CAPACITATEA DE CIRCULAŢIE A INTERSECŢIILOR DE

STRĂZI NESEMAFIRIZATE

A. PROBLEME GENERALE

Calculul capacităţii de circulaţie a intersecţiilor de străzi se face

funcţie de:
 Tipul dirijării.
 Modul de amenajare şi echipare a intersecţiei.
 Caracteristicile traficului şi în special ponderea vehiculelor grele.
 Condiţiile locale pentru desfăşurarea fluentă şi sigură a circulaţiei.
Capacitatea de circulaţie a intersecţiilor se exprimă prin numărul
maxim de participanţi la trafic care pot traversa sau schimba direcţia de
mers în condiţii de siguranţă şi fluenţă a traficului /5/.
Capacitatea de circulaţie a intersecţiilor este influenţată de:
 mărimea fluxurilor de vehicule, de pietoni şi de caracteristicile
vehiculelor;
 viteza de circulaţie, acceleraţia şi decceleraţia vehiculelor, vitezele
de traversare ale intersecţiei;
 timpii de trecere peste linia de STOP a coloanelor de vehicule;
 amenajarea tehnică şi reglementarea circulaţiei;
 organizarea zonală a circulaţiei, în special dacă face parte dintr-un
sistem coordonat;
 factorii fiziologici şi psihologici ai conducătorilor auto şi pietonilor.
O intersecţie poate fi dirijată, în ordinea creşterii traficului, prin:
  Acordarea priorităţii de dreapta, dacă traficul este relativ redus.
Creşterea traficului poate conduce la blocarea intersecţiei, dacă se
păstrează prioritatea de dreapta.
 Indicatoare de prioritate pe direcţia principală (cu trafic mai intens)
şi cedează trecerea sau STOP pe direcţia secundară (cu trafic mai
redus). În acest mod se poate debloca intersecţia, prin acordarea
priorităţii de trcere a fluxului mai puternic.
 Semafoare electrice, care introduc intervale de liberă trecere
întrerupând accesul fluxului principal în intersecţie, cu scopul
oferirii unui timp de liberă trecere fluxurilor secundare, care în lipsa
semaforului, nu ar putea pătrunde în intersecţie, în mod sigur, fără
a jena vehiculele fluxurilor principale.
 Agent de circulaţie, care poate interveni la un blocaj de circulaţie
sau la o defectare a semaforului.
 Cea mai sigură soluţie de rezolvare a intersectării fluxurilor este
denivelarea fluxurilor pe cele două direcţii principale.
La dimensionarea intersecţiilor şi organizarea circulaţiei trebuie să se
urmărească:
 Fluenţa, confortul şi siguranţa circulaţiei fluxurilor prin intersecţie;
 Reducerea frecvenţei şi duratei opririlor, precum şi a noxelor
rezultate din trafic;
 Etapizarea realizării amenajărilor intersecţiei, cu rezervarea
spaţiului necesar traficului viitor. Dezvoltarea spaţiului şi
amenajarea intersecţiilor se poate face etapizat, pe măsura
creşterii intensităţii traficului.
Principalii parametri care intervin în calculul capacităţii de circulaţie a
intersecţiilor sunt următoarele:
a) Intensitatea fluxurilor în ora de vârf pentru vehicule şi pietoni, care
se stabileşte în cadrul studiului general de circulaţie conform STAS
7348-86 /7/. Pentru echivalarea vehiculelor virajelor la stânga şi la
dreapta se consideră coeficienţii de echivalare din STAS-ul amintit,
multiplicaţi cu valorile:
- 1,6 pentru vehicule uşoare şi 2,6 pentru vehicule grele, în cazul
virajului stânga;
- 1,3 pentru vehicule uşoare şi 2,3 pentru vehicule grele, în cazul
virajului dreapta.
b) Frecvenţa sosirii vehiculelor în intersecţie, care poate fi:
 uniformă şi continuă, cu intervale de succesiune aproximativ
egale (caz întâlnit rar);
 discontinuă şi pulsatorie, cu vehicule grupate în plutoane;
 discontinuă aleatorie, când deplasarea se efectuează liber
(circulaţie nelegată).
c) Intervalul mediu de succesiune între vehicule, care determină
posibilitatea efectuării manevrelor de intersectare a fluxurilor sau
de inserţie la dreapta sau la stânga în fluxul principal.
d) Vitezele de proiectare (de bază) ale străzilor ce acced în
intersecţie şi vitezele de circulaţie caracteristice intersecţiilor şi
străzilor concurente, conform STAS 10144/4-91 /8/.
e) Valorile acceleraţiei la demaraj şi ale decceleraţiei la încetinire sau
oprire la intersecţie, care se consideră egale cu:
-acceleraţia= 2 m/s2 şi decceleraţia= 4 m/s2 pt. vehicule uşoare;
-acceleraţia= 0,75 m/s2 şi decceleraţia= 3 m/s2 pt. vehicule grele
(conform STAS 10144/6-89 /5/).
 f) Lăţimea benzii de circulaţie pe carosabil, conform STAS 10144/3-
91 /9/, sau după unele hotărâri pe plan urbanistic.
g) Viteza de mers a pietonilor în intersecţii se stabileşte conf. STAS
10144/2-91 /10/, care se consideră:
- 1,2- 1,5 m/s, când predomină circulaţia pietonală într-un sens;
- 0.8- 1,0 m/s, când circulaţia pietonală este intensă în ambele
sensuri.
h) Lăţimea trecerilor de pietoni (a zebrelor pietonale), care se
stabileşte funcţie de intensitatea medie a celor mai solicitate = 4
ore/zi.
Se consideră că lăţimea unei benzi destinate circulaţiei unui singur şir
de pietoni este de 0,75 m şi capacitatea ei este de 800 pietoni/h pentru
sens dublu şi 1200 pietoni/h pentru un singur sens.
Lăţimea trotuarelor (sau a căilor speciale pentru pietoni) se ia un
multiplu de 0,75 m.
Modul de calcul a capacităţii de circulaţie diferă la intersecţiile
semaforizate faţă de cele fără semafor.
La intersecţiile semaforizate sunt importante: perioada ciclului
semaforului (T), timpii de verde (ponderea lor faţă de T), numărul de faze
de liberă trecere, timpul de evacuare a intersecţiei de către vehicule, tipul
vehiculelor şi în special ponderea vehiculelor grele şi lungi, numărul de
benzi de circulaţie din intersecţie.
La intersecţiile nesemaforizate, calculul capacităţii depinde în special
de parametrii enumeraţi mai sus ( de la a) la h)) şi este prezentat în
continuare în breviarul de calcul.
 B. TEMĂ DE PROIECTARE

