Sunteți pe pagina 1din 2

Antiglobalizarea este o miscare sociala internationala care se pronunta contra

globalizarii neoliberale, scopul careia este formarea modelului democratic al


globalizarii. Cea mai cunoscuta organizatie a miscarii pt democratizarea globala este
ATTAK. Aceasta a apraut in Franta in 1998 ca I miscare impotriva speculatiilor
financiare.Miscari antiglobaliste se afla si in SUA cum ar fi uniunea protectiei
drepturilor consumatorilor Public citizen, miscarea interconfesionala pt anularea
datoriilor tarilor celor mai sarace, etc. Principala particularitate a miscarii
antiglobaliste este aceea de a stopa cheltuielile surselor contribuabilor americani pt
interventia in afacerile altor tari, impotriva crearii asa numitului govern universal
care conform opiniei acestora actioneaza sub masca ONU. Antiglobalizarea
europeana a aparut ca o forma de protest spontan a maselor largi ale pop. Din randul
carora fac parte reprezentantii businessului mic si mediu, impotriva modelului
neoliberal al dezvoltarii economice. In Europa de vest primele manifestari ale
antiglobalismului au aparut la inceputul anilor 90prin trailere rasturnate care cueau
legumele ieftine din Spania pe pietile altor state membri a CE.Structurile
antiglobalsite patrund cu success si in tarile in curs de dezvoltare fiind
reprezentate in general de organizatiile non-guvernametale de stanga.
Pasrticularitatile obiectivelor miscarii antiglobaliste in tarile din vest sunt cerintele
radicale ale reprezewntantilor acesteia: de a lichida OTM, FIV, Banca Mondiala de a
inlocui institutiile internationale, etc. Un loc deosebit in miscarea antiglobaslita il
ocupa organizatiile de tarani cele mai puternice fiind MST brazilian, si organizatia
de tarani din India.Antiglobalismul se bazeaza pe cateva centre indeologice cum ar
fi marxismul (in jurul caruia se concentreaza toti cei de stanga), verzii, cei de
drepta care sunt de asemenea si cei mai agresivi antiglobalisti si alterglobalistii. Un
argument adesea făcute de adversarii mişcării anti-globalizare (mai ales de către
The Economist), este că una din cauzele majore ale sărăciei în rândul producătorilor
agricoli din lumea a treia sunt comerţul cu barierele puse de către naţiunile bogate.
OMC este o organizaţie înfiinţată la locul de muncă în vederea eliminării acestor
bariere comerciale. Prin urmare, este susţinut, oamenii cu adevărat în cauză cu
privire la situaţia din lumea a treia ar trebui să fie de fapt încurajarea comerţului
liber, mai degrabă decât a încerca să-l lupta. În continuare în această ordine de idei,
se argumentează că opoziţia protestatarilor "la comerţ liber este, uneori, vizează
protejarea intereselor forţei de muncă de Vest (ale căror salarii şi condiţii sunt
protejate de bariere comerciale), mai degrabă decât interesele în curs de
dezvoltare. Acest lucru contrastează cu obiectivele declarate ale celor în mişcare,
care sunt de a îmbunătăţi condiţiile de agricultori ordinare şi a lucrătorilor peste
tot.
Activişti anti-globalizare contracara aceste afirmaţii, susţinând că politicile de liber
schimb a crea un mediu pentru lucrătorii similare cu dilema prizonierului, în care
lucrătorii din diferite ţări sunt tentaţi să "defect" sau "trăda", a altor lucrători de
subcotarea standarde privind salariile şi condiţiile de muncă . Prin urmare, mişcarea
anti-globalizare în favoarea unei strategii de cooperare pentru beneficii reciproce,
şi pledează în favoarea comerţului echitabil - care se referă în mod special pentru a
oferi agricultorilor din lumea a treia, cu conditii mai bune de comerţ.
O altă critică împotriva mişcării este că, deşi proteste despre lucruri care sunt larg
recunoscute ca probleme serioase, cum ar fi încălcări ale drepturilor omului, genocid
şi încălzirea globală, se propune rareori soluţii detaliate, sau se propune soluţii care
au fost judecaţi şi dovedit a fi defectuos în trecutAntiglobalizarea este o atitudine
politică de opoziţie la aspectele negative ale globalizării percepute. Mişcarea
corespunzătoare este larg cunoscut sub numele de mişcarea anti-globalizare, şi este
o mare parte grassroots efort, cu sprijin din partea unor elite intelectuale. Multe
vedere termenul de "anti-globalizare", ca un termen impropriu, şi a vedea acest
lucru ca pe o etichetă menite să discrediteze mişcarea, de fapt, mulţi dintre cei
implicaţi în mişcarea anti-globalizare nu suport legături mai strânse între popoare si
culturi diferite ale lume - în special, de multe ori acestea arată solidaritatea cu
popoarele pe care le consideră a fi asuprit şi campania pentru drepturile de azil şi
imigraţie - şi se opun doar la globalizare capitaliste. Acesta este motivul pentru care
tind să folosească termeni mai nuanţate pentru a descrie mişcarea lor, cum ar fi
anti-capitaliste, ceea ce priveşte anti-corporate sau pozitiv globalizarea alternativă
(a se vedea Alter-globalizare) justiţie globale sau mişcare a comerţului echitabil,
Global Dreptate şi solidaritate Mişcarea ( sloganuri GJ & SM), Mişcarea circulaţiei
sau pur şi simplu mişcarea, şi de a folosi ca "globaliza justiţie" şi "globalizeze
eliberare."

S-ar putea să vă placă și