Piata Gri Si Piata Neagra

Universitatea Lucian Blaga, Sibiu

Facultatea de Științe Socio-Umane
Disciplină: Istorie
Program de studiu masterat: PROTEJAREA ȘI VALORIFICAREA PATRIMONIULUI ISTORIC
Disciplină: Legislatie cu privier la protejarea Patrimoniului Cultural
Profesor: Prof. Asociat Ciuta Marius
Masterand: Murg Roxana-Maria
PIAŢA GRI ŞI PIAŢA NEAGRĂ
Interesul oamenilor pentru operele de artă s-a manifestat încă din antichitate. În Grecia
antică, darurile aduse diferitelor zeităţi au fost concentrate în temple sub formă de “ex-voto”.
Darurile care nu erau expuse în templu, pentru a fi protejate, ajungeau în thesaurus (monument
asemănător unei capele votive). Tot în acea perioadă s-au constituit primele pinacoteci, galerii de
pictură care adăposteau tablouri denumite pinakes datorită suportului de lemn, asemenea
icoanelor din lumea bizantină.
Mai târziu, în perioada Renaşterii, artefacte că vasele de argint şi bronz, sculpturile antice
etc., erau adăpostite în casele nobililor din Italia, apoi ale statelor din Europa de Nord, ca dovadă
a vechimii familiilor aristocratice, cu origini revendicate în perioada imperială romana sau altfel
spus un indicium nobilitatis.
Secolele XVIII şi XIX marchează perioada în care reprezentanţii caselor aristocrate şi
burgheze europene porneau în călătorii de formare în ţări clasice ale Antichităţii, în urma cărora
colecţionau piese de artă grecească, egipteana şi romană, crescând astfel entuziasmul pentru
cultura antică. Pasul următor l-a reprezentat marea epocă a arheologilor amatori şi a debutului
comerţului cu antichităţi, care, adesea erau oferite spre vânzare muzeelor, colecţiilor universitare
sau private, la Paris şi Londra fiind cele mai active centre europene.
Momentul cu adevărat “de vârf” al dezvoltării pieţei internaţionale de bunuri culturale
este reprezentat de anii ’70 ai sec XX, când au devenit interesaţi de acest gen de comerţ, pe lângă
muzee şi diverşi colecţionari, cunoscători ai domeniului, investitori care îşi plasau fondurile
deţinute în bunuri culturale de valoare. Piaţa astfel creată a dus la apariţia unei zone gri de
conexiune între ofertanţii primari ai pieţei negre şi dealerii oficiali, zonă care aparţinea unor
intermediari-colectori, aflaţi într-o continuă căutare de oferte pe piaţa neagră din statele şi
regiunile bogate în situri arheologice.
1
Prin noţiunea de “piaţă neagră” se înţelege comercializarea,procesul de vânzare-

cumpărare, schimburi ilegale de mărfuri contrafacutesau furate. “Piaţa gri”reprezintă vânzarea-
cumpărarea unor bunuri originale, dar care nu au un canal de distribuţie autorizat.
La prima vedere, cele două tipuri de piaţă au în comun aspectul illegal al procesului de
vânzare-cumpărare, însă din cauza faptului că cele două forme de piaţă implica activităţi ilegale,
exista cazuri în care se suprapun reciproc. Cu toate acestea, exista diferenţe considerabile intre
“piaţa neagră” şi “piaţa gri”. Un bun de piaţă poate fi considerat ilegal numai dacă încalca
reglementarea produselor sau un număr de licenţă pentru utilizarea mărcii comerciale într-o
anumită tara, chiar dacă produsul este furnizat de producătorul legal.
Piața gri este dezvoltată de oamenii care tranzacționează bunuri cu rate mai mici decât
ratele oficiale. Bunurile de pe piața gri nu sunt ca mărfurile contrafăcute de pe piața neagră.
Acesta implică în mod obișnuit acele servicii care nu sunt înregistrate în mod legal pentru a salva
taxele din partea guvernului. Astfel, cel mai adesea, canalul de distribuție utilizat este neautorizat
sau neoficial pe piața gri.
Principalele cauze care au condus la acest tip de economie sunt date de ambiguitatea
cadrului legislativ, corupţia la nivelurile cele mai înalte ale statului şi lipsa unor măsuri
descurajante meinite să diminueze numărul activitatiilor ilegale.
Amploarea îngrijorătoare a traficului cu obiecte din Patrimoniul Cultural al României se
reflecta în numărul recuperărilor acestora de la -carausi-, în ultimii doi ani de zile. Astfel, din
anul 2000, la frontierele României au fost descoperite aproape 3.000 de obiecte cu valoare de
patrimoniu, care se aflau în ruta spre destinatarii occidentali. Raportat la acest număr, un calcul
simplu indică faptul că, în fiecare zi, se încearcă trecerea ilegală a frontierei a cel puţin patru
obiecte de patrimoniu. Pe lista obiectelor descoperite figurează sute de cărţi vechi, manuscrise
(două pergamente în limba ebraică, din piele), tablouri, icoane şi sute de monede datând din
diferite secole, chiar şi din Antichitate. Valoarea acestor obiecte este inestimabilă. Ele aparţin
României, dar multe dintre ele ajung în posesia unor colecţionari sau speculanţi ai pieţei negre
internaţionale a obiectelor de artă.
2
Obiectele sunt comandate de colecţionari străini de antichităţi şi de obiecte de artă, care,

