PEDIATRIE

1.Care afirmatii sunt adevarate despre tratamentul diareilor acute :

a. dieta de tranzitie se poate administra mai mult de 24 ore
b. realimentarea rapida scade numarul si volumul scaunelor
c. lipidele din produsele de realimentare se inlocuiesc cu lipide vegetale,
d. dieta de tranzitie se administreaza in cantitate de sub 100 ml/kg
e. in alergia la laptele de vaca se administreaza produse cu proteine din soia.

2.Factorii responsabili pentru producerea traumatismelor obstetricale sunt :

a. macrosomia,
b. disproportia cefalopelvina,
c. prematuritatea,
d. lipsa de educatie a mamei
e. nasteri precipitate.

3.Care afirmatie nu este adevarata din urmatoarele afirmatii cu privire la bosa serosanguina :
a. bosa serosanguina este o infiltratie edematoasa si hemoragica a tegumentelor, tesutului subcutanat
de la nivelul scalpului si a invelisului creerului;
b. apare in cursul nasterilor prelungite si dificile
c. clinic apare ca o deformare de consistenta tare a cutiei craniene
d. tegumentele sunt echimotice
e. se remite spontan in cateva zile.

4. Care afirmatii sunt adevarate cu privire la cefalhematom :

a. cefalhematomul este localizat sub periost,
b. el este localizat doar la nivelul unui singur os,
c. acumularea de sange se face brusc fiind evidenta chiar din momentul nasterii,
d. consistenta este fluctuenta
e. resorbtia se face in decurs de 2-8 saptamani.

5.Fractura de clavicula (alegeti afirmatiile false) :

a. apare in cazul nasterilor precipitate,
b. are aspect incomplet in lemn uscat,
c. este intotdeauna evidenta clinic de la nastere,
d. se palpeaza un callus exuberant la nivelul liniei de fractura.
e. nu se recomanda radiografie

6.Care afirmatii, despre hemoragia peri si intraventriculara, sunt adevarate din urmatoarele enunturi :
a. este una din cele mai importante tipuri de hemoragie neonatala intracraniana,
b. apare in special la prematuri,
c. cauza favorizanta este hipoxia perinatala,
d. clinic este evidenta la mai multe saptamani dupa nastere
e. in formele usoare simptomatologia se poate manifesta doar prin prezenta unei usoare anemii.

7.In cadrul detresei respiratorii a nou nascutului semnele respiratorii sunt reprezentate de :
a. polipnee peste 60 resp/min,
b. perioade de apnee de peste 30 sec
c. dispnee,
d. tiraj.
e. cianoza localizata
8.Tabloul clinic al boalei membranelor hialine este :
a. apare la copilul la termen
b. apare in primele 4 ore,
c. prezinta semne de detresa respiratorie,
d. evolutia poate fi favorabila in 4-5 zile.
e. profilaxia consta in operatie cezariana pe scara larga

9.Asfixia usoara sau moderata se caracterizeaza prin :

a. se mai numeste asfixia alba
b. scorul Silverman este ridicat
c. gasping sau apnee primara,
d. cianoza,
e. grimase ale fetei.

10.Scorul APGAR are urmatoarele caracteristici :

a. se face din ora in ora la NN
b. se monitorizeaza coloratia, pulsul, grimasa activitatea motorie, respiratia;
c. valoarea buna este de peste 5
d. sub 3 este necesara reanimarea;
e. se da un numar maxim de 2 puncte pentru fiecare parametru monitorizat.

11.Caracterele icterului fiziologic al nou-nascutului sunt :

a. culoarea galbena a tegumentelor apare cand este o valoare a bilirubinei peste 5-7mg%,
b. este evident in momentul nasterii
c. prinde tot corpul din start
d. intensitatea culorii se accentueaza la presiune digitala,
e. dispare dupa cateva zile

12. Valorile maxime la care trebuie mentinuta bilirubina in functie de greutate sunt :
a. <1250g – 13mg%,
b. 1250-1449g – 15mg%,
c. 1500-1999g – 17mg%.
d. 2000-2499g-20mg%
e. >2599g-25 mg%

13.Factorii favorizanti ai infectiilor neonatale sunt :

a. infectia materna,
b. infectia paterna,
c. ruperea prematura a colului uterin
d. apa din incubatoare,
e. folosirea de echipamente contaminate.

14.Factorii etiologici mai frecvent intalniti sunt :

a. Strptococul beta hemolitic din grupul A
b. E. Coli tipul K,
c. Listeria Monocitogenes,
d. Micoplasma
e. Campylobacter.
15.Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la infectia materno-fetala cu virusul hepatitei B sunt adevarate :
a. apare si la mamele purtatoare asimptomatice,
b. contaminarea se face numai dupa nastere
c. infectia este intotdeauna simptomatica
d. tratamentul profilactic consta in administrarea de imunoglobuline la nou-nascut, 0,5 ml im.
e. dozele se repeta lunar timp de un an

16.Cauzele principale ale deficitului de vitamina D sunt :

a. aportul insuficient,
b. pierderi crescute
c. absorbtie deficitara,
d. deficit de activare.
e. consum crescut

17. Factorii favorizanti in aparitia rahitismului sunt :

a. climatul excesiv de cald si uscat
b. atmosfera poluata,
c. carente afective
d. carentele alimentare.
e. boli cronice respiratorii si cardiace

18.Semnele clinice generale de rahitism sunt :

a. irascibilitate,
b. transpiratii abundente.
a. constipatie
b. somnolenta
c. infectii urinare recurente

19.La nivelul cutiei craniene la sugarul cu rahitism sunt evidente :

a. craniotebesul,
b. fontanela anterioara larg deschisa,
c. microcefalie
d. prognatism,
e. bose frontale.

