Clasa a X-a A

PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ

Titlul activității: AZI O SĂMÂNȚA, MÂINE UN POM

Tipul de activitate: activitate practică, dezbatere, conversaţia euristică, explicaţia, observaţia, munca în
echipă
Resursele implicate:

 Resurse umane: elevii clasei a X-a A

 Resurse materiale: semințe, puieți, foi A4, markere, videoproiector, prezentare PPT, flipchart,
- planşe ilustrând aspecte cu copii care îngrijesc şi protejează natura; Globul Pământesc, scrisoare de la Pământ,
puieţi (tei, brad); unelte pentru grădinărit; răsad de flori; recompense / diplome

Locul de desfășurare a activităților: Sala de clasă, orizontul local

Perioada de desfășurare: octombrie 2021

Scopul activității: Cultivarea interesului copiilor faţă de protejarea mediului înconjurător şi necesitatea
adoptării unui comportament eco-civic faţă de natură.

 Obiective:

 denumirea acţiunilor prin care pot contribui la menţinerea curăţeniei şi a sănătăţii mediului
înconjurător;
 conştientizarea importanţei plantării şi îngrijirii pomilor;
 recunoașterea şi folosirea în mod corect a uneltelor de lucru;
 denumirea elementelor componente ale plantei;
 să-şi însuşească şi să respecte etapele plantării unui pomişor;
 să planteze pomii şi florile, respectând indicaţiile primite
 să respecte regulile de comunicare şi comportament stabilite în activitatea de grup.
Descrierea activităţii:

1. Participarea elevilor la acțiunile de plantare, în locurile indicate de Ocolul Silvic

2. Prezentarea rezultatelor acțiunii în sala de clasă

Modalități de evaluare a activității:

Realizarea unei expoziţii cu lucrările şi creaţiile elevilor;

Expoziție foto cu momente din cadrul activității.

Întocmit, prof. diriginte Stoica Mihaiela

Clasa a X-a A

PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ

Titlul activității: „Drepturile copilului, drepturile omului” - Ziua Internaţională a drepturilor Copilului

Tipul de activitate: dezbatere, conversaţia euristică, explicaţia, observaţia, munca în echipă

Resurse procedurale: conversația, explicația, expunerea, problematizarea;

Resurse materiale: fișe de lucru, prezentări power-point, planșe;
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe.
Support informațional//DUDO- Declarația universală pentru Drepturile omului / 10 decembrie 1948 la
ONU(30 articole )
CDC-Convenția cuprivire la Drepturile Copilului/20 noiembrie 1989 Adunarea Generală a Organizației
Națiunilor Unite /La 2 septembrie 1990 Convenția a devenit lege internațională
http://www.unicef.ro/pagina-copiilor/
http://www.unicef.ro/pagina-copiilor/drepturi/drepturile-copilului/
Locul de desfășurare a activităților: Sala de clasă

Perioada de desfășurare: noiembrie 2021

 Competențe specifice:
➢ să exerseze tehnici de comunicare eficientă, în contexte variate din punct de vedere social și
cultural;
➢ să cunoască cel puțin trei drepturi ale omului /copilului din DUDO/CDC;
➢ să identifice trei drepturi ale copiilor încălcate situațiile date.
➢ să-și formeze abilități de gândire critică, să-și exprime punctele de vedere personale
➢ să identifice, să înțeleagă și să realizeze conexiuni logice între ideile și argumentele proprii și ale
celorlalți
Obiective: cunoașterea și respectarea drepturilor copilului, a normelor de comportare în societate

Descrierea activităţii: Întreaga omenire este răspunzătoare de asigurarea drepturilor omului, în general,
și ale copilului în special. Drepturile copilului reprezintă ceva care vi se cuvine și de care trebuie să vă
bucurați. Se derulează materialul video. Profesorul prezintă fiecare imagine, iar copii vor identifica
dreptul după desen. Fiecare grupă primește câte o fișă care cuprinde o povestioară ce sugerează încălcarea
unui drept. Elevii au sarcina de a găsi un drept încălcat , de care este privată persoana din povestioară.