în baza unor documentari, întocmesc liste cu obiectele de patrimoniu din România şi locaţia lor.
Cei care comandă sunt de obicei oameni de afaceri şi colecţionari din Europa Occidentală,
America de Nord şi de Sud, Canada, Israel şi Japonia. În baza acestor liste se dau comenzi.
Liderii filierelor preiau comanda şi o dau mai departe unor hoţi, specializaţi în astfel de spargeri.
Munca spărgătorilor este una dintre cele mai uşoare operaţiuni, deoarece în România paza
acestor bunuri este ca şi inexistenta atât la colecţionarii privaţi, cât mai ales la -lacasurile-
administrate de stat. Banii plătiţi de colecţionari după ce obiectul dorit a fost -achizitionat- ating
sume de câteva sute de mii de dolari, cărăuşii primind -firimituri- de maximum 1.000 de dolari.
Cu toate acestea, mai sunt şi cazuri în care anumiţi cărăuşi, speriaţi de implicaţii, denunţa
una dintre verigile reţelelor, dar Poliţia din ţară persoanei indicate prefera să-şi apere cetăţenii,
chiar dacă aceştia sunt infractori. De exemplu, într-un caz relativ recent, la Punctul de Trecere
Frontiera (PTF) Peţea, au fost depistaţi doi cărăuşi, asupra cărora a fost descoperită o laviţă din
secolul XVI, care conţinea la rândul său sfeşnice şi candelabre din argint, o statuetă din piatră şi
două manuscrise pergament, în limba ebraică, din piele. Deşi unul dintre cărăuşi a indicat un
cetăţean maghiar ca fiind cel care i-a încredinţat -coletul- să-l transporte la domiciliul acestuia
din Ungaria, acesta din urmă nu a fost depistat nici până în prezent.
Unul din cazurile intalnite in Romania este reprezentat de

descoperirea unei inscripţii mithraică dedicată zeului de Dioscorus – a
doua cunoscută până în prezent – ea se află pe un monument descoperit
în secolul al XIX-lea la Apulum, care a fost găsit de poliţia patrimoniului
în grădina unui bijutier din Timişoara. El mai deţinea numeroase arme de
epocă iar în grădină, o serie de obiecte vechi, cel mai probabil pietre de
râşniţă, şi o altă piesă rară, folosită pentru captarea apei scurse de pe
acoperiş, deveniseră piese de ornament. Cea mai valoroasă piesă era o
piatră votivă, considerată iniţial de mulţi un fals, dar în cele din urmă, mai mulţi arheologi şi cei
mai buni epigrafişti au dovedit autenticitatea artefactului. Nici provenienţa coloanei nu a fost
3
uşor de stabilit, căci peste oraşele antice s-au suprapus cele moderne şi nu s-au putut face
cercetări arheologice de amploare, multe piese au fost descoperite în condiţii neclare şi au ajuns
în diferite alte locuri. Hemicoloana inscripţionată, datată în secolul al III-lea d.Ch., are o înălţime
de peste un metru şi un diametru de 50 de centimetri. Cel mai probabil, susţinea baza coloanei şi
capitelul unui lăcaş de cult ridicat în cinstea zeului Mithras. Un text similar apare pe un altar
descoperit în 1890 la Alba Iulia iar analiza coloanei de calcar descoperite la Timişoara, despre
care s-a crezut că provine de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, indică acelaşi loc de provenienţă.
Prof. dr. Ioan Piso, un eminent epigrafist care a expertizat coloana, a exclus orice suspiciune de
fals şi a subliniat că e vorba de o piesă extrem de rară, în întreg Imperiul Roman existând doar
şase piese în care numele zeului e scris „Mythras”, cu „y”, detaliu care îi creşte considerabil
valoarea. Piesa a fost recuperată şi acum se află în lapidarium-ul Muzeului Banatului. În urma
colaborării cu epigrafişti de prestigiu, Csaba Szabó, Imola Boda, Victor Bunoiu şi Călin Timoc
au confirmat autenticitatea monumentului şi în urma publicării unui studiu într-o importantă
revistă de specialitate, inscripţia a ajuns să fie cunoscută în întreaga lume ştiinţifică
internaţională.
În concluzie, şansele ca pe viitor Piaţa gri şi Piaţa neagră să dispară din economie sunt
foarte slabe, dat fiind faptul că specialiştii în domeniu şi autorităţile se găsesc în faţa unei dileme:
să facă publice furturile de opere de artă sau nu. Dacă furtul devine public există riscul apariţiei
falsurilor, destinate vânzării amatorilor; dacă furtul nu este anunţat, infractorii au undă verde
printre colecţionarii autentici, cunoscută fiind discreţia acestora cu privire la achiziţiile făcute.
4
BIBLIOGRAFIE
https://www.pressalert.ro/2018/12/furturi-celebre-valoroase-obiecte-de-patrimoniu-
traficate-pe-piata-neagra-se-afla-acum-la-muzeul-banatului-foto/
https://www.curentul.info/actualitate/patrimoniul-cultural-al-romaniei-furat-si-vandut-pe-
piata-neagra-bucata-cu-bucata/
https://www.qdidactic.com/bani-cariera/economie/traficul-cu-obiecte-de-arta-activitate-a-
economiei-s148.php
Conf. univ. dr. Augustin Lazar, Metodologia investigarii infractiunilor contra
patrimoniului cultural national.
Corina – Maria Ene, Economia subterana: Teorie, modele, aplicatii, Editura
Transversal, Targoviste, 2010.

Piata Gri Si Piata Neagra

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Piata Gri Si Piata Neagra

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Lucian Blaga, Sibiu

PIAŢA GRI ŞI PIAŢA NEAGRĂ

Prin noţiunea de “piaţă neagră” se înţelege comercializarea,procesul de vânzare-

Obiectele sunt comandate de colecţionari străini de antichităţi şi de obiecte de artă, care,

Unul din cazurile intalnite in Romania este reprezentat de

S-ar putea să vă placă și