servicii de prevenire
si protective
Art. 9
1) In toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activitatilor de prevenire si a celor de
protectie, tinand seama de marimea intreprinderii si/sau unitatii si/sau de riscurile la care sunt
expusi lucratorii, precum si de distributia acestora in cadrul intreprinderii si/sau unitatii, se
impune ca:
a) lucratorii desemnati sa aiba capacitatea necesara si sa dispuna de mijloacele adecvate;
b) serviciile externe sa aiba aptitudinile necesare si sa dispuna de mijloace personale si
profesionale adecvate;
c) lucratorii desemnati si serviciile externe sa fie in numar suficient.
2) Prevenirea riscurilor, precum si protectia sanatatii si securitatea lucratorilor trebuie sa fie
asigurate de unul sau mai multi lucratori, de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau
din exteriorul intreprinderii si/sau unitatii.
Servicii de prevenire
si protective
3) Lucratorul/lucratorii si/sau serviciul/serviciile prevazute la alin. (2)
trebuie sa colaboreze intre ei ori de cate ori este necesar.
4) In cazul microintreprinderilor si al intreprinderilor mici, in care se
desfasoara activitati fara riscuri deosebite, angajatorul isi poate asuma
atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru realizarea
masurilor prevazute de prezenta lege, daca are capacitatea necesara in
domeniu.
5) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste prin norme
metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi capacitatile si
aptitudinile necesare, precum si numarul considerat suficient, prevazute
la alin. (1) si (4).
Primul ajutor,
stingerea incendiilor, evacuarea
lucratorilor, pericol grav si iminent
Art. 10
1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea
lucratorilor, adaptate naturii activitatilor si marimii intreprinderii si/sau unitatii, tinand
seama de alte persoane prezente;
b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, indeosebi in ceea ce priveste
primul ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri.
2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorul trebuie sa desemneze lucratorii care aplica
masurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor si de evacuare a lucratorilor.
3) Numarul lucratorilor mentionati la alin. (2), instruirea lor si echipamentul pus la dispozitia
acestora trebuie sa fie adecvate marimii si/sau riscurilor specifice intreprinderii si/sau unitatii.
Primul ajutor,
stingerea incendiilor, evacuarea
lucratorilor, pericol grav si iminent
Art. 11
1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa informeze, cat mai curand posibil, toti lucratorii care sunt sau pot fi expusi unui pericol
grav si iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre masurile luate
ori care trebuie sa fie luate pentru protectia lor;
b) sa ia masuri si sa furnizeze instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca
lucrul si/sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se indrepte spre o zona sigura, in caz
de pericol grav si iminent;
c) sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului in situatia in care inca exista un pericol grav si
iminent, in afara cazurilor exceptionale si pentru motive justificate.
2) Lucratorii care, in cazul unui pericol grav si iminent, parasesc locul de munca si/sau o zona
periculoasa nu trebuie sa fie prejudiciati si trebuie sa fie protejati impotriva oricaror consecinte
negative si nejustificate pentru acestia.
Primul ajutor,
stingerea incendiilor, evacuarea
lucratorilor, pericol grav si iminent
3) Angajatorul trebuie sa se asigure ca, in cazul unui pericol grav si
iminent pentru propria securitate sau a altor persoane, atunci
cand seful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toti
lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare, in
conformitate cu cunostintele lor si cu mijloacele tehnice de care
dispun, pentru a evita consecintele unui astfel de pericol.
4) Lucratorii nu trebuie sa fie prejudiciati pentru cazurile prevazute la
alin. (3), cu exceptia situatiilor in care acestia actioneaza
imprudent sau dau dovada de neglijenta grava.
Alte obligatii
ale angajatilor
Art. 12 Jurisprudenta
1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea
in munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;
b) sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si, dupa caz, asupra
echipamentului de protectie care trebuie utilizat;
c) sa tina evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai
mare de 3 zile de lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a incidentelor
periculoase, precum si a accidentelor de munca, astfel cum sunt definite la art. 5 lit. g);
d) sa elaboreze pentru autoritatile competente si in conformitate cu reglementarile
legale rapoarte privind accidentele de munca suferite de lucratorii sai.
Alte obligatii
ale angajatilor
2) Prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, in
functie de natura activitatilor si de marimea intreprinderilor, se
vor stabili obligatiile ce revin diferitelor categorii de intreprinderi
cu privire la intocmirea documentelor prevazute la alin. (1).
Alte obligatii
ale angajatilor
Art. 13 Jurisprudenta
In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de
munca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:
a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor de
munca, precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale
in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau
diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor;
b) sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare,
organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice corespunzator
conditiilor de munca specifice unitatii;
c) sa obtina autorizatia de functionare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca,
inainte de inceperea oricarei activitati, conform prevederilor legale;
d) sa stabileasca pentru lucratori, prin fisa postului, atributiile si raspunderile ce le revin in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate;
Alte obligatii
ale angajatilor
e) sa elaboreze instructiuni proprii, in spiritul prezentei legi, pentru completarea si/sau aplicarea
reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor
si ale locurilor de munca aflate in responsabilitatea lor;
f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in
planul de prevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii
si sanatatii in munca, prin lucratorii desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe;
g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor, cum ar fi
afise, pliante, filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea in munca;
h) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care
aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie
necesare;
i) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia
specifica;
Alte obligatii
ale angajatilor
j) sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii psihologice
a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul
medical periodic si, dupa caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajarii;
k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 7 alin. (4) lit. e);
l) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a
aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a
substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice;
m) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului
sau al efectuarii cercetarii evenimentelor;\
n) sa asigure realizarea masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si al
cercetarii evenimentelor;
o) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la efectuarea
controlului sau la cercetarea evenimentelor;
Alte obligatii
ale angajatilor
p) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui
accident mortal sau colectiv, in afara de cazurile in care
mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita
viata accidentatilor si a altor persoane;
q) sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea
si sanatatea lucratorilor;
r) sa asigure echipamente individuale de protectie;
s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou, in
cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie.
Alte obligatii
ale angajatilor
Art. 14.
Alimentatia de protectie se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori
persoanelor care lucreaza in conditii de munca ce impun acest lucru si se
stabileste prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca.
Art. 15.
1) Materialele igienico-sanitare se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre
angajatori.
2) Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum si locurile de munca ce impun
acordarea acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau
contractul individual de munca.
Informarea
lucratorilor
Art. 16
1) Tinand seama de marimea intreprinderii si/sau a unitatii, angajatorul trebuie sa ia masuri
corespunzatoare, astfel incat lucratorii si/sau reprezentantii acestora sa primeasca, in
conformitate cu prevederile legale, toate informatiile necesare privind:
a) riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de
prevenire si protectie atat la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general, cat si la nivelul
fiecarui post de lucru si/sau fiecarei functii;
b) masurile luate in conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) si (3).
2) Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare astfel incat angajatorii lucratorilor din orice
intreprindere si/sau unitate exterioara, care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau in
unitatea sa, sa primeasca informatii adecvate privind aspectele la care s-a facut referire la alin.
(1), care privesc acesti lucratori.
Informarea
lucratorilor
Art. 17
Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare pentru ca lucratorii
desemnati sau reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul
securitatii si sanatatii lucratorilor, in vederea indeplinirii atributiilor si in
conformitate cu prevederile prezentei legi, sa aiba acces la:
a) evaluarea riscurilor si masurile de protectie, prevazute la art. 12 alin. (1)
lit. a) si b);
b) evidenta si rapoartele prevazute la art. 12 alin. (1) lit. c) si d);
c) informatii privind masurile din domeniul securitatii si sanatatii in munca,
precum si informatii provenind de la institutiile de control si autoritatile
competente in domeniu.
Consultarea si
participarea lucratorilor
1) Angajatorii consulta lucratorii si/sau reprezentantii lor si permit participarea acestora la discutarea tuturor
problemelor referitoare la securitatea si sanatatea in munca.
2) Aplicarea prevederilor alin. (1) implica:
a) consultarea lucratorilor;
b) dreptul lucratorilor si/sau reprezentantilor lor sa faca propuneri;
c) participarea echilibrata.
3) Lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor definiti la art. 5 lit. d) iau parte in mod echilibrat sau sunt consultati
in prealabil si in timp util de catre angajator cu privire la:
a) orice masura care ar afecta semnificativ securitatea si sanatatea in munca;
b) desemnarea lucratorilor la care s-a facut referire la art. 8 alin. (1) si la art. 10 alin. (2), precum si cu privire
la activitatile la care s-a facut referire la art. 8 alin. (1);
c) informatiile la care s-a facut referire in art. 12 alin. (1), art. 16 si 17;
d) recurgerea, dupa caz, la servicii externe, conform art. 8 alin. (4);
e) organizarea si planificarea instruirii prevazute la art. 20 si 21.
Consultarea si
participarea lucratorilor
4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor au
dreptul sa solicite angajatorului sa ia masuri corespunzatoare si sa prezinte propuneri in acest sens, in
scopul diminuarii riscurilor pentru lucratori si/sau al eliminarii surselor de pericol.
5) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor sau
lucratorii nu pot fi prejudiciati din cauza activitatilor la care s-a facut referire in alin. (1)-(3).
6) Angajatorul trebuie sa acorde reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii
si sanatatii lucratorilor un timp adecvat, fara diminuarea drepturilor salariale, si sa le furnizeze
mijloacele necesare pentru a-si putea exercita drepturile si atributiile care decurg din prezenta lege.
7) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor si/sau
lucratorii au dreptul sa apeleze la autoritatile competente, in cazul in care considera ca masurile
adoptate si mijloacele utilizate de catre angajator nu sunt suficiente pentru asigurarea securitatii si
sanatatii in munca.
8) Reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor
trebuie sa li se acorde posibilitatea de a-si prezenta observatiile inspectorilor de munca si inspectorilor
sanitari, in timpul vizitelor de control.
Consultarea si
participarea lucratorilor
Art. 19
• in vederea realizarii prevederilor art. 16, 17 si ale art. 18 alin. (1), la
nivelul angajatorului se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza
comitete de securitate si sanatate in munca.
Instruirea
lucratorilor
Art. 20 Jurisprudenta
1) Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire
suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de
informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau:
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului
existent;
d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrari speciale.
2) Instruirea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie:
a) adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri;
b) periodica si ori de cate ori este necesar.
Consultarea si
participarea lucratorilor
3) Angajatorul se va asigura ca lucratorii din intreprinderi si/sau
unitati din exterior, care desfasoara activitati in intreprinderea
si/sau unitatea proprie, au primit instructiuni adecvate referitoare
la riscurile legate de securitate si sanatate in munca, pe durata
desfasurarii activitatilor.
4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul
securitatii si sanatatii in munca au dreptul la instruire
corespunzatoare.
Consultarea si
participarea lucratorilor
Art. 21
1) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (1), (2) si (4) nu poate fi
realizata pe cheltuiala lucratorilor si/sau a reprezentantilor
acestora.
2) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (1) si (2) trebuie sa se
realizeze in timpul programului de lucru.
3) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (4) trebuie sa se efectueze
in timpul programului de lucru, fie in interiorul, fie in afara
intreprinderii si/sau unitatii.
Sfârșit!
Obligatiile lucratorilor
Obligatiile lucratorilor
Art. 22
Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in
conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu
instructiunile primite din partea angajatorului, astfel
incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau
imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si
alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau
omisiunile sale in timpul procesului de munca.
Obligatiile lucratorilor
Art. 23
1. In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la art. 22, lucratorii au urmatoarele
obligatii:
a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de
transport si alte mijloace de productie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il
inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea
arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor,
instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca
despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
Obligatiile lucratorilor
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru
a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si
inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati,
pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt
sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in
munca si masurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la procesul de munca,
potrivit activitatilor pe care acestia le desfasoara.
Sfârșit!
Supravegherea sanatatii.
Comunicarea, cercetarea,
inregistrarea si raportarea evenimentelor.
Grupuri sensibile la riscuri.
Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea evenimentelor
Art. 24
Masurile prin care se asigura supravegherea
corespunzatoare a sanatatii lucratorilor in functie de
riscurile privind securitatea si sanatatea in munca se
stabilesc potrivit reglementarilor legale.
Comunicarea, cercetarea,
inregistrarea
si raportarea evenimentelor
Art. 25 Jurisprudenta
1) Masurile prevazute la art. 24 vor fi stabilite astfel
incat fiecare lucrator sa poata beneficia de
supravegherea sanatatii la intervale regulate.
2) Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata
prin medicii de medicina a muncii.
Comunicarea, cercetarea,
inregistrarea
si raportarea evenimentelor
Evenimente
Art. 26 Jurisprudenta
Orice eveniment, asa cum este definit la art. 5 lit. f), va fi comunicat de
indata angajatorului, de catre conducatorul locului de munca sau de orice
alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia.
Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea
evenimentelor
Art. 27
1) Angajatorul are obligatia sa comunice evenimentele, de indata, dupa cum urmeaza:
a) inspectoratelor teritoriale de munca, toate eveni-mentele asa cum sunt definite la art. 5 lit.
f);
b) asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si
boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare, evenimentele urmate de
incapacitate temporara de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora;
c) organelor de urmarire penala, dupa caz.
