Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MANIFESTATIILOR SEXUALE
I. Introducere
“Viata erotica a unor oameni ramane disociata in doua directii, care vor fi personificate de
arta in iubire divina si iubire lumeasca (animalica). Ei nu pot ravni la ceea ce iubesc, iar ceea
ce ravnesc nu pot iubi. Cauta obiecte pe care nu au nevoie sa le iubeasca, pentru a tine departe
senzualitatea lor de obiectele iubite”.1
Citatul redat mai sus sumarizeaza intentia prezentului referat care are ca scop stabilirea unei
legaturi intre prohibitia incestului si fobia determinata de aceasta prohibitie vehementa, care au
condus la manifestari ale fenomenului social de “impotenta psihica generalizata”.
Urmeaza sa analizam tema propusa, avand ca baza studiile realizate de catre asa numitul
“parinte ale psihanalizei”, Sigmud Freud, din perspectiva urmatoarelor abordari:
1. Primele semne ale sexualitatii omului apar inca din primii ani de viata ai copilului, in
raport de care se poate analiza si natura spontana a conplexului Oedip.
Astfel cum va fi prezentat in prezentul referat, Sigmund Freud sustine ca senzatiile
sexuale ale omului apar inca de cand acesta este sugar si demonteaza teoria conform
careia pulsiunea sexuala se instaleaza abia la varsta pubertatii. Astfel, Sigmund Freud
defineste bine cunoscutul Complex Oedip, care simbolizeaza legatura inconstienta erotica
cu parintele de sex opus si, de asemenea, o rivalitate fata de parintele de acelasi sex, care
se dezvolta inca din timpul copilariei, urmare a atractiei sexuale fata de parintele de
acelasi sex.
II. CUPRINS
3
Sigmund Freud, Trei eseuri privind teoria sexualitatii, pag. 43
4
Sigmund Freud, Introducere in psihanaliza, pag. 351
5
Sigmund Freud, Introducere in psihanaliza, pag. 371
6
O istoria a psihologiei modern, pag. 444
mentionam mai sus, marcand faza de identificare sau rezolutiva. In aceasta etapa, copiii depasesc
acest complex si se vor identifica cu parintele se sex opus. In acelasi timp, dorinta sexuala fata de
parintele de sex opus va fi inlocuita cu un fel de afectiune, acceptat din punct de vedere social.
Astfel, Freud considera ca intre varsta de 5 si 12 ani, exista o perioada latenta din punct de
vedere sexual, care mai apoi, se finalizeaza cu inceputul pubertatii.
Conform credintei lui Freud, tulburarea nevrotica a barbatilor dezvoltata la varsta adulta
provine din oprirea brusca a dezvoltarii complexului Oedip.
Teoria universalitatii complexului Oedip a fost criticata de catre alte personalitati in
domeniu, printre care si filosoful englez Karl Popper, care a sustinut ca teoria lui Freud nu este
fundamentata stiintific si se bazeaza exclusiv pe convigerea lui Freud si, a criticat ipoteza ca toti
oamenii au inclinatii incestuoase. Un alt critic al teoriei lui Freud este psihologul englez Hans
Eysenck, care in mod foarte dur a sustinut ca Freud a impins psihiatria cu o suta de ani in urma
prin punerea unor diagnostic false urmare a redarii unor istorii clinice care nu au existat
niciodata.
7
Sigmund Freud, Totem si Tabu, pag. 26
nu fi atrasi de persoane cu care intram in contact foarte des in primii ani din viata, bazat
pe probabilitatea ca acestia sa ne fie rude. Aceasta teorie este astazi cunoscuta sub
denumire de “Efectul Westermarck”, care explica lipsa dorintei sexuale fata de prietenii
pe care ii avem in copilarie.
2. Conform teoriei medicului englez Havelock Ellis, care a studiat comportamentul sexual
al omului, fiinta umana are o repulsie naturala fata de gandul incestuos. El afirma astfel
ca, in mod natural, intre persoanele care au trait impreuna in perioada copilariei, s-a
eliminat orice excitatie care ar fi putut sa apara.
Sigmund Freud respinge insa teoriile conform carora fobia incestului este un instinct
innascut8, bazandu-se inclusiv pe criticile aduse acestor teorii de catre James George Frazer,
antropolog, teolog si magistrat, conform caruia daca fobia incestului ar fi fost un instinct cu
care omul se naste si pe care il respecta ca atare, rostul crearii unor legi care sa il condamne
nu ar mai fi existat. El sumarizeaza faptul ca “legea nu interzice decat ceea ce oamenii ar fi
capabili sa faca sub presiunea unora dintre instinctele lor. Ceea ce natura interzice si
pedepseste nu mai are nevoie sa fie pedepsit si interzis de lege”.9
Avand in vedere ca incestul determina o mortalitate ridicata, Freud considera ca tabuul
incestului a aparut ca o metoda de a ne tine dorintele incestuoasa in frau.