Modalități de evaluare a activității:

Realizarea unei expoziţii cu lucrările şi creaţiile elevilor;

Expoziție foto cu momente din cadrul activității.
Întocmit, prof. diriginte Stoica Mihaiela
Clasa a X-a A

PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ

Titlul activității: ZIUA NAŢIONALĂ FĂRĂ TUTUN – 18 NOIEMBRIE 2021

Tipul de activitate: dezbatere, conversaţia euristică, explicaţia, observaţia, munca în echipă

Resurse procedurale: conversația, explicația, expunerea, problematizarea;

Resurse materiale: fișe de lucru, prezentări power-point, planșe;
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe.
Locul de desfășurare a activităților: Sala de clasă

Perioada de desfășurare: noiembrie 2021

Scopul activității: informare, sensibilizare şi conştientizare cu privire la riscurile de sănătate asociate
fumatului, 2021 fiind anul în care mesajul campaniei constă în angajamentul de renunțare la fumat.

Obiective: măsuri specifice menite să informeze și să tragă un semnal de alarmă cu privire la efectele
nocive determinate de fumat în general.

Descrierea activităţii:
Modalități de evaluare a activității:

Realizarea unei expoziţii cu lucrările şi creaţiile elevilor;

Expoziție foto cu momente din cadrul activității.
Întocmit, prof. diriginte Stoica Mihaiela

ZIUA NAŢIONALĂ FĂRĂ TUTUN – 18 NOIEMBRIE 2021

 22 noiembrie 2021  Agenția Națională Antidrog

Ziua Naţională fără Tutun este marcată, în fiecare an, în a treia joi din luna noiembrie, în scopul
sensibilizării populației României în ceea ce privește beneficiul renunțării la fumat.

Agenţia Naţională Antidrog (ANA) se alătură campaniei de marcare a acestei zile, prin activități derulate
la nivel naţional și măsuri specifice menite să informeze și să tragă un semnal de alarmă cu privire la
efectele nocive determinate de fumat în general.

Astfel, ANA, prin Centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog, va desfășura o campanie de
informare, sensibilizare şi conştientizare cu privire la riscurile de sănătate asociate fumatului, 2021 fiind
anul în care mesajul campaniei constă în angajamentul de renunțare la fumat.
Pentru marcarea Zilei Naționale fără Tutun, Centrul de Prevenire Evaluare și Consiliere Antidrog va
desfășura, în mediul online, activităţi de informare, educare si conștientizare cu privire la efectele nocive
ale consumului de tutun, cu informarea elevilor și cadrelor didactice.

Tema campaniei naţionale este în concordanţă cu cea propusă anul acesta de Organizația Mondială a
Sănătății pentru marcarea Zilei Naționale Fără Tutun, având ca motto De azi, mă las de fumat! şi
ca temă Beneficiile renunțării la fumat.

Fumatul este responsabil pentru 8 milioane de decese anual. Studiile efectuate în perioada pandemiei
COVID-19 au demonstrat că persoanele care fumează au o predispoziție mai mare decât nefumătorii de a
dezvolta simptome mai severe de COVID-19, astfel încât milioane de fumători au luat în considerare
renunțarea la fumat.

Din 2019 până în prezent și în strânsă legătură cu pandemia COVID-19, milioane de fumători au
conștientizat importanța sănătății și riscurile la care se expun prin consumul de tutun.

Beneficiile renunțării la fumat:

 în 20 de minute din momentul în care se renunță la fumat, scade tensiunea arterială și ritmul
bătăilor inimii;

 în 12 ore, scade nivelul monoxidului de carbon;

 de la 2 la 12 săptămâni, se îmbunătățește circulația arterială și crește capacitatea pulmonară;

 de la 1 la 9 luni, se îmbunătățește capacitatea respiratorie și tusea tabagică se diminuează;

 într-un an, riscul de boală coronariană se reduce la jumătate;

 între 5 și 15 ani de la renunțarea la fumat, riscul de infarct este egal cu al unui nefumător;

 în 10 ani, scade riscul de cancer pulmonar, esofagian etc;

 în 15 ani, riscul de boală coronariană este identic cu al unui nefumător;

 crește speranța de viață odată cu renunțarea la fumat;

 persoanele care au suferit un infarct reduc cu 50% șansele de a mai avea încă unul dacă renunță la
fumat;

 renunțarea la fumat crește fertilitatea și reduce riscul nașterii premature.