2) Orice medic, inclusiv medicul de medicina a muncii aflat intr-o relatie contractuala cu angajatorul,
conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesionala sau legata
de profesiune, depistata cu prilejul prestatiilor medicale.
3) Semnalarea prevazuta la alin. (2) se efectueaza catre autoritatea de sanatate publica teritoriala
sau a municipiului Bucuresti, de indata, la constatarea cazului.
Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea
evenimentelor
Art. 28
In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, in care
printre victime sunt si persoane aflate in indeplinirea unor sarcini de
serviciu, organele de politie rutiera competente vor trimite institutiilor
si/sau persoanelor fizice/juridice prevazute la art. 29 alin. (1) lit. a) si b), in
termen de 5 zile de la data solicitarii, un exemplar al procesului-verbal de
cercetare la fata locului.
Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si
raportarea evenimentelor
Art. 29 Jurisprudenta
1) Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza dupa cum urmeaza:
a) de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca;
b) de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta
sau confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase, in cazul evenimentelor care au produs
incapacitate temporara de munca lucratorilor la angajatorii persoane fizice, precum si in situatiile cu
persoane date disparute;
c) de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite,
precum avariile sau exploziile;
d) de catre autoritatile de sanatate publica teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti, in cazul
suspiciunilor de boala profesionala si a bolilor legate de profesiune.
2) Rezultatul cercetarii evenimentului se va consemna intr-un proces-verbal.
3) In caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, institutia medico-legala competenta este
obligata sa inainteze inspectoratului teritorial de munca, in termen de 7 zile de la data decesului, o copie a
raportului de constatare medico-legala.
Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si
raportarea evenimentelor
Accidente de munca
Art. 30
1) In sensul prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de munca:
a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea
angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public,
inclusiv in cadrul unor activitati culturale, sportive, in tara sau in afara granitelor tarii, in
timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini;
c) accidentul survenit in cadrul activitatilor cultural-sportive organizate, in timpul si din cauza
indeplinirii acestor activitati;
d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie
initiativa pentru salvarea de vieti omenesti;
e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie
initiativa pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public si privat;
Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si
raportarea evenimentelor
f) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se produce la sediul
persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in alt loc de munca
organizat de acestia, in timpul programului de munca, si nu se datoreaza culpei exclusive a
accidentatului;
g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la domiciliul
lucratorului la locul de munca organizat de angajator si invers;
h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei
fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea unei sarcini de
munca;
i) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei
fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta
persoana juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normala de
deplasare;
Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si
raportarea evenimentelor
j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau preda uneltele de
lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea personala,
echipamentul individual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie de angajator, daca
se afla in baie ori in spalator sau daca se deplasa de la locul de munca la iesirea din intreprindere
sau unitate si invers;
k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc in locuri organizate de
angajator, precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste locuri;
l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane, delegati
pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor tarii, pe durata si traseul prevazute
in documentul de deplasare;
m) accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor tari, in
baza unor contracte, conventii sau in alte conditii prevazute de lege, incheiate de persoane
juridice romane cu parteneri straini, in timpul si din cauza indeplinirii indatoririlor de serviciu;
Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si
raportarea evenimentelor
n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare
sau perfectionare a pregatirii profesionale, in timpul si din cauza
efectuarii activitatilor aferente stagiului de practica;
o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi
furtuna, viscol, cutremur, inundatie, alunecari de teren, trasnet
(electrocutare), daca victima se afla in timpul procesului de munca sau in
indeplinirea indatoririlor de serviciu;
p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in
imprejurari care indreptatesc presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de
serviciu, ca urmare a unei agresiuni.
Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si
raportarea evenimentelor
2) In situatiile mentionate la alin. (1) lit. g), h), i) si l), deplasarea trebuie sa
se faca fara abateri nejustificate de la traseul normal si, de asemenea,
transportul sa se faca in conditiile prevazute de reglementarile de
securitate si sanatate in munca sau de circulatie in vigoare.
Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si
raportarea evenimentelor
Art. 31
Accidentele de munca se clasifica, in raport cu urmarile produse si cu
numarul persoanelor accidentate, in:
a) accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel
putin 3 zile calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate;
c) accidente mortale;
d) accidente colective, cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in
acelasi timp si din aceeasi cauza.
Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si
raportarea evenimentelor
Art. 32 Jurisprudenta
• (1) Inregistrarea accidentului de munca se face pe
baza procesului-verbal de cercetare.
• (2) Accidentul de munca inregistrat de angajator se
raporteaza de catre acesta la inspectoratul teritorial
de munca, precum si la asigurator, potrivit legii.
Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si
raportarea evenimentelor
Bolile profesionale
Art. 33
In sensul prevederilor art. 5 lit. h), afectiunile suferite
de elevi si studenti in timpul efectuarii instruirii
practice sunt, de asemenea, boli profesionale.
Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si
raportarea evenimentelor
Art. 34 Jurisprudenta
1) Declararea bolilor profesionale este obligatorie si se face de catre medicii din cadrul autoritatilor de
sanatate publica teritoriale si a municipiului Bucuresti.
2) Cercetarea cauzelor imbolnavirilor profesionale, in vederea confirmarii sau infirmarii lor, precum si
stabilirea de masuri pentru prevenirea altor imbolnaviri se fac de catre specialistii autoritatilor de
sanatate publica teritoriale, in colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de munca.
3) Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
4) Bolile profesionale nou-declarate se raporteaza lunar de catre autoritatea de sanatate publica teritoriala
si a municipiului Bucuresti la Centrul national de coordonare metodologica si informare privind bolile
profesionale din cadrul Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, la Centrul de Calcul si Statistica
Sanitara Bucuresti, precum si la structurile teritoriale ale asiguratorului stabilit conform legii.
5) Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza si se inregistreaza atat ca boala profesionala, cat
si ca accident de munca.
Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si
raportarea evenimentelor
Grupuri sensibile la riscuri
• Art. 35. - Grupurile sensibile la riscuri specifice, cum ar fi: femeile gravide,
lehuzele sau femeile care alapteaza, tinerii, precum si persoanele cu
dizabilitati, trebuie protejate impotriva pericolelor care le afecteaza in
mod specific.
ARTICOLUL 1
Scopul şi rolul profesiei medicale
• Întreaga activitate profesională a medicului este dedicată exclusiv apărării
vieţii, sănătăţii şi integrităţii fizice şi psihice a fiinţei umane.
ARTICOLUL 2
Nediscriminarea
• Actul profesional şi întreaga activitate a medicului se vor exercita, respectiv
desfăşura fără niciun fel de discriminare, inclusiv în ceea ce priveşte starea de
sănătate sau şansele de vindecare ale pacientului.
Principiile fundamentale ale exercitării profesiei de medic
ARTICOLUL 3
Respectul demnităţii fiinţei umane
• În toate situaţiile actul profesional, în oricare formă sau modalitate s-ar
desfăşura, se va face cu respectarea strictă a demnităţii umane ca valoare
fundamentală a corpului profesional.
ARTICOLUL 4
Primordialitatea interesului şi a binelui fiinţei umane
• În toate deciziile cu caracter medical, medicul va trebui să se asigure că
interesul şi binele fiinţei umane prevalează interesului societăţii ori al
ştiinţei.
Principiile fundamentale ale exercitării profesiei de medic
ARTICOLUL 5
Obligativitatea normelor profesionale şi a celor de conduită
• Medicul trebuie să depună toate diligenţele şi să se asigure că decizia
profesională pe care o ia sau intervenţia cu caracter medical respectă
normele şi obligaţiile profesionale şi regulile de conduită specifice cazului
respectiv.
ARTICOLUL 6
Independenţa profesională
• Medicul este dator să stăruie şi să îşi apere independenţa profesională,
fiind interzisă orice determinare a actului medical ori a deciziei
profesionale de raţiuni de rentabilitate economică sau de ordin
administrativ.
Principiile fundamentale ale exercitării profesiei de medic
ARTICOLUL 7
Caracterul relaţiei medic-pacient
• Relaţia medicului cu pacientul va fi una exclusiv profesională şi se va clădi
pe respectul acestuia faţă de demnitatea umană, pe înţelegere şi
compasiune faţă de suferinţă.
ARTICOLUL 8
Obligaţia diligenţei de mijloace
• Medicul îşi va dedica întreaga ştiinţă şi pricepere interesului pacientului
său şi va depune toată diligenţa pentru a se asigura că decizia luată este
corectă, iar pacientul beneficiază de maximum de garanţii în raport cu
condiţiile concrete, astfel încât starea sa de sănătate să nu aibă de suferit.
Principiile fundamentale ale exercitării profesiei de medic
ARTICOLUL 9
Principiul specializării profesionale
• Cu excepţia unor cazuri de urgenţă vitală, medicul acţionează potrivit
specialităţii, competenţelor şi practicii pe care le are.
ARTICOLUL 10
Respectul faţă de confraţi
• De-a lungul întregii sale activităţi, medicul îşi va respecta confraţii, ferindu-
se şi abţinându-se să îi denigreze.
CAPITOLUL II
Consimţământul
ARTICOLUL 11
Acordarea şi retragerea consimţământului
• (1) Nicio intervenţie în domeniul sănătăţii nu se poate efectua decât după ce
persoana vizată şi-a dat consimţământul liber şi în cunoştinţă de cauză.
• (2) În aceleaşi condiţii, consimţământul se poate retrage în orice moment de
persoana vizată.
• (3) Dispoziţiile privind retragerea consimţământului sunt valabile şi în ceea ce
priveşte consimţământul exprimat, în condiţiile legii, de altă persoană sau
instituţie decât persoana respectivă.
ARTICOLUL 12
Consimţământul în cazul minorilor
• (1) Atunci când, conform legii, un minor nu are capacitatea de a consimţi la o
intervenţie, aceasta nu se poate efectua fără acordul reprezentantului său,
autorizarea unei autorităţi sau a unei alte persoane ori instanţe desemnate prin
lege.
• (2) Medicul, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate a minorului şi numai strict
în interesul acestuia, poate lua în considerare şi părerea minorului.
Consimţământul
ARTICOLUL 13
Consimţământul persoanelor fără capacitatea de a consimţi
• Atunci când, conform legii, un major nu are, din cauza unui handicap
mintal, a unei boli sau dintr-un motiv similar, capacitatea de a consimţi la
o intervenţie, aceasta nu se poate efectua fără acordul reprezentantului
său ori fără autorizarea unei autorităţi sau a unei persoane ori instanţe
desemnate prin lege.
ARTICOLUL 14
Informarea prealabilă şi adecvată a persoanei
• (1) Medicul va solicita şi va primi consimţământul numai după ce, în
prealabil, persoana respectivă sau cea îndreptăţită să îşi dea acordul cu
privire la intervenţia medicală a primit informaţii adecvate în privinţa
scopului şi naturii intervenţiei, precum şi în privinţa consecinţelor şi a
riscurilor previzibile şi în general acceptate de societatea medicală.
• (2) Pe cât posibil, medicul va urmări ca informarea să fie adecvată şi
raportată persoanei care urmează să îşi manifeste consimţământul.
Consimţământul
ARTICOLUL 15
Lipsa consimţământului în situaţii de urgenţă
• Atunci când, din cauza unei situaţii de urgenţă, nu se poate obţine
consimţământul adecvat, se va putea proceda imediat la orice intervenţie
indispensabilă din punct de vedere medical în folosul sănătăţii persoanei
vizate.
ARTICOLUL 16
Consimţământul implicit
• În interesul pacientului sunt valabile şi vor fi luate în considerare
autorizările şi dorinţele exprimate anterior cu privire la o intervenţie
medicală de către un pacient care, în momentul noii intervenţii, nu este
într-o stare care să îi permită să îşi exprime voinţa sau dacă prin natura sa
actul medical are o succesiune şi o repetabilitate specifică.
CAPITOLUL III
Secretul profesional şi accesul la datele referitoare la starea de
sănătate
ARTICOLUL 17
Secretul profesional
Medicul va păstra secretul profesional şi va acţiona în acord cu dreptul legal
al fiecărei persoane la respectul vieţii sale private din punctul de vedere al
informaţiilor referitoare la sănătatea sa.
ARTICOLUL 18
Întinderea obligaţiei de păstrare a secretului profesional
(1) Obligaţia medicului de a păstra secretul profesional este opozabilă
inclusiv faţă de membrii familiei persoanei respective.
(2) Obligaţia medicului să păstreze secretul profesional persistă şi după ce
persoana respectivă a încetat să îi fie pacient sau a decedat.
Secretul profesional şi accesul la datele referitoare la starea de
sănătate
ARTICOLUL 19
Transmiterea datelor referitoare la sănătatea persoanei
(1) Medicul va gestiona informaţia medicală în baza prevederilor prezentului
cod, ale legislaţiei în vigoare sau în baza mandatului pacientului.
(2) Obligaţia medicului de informare nu mai subzistă în cazul în care pacientul
decide, sub semnătură, că nu mai doreşte să fie informat în cazul în care
informaţiile prezentate de către medic i-ar cauza suferinţă.