Concluzia lui Freud cu privire la fobia incestului este aceea ca este foarte dificil sa
distingi intre cauzelor biologice, psihologice sau sociale care au determinat aceasta fobie,
insa, cu siguranta, respinge in totalitate negarea atractiei sexuale fata de membrii familiei, ca
prima atractie sexuala a fiintei umane si, implicit, respinge ideea aversiunii innascute fata de
incest.
Pornind de la teoriile mai sus enuntate, urmeaza sa prezentam cateva dintre studiile
realizate cu privire la caracterul innascut al aversiunii fata de incest.
Astfel, s-a realizat un studiu de catre Chiris Fraley si Michael Marks, care au fost
psihologi la doua facultati. Acestia au adunat 74 de studenti pentru a participa la un
experiment menit sa estimeze atractia sexuala pe care acestia o simteau fata de 100 de fete
necunoscute. Pentru 50 dintre studenti fiecare chip necunoscut era precedat de un cadru de
care studentii nu erau constienti care aratau chipul unui membru al familiei acestora.
Celorlalti 50 de studenti, le-a fost prezentat un cadru care continea chipul unei persoane
straine.
Studiul era menit a sustina teoria lui Westermarck, astfel incat studentii carora li s-a
aratat chipul unui membru al familiei sa respinga aceasta alegere, insa, contrar acestei
asteptari, studentii carora li s-au prezentat prin mesaje subliminale chipurile cunoscute ale
membrilor familiei, au considerat aceste chipuri mai attractive decat cealalta jumatate de
studenti carora li s-au prezentat chipuri straine.
Un alt studiu a fost realizat pentru a evalua atractia fata de familiaritate si astfel 40 de
student au analizat chipuri ale unor persoane care semanau cu cei 40 de studenti studiati.
Urmare a acestui studiu, s-a dovedit faptul ca oamenii au o atractie fata de familiaritate si cu
cat asemenearea era mai mare cu propriu chip, cu atat crestea maim ult atractia sexuala.
8
Sigmund Freud, Totem si Tabu, pag. 149
9
Sigmund Freud, Totem si tabu, pag. 149
Conform unui alt studiu, un grup de student a fost chemat pentru a evalua atractia sexuala
fata de diferite chipuri ale unor oameni. Acestui grup le-a fost comunicat faptul ca, chipurile
prezentate urmeaza a fi modificate astfel incat sa le semne lor, desi aceasta era o informatie
falsa. Celuilalt grup supus studiului aceasta informatie eronata nu i-a fost furnizata.
Rezultatul acestui studiu pare sa vina in sprijinul teoriei repulsiei fata de incest sustinuta de
Freud, deoarece grupul caruia nu i-a fost comunicata informatia eronata a gasit chipurile a fi
mai atragatoare decat celalalt grup influentat de gandul incestului.
Urmare a studiilor mai sus detaliate, psihologii Chiris Fraley si Michael Marks sustin
teoria lui Freud, insa explicatiile care stau la baza acestei teorii sunt diferite. Daca pentru
Freud aceste dorinte sunt inconstiente, pentru acestia preferintele noastre sexuale izvorasc din
atractia omului pentru familiaritate.
10
Sigmund Freud, Sigmund Freud, Trei eseuri privind teoria sexualitatii, pag. 75
11
Sigmund Freud, Despre psihologia vietii erotice, pag. 40
Insa, odata ce ajunge la varsta pubertatii, caracterul senzual devine foarte pronuntat si va
atribui obiectelor alegerii infantile un caracter sexual puternic. Si aici, din punctul lui Freud
de vedere, intervine problema incestului cu care fiecare fiinta umana, indiferent de locul in
care se dezvolta, va creste.
Astfel, lovit de fobia incestului, analizata psihologic, biologic si social, adolescentul va
cauta sa gaseasca obiecte straine catre care sa isi canalizeze dorinta sexuala, astfel incat
aceasta sa fie permisa spre a fi exprimata.
Acest obiect strain va fi ales pastrand principiul familiariatii in alegea partenerilor
amorosi cu parintii si, in timp obiectul strain va fi investit cu tandretea corespunzatoare
membrilor familiei. Pe parcursul acestui proces, daca se va dezvolta o frustrare reala in ceea
ce priveste alegerea obiectului si daca atractia fata de obiectele infantile era foarte mare,
atunci sansele de a dezvolta o nevroza sunt foarte mari. Astfel, libidoul se blocheaza in acest
proces si se intoarce si sa raporteaza la primele obiecte sexuale alese, respectiv membrii
familiei. In acest punct, ne lovim de obstacolul incestului, iar libidoul va stagna.
Astfel, intr-o atare situatie, exista posibilitatea ca intreg caracterul senzual sa ramana
legat de obiecte infantile incestuoase si rezultatul va fi o impotenta psihica absoluta.