20.In rahitism datele biochimice ne evidentiaza :

a. hiperfosfatemie
b. hipocalcemie,
a. aminoacidurie.
c. hipofosfaturie
d. hipernatremie

21.Care este adevarata din afirmatiile urmatoare privind rinofaringita :

a. este de obicei de origine bacteriana
b. este localizata doar la nivelul mucoasei nazo-faringelui,
c. este cea mai frecventa boala a sugarului si copilului.
d. are un caracter localizat
e. nu da complicatii
22.Factorii favorizanti ai rinofaringitei sunt :
a. varsta mica,
b. prematuritatea,
c. anotimpul cald
d. obezitatea
e. alimentatia precara.

23.Tratamentul rinofaringitei cuprinde :

a. antibiotic in functie de agentul viral in cauza
b. combaterea febrei,
c. dezobstructia nazo-faringelui,
d. sedative,
e. regim alimentar.

24.Clinica in faringo-amigdalita acuta streptococica este :

a. debut brusc,
b. febra mica 38-38,5
c. dispnee
d. varsaturi,
e. dureri abdominale

25.In laringita supraglotica (epiglotita) simptomatologia clinica este :

a. afectiunea este mai frecventa la copii 3-7 ani,
b. debutul este brusc,
c. predomina fenomenele de insuficienta respiratorie acuta obstructiva,
d. anxietate deosebita.
e. copilul trebuie linistit si culcat in decubit dorsal, datorita setei de aer

26.Complicatiile adenoiditei acute sunt :

a. pneumonii grave
b. rinobronsite,
c. laringite,
d. adenoflegmoane.
e. diaree acuta

27.In adenoidita cronica clinic se evidentiaza :

a. cianoza generalizata
b. respiratie zgomotoasa, in special nocturna;
c. facies modificat;
d. torace deformat.
e. cresterea staturo-ponderala nu este afectata

28.La examenul clinic al copilului cu bronsiolita se evidentiaza :

a. febra 40-41 de grade
b. wheezing,
c. tuse productiva
d. polipnee,
e. refuzul alimentatiei.
29.In functie de frecventa crizelor, astmul se poate clasifica in :
a. astm episodic,
b. astm frecvent,
c. astm acut
d. astm cronic,
e. astm cronic grav.

30.Prognosticul in astmul bronsic poate imbraca urmatoarele forme :

a. recuperare in 24-48 ore,
b. uneori recuperarea se face in 3-4 zile,
c. starea de rau astmatic poate avea un sfarsit letal,
d. astmul poate evolua toata viata.
e. fara tratament prognosticul poate fi bun

31.Pneumonia pneumococica este frecventa la copil, ea are urmatoarele caracteristici :

a. Apare special la copilul mic 2-3 ani
b. inflamatia se localizeaza la un lob sau chiar la un segment pulmonar,
c. debutul este lent, trenant pe parcursul a mai multor zile sau saptamani
d. se asociaza cu febra cu caracter septic( cu variatii mari intre momente diferite ale zilei)
e. tusea poate fi hemoptoica.

32.Evolutia clinico-radiologica a pneumoniei stafilococice este :

a. stadiul de infectie acuta virala,
b. stadiul de pneumonie franc lobara
c. stadiul de pneumonie buloasa,
d. stadiul de pio-pneumotorax.
e. stadiul de insuficienta cardiaca

33. In pleurezia sero-fibrinoasa aspectul clinic este :

a. debutul este tuse umeda
b. junghiul toracic este prezent fiind asociat cu frecatura pleurala,
c. junghiul se accentueaza odata cu acumularea de lichid
d. copilul sta culcat pe partea sanatoasa pana la vindecarea bolii
e. dispnee tuse uscata obositoare scurta, mai ales cand bolnavul se aseaza in pat.

34.Cateva din caracterele DSA ului sunt :

a. cele de dimensiuni mici sunt asimptomatice la varsta copilariei, devenind simptomatici dupa 20-30
ani,
b. cele de dimensiuni mari ale shuntului sunt evidente clinic la nastere
c. clinic prezinta dispnee de efort, intarziere in crestere si dezvoltare.
d. afectiunile digestive sunt cele mai frecvente complicatii
e. examenul radiologic evidentiaza un cord marit per ansamblu
35.Tetralogia FALLOT este cea mai frecventa malformatie cianogena a inimii, ea se caracterizeaza prin patru
anomalii :
a. comunicare interatriala
b. comunicare interventriculara,
c. stenoza pulmonara infundibulara,
d. dextropozitia aortei.
e. hipertrofie de ventricul stang

36.Starea de rau hipoxic se caracterizeaza prin :

a. accentuarea cianozei,
b. pierderea constientei,
c. bradipnee
d. bradicardie.
e. hipertensiune arteriala

37. Complicatiile tetralogiei FALLOT sunt :

a. criza de rau hipoxic,
b. moarte subita,
c. diaree si varsaturi cu deshidratare
d. endocardita bacteriana,
e. complicatii neurologice.