ARTICOLUL 20
Derogări de la regula păstrării secretului profesional
Derogările de la dreptul fiecărei persoane la respectul vieţii sale private din
punctul de vedere al informaţiilor referitoare la sănătate sunt numai cele
prevăzute în mod expres de lege.
CAPITOLUL IV
Reguli generale de comportament în activitatea medicală
ARTICOLUL 21
Comportamentul profesional şi etic
(1) Medicul trebuie să fie un model de comportament profesional şi etic,
fiind în permanenţă preocupat de creşterea nivelului său profesional şi
moral, a autorităţii şi prestigiului profesiunii medicale.
ARTICOLUL 22
Fapte şi acte nedeontologice
ARTICOLUL 23
Atingeri ale independenţei profesionale
ARTICOLUL 24
Principiului transparenţei
(1) Medicul va solicita şi va accepta numai sponsorizarea activităţilor realizate
strict în interes profesional şi va încheia contractul numai în măsura în care nu
există o condiţionare de orice fel cu privire la obţinerea de către sponsor a
unor foloase nelegale ori de natură a influenţa decizia sau prescripţia
medicală.
(2) Medicul angajat ori aflat în relaţii contractuale cu un furnizor de servicii
medicale îl va informa pe acesta despre existenţa unei cereri de sponsorizare
şi despre numele sponsorului înaintea încheierii contractului de sponsorizare.
Dacă angajatorul sau beneficiarul se oferă în scris şi în timp util să finanţeze el
activitatea în considerentul căreia a fost solicitată sponsorizarea, medicul va
renunţa la cererea de sponsorizare.
(3) Medicul va ţine evidenţa sponsorizărilor şi va informa colegiul teritorial în
termen de 60 de zile dacă valoarea unei sponsorizări sau valoarea totală a
sponsorizărilor depăşeşte cuantumul stabilit prin decizia Consiliului naţional
al Colegiului Medicilor din România.
Reguli generale de comportament în activitatea medicală
(4) În toate situaţiile în care sunt sponsorizate activităţi ce urmează să aibă loc
în afara României, înaintea executării contractului de sponsorizare, medicul va
depune un exemplar şi la colegiul teritorial la care este înregistrat.
(6) Prevederile alin. (3), (4) şi (5) se vor aplica şi în cazul în care medicul va fi
prestator de servicii ori cesionar de drepturi de autor către un producător ori
distribuitor de medicamente, produse medicale ori dispozitive medicale.
(7) Colegiile teritoriale pot înfiinţa un serviciu de informare a medicilor cu
privire la încheierea, executarea şi implicaţiile juridice ale contractelor de
sponsorizare.
Reguli generale de comportament în activitatea medicală
ARTICOLUL 25
Caracterul nemediat al relaţiei medic-pacient
Cu excepţia unor situaţii obiectiv excepţionale şi imposibil de înlăturat, orice decizie
medicală se va baza în primul rând pe examinarea personală şi nemediată a
pacientului de către medicul respectiv.
ARTICOLUL 26
Limitele angajamentului profesional
(1) În orice situaţie, angajamentul profesional al medicului nu poate depăşi
competenţa profesională, capacitatea tehnică şi de dotare a cabinetului sau a unităţii
sanitare ori baza materială afectată, inclusiv prin convenţii sau colaborări ferme cu alte
unităţi sanitare.
(2) Dacă medicul nu are suficiente cunoştinţe ori experienţa necesară pentru a asigura
o asistenţă medicală corespunzătoare, acesta va solicita un consult adecvat situaţiei
sau va îndruma bolnavul către un astfel de consult la o altă unitate medicală. Aceleaşi
dispoziţii se vor aplica şi în cazul în care dotarea tehnică şi materială a unităţii în care
are loc consultul sau intervenţia medicală nu este adecvată consultului, stabilirii
diagnosticului sau intervenţiei medicale.
Reguli generale de comportament în activitatea medicală
ARTICOLUL 27
Diligenţa de claritate
Medicul care a răspuns unei solicitări cu caracter medical se va asigura că persoana
respectivă a înţeles pe deplin prescripţia, recomandarea sau orice altă cerinţă a
medicului, precum şi cu privire la faptul că pacientul este, după caz, preluat de o altă
unitate medicală ori în supravegherea altui specialist în domeniu.
ARTICOLUL 28
Colaborarea cu alţi specialişti
(1) În situaţia în care pacientul a fost preluat sau îndrumat către un alt specialist,
medicul va colabora cu acesta din urmă, punându-i la dispoziţie orice fel de date sau
informaţii cu caracter medical referitoare la persoana în cauză şi informându-l cu
privire la orice altă chestiune legată de starea de sănătate a acesteia.
(2) Recomandările formulate de alţi specialişti în scris, inclusiv sub forma scrisorii
medicale, nu au caracter obligatoriu pentru medicul curant, acesta având libertate de
decizie, conform propriilor competenţe profesionale şi situaţiei particulare a
pacientului.
Reguli generale de comportament în activitatea medicală
ARTICOLUL 29
Consultul în echipă
• În situaţia în care este necesar, medicul, cu consimţământul pacientului sau, după
caz, al persoanei, respectiv al instituţiei abilitate, va solicita părerea unuia sau mai
multor medici, cu care se poate consulta, pentru luarea celor mai adecvate măsuri
în interesul pacientului.
ARTICOLUL 30
Luarea deciziei şi comunicarea ei
• (1) În cazul unui consult organizat de către medicul curant în condiţiile art. 28,
luarea şi comunicarea deciziei finale aparţin medicului care l-a organizat.
• (2) Dacă opinia majorităţii medicilor participanţi la un consult organizat în
condiţiile art. 28 diferă de a medicului care a organizat consultul, pacientul ori,
după caz, instituţia sau persoana abilitată va fi informată.
ARTICOLUL 31
Dreptul la o a doua opinie medicală
• În toate situaţiile medicul va respecta dreptul pacientului de a obţine o a doua
opinie medicală.
Reguli generale de comportament în activitatea medicală
ARTICOLUL 32
Actul medical de la distanţă
(1) Investigaţia ori intervenţia medicală la distanţă, în oricare dintre formele şi
modalităţile existente, este permisă numai în situaţia în care pacientul este asistat
nemijlocit de către medicul său, iar scopul investigaţiei şi procedurilor la care este
supus pacientul este acela de a ajuta medicul să determine diagnosticul, să stabilească
tratamentul sau să întreprindă orice altă măsură medicală necesară finalizării actului
medical sau intervenţiei medicale în cazul operaţilor.
Excepţie fac situaţiile de urgenţă.
ARTICOLUL 33
Finalizarea obligaţiei asumate
(1) Medicul se va asigura că pacientul a înţeles natura şi întinderea relaţiei medic-
pacient, că are o aşteptare corectă cu privire la rezultatele actului medical şi la
serviciile medicale pe care acesta urmează să le primească.
(2) Odată încheiată înţelegerea medic-pacient, medicul este ţinut să ducă la
îndeplinire toate obligaţiile asumate, aşa cum rezultă ele din înţelegerea părţilor, dintr-
un document scris dacă există sau din obiceiurile şi cutumele profesiei medicale.
Reguli generale de comportament în activitatea medicală
ARTICOLUL 34
Refuzul acordării serviciilor medicale
(1) Refuzul acordării asistenţei medicale poate avea loc strict în condiţiile legii sau dacă
prin solicitarea formulată persoana în cauză îi cere medicului acte de natură a-i ştirbi
independenţa profesională, a-i afecta imaginea sau valorile morale ori solicitarea nu
este conformă cu principiile fundamentale ale exercitării profesiei de medic, cu scopul
şi rolul social al profesiei medicale.
(2) În toate cazurile, medicul îi va explica persoanei respective motivele care au stat la
baza refuzului său, se va asigura că prin refuzul acordării serviciilor medicale viaţa sau
sănătatea persoanei în cauză nu este pusă în pericol şi, în măsura în care refuzul este
bazat pe încălcarea convingerilor sale morale, va îndruma persoana în cauză spre un
alt coleg sau o altă unitate medicală.
CAPITOLUL V
Activităţile conexe actului medical
ARTICOLUL 35
Legalitatea şi realitatea conţinutului documentelor medicale
Medicul va elibera persoanelor îndreptăţite numai documentele permise de
lege şi care atestă realitatea medicală aşa cum rezultă aceasta din datele şi
informaţiile pe care medicul le deţine în mod legal ori aşa cum a rezultat ea
în urma exercitării profesiei cu privire la persoana respectivă.
ARTICOLUL 36
Conformitatea documentului medical cu specialitatea medicală
(1) Documentele medicale referitoare la starea de sănătate a pacientului,
întocmite de medic în urma exercitării personale a profesiei, vor fi în limita
specialităţii şi competenţelor profesionale ale medicului respectiv.
(2) Orice activitate medicală se va consemna în documente adecvate
înregistrării activităţii respective şi se va finaliza printr-un înscris medical.
Activităţile conexe actului medical
ARTICOLUL 37
Obligaţii referitoare la sănătatea publică
(1) Medicul are obligaţia profesională şi legală să se îngrijească de respectarea
regulilor de igienă şi de profilaxie. În acest scop, ori de câte ori are ocazia şi este cazul,
el va semnala persoanelor respective responsabilitatea ce le revine acestora faţă de
ele însele, dar şi faţă de comunitate şi colectivitate.
(2) Medicul are obligaţia morală de a aduce la cunoştinţă organelor competente orice
situaţie de care află şi care reprezintă un pericol pentru sănătatea publică.
ARTICOLUL 38
Semnalarea erorilor profesionale
(1) Medicul care ia cunoştinţă despre fapte care, în opinia lui, ar putea constitui erori
profesionale va informa prin scrisoare medicală medicul autor al faptei.
(2) Dacă eroarea nu este corectată ori apreciază că nu s-au întreprins toate măsurile
adecvate situaţiei, medicul va sesiza în mod cât mai detaliat organismele corpului
profesional şi, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege, nu va face publice datele.
Activităţile conexe actului medical
ARTICOLUL 39
Primordialitatea concilierii
• În orice situaţie litigioasă ori divergenţă profesională, înaintea oricărui
demers public este obligatorie procedura de conciliere din cadrul corpului
profesional.
ARTICOLUL 40
Obligaţia de sprijin reciproc şi de loialitate
• În toate situaţiile şi împrejurările legate de exercitarea obligaţiilor
profesionale, medicii îşi vor acorda sprijin reciproc şi vor acţiona cu
loialitate unul faţă de celălalt. Obligaţia de sprijin şi loialitate subzistă şi
faţă de corpul profesional şi organismele sale.
Activităţile conexe actului medical
ARTICOLUL 41
Concurenţa loială
(1) În cazul medicilor cu practică independentă, plata prestaţiei medicale poate să fie
directă sau indirectă. În cazul plăţii directe este obligatorie afişarea la sediu a tarifelor
aplicate. Tarifele vor fi stabilite de fiecare medic, cu excepţia serviciilor medicale
furnizate în baza unui contract.
(2) Medicul cu practică independentă poate refuza să îşi ofere serviciile în cazul
neachitării taxelor aferente de către solicitant, cu excepţia cazurilor care necesită
servicii de urgenţă sau se află în pericol iminent.
(3) Este interzisă practicarea concurenţei neloiale în exercitarea activităţii medicale sau
în legătură cu aceasta.
(4) Prin concurenţă neloială se înţelege orice acţiune, atitudine sau altă formă de
manifestare a medicului, personalului angajat, colaboratorilor ori interpuşilor acestora,
făcută cu scopul de a menţine sau atrage clientela ori de a creşte veniturile obţinute
din activitatea medicală, în detrimentul altor concurenţi, cum ar fi:
a) deturnarea sau încercarea de deturnare a clientelei prin discreditarea profesională a
unui confrate;
b) perceperea unor onorarii subevaluate în raport cu preţul pieţii sau calitatea
prestaţiei, atât din punctul de vedere al prestigiului profesiei, cât şi din punctul de
vedere al onestităţii faţă de pacient, cu scopul de a atrage clientelă ori de a creşte
veniturile obţinute din activitatea medicală, în detrimentul altor concurenţi, cu riscul
de a oferi servicii la niveluri calitative inferioare, precum şi acordarea unor
reduceri/scutiri/eşalonări de onorarii;
c) atragerea/fidelizarea clientelei cu avantaje materiale, oferite sub orice formă;
d) racolarea personalului instruit şi format la o unitate medicală concurentă;
e) determinarea reprezentanţilor oricăror autorităţi/instituţii de a sfătui toţi solicitanţii
să se adreseze unei anumite unităţi medicale;
f) neemiterea sau emiterea neregulată a chitanţelor/bonurilor fiscale/facturilor pentru
serviciile taxate;
g) participarea sau colaborarea la evenimente (audio, video, pe suport informatic etc.)
cu scopul de a-şi face publicitate în vederea atragerii de clientelă, în alte condiţii decât
cele prevăzute de lege şi de prezentul cod;
h) însărcinarea unui profesionist, chiar şi cu titlu gratuit, de a procura clienţi ori a face
reclamă;
i) oferirea de avantaje materiale oricărei persoane pentru atragerea clientelei;
j) orice alte acte sau fapte în accepţiunea prezentului alineat, care vor fi calificate ca
atare de către comisia de disciplină, din oficiu sau ca răspuns la sesizări.