Se va calcula capacitatea de trafic a unei intersecţii de străzi la nivel,

cu următoarele caracteristici:
 Intersecţie cu 4 ramuri în cruce;
 Direcţia principală pe Est- Vest;
 Direcţia secundară pe Nord- Sud;
 Fluxul de autoturisme de pe strada principală N1 este cunoscut şi
este dat funcţie de numărul de ordine din subgrupă în tabelul 3.1.
 Se mai cunosc: e, intervalul limită de succesiune a vehiculelor
din fluxul principal, posibil de utilizat pentru manevrele de intrare a
vehiculelor fluxurilor secundare în intersecţie.
Se va calcula capacitatea de trafic a intersecţiei pentru intervalul de
succesiune e1, necesar intersecţiei perpendiculare a fluxurilor secundare pe
cele principale, precum şi calculul capacităţii de circulaţie a aceleiaşi
intersecţii în cazul când, vehiculele sosesc la aceasta grupate în plutoane,
cu o pondere .
Totodată se va verifica dacă la volumul de trafic al capacităţii
calculate se pot realiza manevrele de inserare în fluxurile principale prin
viraj dreapta şi stânga.
Tabel 3.1
Parametrul Valori funcţie de nr. de ordine din subgrupă
Intervalul de Pt. n= 1,6,11,16,21,26,31 e= 4,5 sec.
succesiune limită, n= 2,7,12,17,22,27,32 e=5,0 sec.
e, pt. intersecţie n= 3,8,13,18,23,28,33 e= 5,5 sec.
perpendiculară pe n= 4,9,14,19,24,29,34 e= 6,0 sec.
fluxul principal n= 5,10,15,20,25,30,35 e= 6,5 sec.
e pt. inserţie în Pt. n=1,5,9,13,17,21,25,29,33 eDR= 5,0 sec.
fluxul principal prin n= 2,6,10,14,18,22,26,30,34 eDR= 5,5 sec.
viraj dreapta n= 3,7,11,15,19,23,27,31,35 eDR= 6,0 sec.
eDR n= 4,8,12,16,20,24,28,32 eDR= 6,5 sec.
e pt. inserţie în Pt. n= 1,5,9,13,17,21,25,29,33 eST= 6,5 sec.
fluxul principal prin n=2,6,10,14,18,22,26,30,34 eST= 7,0 sec.
viraj stânga n= 3,7,11,15,19,23,27,31,35 eST= 7,5 sec.
eST n= 4,8,12,16,20,24,28,32 eST= 8,0 sec.
Componenta fluxurilor secundare fî = 90-0,5 n , (%)
pe direcţii de mers fDR = 5+0,25 n , (%)
fî +fDR+fST , în (%) fST = 5+0,25 n , (%)
N1- fluxul de autovehicule care
N1 = 200+20 n
solicită strada principală
- ponderea vehiculelor grupate în
 = 20+0,5 n
plutoane, în (%)
 C. BREVIAR DE CALCUL

C1. Calculul capacităţii de intersectare a două fluxuri N1 şi N2

când este cunoscut intervalul limită de succesiune, e.