38.Tabloul clinic in pericardita lichidiana este dominat de :

a. durere in umar
b. frecatura pericardica
c. dispnee, polipnee, geamat;
d. tahicardie;
e. semne de insuficienta cardiaca hipodiastolica.

39. Miocardita este caracterizata clinic de :

a. debut insidios
b. insuficienta respiratorie acuta
c. insuficienta cardiaca,
d. la ascultatie zgomote cardiace ample, bine batute
e. ritm de galop.

40. Afectiunile care se pot complica cu endocardita bacteriana sunt :

a. tetralogia FALLOT,
b. DSA
c. DSV,
d. stenoza aortica.
e. miocardita

41.Clinic, endocardita lenta se manifesta prin :

a. debut brusc
b. febra mare in platou
c. paloare,
d. eruptii vasculare petesiale,
e. noduli cutanati durerosi, mobili.
42. HTA la copil poate fi de origine :
a. renala 80%,
b. suprarenala,
c. neurologica
d. vasculara.
e. esentiala, adica toate aceste cause la un loc

43.Semnele clinice ale socului sunt :

a. debut brusc cu anxietate,
b. alterarea pulsului care devine rapid si putenic batut
c. scaderea tensiunii arteriale,
d. extremitati reci umede marmorate,
e. oligurie.

44.In soc se monitorizeaza biologic :

a. hemoleucograma grupa sanguina Rh,
b. ionograma sanguina,
c. glicemia,
d. ureea creatina acid uric
e. imunograma

45. Tratamentul socului anafilactic cuprinde :

a. solutii macromoleculare,
b. adrenalina,
c. combaterea bronhospasmului,
d. combaterea HTA
e. combaterea reactiei anafilactice prin administrarea de hidrocortizon hemisuccinat

46. Factorii favorizanti ai stomatitei la copil sunt :

a. distrofia, prematuritatea;
b. deshidratarea;
c. antibioticele pe cale orala;
d. intoxicatiile.
e. unele hipervitaminoze

47. Tabloul clinic al refluxului gastro-esofagian cuprinde :

a. varsaturi repetate,
b. tuse wheezing,
c. agitatie in timpul mesei,
d. stagnare in greutate sau scadere.
e. apetit crescut pentru varsatura

48. Investigatiile paraclinice in reflux gastro-esofagian sunt :

a. tranzitul eso-gastric,
a. endoscopia digestiva superioara,
b. ECG
c. pHmetrie de 24 ore,
d. scintigrafia cu Technetiu.
49.Stenoza hipertrofica de pilor se caracterizeaza prin :
a. debut dupa 2-3 saptamani de la nastere,
b. varsaturi post prandiale, abundente in jet;
c. apetit vorace dupa varsatura,
d. diaree
e. scaderea in greutate.

50. Tabloul clinic in gastrita la copil cuprinde :

a. varsaturi alimentare, bilioase, sanguinolente;
b. dureri abdominale, in epigastru sau periombilical;
c. diaree
d. foame nocturna
e. uneori scaune melenice.

51. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre diareea acuta :
a. este cea mai frecventa boala gastro-intestinala a sugarului si copilului mic,
b. predomina in tarile in curs de dezvoltare cu un standard scazut socio-economic,
c. rareori se asociaza cu decesul copilului
d. cauzele de deces apar datorita aparitiei septicemiei si a deshidratarii acute.
e. este rara in tara noastra

52. Etiologia diareei acute este

a. bacteriana in timpul sezonului rece:
b. virala in timpul sezonului rece,
c. bacteriile enteropatogene sunt e coli, shigella, campylobacter \jejunii, salmonella;
d. virusuri rotavirusul, enterovirusul, adenovirusul;
e. parazitii intestinali sunt protozoare, nematode.

53. Factorii favorizanti pentru aparitia diareei sunt :

a. postmaturitatea
b. prematuritatea,
c. varsta mica a copilului,
d. erori dietetice,
e. deprimarea imuna.

54. Tabloul clinic este dominat de :

a. febra,
b. varsaturi,
c. scaune diareeice,
d. dureri abdominale
e. meteorism abdominal.

55. Intensitatea manifestarilor clinice variaza functie de :

a. varsta copilului
b. greutatea copilului
c. sexul copilului
d. agresivitatea agentului etiologic,
e. intensitatea pierderilor de apa si electroliti.
56. Sugarul se poate deshidrata prin :
a. aport insuficient de lichide,
b. expunerea la factori meteorologici agresivi
c. pierderi excesive de lichide,
d. prin efectuarea de investigatii sanguine excesive
e. prin neatentia mamei.