Activităţile conexe actului medical
ARTICOLUL 43
Cercetarea pe fiinţa umană
Cercetarea pe fiinţa umană are caracter de excepţie şi poate fi făcută numai dacă, în mod cumulativ, sunt
întrunite următoarele condiţii:
a) nu există nicio metodă alternativă la cercetarea pe fiinţe umane de eficacitate comparabilă;
b) riscurile la care se poate expune persoana nu sunt disproporţionate în comparaţie cu beneficiile potenţiale
ale cercetării;
c) proiectul de cercetare a fost aprobat de instanţa sau autoritatea competentă după ce a făcut obiectul unei
examinări independente asupra pertinenţei sale ştiinţifice, inclusiv al unei evaluări a importanţei obiectivului
cercetării, precum şi al unei examinări pluridisciplinare a acceptabilităţii sale pe plan etic;
d) persoana asupra căreia se fac cercetări este informată asupra drepturilor sale şi asupra garanţiilor prevăzute
prin lege pentru protecţia sa;
e) consimţământul a fost dat în mod expres, specific şi a fost consemnat în scris. Acest consimţământ poate fi
retras expres în orice moment.
Cercetarea medicală
ARTICOLUL 44
Cercetarea pe persoana fără capacitatea de a consimţi
Nu poate fi desfăşurată activitate de cercetare ştiinţifică medicală pe o persoană care nu are
capacitatea de a consimţi decât dacă sunt întrunite cumulativ condiţiile următoare:
a) sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 43 lit. a) -d);
b) rezultatele cercetării au potenţialul de a produce beneficii reale şi directe pentru sănătatea sa;
c) cercetarea nu se poate efectua cu o eficacitate comparabilă pe subiecţi capabili să îşi dea
consimţământul;
d) autorizarea necesară prevăzută la art. 43 lit. c) a fost dată specific şi în scris;
e) persoana în cauză nu are obiecţii.
ARTICOLUL 45
Diligenţa medicului
Medicul este dator să depună toată diligenţa şi să stăruie pentru lămurirea tuturor împrejurărilor
de fapt şi de drept atunci când este implicat într-o activitate de cercetare medicală. În caz de
nevoie, pentru lămurirea deplină, medicul este dator să solicite sprijinul organismelor profesiei
medicale.
Cercetarea medicală
ARTICOLUL 46
Intervenţia asupra persoanei
• Nicio persoană nu va putea fi supusă experienţelor, testelor, prelevărilor, tratamentelor sau
altor intervenţii în scop de cercetare decât în condiţiile expres şi limitativ prevăzute de lege.
ARTICOLUL 47
Prelevarea şi transplantul de organe, ţesuturi şi celule de origine umană de la donatori în viaţă
• (1) Prelevarea şi transplantul de organe, ţesuturi şi celule de origine umană de la donatori în
viaţă se fac exclusiv în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, cu acordul scris, liber, prealabil
şi expres al acestora şi numai după ce persoana respectivă a fost informată, în prealabil,
asupra riscurilor intervenţiei. În toate cazurile, până în momentul prelevării, donatorul poate
reveni asupra consimţământului dat.
• (2) În afara cazurilor expres prevăzute de lege este interzisă prelevarea de organe, ţesuturi şi
celule de origine umană de la minori, precum şi de la persoane aflate în viaţă, dar lipsite de
discernământ din cauza unui handicap mintal, unei tulburări mintale grave sau dintr-un alt
motiv similar.
Cercetarea medicală
ARTICOLUL 48
Prelevarea de organe, ţesuturi şi celule umane de la persoane decedate
Prelevarea de organe, ţesuturi şi celule umane, în scop terapeutic sau
ştiinţific, de la persoane decedate se efectuează numai în condiţiile prevăzute
de lege, cu acordul scris, exprimat în timpul vieţii, al persoanei decedate sau,
în lipsa acestuia, cu acordul scris, liber, prealabil şi expres dat, în ordine, de
soţul supravieţuitor, de părinţi, de descendenţi ori, în sfârşit, de rudele în linie
colaterală până la gradul al patrulea inclusiv.
ARTICOLUL 49
Limitări ale cercetării medicale
• Sunt contrare scopului şi rolului profesiei de medic următoarele activităţi în domeniul
cercetării medicale:
• a) orice intervenţie medicală asupra caracterelor genetice prin care se urmăreşte modificarea
descendenţei unei persoane. Excepţie fac situaţiile care privesc prevenirea şi tratamentul
unor maladii genetice, situaţie în care se vor obţine toate autorizările adecvate;
• b) orice intervenţie prin care se urmăreşte crearea unei fiinţe umane genetic identică cu altă
fiinţă umană vie sau moartă;
• c) crearea de embrioni umani în scopuri de cercetare;
• d) orice intervenţie de natură a determina sexul viitorului copil. Excepţie fac situaţiile în care
în mod obiectiv este necesară determinarea sexului în scopul evitării unei boli ereditare grave
legate de sexul viitorului copil;
• e) examinarea caracteristicilor genetice ale unei persoane în alt scop decât medical şi strict în
condiţiile şi procedurile legale;
• f) orice intervenţie prin care s-ar urmări sau s-ar determina selecţia persoanelor ori s-ar
aduce atingere speciei umane;
• g) participarea sau implicarea într-o activitate de identificare a unei persoane pe baza
amprentelor sale genetice altfel decât în cadrul unei proceduri judiciare penale ori civile sau
în scopuri strict medicale ori de cercetare ştiinţifică, ambele efectuate strict în condiţiile legii;
• h) participarea la orice fel de acte care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale
corpului uman, elementelor sau produselor sale, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de
lege.
•
CAPITOLUL VII
Publicitatea activităţilor medicale
ARTICOLUL 50
Scopul publicităţii
(1) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este destinată să
asigure publicului informaţii cu privire la activitatea desfăşurată de
acestea.
(2) Publicitatea trebuie să fie veridică, neînşelătoare, să respecte
secretul profesional şi să fie realizată cu demnitate şi prudenţă.
(3) Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, toate menţiunile
laudative sau comparative şi toate indicaţiile referitoare la identitatea
pacienţilor sunt interzise.
(4) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot
fi folosite ca reclamă în scopul dobândirii de clientelă.
ARTICOLUL 51
Mijloacele de publicitate
(1) Formele de exercitare a profesiei de medic pot utiliza unul sau mai multe mijloace de publicitate,
respectiv:
a) plasarea unei firme;
b) anunţuri de publicitate, potrivit prezentului cod de deontologie medicală;
c) anunţuri şi menţiuni în anuare, cărţi de telefon şi baze de date cu profesioniştii din sectorul sanitar;
d) invitaţii, broşuri şi anunţuri de participare la conferinţe, colocvii etc., profesionale şi de specialitate;
e) corespondenţă profesională şi cărţi de vizită profesionale;
f) adresă de internet.
(3) În cadrul apariţiilor în mediile de informare, medicul va putea prezenta procedee de diagnostic şi
tratament, tehnici medicale specifice ori alte procedee şi mijloace de investigare, dar nu va putea folosi
acest prilej pentru a-şi face reclamă pentru sine sau pentru orice altă firmă implicată în producţia de
medicamente, suplimente alimentare ori dispozitive medicale.
ARTICOLUL 52
Firma
(1) Firma trebuie să aibă dimensiunile maxime de 40 x 80 cm şi va fi amplasată la intrarea
imobilului şi/sau a spaţiului ocupat în care forma de exercitare a profesiei îşi are sediul profesional
principal sau secundar ori birou de lucru.
(2) Firma cuprinde următoarele menţiuni:
a) Colegiul Medicilor din România;
b) structura teritorială a Colegiului Medicilor din România;
c) denumirea formei de exercitare a profesiei, inclusiv numele şi prenumele medicului, în cazul în
care acestea nu se regăsesc în denumire;
d) menţiuni privind identificarea sediului (etaj, apartament);
e) menţiuni privind specialităţile şi competenţele medicale şi, opţional, titlurile profesionale,
academice, ştiinţifice;
f) menţiuni privind sediul principal şi sediul secundar.
ARTICOLUL 53
Publicitatea prin mijloacele media
(1) Formele de exercitare a profesiei pot publica anunţuri în mica sau în marea publicitate.
(2) Anunţurile publicate în anuarele profesionale privesc activitatea formelor de exercitare a
profesiei, numele şi principalele specialităţi şi competenţe în care medicii îşi desfăşoară
activitatea, precum şi programul de activitate.
Publicitatea activităţilor medicale
ARTICOLUL 54
Corespondenţa
(1) Corespondenţa formei de exercitare a profesiei poate cuprinde:
a) numărul de telefon, fax, adresa de internet şi adresa electronică (e-mail);
b) indicarea sediului principal şi, după caz, a sediului secundar şi/sau a altui loc de
muncă;
c) specialităţile şi competenţele medicale;
d) titlurile academice, ştiinţifice sau profesionale;
e) sigla formei respective de exercitare a profesiei.
(2) Cărţile de vizită profesionale ale medicului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul
formei respective de exercitare a profesiei pot cuprinde menţiunile permise
corespondenţei, precum şi calitatea medicului în forma de exercitare a profesiei.
Publicitatea activităţilor medicale
ARTICOLUL 55
Pagina web
(1) Medicii, precum şi formele de exercitare a profesiei pot avea un website care poate
cuprinde menţiuni referitoare la activitatea desfăşurată, precum şi pe cele permise
corespondenţei ori publicităţii.
(2) Conţinutul şi modul de prezentare a adresei de internet trebuie să respecte
demnitatea şi onoarea profesiei, precum şi secretul profesional.
(3) Pagina web nu poate cuprinde nicio intercalare cu caracter de reclamă sau menţiune
publicitară pentru un produs sau serviciu diferit de activităţile pe care are dreptul să le
furnizeze medicul sau respectiva formă de exercitare a profesiei.
(4) Pagina web nu poate conţine legături către alte adrese al căror conţinut ar fi contrar
principiilor esenţiale ale profesiei de medic.
(5) Pentru realizarea cerinţelor menţionate la alin. (4), medicul sau forma de exercitare a
profesiei deţinătoare a paginii web trebuie să asigure în mod regulat vizitarea şi evaluarea
paginilor proprii şi a paginilor la care este permis accesul pe baza legăturilor realizate prin
intermediul adresei proprii şi trebuie să dispună fără întârziere eliminarea lor în cazul în
care conţinutul şi forma acestora sunt contrare principiilor esenţiale privind exercitarea
profesiei de medic.
CAPITOLUL VIII
Judecarea cauzelor deontologice
ARTICOLUL 56
Celeritatea
(1) Cercetarea şi analiza oricărei sesizări privind existenţa unei posibile încălcări a
dispoziţiilor prezentului cod de deontologie medicală se fac cu celeritate de către
persoanele desemnate cu cercetarea faptei ori de către cei cărora le-au fost solicitate
date în legătură cu soluţionarea sesizării, fiind obligate să acţioneze cu maximă
diligenţă, netergiversând sau prelungind realizarea atribuţiilor, respectiv comunicarea
datelor solicitate.
(2) În adresa de solicitare a unor date şi informaţii necesare soluţionării cauzei
disciplinare se va indica data până la care urmează să se facă comunicarea datelor sau
informaţiilor solicitate.
ARTICOLUL 57
Prezumţia de nevinovăţie
(1) Cercetarea şi analiza oricărei sesizări se vor face având în vedere şi respectând
prezumţia de nevinovăţie a medicului.
(2) Persoanele desemnate cu cercetarea sesizării ori membrii comisiei de disciplină vor
acţiona cu tact şi moderaţie, fără a se antepronunţa sau a emite opinii personale în
niciun mod şi în niciun sens pe timpul soluţionării sesizării.
Judecarea cauzelor deontologice
ARTICOLUL 58
Imparţialitatea
(1) Persoana desemnată cu cercetarea faptei reclamate ori membrii comisiei
de disciplină care are/au vreun interes personal în cauză, în orice mod, ori
are/au legături de rudenie cu medicul care face obiectul cercetării sau cu
persoana care a făcut reclamaţia îl va/vor informa pe preşedintele comisiei de
disciplină, care va decide, după caz, menţinerea sau înlocuirea persoanei în
cauză.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în situaţia existenţei unor situaţii
conflictuale.
(3) Nicio persoană implicată în cercetarea sau soluţionarea cauzei disciplinare
nu va putea face declaraţii publice cu privire la cauza respectivă până la
soluţionarea ei definitivă.
Judecarea cauzelor deontologice
ARTICOLUL 59
Contradictorialitatea scrisă
• (1) Comisia de disciplină va stărui pentru obţinerea în scris a poziţiei fiecărei părţi
implicate în cauza disciplinară.
• (2) Contradictorialitatea orală directă se va desfăşura doar în condiţiile în care
pentru soluţionarea cauzei este strict necesară, neputându-se soluţiona cauza
altfel. În acest caz, preşedintele şedinţei va acţiona cu tact şi înţelegere, fiind
interzise adresările directe între persoanele implicate sau emiterea de către
membrii comisiei de disciplină a unor aprecieri ori opinii în legătură cu cauza
respectivă.