La nivel naţional, potrivit rezultatelor ultimului studiu în populaţia generală (General Population

Survey), realizat de Agenţia Naţională Antidrog în anul 2019, după alcool, fumatul ţigaretelor cu tutun
înregistrează cel de-al doilea nivel al prevalenţei consumului de droguri în populaţia României. Astfel, un
procent de 58,3% dintre cei intervievaţi au fumat cel puţin o dată de-a lungul vieţii, 40,8% dintre aceştia
declarând că au fumat şi în ultimele 30 de zile.

Între cele două sexe, există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte comportamentul faţă de consumul
experimental de tutun: 67,2% prevalenţa consumului în rândul populaţiei masculine, faţă de 49,4% în
rândul celei feminine şi o asociere pozitivă de intensitate slabă (φ(phi) = 0,181; p< 0,001).

Segmentul cuprins între 25 şi 34 de ani prezintă procentele cele mai ridicate pentru cei trei indicatori de
prevalenţă: 61,2% pentru consumul de-a lungul vieţii, 46,8% pentru consumul recent şi 46% pentru
consumul actual. Valorile foarte apropiate ale prevalenţei consumului din ultimul an, respectiv în ultima
lună (46,8%, faţă de 46%) indică menţinerea într-o proporţie mare a comportamentului de consum a celor
care au declarat consum de tutun în ultimul an.

Cea mai mică vârstă de debut declarată a fost 6 ani, iar media vârstei de debut este de 18,6 ani. Analiza
vârstei medii de debut în consumul produselor din tutun indică faptul că aproape trei sferturi (71,1%)
dintre respondenți au declarat că au fumat pentru prima dată înainte de a împlini vârsta de 20 ani, pentru
12,4% apariţia acestui comportament întâmplându-se înainte de împlinirea vârstei de 14 ani (12,4%).

Indiferent de perioada de timp considerată pentru analiza prevalențelor, în mediul urban se înregistrează
valori mai mari, comparativ cu cele observate pentru populația din mediul rural (consumul experimental
de tutun: 61,3%, faţă 52,6%; consumul de tutun în ultimul an: 44,2%, faţă 36,3%; consumul de tutun în
ultima lună: 43,3%, faţă 35,9%).

În funcţie de regiune, cele mai multe persoane care au fumat în ultimul an sunt din Bucureşti-Ilfov
(53,6%), urmate de respondenţii care locuiesc în zona de Nord-Est (43,3%), zona de Nord-Vest (41%) şi
în zona de Vest a țării (40,1%), în timp ce, cele mai mici procente s-au observat pentru populația din
regiunea de Sud (26,2%).

Pentru a proba necesitatea unei intervenţii, cei care au fumat cel puţin o dată în viaţă au fost întrebaţi dacă
au vorbit vreodată cu un cadru medical despre fumat şi despre consecinţele acestuia. Datele arată că
87,6% dintre aceştia au menţionat că nu au avut un astfel de dialog. Analiza răspunsurilor la această
întrebare, în funcţie de mediul de rezidenţă al subiecţilor, arată o pondere mai mică pentru respondenţii
din zona rurală (8,9% faţă 13,9%) de a solicita unui cadru medical informaţii referitoare la fumat și
consecinţele asociate acestui comportament.

Atitudinea faţă de fumat şi percepţia asupra consecinţelor acestuia au fost măsurate prin exprimarea
dezacordului, acordului total sau parţial faţă de cinci afirmaţii. În timp ce, 44,8% dintre participanții la
studiu în acord total cu afirmaţia potrivit căreia voința este principalul factor care influențează renunțarea
la fumat, doar 18,5% sunt total de acord cu aplicarea măsurilor coercitive (interdicția fumatului).
Pentru a evalua riscurile pe care le implică fumatul, fiecare respondent a fost întrebat în ce măsură crede
că proximitatea faţă de o persoană care fumează prezintă vreun risc pentru sănătate. În majoritate
(72,3%), respondenţii au fost de acord cu afirmația conform căreia fumatul dăunează sănătăţii celor din
jur. La nivel individual, peste o treime (35%) consideră că fumatul a mai puţin de 10 ţigări pe zi nu
reprezintă un risc pentru sănătate.

În absenţa datelor de la 5 ţări (Danemarca, Luxemburg, Polonia, Slovenia şi Suedia), la nivelul Uniunii
Europene, prevalenţa consumului de tutun de-a lungul vieţii variază de la 80,5% (Franţa), la 45,1%
(Malta). Cu o prevalenţă de 58,3%, România ocupă locul al 9 lea în clasamentul european.