57. Pierderile excesive care il pot deshidrata pe sugar sunt reprezentate de :

a. scaune diareeice,
b. transpiratii excesive,
c. varsaturi frecvente,
d. perspiratie insensibila.
e. inapetenta

58. In functie de cantitatea de lichid si electroliti pierduta diareele se pot clasifica in :

a. usoare, fara semne de deshidratare acuta, pierderile sunt sub 10% din greutatea corporala deci sub
50ml/kg;
b. usoare, fara semne de deshidratare acuta, pierderile sunt sub 5% din greutatea corporala deci sub
50ml/kg;
c. medii, cu semne moderate de deshidratare (pierderi de apa de 5-10% din greutatea, deci 50-
100ml/kg);
d. medii, cu semne moderate de deshidratare (pierderi de apa peste 10% din greutatea, deci 50-100ml/kg);
e. grave cu semne severe de deshidratare si de suferinta neurologica pierderi peste 100ml/kg.

59. In raport cu pierderile de electroliti deshidratarea poate fi :

a. hipokaliemica
b. hiponatremica,
c. hiperpotasica
d. hipernatremica,
e. normonatremica.

60. Sugarul cu deshidratare grava prezinta :

a. febra diaree,
b. tegumente uscate palide reci,
c. fontanela anterioara bombata
d. polipnee
e. tahicardie.

61. Diagnosticul etiopatogenic are valoare orientativa si precizeaza tipul de diaree acuta :
a. pentru tipul enterotoxigen pledeaza numarul mic de scaune apoase dar cu mare cantitate de lichid
b. pentru tipul enterotoxigen pledeaza numarul mare de scaune, caracterul apoas al scaunelor;
c. numarul de leucocite din scaun nu are importanta
d. pentru tipul enteroinvaziv pledeaza caracterul muco-piosanguinolent si numarul redus al
scaunelor;
e. prezenta a peste 10 leucocite in scaun pledeaza pentru caracterul enteroinvaziv, iar sub 10 pentru
cel enterotoxigen, leucocitele in scaun cu coprocitograma.
6. Urmatoarele afirmatii despre diareea acuta sunt adevarate :
a. coprocitograma identifica germenul responsabil
b. urocultura identifica germenul responsabil
c. coprocultura identifica germenul responsabil, iar testarea sensibilitatii la antibiotic ghideaza
conduita terapeutica;
d. hemoleucograma evidentiaza hemoconcentratie, leucocitoza cu polinucleoza in diareea bacteriana
si leucopenia in cea virala;
e. ionograma sanguina stabileste tipul electrolitic de deshidratare.

63. Reechilibrarea hidroelectrolitica in diareea acuta se face :

a. In formele grave
b. in formele usoare si medii,
c. atunci cand toleranta digestiva este buna,
d. pe cale orala cu solutii tip Hidrasec
e. pe cale orala cu solutii tip Gesol.

64. Tratamentul dietetic are 4 etape :

a. dieta de pregatire
b. dieta hidrica,
c. dieta de tranzitie,
d. realimentarea,
e. revenirea.

65.Definitia diareei cronice cuprinde :

a. scaune diareice cu mucus
b. scaune diareice de peste 3 saptamani;
c. scaune de peste 3 saptamani
d. perioade de constipatie cu perioade de diaree de mai mult timp
e. stationare in greutate sau scadere asociate unor scaune diareice de peste 3 saptamani.

66.Principalele tipuri de diaree cronica la copil sunt :

a. mucoviscidoza,
b. infectiile
c. boala celiaca,
d. intoleranta alergia la proteinele laptelui de vaca.
e. infectiile urinare

67. Celiachia este :

a. diaree cronica,
b. alergie tranzitorie la protein
c. un deficit tranzitoriu de dizaharide
d. intoleranta permanenta la gluten.
e. alergie la proteinele de vaca

68. Glutenul se gaseste in :

a. orez
b. orz,
c. secara,
d. grau.
e. ovaz
69. In celiachie datorita distructiei mucoasei intestinale apar urmatoarele consecinte :
a. diaree cu steatoree,
b. intoleranta la dizaharide,
c. malabsorbtia fierului calciului magneziului,
d. malabsorbtia proteinelor
e. alergii la proteinele laptelui de vaca.

70. La 1-2 luni de la introducerea glutenului in alimentatie la copilul cu celiachie apar urmatoarele simptome :
a. facies suferind palid,
b. abdomen excavat
c. hipertrofie a musculaturii gambelor
d. intarzie in dezvoltarea staturo-ponderala,
e. iritabilitate.

71. Investigatiile specifice pentru celiachie sunt :

a. testul de absorbtie rapida a D-xilozei si a trigliceridelor,
b. testul de incarcare cu glucoza oral
c. testul de incarcare cu fier,
d. biopsia gastrica
e. biopsia de mucoasa intestinala si examenul histopatologic al acesteia.

72. Alergia la proteinele laptelui de vaca are urmatoarele caracteristici :

a. este o forma de diaree cronica,
b. apare datorita sensibilizarii cutanate la proteinele din laptele de vaca
c. este o alergie de tip I cu IG E,
d. este o alergie de tip lV.
e. se asociaza cu alergia la lactoza

73. Forma acuta de alergie la proteina din laptele de vaca se caracterizeaza prin :
a. greturi si varsaturi,
b. diaree cu mucus si sange
c. deshidratare frecventa,
d. soc anafilactic,
e. fenomene de tip alergic dispnee polipnee wheezing.