ARTICOLUL 60
Opinia de specialitate
• (1) În funcţie de cauza supusă cercetării disciplinare, comisia de jurisdicţie
profesională şi/sau comisia de disciplină pot/poate solicita o opinie de specialitate
de la medici specialişti cu reputaţie în domeniu.
• (2) Dispoziţiile art. 57 se aplică şi în ceea ce priveşte specialiştii.
Judecarea cauzelor deontologice
ARTICOLUL 61
Desfăşurarea audierilor
ARTICOLUL 62
Aplicarea codului de deontologie medicală
Prezentul cod de deontologie medicală se aplică tuturor medicilor care
exercită profesia pe teritoriul României, indiferent de forma de organizare,
sursa finanţării sau de caracterul permanent, temporar ori ocazional al
activităţii.
Aprobat prin Hotărârea Adunării Generale Naționale a Colegiului Medicilor din România nr. 3/04.11.2016,
publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 981 din 07.12.2016 și intra în vigoare de la data de 06.01.2017
INFECTIILE ASOCIATE ASISTENTEI
MEDICALE
-IAAM-
Infecţiile Asociate Asistenţei Medicale (IAAM) sunt o problema
prioritară în sănătatea publică prin:
consecinţele pe care le generează (morbiditate, mortalitate)
crearea premiselor pentru dezvoltarea fenomenului de emergenţă
(apariţie) a microorganismelor multiplurezistente.
Supravegherea IAAM
Absolut necesară deoarece:
• permite colectarea informaţiilor epidemiologice necesare pentru
• aplicarea unor măsuri de prevenţie în funcţie de nivelul de risc infecţios din unităţile care asigură
îngrijirile de sănătate, dar și
• stabilirea politicilor operaţionale prevenţionale.
Obiective:
Informarea personalului medical şi de îngrijire, a persoanelor din managementul unităţilor medicale,
în privinţa IAAM, a rezistenţei microorganismelor circulante, pentru luarea unor măsuri adecvate de
prevenţie şi control;
Identificarea necesităţii unor noi programe de prevenţie şi control
Supravegherea zonelor în care sunt îngrijiţi bolnavii, în funcţie de nivelul de risc (harti de risc),
pentru limitarea IAMM
Informarea personalului medical şi de îngrijire, a persoanelor din managementul unităţilor medicale,
în privinţa IAAM, a rezistenţei microorganismelor circulante, pentru luarea unor măsuri adecvate de
prevenţie şi control, are ca scop:
Numarul cazurilor de infectii dobandite in spital poate sa creasca atunci cand exista situatii cand
– din acest motiv, unele bacterii ajung sa fie rezistente la mai multe tipuri de antibiotice.
≥ 1 din următoarele semne şi simptome ≥ 2 din următoarele (fără altă cauză): exclusa din supravegherea infectiilor dobandite in ATI
•febră (>380 C), •Febră (> 380C)
•disurie, •Disurie
•polakiurie sau •Polakiurie
•tensiune suprapubiană •Tensiune suprapubiană
plus plus
• urocultură pozitivă( ≥105 microorganisme / ml cu ≤ ≥ 1 un criteriu din următoarele:
2 specii de microorganisme ) test urină rapid pozitiv
piurie
microorganisme vizibile la coloraţia gram
a urinei necentrifugate
cel puţin 2 uroculturi în care se izolează
repetat acelaşi patogen - diagnostic de
infecţie de tract urinar pus de medic
medicul va institui terapie adecvată pentru o
infecţie de tract urinar
PNEUMONIE ASOCIATĂ ASISTENŢEI MEDICALE
Pneumonia se defineşte prin îndeplinirea concomitentă
a criteriului 1.radiologic (opacitate/opacitati parenchimatoase) şi a celui
2. clinic (frison, febra, tuse, expectoratie, junghi)/
3. microbiologic.
PN1 PN2 PN3 PN4 PN5
Culturi cantitative pozitive din Culturi cantitative pozitive din Unul dintre următoarele teste cultură pozitivă din spută sau fără probe microbiologice
probe recoltate din tractul probe din tractul respirator pozitive din secreţii din tractul respirator pozitive
respirator inferior cu risc de inferior cu risc de contaminare ▪ hemoculturi pozitive care nu inferior (calitativ)
contaminare minim mai ridicat sunt corelate cu altă sursă de
▪ lavaj brohoalveolar ≥ 104 ▪ culturi cantitative din probe infecţie
unităţi formatoare de colonii recoltate din tractul respirator ▪ culturi pozitive din lichidul
(UFC)/ml sau ≥ 5% din celulele inferior ( ex. secreţie traheală) ≥ pleural
obţinute prin lavaj bronho- 106 UFC/ml ▪ culturi pozitive din puroiul
alveolar care conţin bacterii extras din abcese pleurale sau
intracelulare la examenul pulmonare
microscopic direct ▪ examen histologic pulmonar
▪ proba recoltată cu perie caracteristic pentru pneumonie
bronşică (PB Wimberley) ▪ examene pozitive pentru
≥ 103 UFC/ml pneumonie cu virusuri sau
▪ aspirat distal protejat (ADP) germeni particulari (ex.
≥ 103 UFC/ml Anticorpi anti-Legionella,
Aspergilius, mycobacteria,
mycoplasma, Pneumocistis
carinii
INFECŢII DE PLAGĂ CHIRURGICALĂ
Infecţie plagă superficială Infecţie plagă profundă Infecţie de organ/cavitate
• apare în decurs de 30 de zile după • apare în decurs de 30 de zile de la operaţie • apare în decurs de 30 de zile de la operaţie
intervenţia chirurgicală ŞI ŞI ŞI
• se limitează numai la piele şi ţesutul • infecţia pare a fi corelată cu operaţia ŞI • infecţia poate fi corelată cu operaţia ŞI
subcutan SAU • infecţia cuprinde ţesuturile moi profunde • infecţia cuprinde oricare parte anatomică
• cel puţin una din următoarele caracteristici: (fascia, muşchi) ale inciziei ŞI (ex. organ şi spaţiu) altele decât incizia
1. secreţi purulente • cel puţin una din următoarele: iniţială ŞI
2. izolarea unui microorganism dintr-o cultură 1.secreţii purulente • cel puţin una din următoarele:
din fluid/ţesut 2. dehiscenţa spontană sau deschiderea 1.puroi obţinut dintr-un dren situat într-o rană
3. cel puţin unul din următoarele semne sau deliberată de către chirurg a plăgii operatorii prin înţepare a organului/spaţiului
simptome: durere sau tensiune, edem localizat, când pacientul prezintă următoarele semne şi 2. izolarea unui microorganism dintr-o cultură
roşaţă sau căldură ŞI deschiderea deliberată a simptome: febra (>38*C), durere localizată sau din organ/cavitate recoltate aseptic
plăgii de către chirurg în cazul în care culturile tensiune în cazul în care culturile sunt negative 3. un abces sau alte evidenţe de infecţie care
sunt negative 3. un abces sau alte evidenţe de infecţie implică organul/cavitatea.
4. diagnostic de infecţie superficială de plagă 4. diagnosticul chirurgului sau al medicului 4. diagnosticul chirurgului sau al medicului
pusă de chirurg sau medicul curant curant curant
INFECŢII ASOCIATE CATETERULUI VENOS CENTRAL (CRI)
CRI1-infecţie locală (fără pozitivarea CRI2- infecţie generalizată asociată cu CVC CRI3- septicemie asociată CVC cu diagnostic
hemoculturii) (fără hemocultură pozitivă) etiologic
cultură cantitativă de pe cateter venos central cultură cantitativă de pe CVC ≥ 103 UFC/ml
septicemie apărută cu 48 de ore înainte sau
(CVC) ≥ 103 UFC/ml după îndepărtarea cateterului
ŞI
SAU SAU culturi pozitive cu acelaşi microorganism:
- cultură cantitativă de pe CVC ≥ 103 UFC/ml sau
cultură semicantitativă de pe CVC ≥ 15 cultură semicantitativă de pe CVC ≥ 15 cultură semicantitativă din CVC ≥ 15UFC/placa
UFC/placa UFC/placa SAU
- raportul dintre numărul de microorganisme
ŞI ŞI obţinute prin hemocultura cantitativă din CVC şi
hemocultura periferică > 5
- puroi/inflamaţie la nivelul inserţiei - atenuarea simptomatologiei la 48 de ore de la SAU
dispozitivului îndepărtarea cateterului - întarziere diferenţială a pozitivării
hemoculturilor: hemocultura din CVC se
pozitivează cu 2 sau mai multe ore înaintea
celei din hemocultura periferică (hemoculturi
prelevate în acelaşi timp)
- cultură pozitivă cu acelaşi microorganism din
secreţia purulentă de la locul de inserţie
Sepsis
Pacient care are cel puţin o hemocultură pozitivă pentru un patogen identificat
SAU
Pacient care are cel puţin unul din următoarele: febră (>380C), frisoane sau hipotensiune
ŞI
- 2 hemoculturi pozitive pentru germeni care fac parte din flora normală a tegumentului (din 2 probe separate de sânge în decurs
de 48 de ore ex. Staphilococcus aureus - coagulazo negativ, Micrococcus sp., Bacillus sp., Corynebacterium sp.)
Sepsis:
- primar (sepsis cu origine necunoscută sau asociată cateterului)
- secundar (secundar unei infecţii cu altă localizare)
Colonizare/contaminare/ purtator
Y 95 – afectiuni nosocomiale .
Alti factori legati de cauza de morbiditate si mortalitate– nu
se codifica in practica curenta.
J15.0 – Pneumomia cu Klebsiella
J15.1- Pneumonia cu Pseudomonas
B96.5 – Boli cu Pseudomonas
J.15.8 – Pneumonii bacteriene
J.12.8 – Pneumonii virale
A014.7 – Enterocolita cu Clostridium
A04.4 – Infectii enteropatogene prin E.coli
• In Europa, prevalenţa observată, intervalul de incredere 95% şi
prevalenţa estimată a IAAM în spitalele europene incluse în PPS, în
perioada 2011-2012
• In Romania in anul 2014, IAMM au avut o incidenta calculata (dupa
raportatile statistice) de 0,25 % din pacientii externati.
• Raportul Centrului European al BolilorTransmisibile :
– anual, aproximativ 3 milioane de persoane din Uniunea Europeană se îmbolnăvesc de o IAAM,
• iar în jur de 50.000 de persoane mor anual din această cauză.
– Date mai credibile au fost furnizate in 2012 intr-un studiu european, procentul minim de IAAM in Romania ar putea fi de 2,7 % ( aprox. 100.000 cazuri/an)
• Dacă în America, un spital care raportează IAAM este premiat pe motiv de spirit civic,
– in spitalele din România exista tendinta a subestimare care se asociaza deficientelor metodologice reale ale sistemului de raportare.
Masurile prin care pot fi prevenite infectiile Dincolo de
nosocomiale
• existenta unor remedii
Unele dintre masurile generale pentru a controla – mai vechi, precum antibioticele, sau
raspandirea acestor tipuri de infectii sunt:
– mai noi, precum textilele medicale impregnate cu substante anti-
- Analizarea secţiilor cu risc crescut (ATI, chirurgie, bacteriene,
ginecologie, n.n., oncologie), pentru a se vedea
• prevenirea eficace a infectiilor nosocomiale continua sa depinda, intr-o foarte
daca persoanele cu o infectie dobandita in spital
mare masura,
trebuie sa fie izolate de ceilalti pacienti;
– de spalarea atenta a mainilor inainte si dupa orice operatiune desfasurata
- Identificarea tipului de izolare necesara pentru in timpul actului medical din spitale, dar si de
acel pacient, pentru ca masura ajuta la protejarea
altor pacienti si reduce riscul de infectie; – educarea pacientilor si vizitatorilor din spitale in aceasta privinta.
De asemenea,
- Observarea igienei mainilor, ceea ce implica
spalarea mainilor inainte si dupa atingerea • educarea populatiei pentru a limita consumarea excesiva a antibioticelor este o
oamenilor din spital; masura care poate da rezultate semnificative, insa numai pe termen mediu si
lung.
- Personalul medical trebuie sa poarte
echipamentul potrivit, cum ar fi manusi, halate si Astfel de eforturi ar trebui desfasurate sistematic si continuu la nivelul societatii,
masti medicale; beneficiile lor fiind de importanta vitala pentru sanatatea pacientilor, contribuind,
de asemenea, si la
- Curatarea corespunzatoare a suprafetelor, la
intervalul de timp recomandat. • reducerea semnificativa a costurilor ingrijirilor medicale si altor costuri adiacente
rezultate din prelungirea duratei de incapacitate a acestora.