Considerând că repatiţia vehiculelor celor două fluxuri se face după

un proces Poisson, se poate calcula probabilitatea de apariţie în fluxul
principal a intervalelor   e , intervalul limită de succesiune pentru
traversarea perpendiculară a fluxului principal de către vehiculele celui
secundar:
N1  e 

P  e   e 3600
, (%) (3.1)
în care:
N1 – numărul de vehicule /h din fluxul principal;
e - intervalul limită de succesiune în secunde, pentru traversarea
perpendiculară;
e = 2,718 – baza logaritmului natural.
Numărul vehiculelor din fluxul secundar (N2) care pot intra în
intersecţie prin traversarea fluxului principal este egal cu numărul
intervalelor mai mari sau egale cu e:
N1 e

N 2  PN1  N1 e 3600
, (vt / h)

(3.2)
Capacitatea totală a intersecţiei este egală cu:
NTOT= N1 + N2 = N1 (1 + P) , (vt/h) (3.3)
 C2. Calculul capacităţii de intersectare când fluxul secundar N2
traversează perpendicular fluxurile principale pe ambele sensuri
(N1) şi (N2).

Probabilitatea de apariţie în fluxurile N’1 şi N’2 a intervalelor   e este

dată de relaţia:
( N1'  N 2' ' ) e

P(  e )  e 3600
, % (3.4)
Numărul de vehicule ale fluxului secundar care pot traversa fluxurile
principale este de asemenea egal cu numărul intervalelor   e .
N2 = P(N’1 + N’’1) , (vt/h) (3.5)
Iar capacitatea totală de trecere NTOT este dată de relaţia:
NTOT = N1 + N2 = (N’1 + N’’1)(1 + P) , (vt/h) (3.6)

C3. Verificarea posibilităţilor de efectuare a manevrelor de

inserare în fluxurile principale a virajelor dreapta şi stânga.

Numărul de vehicule N2 reprezintă întregul flux secundar care poate

intra în intersecţie.
Întrucât intervalele de succesiune necesare pentru inserarea în
fluxurile principale, pe direcţia dreapta şi stânga sunt mai mari decât e ,
este logic să verificăm dacă există în fluxul principal şi intervale mai mari
decât e , care să poată fi utilizate de virajele dreapta, stânga şi dacă
ponderea lor din numărul total de intervale mai mic decât e poate satisface
numărul de vehicule existent în virajele dreapta-stânga.
 Deci putem calcula probabilităţile de apariţie a unor intervale   eDR şi
  eST .

Deoarece eST > eDR , în fluxurile principale P(  eST ) < P(   eDR ).
Acestea se calculează cu formulele:
N1 e DR

P(  eDR )  e 3600
, (%)
N1 e ST
(3.7)

P(  eST )  e 3600
, (%)

De asemenea se poate calcula numărul acestor intervale, cu formule

asemănătoare cu (3.2).
N2DR = N1 P (   eDR ) , (vt/h)
N2ST = N1 P(   eST ) , (vt/h) (3.8)
Acest număr de intervale, egal cu numărul de vehicule ale virajelor
DR-ST ce pot utiliza intervalele, se compară cu componenţa fluxurilor
secundare, pentru a vedea dacă numărul intervalelor poate asigura
efectuarea manevrelor celor două viraje din fluxul secundar.
Capacitatea totală a intersecţiei se calculează cu o formulă
asemănătoare cu (3.3) sau (3.6).
NTOT = N1 + N2î + N2DR + N2ST = N1 + N2 (3.9)
Deoarece: N2î + N2DR + N2ST = N2

C4. Calculul capacităţii unei intersecţii în cazul în care în fluxurile

principale sunt vehicule grupate în plutoane.