74. Forma cronica la alergie la proteinele laptelui de vaca se manifesta prin :

a. diaree apoasa
b. steatoree,
c. varsaturi in jet, uneori sanguinolente
d. anemie,
e. incetinirea cresterii.

75. Investigatiile paraclinice in alergia la proteinele laptelui de vaca sunt :

a. testele imunologice
b. coproculturi
c. coprocitograma
d. eozinofilele,
e. biopsia mucoasei intestinale.
76. Suspiciunea de hepatita cronica apare atunci cand :
a. Anomaliile clinic-biologice sugestive pentru o afectare hepatica persista mai mult de 6 luni de la debutul
hepatitei acute
b. gamaglobulinele persista crescute mai mult timp,
c. anticorpii se mentin scazuti
d. timpul de protrombina este scazut
e. antigenul HBs se mentine pozitiv si la 1-2 luni de la debutul bolii.

77. Giardioza este o parazitoza caracterizata prin :

a. infestarea se produce direct pe cale direct pec ale fecal-oral, si de la animale(pisica sau soarece)
b. infestarea se poate produce si prin mecanism indirect prin ingerarea de apa sau alimente
contaminate,
c. boala este mai frecventa la colectivitati,
d. se descriu si forme epidemice.
e. boala nu se manifesta si la adulti

78. Lambliaza produce :

a. un sindrom febril
b. un sindrom de malabsorbtie,
c. o disfunctie pancreatica exocrina,
d. o disfunctie enzimatica la dizaharide.
e. asociere cu alergia la proteinele latelui de vaca

79. In forma acuta giardioza se manifesta prin :

a. diaree,
b. dureri abdominale,
c. greata,
d. varsaturi.
e. febra

80. In forma cronica lambliaza se manifesta prin :

a. dureri abdominale cronice,
b. dureri abdominale in epigastru si hipocondrul drept,
c. varsaturi.
d. constipatie
e. cefalee

81. Ascardiaza se caracterizeaza prin :

a. este dat de ascaris vermicularis
b. este data de un nematode de talie mica
c. parazitul traieste in stomac
d. in sol ouale se embrioneaza si devin infectioase in 2-3 saptamani,
e. contaminarea se face prin mecanism fecal-oral.

82. Sindromul Loffler se caracterizeaza prin :

a. este un sindrom allergic la graminee
b. apare la pasajul larvelor de ascaris prin plaman,
c. se manifesta prin dispnee dureri toracice febra tuse hemoptizie,
d. radiologic apar imagini pulmonare fugace sub forma de micronoduli sau opacitati.
e. hiperleucocitoza este frecventa
83. In stadiul adult in ascardiaza manifestarile clinice au urmatoarele aspecte :
a. tulburari neurologice sunt prezente sub forma meningismului, convulsiilor, iritabilitatii,
tulburarilor de somn;
b. manifestarile digestive imbraca forma dureri abdominale, varsaturi, scaune diareice apoase sau
anorexie;
c. manifestarile hematologice sub forma anemiei, leucocitozei si a unui numar scazut de eozinofile
d. manifestari alergice cu prurit, tuse spastic, edeme, dispnee astmatiforma.
e. manifestari metabolice cu hipo-sau hiperglicemie

84. Urmatoarele afirmatii despre enterobius vermicularis sunt adevarate :

a. popular mai este numit si limbric
b. este un vierme cilindric de culoare alba, femela masurand 9-12mm, iar masculul 3-5mm lungime;
c. oxiurii traiesc in colon
d. contaminarea copilului se face prin scarpinarea regiunii anale, intens pruriginoasa si de pe
lenjeria de pat sau de corp dar si de pe obiectele contaminate;
e. contaminarea cea mai frecventa este fecal-orala.

85. Copilul cu oxiuroza prezinta clinic :

a. apare mai ales intre 2-15 ani,
b. are prurit anal si nazal cu leziuni de grataj microhemoragii si suprainfectii,
c. prezinta manifestari cardiace nespecifice, palpitatii, extrasistole
d. prezinta manifestari neurologice insomnii cosmaruri bruxism enurezis,
e. are manifestari digestive nespecifice care pot mima apendicita acuta.

86. Diagnosticul de oxiuroza se pune pe seama :

a. observarii oualelor de oxiuri la nivelul regiunii anale
b. observarii parazitilor la nivelul regiunii anale,
c. prin evidentierea parazitilor in scaun
d. prin coprocultura
e. prin test specific Elisa din sange.

87. In trichineloza urmatoarele afirmatii sunt adevarate :

a. trichinella spiralis este agentul etiologic,
b. se transmite prin consumul de carne de pasare infestata
c. larvele parazitului raman inchistate in muschi striati timp de 6-9 luni,
d. perioada de incubatie este de 1-2 luni dela ingestia carnii infestate
e. larvele se calcifica in muschii striati.