In cazul impotentei psihice propiu-zise, conditiile sunt diferite. Astfel, in aceasta situatie
caracterul senzual se separa de cel tandru si persoana va cauta obiecte care nu seamana deloc
cu persoanele incestuoase interzise.12 Astfel, daca obiectul ales aminteste de obiectul tandru
incestuos si acestui obiect i se va atribui pretuire psihica, caracterul senzual se va pierde.
Astfel de persoane sunt condamnate, conform teoriei lui Freud, astfel cum am mentionant in
introducerea prezentului referat sa nu poata ravni ceea ce iubesc, iar ceea ce iubesc sa nu
poata ravni.
O masura de protectie impotriva procesului mai sus detaliat, consta in degradarea psihica
a obiectului senzual. In situatia in care obiectul senzual este apreciat, acesta trimite cu gandul
la obiectul incestuos si astfel este evitat. Ca atare, daca obiectul senzual este degradant,
caracterul senzual se va manifesta liber si satisfactia sexuala va fi atinsa. Despre aceasta
categorie de persoane putem afirma faptul ca cele doua caractere, senzual si tandru nu au
putut fi reunite in mod real. Astfel, aceasta categorie de oameni va putea simti satisfactie
sexuala doar cu obiecte pe care le considera lipsite de valoare.
Nu putem nega faptul ca teoria mai sus enuntata de catre Freud pare a isi gasi
aplicabilitate in situatiile cotidiene la care suntem martori. Nu de putine ori am auzit
marturisiri ale unor persoane care afirma cu tarie ca degradarea obiectului sexual conduce la
cel mai inalt nivel de excitatie. Existe exemple inclusiv mediatizate de persoane publice care
apeleaza la prostutie pentru satisfactia sexuala, trecand peste orice riscuri negative mediatice
pe care astfel de activitati le va aduce in mod cert imaginii acestora. Astfel, putem
concluziona logic, faptul ca exista un impuls foarte puternic care conduce la o astfel de
actiune, iar impulsul sexual cu siguranta este cea mai puternica motivatie a fiintei umane.
Continuand analiza asupra efectelor incapacitatii de simbioza intre caracterul senzual si
cel tandru, Freud considera ca impotenta psihica este o problema generala a oamenilor
civilizati, daca nu limitam notiunea de impotenta la incapicitatea de a finaliza din punct de
12
Sigmund Freud, Sigmund Freud, Despre psihologia vietii erotice, pag. 61
vedere fiziologic actul sexual. Daca eliminam aceste limitare, constatam, sustine Freud, ca
exista un numar foarte mare de femei frigide si un numar foarte mare de barbati care
realizeaza finalitatea actului sexual, insa simt o placere sexuala foarte redusa. Pentru a-si
sustine punctul de vedere, Freud afirma ca deseori barbatii simt ca excitatia lor este limitata
de consideratia morala pe care o au fata de sotiile sau iubitele lor. Placerea sexuala
desavarsita poata fi atinsa abia acolo unde obiectul sexual este decazut si degradant in
acceptiunea persoanei care cauta excitatia sexuala. Astfel de subiecti isi pot satisface
caracterul tandru intr-o alta persoana, care de obicei este sotia sau iubita, o persoana separata
fata de obiectul dorintei sexuale.
In plus fata de aceasta abordare, Freud revine la fixatia incestuoasa a copilului in analiza
cauzelor impotentei psihice si sustine faptul ca poate fi libera din punct de vedere sexual doar
persoana care accepta gandul incestuous. Mai mult, Freud afirma ca, intr-un exercitiu de
sinceritate, cel care accepta si realizeaza gandul incestuos, ar recunoaste ca are credinta ca
actul sexual este ceva degradant. In ceea ce priveste femeile, acestea nu pot sa separe
legatura dintre caracterul senzual si interdictie si, ca atare, ele de multe ori se dovedesc a fi
frigide sau extrem de retinute din punct de vedere sexual. Astfel, Freud gaseste similaritate
intre conditia interdictiei a femeii din punct de vedere sexual si necesitatea de degradare a
obiectului sexual a barbatului.13 Astfel, atat femeia, cat si barbatul incearca fara succes sa
indeparteze aceasta impotenta psihica generala, care s-a nascut urmare a lipsei de congruenta
dintre caracterul tandru si cel senzual.
In concluzie, urmare a tuturor celor mai sus analizate in prezentul referat, putem sustine
faptul ca teoriile dezvoltate de Freud pe margina subiectului sexualitatii infantile raportat la
prohibitia incestului, care ar putea fi determinante in aspecte care tin de impotenta psihica
generala care afecteaza societatea moderna, au contribuit fara niciun dubiu esential la
evolutia psihologiei din perspectivele prezentate.
13
Sigmund Freud, Sigmund Freud, Despre psihologia vietii erotice, pag. 70