Concluzii RAPORTARE
1. Reusita actiunile privind Politicile de sanatate consta
DIAGNOSTIC
• si in eficienta sistemului de raportare a cazurilor de boala
1. Diagnosticul IAAM se stabileste pe baza unor criterii complexe:
1. clinice,
2. Subraportarea IAAM este o realitate in Romania si este datorata :
2. epidemiologice,
- neaplicarii standadelor de definire a cazurilor (necunoastere,
3. microbiologice si
indiferenta);
4. imagistice
- mentimerea limitarii in ceea ce privesc posibilitatile de investigare
2. Cunosterea definitiilor standard (OMS, MS, CDC,ECDC) este o
avansata clinica, microbiologica si epidemiologica;
necesitate pentru practica clinică,
- deficiente metodologice privind raportarea prin utilizarea unor coduri
• pentru identificarea precoce a cazurilor probabile de IAAM si
stabilirea corectata a diagnosticului in cazurile certe de boala care nu sunt corect consemnate
II. Anamneza
III. Examenul obiectiv
IV. Rezultatele investigaţiilor clinice şi paraclinice
– Cazurile aduse în stare de inconştienţă sau care nu-şi pot dovedi identitatea sunt
reţinute pentru acordarea îngrijirilor de urgenţă, dar în acelaşi timp sunt anunţate
organele de drept pentru identificarea lor.
• Vârsta este importantă, deoarece unele boli au o incidenţă mai mare în anumite
perioade ale vieţii sau evoluţia lor este particulară în anumite decade.
Astfel:
– reumatismul articular acut apare
• până la 25 ani;
– artrozele, ateromatoza, adenomul de prostată şi cancerele
• sunt apanajul vârstei a 3-a;
– diabetul zaharat şi HTA au o evoluţie mai severă la tineri, în timp ce bolile
infecţioase sunt mai grave la bătrâni.
• Diagnosticul de internare
– este reprezentat de diagnosticul clinic suspicionat de medicul specialist în
urma anamnezei şi examenului obiectiv efectuate la primul contact cu
bolnavul.
• Diagnosticul la 72 ore
– reprezintă diagnosticul clinic formulat de medicul curant în momentul în
care acesta primeşte primele rezultate de la investigaţiile clinico-
paraclinice efectuate în spital.
Caseta pentru diagnostice
• Diagnosticul la externare este reprezentat de diagnosticul
complet de boală formulat de medic în momentul externării
pacientului.
• Acest diagnostic este alcătuit din:
– diagnosticul bolii principale,
– diagnosticele complicaţiilor bolii principale şi
– diagnosticele bolilor asociate.
Motivele internării
Istoricul bolii
Antecedentele pacientului
• A. Motivele internării
• Motivele internării se referă la principalele cauze care îl aduc pe bolnav la
internare sau la motivele care-l determină să se adreseze medicului. De regulă, ele
sunt simptomele şi semnele care-l deranjează cel mai mult pe acesta. Ele pot fi
obţinute de la pacient folosind întrebări de tipul: „Ce vă supără cel mai rău / tare?”,
„Ce va determinat să veniţi la spital?” etc.
• Aceste manifestări trebuie sistematizate, ordonate şi grupate pe organ sau grupe
de afecţiuni, astfel încât să realizeze o orientare cât mai clară despre boală sau
bolnav.
• Aceste motive trebuie să se refere la episoadele care aduc pacientul la medic şi la
afecţiunile concomitente pe care acesta le prezintă.
MOTIVELE INTERNĂRII
• În practică întâlnim patru situaţii concrete referitoare la motivele
de internare.
o Aparatul respirator:
Tuşiţi?
Expectoraţi? Mucos, puroi sau sânge?
Vă sufocaţi?
Sforăiţi noaptea?
Aţi avut şi o respiraţie şuierătoare când v-aţi sufocat?
Aţi avut febră?
Transpiraţi noaptea?
Aveţi durere la nivelul toracelui?
Aţi efectuat o radiografie pulmonară?
Aţi avut pneumonie sau tuberculoză pulmonară?
• Aparat cardiovascular:
Aţi avut durere la nivelul toracelui, gâtului sau braţului stâng?
Aţi avut lipsă de aer?
Aţi fost trezit din somn de o sufocare?
Puteţi sta culcat fără să vă sufocaţi?
Aţi avut picioarele umflate?
Aţi avut bătăi rapide sau neregulate la inimă?
Aveţi dureri în picioare la efort?
Aveţi mâini sau picioare reci sau vineţii?
Aţi avut: reumatism articular acut, infarct miocardic sau HTA?
• Aparatul digestiv:
Aveţi tulburări digestive?
Aţi avut vreo durere sau disconfort abdominal?
Aţi avut senzaţia de balonare?
S-a modificat recent tranzitul intestinal?
Câte scaune aveţi pe zi sau săptămână?
Aţi pierdut sânge prin scaun?
Aţi avut scaun negru?
Aveţi dificultăţi de înghiţire?
S-a modificat apetitul?
Aveţi arsuri epigastrice?
Aţi avut ochii sau pielea sau urina galbene?
Aţi avut: hepatită acută, ulcer sau colită?
o Aparat urogenital.
Aveţi dificultăţi sau durere la urinat?
Urinaţi mai mult sau mai puţin ca de obicei?
S-a schimbat culoarea urinii?
S-a modificat jetul urinar?
Există întârzieri înainte de a începe să urinaţi?
Jetul este sub formă de picături spre sfârşit?
Aţi observat sânge în urină?
Aţi avut infecţii urinare?
Ciclurile menstruale sunt regulate?
Aveţi dureri sau scurgeri mari la menstră?
o Sistemul endocrin:
Aţi avut umflătură la baza gâtului?
Vă tremură mâinile?
Preferaţi vremea rece sau caldă?
Aţi observat că transpiraţi mai mult?
V-a supărat vreodată oboseala?
S-a modificat aspectul: feţei, părului, pielii sau vocii?
Sunteţi mai însetat în ultima vreme?
o Sistemul nervos:
• Simptomatologia actuală
• În finalul istoricului, într-o singură frază vor fi
inserate cronologic principalele manifestări
care au determinat pacientul să se adreseze
medicului.
EXEMPLU PRACTIC DE ISTORIC
• În cazul bolilor cronice episodice (astm bronşic, angină pectorală, ulcer duodenal,
ciroză hepatică), istoricul poate fi relatat în două moduri: fie se prezintă boala de la
debutul ei cu toate etapele evolutive importante până în prezent şi abia apoi se prezintă
episodul actual, care a determinat pacientul să se prezinte la spital; fie întâi se prezintă
episodul actual cu factorul declanşator al acestuia şi, ulterior, se relatează boala de la
debut până în prezent, cu etapele importante din evoluţia ei (etape care, de regulă,
reprezintă complicaţii ale bolii).
• Antecedentele cuprind toate datele privitoare la bolnav sau rudele de gradul I, care ar
putea avea legătură cu patologia actuală. Antecedentele oferă informaţii despre
predispoziţia pacientului spre anumite boli, prin definirea capitalului genetic şi patologic
anterior al acestuia.
• Oferă informaţii despre zestrea genetică (factori de risc genetici) pe care o deţine
pacientul respectiv şi care ar putea facilita apariţia anumitor afecţiuni.
• În antecedentele familiale ale fiecărui pacient trebuie căutate 2 categorii mari de
afecţiuni:
• Bolilor infecţioase:
• Deprinderile nocive
Pacienţii vor fi întrebaţi despre abuzul de:
• fumat (numărul zilnic de ţigări fumate şi tipul de ţigări fumate, durata în ani a perioadei de fumat ) care
predispune la: bronşita cronică, cancerul bronhopulmonar, laringian şi vezical;
• alcool (cantitatea zilnică consumată, tipul de alcool consumat în mod preferenţial şi durata consumului), avînd în
vedere că alcoolismul cronic predispune la apariţia: hepatitei şi cirozei hepatice alcoolice, cardiomiopatiei
dilatative şi a polineuropatiei periferice toxico-carenţiale;
• droguri (modul de administrare, tipul şi dozele administrate) duce la apariţia dependenţei şi a unor multiple
complicaţii: respiratorii, cardiace, renale şi neuropsihice;
• medicamente (aspirina favorizează hemoragia digestivă superioară, fenacetina predispune la nefropatie
tubulointerstiţială).
MEDICAMENTELE FOLOSITE ÎN MOD CRONIC
Pacienţii vor fi interogaţi în ceea ce priveşte medicaţia folosită curent, având în vedere că
pacienţii pot acuza manifestări legate de reacţiile adverse ale medicaţiei folosite
ameţeala datorită hipotensiunii ortostatice generată de hipotensoare;
cefaleea datorită nitroderivaţilor sau blocanţilor de calciu folosite în patologia cardiacă;
transpiraţiile reci, difuze, instalate brusc datorită hipoglicemiei induse de insulină sau
antidiabetice orale;
alergodermia secundară în special antiinflamatoarelor şi antipireticelor;
bronhospasmul indus de beta-blocante;
fibroza pulmonară difuză şi hipertiroidia secundare tratamentului prelungit cu amiodaronă;
tahiaritmiile induse de teofilină;
ulcerul duodenal declanşat de antiinflamatoarele nesteroidiene şi steroidiene;
hepatita colestatică indusă de tuberculostatice;
nodulii hepatici induşi de anticoncepţionalele de sinteză;
nefropatia tubulointerstiţială generată de fenacetină şi substanţele iodate;
trombozele venoase profunde la pacientele care folosesc anticoncepţionale;
depresia secundară tratamentului cu betablocante sau interferon.
II. EXAMENUL OBIECTIV
• Indiferent de boala pentru care s-a internat, bolnavul trebuie examinat
corect, complet, sistematic după un plan prestabilit, cu o grijă deosebită
pentru organul afectat, examinând pe rând toate aparatele şi sistemele.
• Examenul pe segmente este mai comod pentru pacient, dar mai puţin
funcţional şi necesită mai multă experienţă. Se începe cu examinarea
generală şi se continuă cu examenul capului, gâtului, membrelor
superioare, toracelui, abdomenului, membrelor inferioare şi se termină
cu examinarea pacientului în ortostatism.
• Sistem muscular:
• normotrof (normal reprezentat), normoton, normokinetic; (ex. reducerea maselor
musculare la nivelul centurilor /hipotonie sau hipertonie elastică /plastică, scăderea forţei
musculare la nivelul grupelor musculare).
• Sistem osteo-articular:
• osos integru clinic (durere la nivelul femurului drept/formaţiune tumorală, dură, dureroasă
la nivelul femurului drept / lipsă de substanţă la nivelul calotei craniene); articulaţii cu volum
normal, cu mobilitate păstrată, nedureroase (durere de tip mecanic la nivelul coloanei
cervicale/genunchilor, cu reducerea mobilităţii - reducerea mişcărilor de flexie-extensie cu
.... grade; durere de tip inflamator la nivelul genunchilor; şoc rotulian prezent, genunchi
drept mărit, cald, dureros, cu reducerea mişcărilor de flexie-extensie cu .... grade).
EXAMENUL OBIECTIV
• Aparat respirator:
• Căi respiratorii superioare (CRS) permeabile (obstrucţie parţială a foselor nazale prin
prezenţa de secreţii seroase);
şoc apexian în spaţiul V intercostal pe linia medio-claviculară stângă (ŞA situat în spaţiul intercostal
VI în afara l.m.c. stângi);
zgomote cardiace ritmice, AV ═ 80/min, cu intensitate egală (zgomote cardiace tahi-/ bradiaritmice;
zgomotul I cu intensitate variabilă de la un ciclu cardiac la altul/ zgomotul 2 accentuat în focarul
aortei/ zgomotul I diminuat în focarul mitralei/ zgomotul II accentuat în focarul pulmonarei);
fără fenomene stetacustice supraadăugate (suflu sistolic grad 2/6 în focarul mitralei, în „jet de
vapori“, iradiat în axilă, intensitate constantă/ suflu diastolic gradul 3/6 în focarul aortic, iradiat în
focarul Erb, dulce, aspirativ, intensitate descrescendo; suflu sistolic gradul 4/6 în focarul aortic, iradiat
în vasele de la baza gâtului, aspru, intensitate „crescendo-descrescendo“);
artere periferice pulsatile (puls slab la pedioase); TA = 140/60 mmHg; vene superficiale
permeabile(vene superficiale dilatate, varice hidrostatice gradul 2).
EXAMENUL OBIECTIV
• Aparat digestiv:
Cavitate bucală de aspect normal (buze uscate/palide; lizereu gingival cenuşiu; limbă de aspect normal
(saburală); dentiţie completă (cu lipsuri; proteză mobilă, proteză fixă); orofaringe normal colorat
(congestionat); (halenă hepatică/amoniacală/uremică);
deglutiţie fără dificultăţi (disfagie de tip superior/inferior pentru alimente solide, odinofagie);
Ficat: diametrul prehepatic 12 cm, suprafaţă netedă, consistenţă elastică, nedureros la palpare
(hepatomegalie cu diametrul prehepatic 14 cm, suprafaţă netedă, consistenţă crescută, margine
inferioară rotunjită/ hepatomegalie cu diametrul prehepatic 15 cm, suprafaţă neregulată, consistenţă
fermă, margine inferioară neregulată, ascuţită, ficat nedureros/ ficat mărit, dur, neregulat, sensibil
spontan şi la palpare).
Splina: percutabilă (10/6 cm), suprafaţă netedă, nedureroasă (splenomegalie grd. 1).