88. Clinica trichinelozei cuprinde :

a. debutul poate fi asimptomatic sau fulminant,
b. uneori boala se soldeaza cu decesul pacientului,
c. in prima saptamana dupa ingestia carnii infestate apar dureri abdominale greturi varsaturi
diaree.
d. in urmatoarele 2-6 luni apar, febra, mialgii, edeme faciale, hemopragii conjunctivale, rash-uri urticariene
e. dupa o perioada de timp apare insuficienta renala cu decesul pacientului
89.Investigatiile de laborator nu sunt specifice dar ele evidentiaza
a. eozinofilie discrete de 5-7%:
b. cresterea enzimelor ASAT si ALAT,
c. cresterea ureei si a creatininei
d. hipergamaglobulinemie.
e. prin biopsie cutanata se pot vizualiza larvele la 1-2 luni de la infestare

90. Teniaza este o parazitoza rara la copil si se manifesta prin :

a. tenia este un vierme rotund
b. are mai multe forme, tenia saginata(din carnea de vita), tenia solium (din carnea de porc),
c. cisticercoza este cauzata de forma larvara a teniei solium,
d. tenia adulta are o lungime de 4-10 cm, cu corpul format din o serie de inele , proglote
e. capul teniei poarta denumirea de scolex si se fixeaza prin 4 ventuze pe mucoasa intestinala.

91. Copilul cu teniaza prezinta clinic urmatoarele simptome :

a. simptome digestive greata varsaturi dureri abdominale tulburari de tranzit,
b. tulburari neurologice, cefalee frontal, convulsii
c. manifestari alergice,
d. perioade de tuse si febra
e. scadere ponderala.

92. Glomerulonefrita difuza poststreptococica acuta se caracterizeaza prin :

a. edeme,
b. proteinurie,
c. hipotensiune arteriala
d. hematurie,
e. anatomo-patologic o atingerer inflamatorie a capilarelor glomerulare renale.

93. GNDA este produsa de :

a. streptococul beta hemolitic din grupul a cu localizare frecvent faringiana 65%,
b. uneori cu localizare cutanata 10-15%.
c. cel mai frecvent tip de streptococ nefritigen este cel de tip 21
d. varsta de elective pentru aparitia infectiei este de 3 ani
e. intervalul dintre infectie si debutul GNDA este de 14-21 de zile

94.In cadrul GNDA se descriu mai multe sindroame :

a. sindromul urinar,
b. sindromul digestiv
c. sindromul edematos,
d. sindromul hipertensiv,
e. sindromul de retentie azotata.

95. Edemele din cadrul sindromului edematos ca parte a GNDA se caracterizeaza prin :
a. edeme monstruase
b. albe,
c. dure
d. extrem de dureroase
e. care lasa godeu.
96. Sindromul hipertensiv din cadrul GNDA se caracterizeaza prin :
a. cresteri mari, permanente la TA
b. frecvent avem decompensarea ventricolului stnag
c. se poate produce edem pulmonar acut,
d. apare uneori encefalopatie hipertensiva.
e. frecventa cardiaca este frecvent modificata

97. Examenle de laborator pot evidentia in GNDA urmatoarele :

a. hematurie intotdeuna macroscopica
b. proteinurie masiva
c. cilindri hematici,
d. anemie, cresteri VSH, a fibrinogenului si a titrului ASLO;
e. retentie azotata, ureea si creatinina crescute.

98. Diagnosticul pozitiv in GNDA se pune pe baza :

a. infectiei streptococice in antecedente,
b. prezenta a unul sau mai multe sindroame clinice
c. prezenta sindromului cardio-vascular obligatoriu
d. explorari paraclinice si biochimice caracteristice.
e. nici unul dintre acestea

99. Diagnosticul diferential in GNDA se face cu:

a. hematuria de alte cauze,
b. edemele de alte cauze,
c. encefalopatia de alte cauze.
d. sindromul digestive de alte cause
e. sindromul cutanat de alte etiologii

100. Evolutia in GNDA este variabila :

a. in general este autolimitata in 10-14 zile,
b. relativ frecvent, 13% se cronicizeaza
c. rareori duce la deces,
d. din nefericire frecvent se vindeca cu sechele,
e. vindecarea cu sechele inseamna hematurie si albuminurie persistenta.

101. Indicatiile injectiei subcutane la copil :

a. administrarea insulinei,
b. administrarea substantelor uleioase
c. anestezie locala
d. administrarea vaccinurilor.
e. administrarea substantelor hipertone

102. Pozitia pacientului pentru efectuarea punctiei rahidiene este :

a. in decubit dorsal
b. in decubit lateral cu trunchiul flectat,
c. pe scaun cu mana ridicata de partea punctiei
d. in pozitie sezanda cu trunchiul flectat anterior.
e. pe scaun cu bratul in extensie
103. Copilul cu anemie prezinta :
a. transpiratii,
b. tegumente palide,
c. inapetenta,
d. contractura musculara generalizata
e. suflu sistolic.

