Capitolul 7Algoritmi şi tehnici de reprezentare

7.1. Etapele rezolvării problemelor economice

Pentru ca o problemă să fie rezolvată cu ajutorul calculatorului trebuie să

să existe un program care să descrie algoritmul de rezolvare a problemei
într-un limbaj accesibil calculatorului. Se vor preciza operaţiunile prin care, de la datele de
intrare, se ajunge la rezultate.să existe datele structurate într-un anumit mod, pentru a fi
accesibile programului.
Varianta clasică, discutată mai sus, poate fi detaliată. Astfel, se ajunge la
următoarele etape:
definirea şi analiza problemei;
elaborarea algoritmului de rezolvare şi reprezentarea acestuia;
codificarea algoritmului într-un limbaj de programare;
obţinerea programului în format executabil;
testarea şi corectarea programului;
documentarea programului;
exploatarea şi întreţinerea.

Calculatoarele actuale gestionează date, fără a lua în considerare

semnificaţia lor. Identificarea datelor reprezentate se realizează prin amplasarea simbolurilor
în memoria internă, în anumite zone de pe suport, după cum sunt definite prin programele de
prelucrare. De aici necesitatea organizării datelor, deci a structurării lor conform logicii
programelor.
În concepţia tradiţională se parcurg următoarele etape (vezi fig. nr. 7.1.):
 analiza problemei şi definirea modelului de prelucrare. Se stabilesc astfel
algoritmul de prelucrare şi structurile de date.
transpunerea modelului obţinut într-un model accesibil calculatorului
utilizând un limbaj de programare. Este etapa de scriere a programului şi de transpunere a
acestuia în format executabil.
prelucrarea propriu-zisă este ultima etapă în care programul în format
executabil este încărcat şi pus în execuţie. La execuţie programul solicită datele de intrare şi
furnizează rezultatele.

În concepţia tradiţională drumul de la problemă la rezultate este relativ

greoi, fiind necesară însuşirea şi utilizarea unui limbaj de programare. Etapele de analiză şi
programare durează, de obicei, mult timp şi presupun costuri ridicate.
În rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului electronic, drumul
parcurs până la realizarea şi exploatarea programului se structurează în anumite etape,
subsumate criteriului eficienţă. Criteriul de eficienţă are o sferă largă de cuprindere, fiind
aplicat atât la fiecare etapă în parte cât şi global, la nivelul clasei de probleme rezolvate, cu
implicarea întregii game de resurse utilizate (hardware, software, personal, resurse financiare).

7.2 Algoritmi: definiţie, proprietăţi, operaţiuni de bază

7.2.1. Noţiunea de algoritm

Realizarea unui program fiabil, de bună calitate, necesită o activitate

complexă care implică parcurgerea unor etape distincte, bine definite. Analiza, în profunzime,
a problemei supuse atenţiei programatorului, a datelor, şi în special, a logicii de prelucrare a
acestora, necesită şi constituie o condiţie impusă în vederea obţinerii, în viitor, a unui program
cu performanţe ridicate. Pe această bază se trece la elaborarea algoritmului de rezolvare.
7.2.3. Operaţiuni de bază în algoritmi