EXAMENUL OBIECTIV
• Aparatul urinar:
– manevra Giordano: negativă; (pozitivă la nivelul regiunii lombare drepte); rinichi
nepalpabili (rinichiul drept ptozat/ rinichiul drept mărit, dur, neregulat, dureros);
micţiuni fiziologice (polakiurie, disurie), diureza 1800 ml/zi (poliurie/oligurie), urină
limpede (piurie/ urină hipercromă, cu miros de ...).
• SNC şi analizatori:
– pacient orientat temporo-spaţial (confuz/obnubilat/dezorientat temporo-spaţial);
conştient (somnolent/comatos); poziţie activă (pasivă/particulară impusă de
contractură, opistotonus); tonus muscular normal (hipotonie/hipertonie); nervi
cranieni: relaţii normale (paralizie ne nerv oculo-motor stâng); ROT egale bilateral,
simetric; semnul Babinski negativ (reflex cutanat plantar: drept pozitiv).
• Tiroidă:
– nepalpabilă (mărită, suprafaţă netedă, consistenţă crescută, sensibilă la palpare)
III. REZULTATELE INVESTIGAŢIILOR DE SPECIALITATE ŞI PARACLINICE (PLANUL
DE EXPLORARE)
• Odată formulat diagnosticul clinic de sindrom se va întocmi un
– plan de explorare şi de
– examinări interdisciplinare, care pot fi grupate în:
III. Explorări de mare performanţă, care se efectuează doar în clinici cu dotare specială:
– Angiografie,
– Tomografie cu emisie de pozitroni,
– Biopsiile de organ.
IV. FOAIA DE TRATAMENT
Foaia de tratament
– este o anexă a foii de observaţie şi cuprinde:
• În evoluţia zilnică se consemnează date referitoare la: somn, starea generală, evoluţia
principalelor simptome şi semne clinice, parametrii fiziologici şi comportamentul
acestora la terapia administrată.
V. EPICRIZA
Epicriza
– reprezintă o sinteză a foii de
observaţie, în care sunt incluse:
• recomandările igienico-dietetice,
terapeutice şi fizicale care se impun la
externare.
Judeţul ……………………..........…….......…. Nr. înregistrare SC
Localitatea ..................................................... CNP pacient
Spitalul ............................................................
Întocmit de: ...............................................................
Secţia ................................................................ parafa medicului
...............................................................................................................................................................................................................
Consimţământul pentru intervenţie: ...........................................................................................................................................................................
medic operator principal ............................................................................................................................................
Echipa operatorie: medic operator II ........................................................... medic ATI ..........................................................
2........................................................................................................................................
medic operator principal ............................................................................................................................................
Echipa operatorie: medic operator II ........................................................... medic ATI ..........................................................
Starea la externare: vindecat (1); ameliorat (2); staţionar (3); agravat (4); decedat (5)
Tipul externării: externat (1); externat la cerere (2); transfer interspitalicesc (3); decedat (4)
Deces: intraoperator (1); postoperator: 0 – 23 ore (2); 24 – 47 ore (3); > 48 ore (4)
2
Data şi ora decesului: zi luna an ora
Investigaţii radiologice:
Denumirea Codul Nr.
7. .............................................................. ....................................................................................................
8. ............................................................. ....................................................................................................
9. ............................................................. ....................................................................................................
10. ............................................................. ....................................................................................................
11. ............................................................. ....................................................................................................
12. ............................................................. ....................................................................................................
3
17. ............................................................. ....................................................................................................
18. ............................................................. ....................................................................................................
ALTE OBSERVAŢII:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
ANAMNEZA: ...........................................................................................................................................................................................................................
a) Antecedente heredo-colaterale ..........................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
b) Antecedente personale, fiziologice şi patologice ................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
c) Condiţii de viaţă şi muncă .....................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
d) Comportamente (fumat, alcool etc.)
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
e) Medicaţie de fond administrată înaintea internării (inclusiv preparate hormonale şi imunosupresoare
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
4
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
EXAMENUL CLINIC GENERAL .............................................................................................................................................................................
EXAMEN OBIECTIV .........................................................................................................................................................................................................
Starea generală ...................................................................................................... Talie ....................................... Greutate ...............................
Starea de nutriţie .................................................................................. Starea de conştienţă ............................................................................
Facies .............................................................................................................................................................................................................................................
Tegumente .................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
Mucoase ......................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
Fanere ............................................................................................................................................................................................................................................
Ţesut conjunctiv-adipos ..................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
Sistem ganglionar ................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
Sistem muscular ....................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
Sistem osteo-articular .......................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................................................
EXAMEN ONCOLOGIC: .................................................................................................................................................................................................
1. Cavitatea bucală ............................................................................... ............................................................................... ...............................................
2. Tegumente ............................................................................... ............................................................................................ ..............................................
3. Grupe ganglioni palpabile ............................................................................... ............................................................................... ........................
4. Sân ............................................................................... ............................................................................................................. ...............................................
5. Organe genitale feminine ............................................................................... ............................................................................... .........................
6. Citologia secreţiei vaginale ............................................................................... ............................................................................... .........................
7. Prostată şi Rect ....................................................................................................... ............................................................................... .........................
8. Alte ............................................................................... .................................................................................................................................. .........................
…………................................................................................................. ............................................................................... ...........................................................
7
................................................................................................................. ............................................................................... ...........................................................
8
Semnătura şi parafa medicului,
......................................................
9
FOAIE DE TEMPERATURĂ ADULŢI
CNP
Anul ………… luna ………… Nr. foii de observaţie ………… Nr. salon ……….. Nr. pat …………..
Ziua
Zile de boală
Temp
Resp.
T.A.
Puls
D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S
35 30 160 41O
30 25 140 40O
25 20 120 39O
20 15 100 38O
15 10 80 37O
10 5 60 36O
Lichide ingerate
Diureză
Scaune
Dietă
10
FOAIE DE EVOLUŢIE ŞI TRATAMENT
DATA EVOLUŢIE TRATAMENT
11
Măsurarea și cântărirea
adultului
Scop
Această tehnică pune în evidență înălțimea și greutatea pacientului,
permițând calcularea indexului de masă corporală.
Îndicele de masă corporală (IMC) se calculează împărțind
greutatea (exprimată în kg) la înalțimea la pătrat (exprimată în m2 ):
IMC = m / (h2)
m [kg]
IMC[kg/m2] =
h2[m2]
Indice de masă corporală
Formula matematică pentru calcularea IMC-ului a fost determinată
în urmă cu aproape 200 de ani de către Lambert Adolphe Jacques
Quetelet.
Termenul „indice de masă corporală” a apărut pentru prima dată în
1972 în lucrarea științifică numită „indicies of Relative Weight and
Obesity”, scrisă de omul de știință Ancel Keys.
Începând cu anul 1985, IMC-ul a fost folosit de către
departamentul de sănătate a SUA pentru a defini obezitatea.
Standardul actual, definește obezitatea ca fiind un IMC de peste
30, care a fost impus începând cu anul 1998.
Valorile IMC-ului
Indicele de masă
Interpretare rezultat Risc de boală
corporală
m [kg]
IMC[kg/m2] =
h2[m2]
Indice de masă corporală
Formula matematică pentru calcularea IMC-ului a fost determinată
în urmă cu aproape 200 de ani de către Lambert Adolphe Jacques
Quetelet.
Termenul „indice de masă corporală” a apărut pentru prima dată în
1972 în lucrarea științifică numită „indicies of Relative Weight and
Obesity”, scrisă de omul de știință Ancel Keys.
Începând cu anul 1985, IMC-ul a fost folosit de către
departamentul de sănătate a SUA pentru a defini obezitatea.
Standardul actual, definește obezitatea ca fiind un IMC de peste
30, care a fost impus începând cu anul 1998.
Valorile IMC-ului
Indicele de masă
Interpretare rezultat Risc de boală
corporală
Amplitudinea (volumul)
• este determinată de cantitatea de sânge existentă în vase;
• este mai mare cu cât vasele sunt mai aproape de inimă;
• la arterele simetrice, volumul pulsului este egal.
• Modificări de amplitudine a pulsului
o puls filiform - volum redus, abia perceptibil;
o puls asimetric – volum diferit al pulsului la artere simetrice
Frecvența
Frecvenţa
o n.n. 130-140 p/m
o copil mic 100-120 p/m
o la 10 ani 90-100 p/m
o adult 60-80 p/m
o vârstnic >80-90 p/m
• Scopul= obtinerea de informatii necesare pentru stabilirea diagnosticului si urmarirea evolutiei bolilor
tubului digestiv si glandelor anexe acestuia.
Patologic: Patologic:
albiciaosa ca argila (icter mecanic), brun-inchis (icter foarte fetid (in cancerul colonului si rectului).
hemolitic);
neagra ca ”pacura”, moale, lucios, cu miros de
motorină (in cazul unor hemoragii in portiunea
superioara a tubului digestiv, manifestată prin
melenă);
rosie (in cazul hemoragiilor din portiunea inferioara a
tubului digestiv, care poartă numele de rectoragie).
8.Aspectul
Fiziologic: pastos-omogen
Patologic:
zeama de pepene sau supa de linte (in febra tifoida);
zeama de orez(in intoxicatii, sau holera)
9.Elemente patologice
mucus, puroi, sânge (in colite ulceroase, pseudomembranoase, cancer rectal sau intestinal, dizenterie);
resturi de alimente nedigerate (in pancreatite cronice);
grasimi nedigerate, paraziti intestinali, cazurile vor fi imediat raportate medicului
10. Notarea scaunelor
Scaun normal: I
Moale: /
Diareic: -
Mucus: X
Cu puroi: P
Cu sange: S
Grunjos: Z
Daca un scaun contine mai multe elemente ( de exemplu in acel scaun se observa atat mucus cat si sange)
atunci se noteaza XS si se incercuiesc cele doua litere pt. a stii ca este vorba de un scaun care contine doua
elemente , nu de doua scaune.
MĂSURAREA
DIUREZEI ȘI
NOTAREA GRAFICĂ
DEFINITIE: Diureza reprezinta cantitatea de urina emisa in 24 de ore.
SCOP:
Obtinerea datelor privind starea morfo-functionala a aparatului renal si asupra altor afectiuni;
Urmarirea bilantului circulatiei lichidelor in organism (intrari/iesiri sau ingestie/excretie);
Efectuarea unor determinari calitative si anume analize biochimice din cantitatea de urina emisa.
Materiale necesare:
• Vase gradate spalate si clatite cu apa distilata pentru a
nu modifica compozitia urinei.
Procedură:
• Colectarea incepe dimineata la o anumita ora (ex: ora 8:00) si se termina in ziua urmatoare la
acceasi ora.
• Bolnavul este informat asupra necesitatii si importantei colectarii corecte a urinei si asupra tehnicii
(ex: se educa bolnavul sa urineze numai in urinar si sa nu arunce urina);
• Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie, la bolnavul imobilizat la
pat se roaga sa urineze inainte de defecare, se arunca urina dupa prima emisie, apoi se colecteaza
in vasele gradate toate urinile emise pana a doua zi la aceeasi ora.
• Daca bolnavul se poate deplasa, acesta este rugat sa urineze dimineata la ora fixa, prima emisie sa o
arunce, iar restul emisiilor de urina sa le colecteze in decurs de 24 de ore.
• Asistenta medicala dezbraca manusile, se spala pe maini cu apa si sapun, noteaza in foaia de
temperatura urina colectata, trece la reorganizarea locului de munca.
• Vasele in care se face colectarea sunt etichetate cu numele bolnavului,a salonului, a patului și sunt
tinute la racoare si ferite de lumina pentru a preveni descompunerea urinei.
Volumul urinii
Valori fiziologice:
femei: 1000-1400ml urina/24h
barbati:1200-1800ml urina/24h.
Valori patologice:
peste 3000 ml uirna /24h (poliurie).
sub 1000 ml/24h (oligurie).
absenta urinei in vezica/24h (anurie).
Aspectul urinii
Fiziologic: culoare galben deschis sau brun inchis (urina
concentrata), aspect hiperstenuric.
Patologic:
Culoare brun inchisa si spuma – icter;
Culoare rosie deschisa pana la rosu inchis – hematurie;
Culoare albastru verzui, dupa un tratament cu albastru
de metil;
• Dacă nu sunteți de acord cu furnizarea datelor personale, Spitalul Clinic .... prin
intermediul direcțiilor/serviciilor/birourilor/secțiilor /compartimentelor/
laboratoarelor/ unitatea de primiri urgențe din structura sa,
7/30/2021 3
Urinary Catheter
Dr. Frederick Foley
• Developed in the 1920s
by Dr. Frederick Foley
7/30/2021 4
What is a urinary catheter
A urinary catheter
is any tube placed
in the body to
drain and collect
urine from the
bladder
7/30/2021 5
INDICATIONS FOR CATHETERISATION
7/30/2021 6
Specific indications
Monitor urinary output
Healing after lower urinary tract surgery/trauma
Evacuate the bladder when the urine contains particulate
matter, especially in combination with simultaneous
irrigation (post transurethral resection, blood
clot/purulent material evacuation)
Collect of microbiologic clean urine (uncooperative
patients because of age or mental status or comorbidities
that prevent voluntary voiding)
Measure postvoid residual urine volume (PVR) for
diagnostic purposes
7/30/2021 7
Specific indications
Provide access to the bladder for urinary tract imaging
studies such as cystography, which requires the
instillation of radiographic contrast material
Urodynamic testing for physiologic assessment of voiding
function requires a pressure monitoring urinary catheter
Instillation of pharmacologic agents for local therapy of
some bladder pathologies such as:
chemo/immunotherapy for non muscle invasive bladder
cancer (mitomycin, BCG),
interstitial cystitis (dimethyl sulfoxide – DMSO)
7/30/2021 8
Matters to consider for Catheterization
- Documentation
7/30/2021 10
Catheter selection
The size and type of urinary catheter used depends on the
indication for catheter insertion, age of the patient, and type
of fluid expected to be drained.