104. Copilul cu distrofie gradul ll prezinta urmatoarele semne clinice :

a. tesut celular subcutanat absent la nivelul fetei
b. facies imbatranit
c. curba ponderala descendenta in trepte,
d. tesut celular subcutanat absent la nivelul membrelor si trunchiului.
e. fese in ,,punga de tabac”

105.Carentele vitaminice din malnutritie determina la copil :

a. distrofia firului de par,
b. gingivita petesii
c. dureri musculare
d. dureri abdominale
e. anurie.

106. Rahitismul este o boala metabolica datorata :

a. lipsei din organism a fierului
b. aportului insuficient de vitamina D,
c. deficitului de magneziu
d. deficitului de vitamin C
e. absorbtiei intestinale deficitare a vitaminei D.

107. Mijloacele de combatere a febrei la copil sunt :

a. administrarea de paracetamol suspensie,
b. termoliza fizica,
c. administrarea de diazepam
d. administrarea de supozitoare cu ibuprofen
e. administrarea de fier.

108. Administrarea de oxigenoterapie la copii cu IRA se efectueaza :

a. pe sonda nazala,
b. pe masca,
c. cu ajutorul cortului de oxigen,
d. in camera cu oxigen hiperbar.
e. in pozitie ridicata la 45 grade.

109. Decontaminarea gastrica se realizeaza la copil prin urmatoarele masuri :

a. provocarea varsaturilor,
b. spalatura gastrica,
c. administrarea de carbune activat.
d. stimularea eliminarii toxicului
e. administrarea de metoclopramid
110.Tratamentul stomatitei candidozice la copil curpinde :
a. antibioterapie
b. solutie de glicerina boraxata si stamicina,
c. solutie de bicarbonat de sodiu,
d. antitermice.
e. cortizon

111. Tabloul clinic in soc la copil cuprinde :

a. TA crescuta
b. extremitati reci marmorate,
c. puls filiform,
d. oligurie anurie.
e. hipertermie

112. Pe cale intravenoasa se pot administra la copil :

a. solutii izotone,
b. solutii hipertone,
c. solutii hipotone,
d. solutii uleioase
e. solutii coloidale.

113. Oftalmia gonococica a nou-nascutului se caracterizeaza prin :

a. debut in primele 5 zile din viata,
b. bilateralitate,
c. posibilitatea evolutiva catre cheratita si orbire.
d. retinita cu imagine de ,,sare si piper”
e. evolutie catre glaucom la varsta adulta

114. Complicatiile pneumoniei pneumococice la copil sunt :

a. pleurezie,
b. meningita,
c. pericardita,
d. endocardita
e. artrita.

115. Sursele importante de vitamina D la copil sunt :

a. origine in piele sub actiunea razelor ulttraviolete,
b. ou,
c. morcov, spanac
d. peste,
e. unt.

116. Solutii pentru rehidratatrea orala au urmatoarea compozitie, cu o singura exceptie :

a. clorura de sodiu,
b. bicarbonat de sodiu,
c. clorura de potasiu,
d. fosfatii
e. glucoza.
117. Pentru profilaxia recidivelor convulsiilor febrile se administreaza :
a. acid valproic
b. fenobarbital
c. carbamazepina
d. diazepam oral,
e. desitin intrarectal.

118. Intoxicatiile sub varsta de 5 ani, au urmatoarele caracteristici :

a. sunt rezultatul ingestiei voluntare
b. sunt rezultatul ingestiei accidentale,
c. sunt mai frecvente la baieti
d. sunt mai frecvente la baieti
e. sunt de regula polimedicamentoasa.

119.In stenoza hiperttrofica de pilor avem urmatoarele simptome :

a. diaree
b. varsaturi postprandiale,
c. crestere ponderala foarte buna
d. apetit crescut
e. deshidratare si alcaloza metabolica.

120.Tabloul clinic in gastrite cuprinde :

a. varsaturi alimentare bilioase,
b. meteorism abdominal,
c. greata inapetenta.
d. scaune melenice
e. alternanta constipatie- diaree

121. Factorii etiologici implicati in aparitia diareei sunt :

a. streptococul beta hemolitic de grup A,
b. E.coli,
c. Yersinia enterocolita
d. Virusul sincitial respirator
e. rotavirusul.

122.Oxiuroza :
a. este o parazitoza frecvent intalnita la copiii,
b. apare mai ales la sugar datorita imunitatii deprimate
c. este caracterizata prin prurit anal si leziuni de grataj.
d. este o boala autolimitata, nu necesita tratament
e. nu este frecventa in regiunea geografica in care locuim

123.Fontanela anterioara :
a. se afla intre osul frontal si oasele temporale,
b. prezenta la prematuri
c. la nastere are dimensiuni 3x4 cm,
d. in conditii normale se inchide pana la varsta de 8 luni
e. are forma de romb.
124. Tipuri de alimentatie :
a. alimentatia natural: cu lapte adaptat
b. alimentatia artificiala: cu lapte de mama
c. alimentatie mixta : cu lapte de mama si lapte praf;
d. alimentatie diversificata : cu alte alimente decat lapte;
e. alimentatie artificiala : cu formule de lapte speciala.

125. Particularitati morfo-functionale ale n.n. la nivelul craniului sunt urmatoarele :

a. craniotabesul fiziologic,
b. fontanela anterioara( bregmatica),
c. bosele frontale si occipital
d. fruntea olimpiana
e. fontanela posterioara (lambdoida).