În cazul în care, intersecţia respectivă face parte dintr-un sistem

coordonat cu alte intersecţii sau dacă vehiculele pleacă grupate de la o
intersecţie vecină dotată cu semafor, vehiculele sosesc grupate în
“plutoane” (vezi lucrarea 2), distanţate în timp la intervale de 2 sec, care nu
pot fi utilizate de vehiculele fluxurilor secundare, însă între plutoane,
vehiculele fluxului principal sunt repartizate după un proces Poisson, intre
care se găsesc intervale mai mari, care pot fi utilizate chiar de 2-3 vehicule
simultan.
Dacă considerăm  procentul vehiculelor grupate în plutoane, iar 1- 
procentul vehiculelor negrupate din numărul N1 de vehicule a fluxului
principal, putem calcula numărul de intervale  mai mari decât intervalele
de succesiune care pot fi utilizate de 1 , 2 sau 3 vehicule.
Utilizând formulele (2.15) din lucrarea 2 avem:

t 1prveh 1  N 1

n1veh .
int erv .  1     N1  e 3600

t 2prveh 1  N 1

erv .  1     N1  e
2 veh . 3600
nint

t 3prveh 1  N 1

n3veh .
int erv .  1     N1  e 3600

(3.10)

iar numărul de vehicule din fluxurile secundare care vor utiliza aceste
intervale se calculează cu o formulă asemănătoare cu (2.17) din lucrarea 2.

N sec  3nint
3veh .

2veh . 3veh . 1veh .
 
erv.  2 nint erv.  nint erv.  nint erv.  nint erv.
2veh .
 (3.11)

iar capacitatea totală a intersecţiei este:

NTOT = N1 + N2 (3.12)
dacă, N2 este numărul de vehicule din ambele intrări ale străzii secundare,
sau:
NTOT = N1 + 2 N2 (3.13)
dacă N2 este numărul de vehicule ce intră în intersecţie de pe un singur
acces secundar.

D. EXEMPLU DE CALCUL

Vom prezenta un exemplu de calcul pentru o intersecţie cu

caracteristicile date în tabelul 3.1 considerând n= 0 , iar pentru intervalele
limită de succesiune se adoptă valorile:
e = 5,0 sec, eDR = 6,0 sec, eST = 7,0 sec.
iar N1 = 200 veh/h, fDR= 5% şi fST = 5%.

D1. Calculul capacităţii de intersectare a fluxului N1 cu N2.

2005
 1 1 1
P(  5)  e 3600
 1000
 0 , 2777
  0,7276
3600
e 1374
e

N 2î  N1 P(  5)  200  0,7276  145,5 146 vt / h

NTOT  N1  N 2  200  146  346 vt / h

D2. Calculul numărului de intervale necesare pentru efectuarea

virajelor dreapta+stânga existente, N1.
 N1 e DR
 1
N DR
2  N1 e 3600
 200 2006
 136,55 137 vt / h
3600
e
N1 e ST
 1
N 2ST  N1 e 3600
 200 2007
 128,1 128 vt / h
3600
e

întrucât numărul de vehicule/h, componente ale celor două viraje este de:
5%
200  10 vt / h
100

rezultă că numărul de intervale   eDR şi   eST este suficient pentru

rezolvarea celor două viraje.

D3. Calculul capacităţii unei intersecţii solicitată de un trafic

grupat în plutoane.

Se cunoaşte: = 0,33, Npr= N1 = 448 vt/h,

1veh
t pr =e1veh=8 sec,
2 veh 3 veh
t pr =e2veh=10,5sec, t pr =e3veh=12,8 sec, (vezi exemplul de calcul de la
lucrarea 2).
8 1 0 , 33  448

n1veh .
int erv .  1  0,33  448  e 3600
 139,87 140 vt / h

10 , 5 1 0 , 33  448

erv .  1  0,33  448  e  110,18 110 vt / h
2 veh . 3600
nint

12 ,8 1 0 , 33  448

n3veh .
int erv .  1  0,33  448  e 3600
 88,46  88 vt / h

Nsec = 3x 88+ 2(110-88)+ (140-110) = 264+ 44+ 30 = 338 vt/h

Iar NTOT = N1 +N2 = 448+ 338 = 786 vt/h

 __________

CONCLUZII:

În cazul în care la intersecţie sosesc fluxurile de trafic, grupate în

plutoane, capacitatea de trafic a intersecţiei poate creşte substanţial.
Aceasta se datorează creierii unor intervale mai mari între plutoane, care
permit intrarea în intersecţie a 2 sau 3 vehicule o dată, din strada
secundară, iar procesul de circulaţie din intersecţie devine mai fluent, timpii
de aşteptare ai vehiculelor din strada secundară se reduc.
Mai trebuie menţionat că în metoda prezentată nu s-a ţinut seama de
prezenţa vehiculelor lungi (cu remorcă) sau grele, decât prin echivalarea în
vehicule etalon conform STAS 7348-86 /7/.
Când însă ponderea acestor vehicule creşte, procesul de circulaţie
din intersecţii se complică, unele vehicule foarte grele şi lente pot produce
chiar blocarea intersecţiei, pentru o bună perioadă de timp.

__________