Catheter size is measured in the Charrière/French scale,
whereby one Fr or Ch is equal to 0.33 mm. This
measurement indicates the total diameter of the catheter
and not the lumen size (lumen usually ½).
As a general rule, catheter size should be the smallest
size that can accomplish the desired drainage:
• 6 - 10 Fr pediatric catheters (age dependent)
• 12 - 16 Fr for clear urine, no urologic conditions
• 16 - 18 Fr standard for urinary retention in men
• 20 - 26 Fr for thick pus or blood-filled urine (postop)
7/30/2021 11
Color code of catheters – better/quicker choice
7/30/2021 12
CATHETER MATERIAL
Modern urinary catheters are most frequently made of
latex, rubber, silicone, and polyvinylchloride (PVC).
Rubber and latex catheters are often chosen for
short-term drainage.
Silicone catheters are indicated when there is
rubber/latex sensitivity or allergy and are particularly
suited for patients requiring a longer indwelling time.
Silicone is relatively inert with less tissue reaction,
and is associated with less bacterial adherence than
other catheter materials - lower incidence of UTI
7/30/2021 13
CATHETER COATING
Bacterial coating catheters as a method of reducing
catheter-associated urinary tract infection (CAUTI) by
bacterial interference is a novel approach that has
shown promise involving the use of Escherichia coli –
coated catheters.
The rationale is based on natural competition by
nonpathogenic bacteria over-powering pathogenic
bacteria that may enter the urinary tract.
7/30/2021 14
CATHETER NO OF CHANNELS
SINGLE LUMEN: simple
bladder drainage or
irrigation/instillation
DOUBLE LUMEN: used to
permit addition of an inflatable
retention balloon
TRIPLE LUMEN: for
simultaneous drainage and
irrigation (to drain thick fluids
like pus or blood)
24-Fr three-way catheter has a smaller internal drainage diameter than a 24-
Fr two-way, which has a narrower lumen than a 24-Fr one-way catheter !!!
7/30/2021 15
CATHETER TIP SHAPE
BLUNT STRAIGHT TIP:
most common (Foley)
7/30/2021 16
TECHNIQUE OF CATHETER INSERTION
POSITION OF PATIENT
7/30/2021 17
LOCAL ANESTHETIC ???
Lidocaine based hydro-soluble gels
Not always required – only if
difficult/repeated procedure is expected
Requires 5-10 min of mucosa exposure,
sufficient volume (min 10 mL) and slow
instillation time (> 3 - 10 seconds) to
have the best effect.
Cooling the gel to 4° C diminishes the
discomfort of lidocaine gel instillation,
probably due to a cryo-analgesic effect.
7/30/2021 18
ANATOMIC CONSIDERATIONS
MALE: FEMALE:
18 to 20 cm in length 3.5 to 4 cm long
Variable diameter 6-7 mm Larger diameter 8-9 mm
Sigmoid shape with a Slight posterior inclination
proximal curve at the
peno-bulbar junction and a
distal curve at the bulbo-
membranous junction
7/30/2021 19
Structure of Foley Catheter
7/30/2021 20
7/30/2021 21
PROCEDURE – patient positioning
7/30/2021 22
hand preparation/gloving
7/30/2021 23
site cleaning/disinfection
7/30/2021 24
site sterile draping
7/30/2021 25
Lubricant/anesthetic gel insertion
7/30/2021 26
gentle catheter insertion
7/30/2021 27
urine flows through catheter
7/30/2021 28
inflating the retention baloon
with 10 cc sterile saline
7/30/2021 29
foreskin repositioning
(to avoid paraphimosis)
7/30/2021 30
securing urine bag tube
7/30/2021 31
Gravity will help Bladder Draining
Gravity is important for drainage and the
prevention of urine backflow.
Ensure that catheter bags are always draining
downwards, do not become kinked and are
secured and below thigh level.
Metal or plastic hangers should be attached to the
side of the bed (not on the floor !!!).
Cloth bags tied to the bed to support the bags are
also available
7/30/2021 32
Rapid draining leads to Complications!
Rapid drainage of large
volumes of urine from
the bladder may result in
hypotension and/or
haemorrhage!
Clamp catheter if the
volume drained is
1000mls or greater!
After 20 minutes release
the clamp and allow
urine to drain again.
7/30/2021 33
Collection of urine from catheterised patients
The process of obtaining a sample of urine from a
patient with an indwelling urinary catheter must be
obtained from a catheter sampling port. The sample
must be obtained using an aseptic technique.
7/30/2021 34
Care of Indwelling Catheters
Indwelling catheters should be removed/replaced no latter
than 3 weeks! Urine bags should be replaced weekly
Care must be taken that catheter bags always drain downwards,
do not become kinked and are secured and below thigh level
Urine flow must be assessed permanently as catheters/tubing
may become obstructed by clots, crusts, kinks etc.
Good personal hygiene prevents the accumulation of bacteria,
reduces the risk of infection, and prevents odour
Every day, patient/nurse should wash around the catheter and
perineum with soap and water, rinse and dry these areas well.
Patient may shower while wearing the catheter. Sitting in the
tub, however, is not recommended.
7/30/2021 35
DIFFICULT CATHETERIZATIONS
Should be expected in old males with long urologic history
(BPH, strictures, surgery etc). Preparation !!!
To avoid urethral lesions, gentle insertion of the catheter
should always be performed!
If the catheter does not pass:
check patient positioning
use more lubricant
change catheter size (thin catheters are also less rigid!)
change catheter type (silicone is more rigid)
use curved tip catheters (Tiemann)
use hydrophilic guidewires and open tip catheters
Perform suprapubic cystostomy if no option is valid or if
patient has significant urethral bleeding!
7/30/2021 36
COMPLICATIONS - CAUTI
UTIs account for 40% of all nosocomial infections. The
major risk factor is the use of urethral catheters, which are
responsible for up to 80% of UTIs in the hospital setting
(CAUTI)
Risk factors for CAUTIs:
patients requiring more than 6 days of catheterization,
female gender (large caliber urethra)
active non-urinary infection sites
preexisting medical conditions (e.g.: diabetes)
malnutrition
renal insufficiency
non-sterile catheter insertion
drainage tubing/bag elevated above bladder level.
7/30/2021 37
COMPLICATIONS
Indwelling catheters
Hematuria,
Urethral and meatal strictures
Urethral perforation
Allergic reactions including anaphylaxis (rare – latex).
Malignant neoplasms (2.3% to 10%)
Stone formation (46% to 53%),
Bladder neck and urethral erosions.
7/30/2021 38
COMPLICATIONS
Inability to remove catheter from the bladder (rare)
due to:
Catheter encrustations
Entrapment by sutures
Inability to disengage/deflate the retaining balloon
Management:
Gentle traction if mild encrustations
Endoscopic management of severe encrustations/sutures
Inability to deflate the retaining balloon:
cut the inflating valve/port
insert a rigid guide-wire through the valve inflation lumen
ultrasound-guided needle puncture of the balloon
7/30/2021 39
SUPRAPUBIC
CYSTOSTOMY
Used if an individual is unable to empty his or her bladder
appropriately and urethral catheterization is either
undesirable or impossible.
Cystostomy for the purpose of suprapubic catheterization
may be performed in 2 ways, as follows:
Open approach, in which a small infraumbilical incision is
made above the pubic symphysis (rarely used)
Percutaneous approach, in which the catheter is inserted
directly through the abdominal wall, above the pubic
symphysis, with or without ultrasound guidance or
visualization through flexible cystoscopy
7/30/2021 40
SUPRAPUBIC CYSTOSTOMY
Indications
Acute urinary retention in which a urethral catheter
cannot be passed:
prostatic enlargement secondary to BPH
prostatitis,
urethral strictures
false urethral passages,
bladder neck contractures secondary to previous surgery
Urethral trauma
Management of a complicated lower UTI
Requirement for long-term urinary diversion
(eg, because of neurogenic bladder)
7/30/2021 41
SUPRAPUBIC CYSTOSTOMY
Contra-indications
The bladder is not distended, is not easily palpable, or
cannot be localized with ultrasonographic assistance
The patient has a history of bladder cancer
Coagulopathy
Previous lower abdominal or pelvic surgery (adhesions)
Pelvic cancer, with or without a history of irradiation
Placement of orthopedic hardware for pelvic fracture
repair – Although some reports suggest that suprapubic
tubes leading to infection of hardware is a relatively rare
complication,
7/30/2021 42
SUPRAPUBIC CYSTOSTOMY
Sterile gloves Equipment
Sterile drapes
Antiseptic solution/applicators
1% lidocaine (5 mL)
22-gauge, 7.75-cm spinal needle tip
Scalpel
10 mL of sterile water in a syringe (to inflate the balloon)
Skin tape or 3-0 nylon suture (to secure the catheter)
Surgical instruments (tissue forceps, needle holder).
Tube-securing device
Catheter drainage bag
Suprapubic catheter kit – Many choices exist
(contains: trocar, catheter, ±guidewire and other accessories)
7/30/2021 43
SUPRAPUBIC
CYSTOSTOMY
Kits
44
SUPRAPUBIC CYSTOSTOMY
patient preparation
Local anesthesia should be used for a percutaneous
suprapubic cystostomy. Light sedation may also be
beneficial for patient comfort.
For the percutaneous technique, the patient should be
in supine position. Also, the patient should always be
in the Trendelenburg position. This allows the
bowels to fall cranially, decreasing the likelihood of
puncturing the gastrointestinal tract during catheter
placement.
Patient will be placed in a dorsal lithotomy position,
if a cystoscope is being used.
7/30/2021 45
SUPRAPUBIC CYSTOSTOMY
procedure
The abdominal wall should be cleaned and shaved.
Prepare the surgical site with an antiseptic solution.
Create a surgical field with 4 sterile towels, ensuring that the
pubic symphysis can be visualized and palpated.
Ensure that the patient has a full and palpable bladder.
Mark the cystostomy site at 2 fingerbreadths above the pubic
symphysis in the midline (avoid natural skin creases).
Fill a 10-mL syringe with anaesthetic and use a 22-G spinal
needle. Infiltrate the subcutaneous tissue and rectus abdominis
fascia, aiming at a 10-20° angle toward the pelvis.
Advance the needle in this direction, while aspirating the
syringe; urine should be easily aspirated when the bladder is
entered.
7/30/2021 46
SUPRAPUBIC CYSTOSTOMY
procedure - continued
Remove the syringe from the needle, and advance a guide wire
through the needle into the bladder.
Carefully remove the needle over the wire, leaving the wire in place.
Directly posterior to the wire, make a stab incision through the skin
and subcutaneous tissue.
Pass the trocar sheath into the bladder over the wire.
Remove the guide wire leaving the trocar sheath inside the bladder.
Pass a catheter (of appropriate size) through the intravesical sheath
and into the bladder.
Inflate the catheter balloon with 10 mL of sterile water/saline,
Gently withdraw the trocar sheath from the bladder and abdominal
wall, spliting the sheath into 2 parts, leaving the catheter in place.
Connect the indwelling suprapubic catheter to a drainage bag.
Secure the suprapubic catheter to the skin using tape or suture
7/30/2021 47
7/30/2021 48
SUPRAPUBIC CYSTOSTOMY
Complications/Adverse events
gross hematuria,
inadvertent urethral catheterization,
intraperitoneal/extraperitoneal extravasation,
bowel/organ perforation,
recurrent UTI
stone formation (catheter encrusting)
latex allergy,
overgranulation at the cystostomy entry site,
obstruction of tubing (by blood, mucous, or kinking),
loss of the cystotomy tract/access if the tubing comes out,
altered body image.
7/30/2021 49
SUPRAPUBIC CYSTOSTOMY
Monitoring and Follow-up
The first catheter replacement should take be performed after
4-6 weeks to allow time for a tract to form.
If the catheter is intended for long-term use, it can be changed
monthly, with upsizing (to a lumen of 22-24 Fr) .
Any lumen smaller than 16 French in diameter is at high risk for
obstruction (with sediment or mucus) over time.
Repeated catheter blockage should be investigated with
cystoscopy.
Long-term indwelling catheters are associated with chronic
inflammation of the urothelium, with an increased risk of
bladder cancer (cystoscopy).
7/30/2021 50
Other types of catheters
ureteral stents – simple/JJ
nephrostomy
drainage
7/30/2021 51