126.Resuscitarea nou-nascutului in sala de nastere cuprinde etapele :

a. permeabilizarea cailor aeriene inferioare
b. initierea respiratiei,
c. mentinerea circulatiei,
d. permeabilizarea cailor aeriene superioare.
e. stabilirea scorului APGAR

127.Dentitia :
a. calcificarea dentitiei primare incepe din a 7-a luna de sarcina,
b. primii dinti erup, de regula, la 16-18 luni de viata( incisivii median inferiori)
c. in medie erup cate un dinte/luna cei mandibulari ii preced pe cei maxilari,
d. la 1 an sugarul are aproximativ 8 dinti.
e. la 8- 10 luni apar caninii

128. Evolutia greutatii in primul an de viata :

a. scaderea fiziologica in greutate dupa nastere 5-10% din GN,
b. cresterea in greutate este de 250g/luna in primele 4 luni,
c. cresterea in greutate este de 500g/luna in urmatoarele 4 luni,
d. crestrea in greutate este de 750g/luna in ultimel 4 luni din 1 an de viata.
e. dupa varsta de 2 ani, sporul ponderal este de aproximativ 200-250 gr

129. Calitatile superioare ale laptelui de mama sunt :

a. furnizeaza o ratie alimentara dezechilibrata
b. cuprinde toate principiile nutritive necesare dezvoltarii somatice si cerebrale a copilului,
c. asigura protectia antiinfectioasa si antialergica,
d. permite adaptarea automata la nevoile nutritionale ale copilului,
e. creaza o legatura afectiva fundamentala mama-copil.

130. Incidente in alimentatia naturala datorate mamei :

a. engorjarea sanilor,
b. mastita,
c. mamelonul ombilicat sau scurt,
d. hipogalactia.
e. regurgitatiile si varsaturile
131. In caz de dificultate in respiratia copilului, semne de mare urgenta medicala sunt :
a. cianoza,
b. tirajul intercostal.
c. transpiratiile
d. agitatia
e. diareea

132. Evaluarea cresterii si dezvoltatrii copilului se face prin urmatoarele metode :

a. determinarea greutatii corporale,
b. masurarea fontanelelor,
c. perimetrul abdominal,
d. determinarea maturitatii dentare
e. circumferinta coapsei

133. D.p.d.v. psihomotor, un sugar de 7 luni :

a. sta nesprijinit in sezut,
b. cauta contactul familial.
c. se ridica la marginea patului
d. intelege interdictia
e. merge in picioare

134. Cu ocazia vizitelor la domiciliul nou nascutului si sugarului, asistenta trebuie :

a. sa evalueze starea de sanatate a copilului,
b. sa evalueze gradul de crestere si dezvoltare a sugarului,
c. sa explice si sa invete mama sa ingrijeasca un nou-nascut si apoi sugar.
d. sa trimita mama la medic pentru instruirea acesteia in vederea ingrijirii copilului
e. sa efectueze scorul apgar

135. Un copil bolnav poate prezenta :

a. dificultati in respiratie,
b. miscari tonico-clonice ale corpului,
c. piele rozata, neteda
d. miscari vioaie
e. varsaturi.

136. Icterul poate apare la copil in caz de :

a. icterul fiziologic al nou-nascutului,
b. anemie feripriva
c. viroza respiratorie
d. malformatii de cai biliare,
e. hepatita neonatala.

137. In alimentatia copilului bolnav sunt interzise :

a. prajituri de cofetarie,
b. carne de porc.
c. ficat de pui
d. fructe proaspete
e. laptele
138. Socul vaccinal precoce la copil :
a. este un soc infectios
b. este un soc anafilactic,
c. poate duce la hipotermie
d. necesita tratament de urgenta.
e. are un grad redus de risc

139. Caractere morfologice al unui prematur :

a. tesutul adipos subcutanat bine reprezentat
b. fontanelele larg deschise si suturi craniene dehiscente,
c. frecvent – hernii ombilicale si inghino-scrotale,
d. pavilioanele urechilor cu schelet cartilaginous format
e. faciesul este triunghiular cu fruntea incretita aspect de batran.

140. Factorii care influenteaza evolutia fatului in viata intrauterina :

a. varsta mamei,
b. conditiile socio-economice de viata si de locuit ale mamei,
c. nivelul de insorire al zonei unde locuieste
d. imbracamintea lejera
e. unele medicamente.

141. Carnea se introduce in alimentatie astfel :

a. carnea de pui sau vita – se administreaza de la 6 luni (sub forma de carne fiarta si fin tocata sau
mixata),
b. dupa 6 luni – ficat de pasare.
c. dupa 2 ani- perisoare de carne, ciorba acrita cu bors sau lamiae
d. dupa 1 an- carne de porc sau oaie
e. dupa 6 luni- albusul de ou( este alergizant)

142. Fontanela parietala, fontanela mica :

a. intre oasele parietale si occipitale,
b. prezenta la nastere la 2/3 din nn
c. forma triunghiulara.
d. dimensiuni: 7/8 cmm
e. se inchide inaintea carstei de 14 luni