Operaţiunile prevăzute în algoritmi utilizează date elementare şi date

structurate. Este vorba de constante, variabile, masive de date (tablouri), articole, fişiere.
Asupra acestor mărimi se pot defini următoarele categorii de operaţiuni: operaţiuni de
atribuire, operaţiuni de decizie, operaţiuni de intrare /ieşire, alte operaţiuni.
Operaţiuni de atribuire. Prin atribuire se asociază unei variabile o
anumită valoare definită printr-o constantă, printr-o altă variabilă sau printr-o expresie. Tot
aici se includ operaţiunile de calcul definite pe mulţimea numerelor reale: adunare, scădere,
înmulţire, împărţire, ridicare la putere, funcţii etc.
Exemple:
Nota : = 10
Medie : = (Nota1 + Nota2) / 2
Nume : = "Nicolescu"
Operaţiuni de decizie. Prin operaţiunea de decizie se determină valoarea
logica a unei propoziţii (condiţii): adevărat sau fals. În redactarea condiţiilor se utilizează
variabile, constante, expresii, operatori relaţionali (=, #, >, <, >=, <=) şi, eventual, operatori
logici (NOT, AND, OR).
Operaţiuni de intrare /ieşire. Operaţiunile de intrare /ieşire precizează fie
introducerea datelor în memoria interna (citire), fie extragerea rezultatelor din memoria internă
(scriere) pentru a putea fi stocate sau vizualizate şi interpretate.
Alte operaţiuni. Includem aici operaţiunile de salt, operaţiunile de apel a
unei proceduri etc.
Algoritmul este abordat în diferite accepţiuni. În DEX algoritmul este
descris în două moduri:
ansamblu de simboluri folosite în matematică şi logică, permiţând
găsirea în mod mecanic (prin calcul) a unor rezultate;
succesiune de operaţii necesare în rezolvarea unor probleme oarecare.
În dicţionarul de informatică algoritmul este prezentat ca un "concept
folosit în mod intuitiv pentru a desemna o mulţime finită de operaţii (instrucţiuni, comenzi)
cunoscute, care executate într-o ordine bine stabilită, pornind de la un set de valori (intrări),
produc în timp finit, un alt set de valori (ieşiri)".
 Cu toate ca algoritmii sunt o realitate incontestabilă, până în prezent nu
există o definiţie riguroasă de la care să se dezvolte o teorie. De aceea ne mulţumim cu
următoarea descriere a noţiunii de algoritm: ansamblu de operatii împreună cu ordinea în care
se aplică asupra datelor de intrare ale unei clase de probleme pentru a obţine rezultatele.

7.3 Tehnici de reprezentare a algoritmilor

În procesul de dezvoltare a programelor se folosesc diverse tehnici de

reprezentare, din care cele mai utilizate sunt:
schemele logice;
pseudocodurile;
diagramele arborescente;
tabelele de decizii.

7.3.1 Scheme logice

7.3.1.2. Structuri de bază în schemele logice

Ordinea în care instrucţiunile programului sunt executate constituie

structura de control a acestuia.
Structuri secvenţiale. Structura secvenţială este folosită în cazul
programelor simple, în care, ordinea execuţiei instrucţiunilor sau a modulelor de instrucţiuni
coincide cu ordinea sintactică a acestora.
 Structura alternativă este acea structură în care se efectuează un bloc de
operaţiuni sau altul se execută în funcţie de o anumită condiţie (C) impusă de logica de
rezolvare a problemei. Condiţia se poate referi la:
verificarea conţinutului şi a naturii unor zone de memorie;
verificarea conţinutului unui contor, a cărui valoare poate creşte sau
descreşte;
verificarea corectitudinii unor date de intrare etc.

M1

M2

.
.

Mn

Fig. 7.7 Structura secvenţială

Un exemplu de schemă logică de program în care se regăseşte numai
structura secvenţială este prezentată mai jos.
structuri alternative (numite şi de decizie sau de selecţie);
structuri repetitive (iterative);
structuri mixte.
Cazul general de program (P) cu structură alternativă este de forma:
P = M1; {M2 dacă C = DA sau M3 dacă C = NU}; M4.
în care M1, M2, M3, M4 sunt modulele programului P, iar (C) condiţia
evaluată.
CUPRINS

Contents
Capitolul 7Algoritmi şi tehnici de reprezentare...............................................................................................................1
7.1. Etapele rezolvării problemelor economice.........................................................................................................1
7.2 Algoritmi: definiţie, proprietăţi, operaţiuni de bază..........................................................................................2
7.2.1. Noţiunea de algoritm.........................................................................................................................................2
7.2.3. Operaţiuni de bază în algoritmi.......................................................................................................................3
7.3 Tehnici de reprezentare a algoritmilor................................................................................................................4
7.3.1 Scheme logice.......................................................................................................................................................4
7.3.1.2. Structuri de bază în schemele logice.............................................................................................................4
CUPRINS..........................................................................................................................................................................6