Curs

Elemente de Electronica Analogica

Iuliu-Octavian Vasilescu

25 noiembrie 2021

EC CC BC
Zi Medie Mare mica
Z0 Medie Mica Medie
Au Mare 1 Mare

In general, ne dorim ca impedanta de intrare sa fie cat mai mare, impedanta de iesire sa fie cat
mai mica si amplificarea in tensiune cat mai mare (cat este nevoie).

Initial, sursa de semnal sinusoidal are amplitudinea 0 (este pasivizata). Facem acest lucru
pentru a afla punctul static de functionare. Verificam curentul pe colector, tensiunile CE si
BE si observam ca tranzistorul este in parametrii de functionare.

Schimbam amplitudinea sursei de semnal de la 0 la 1 mV si masuram tensiunea pe

condensatorul C2 si aflam ca valoarea punctului static de functionare este de aproximativ 1.9
V. Daca ne uitam la semnalul de iesire, observam ca amplitudinea este de aproximatov 60
mV, ceea ce inseamna ca schema amplifica semnalul de aproximativ 60 de ori. Vrem sa
verificam daca semnalul de iesire este identic cu cel de intrare si doar amplificat.
Se poate observa vizual ca cele doua sinusoide sunt extrem de asemanatoare, dar pentru a fi
siguri ca tranzistorul nu a introdus neliniaritati, facem o analiza Fourier a semnalului.

Daca marim amplitudinea de intrare la 20 mV, observam ca sinusoida de iesire este mai
asimetrica, lucru datorat neliniaritaii tranzistorului.
La 100 mV amplitudine, semnalul de iesire nu mai este sinusoidal.

Daca facem o noua analiza Fourier a semnalului de iesire, putem observa ca lucrurile se
inrautatesc, pe langa semnalul original, avem multi armonici cu semnale aproape la fel de
puternice. Vrem sa obtinem un semnal curat la iesire intr-un mod cat mai eficient, asa cum
avem un semnal curat la intrare.
Punem o alta sursa de semnal in serie cu prima, dar cu alta frecventa (1600Hz).

Asa arata semnalul de intrare, suma a celor doua frecvente.

Daca facem transformata Fourier, observam faptul ca semnalul de iesire si cel intrare se
aseamana, cel de iesire fiind amplificat, dar apar si multi armonici.

Pentru urmatorul exemplu, transformam semnalul sinusoidal intr-unul dreptunghiular.

Semnalul de iesire este usor distorsionat, in principal din cauza condensatoarelor.

Daca marim amplitudinea la 100mV si capacitanta condensatoarelor la 1000µF, incepe sa

arate mai mult ca un semnal dreptunghiular.

Transformata Fourier a unui semnal dreptunghiular are frecventa de baza si multi armonici
impare.
Desenam o schema:

Ui = tensiunea de intrare

A = amplificator

U0 = tensiunea de iesire

Luam semnalul de iesire si il trecem printr-un alt bloc (βr) care va fi subunitar, dupa care il
aducem la intrare, rezultand intr-o reactie negativa. Dintr-o perturbatie pozitiva la iesire, βr
stabilizeaza sistemul si o transforma intr-una pozitiva.

Asadar, amplificarea blocului de reactie o sa fie:

Daca avem un amplificator foarte puternic, avem nevoie ca 1/ βr sa fie supraunitar, adica βr
sa fie mai mic decat 1. Pentru a il obtine, putem folosi un circuit simplu si anume un divizor
de tensiune:

Daca ne alegem cum trebuie rezistentele, putem obtine orice raport subunitar. Avantajul
acestui amplificator este ca el este liniar, orice semnal ar primi la intrare, la iesire va fi
injumatatit(pentru schema noastra). In esenta, am combinat un amplificator cu amplificare
mare cu un divizor de tensiune pentru a rezulta un amplificator supraunitar si liniar. Singura
conditie este sa avem la dispozitie un amplificator cu o amplificare suficient de mare.
 AMPLIFICATOR DIFERENTIAL

Vom culege semnalul de pe tranzistorul din dreapta. Daca tranzistorii sunt egali, din emitori
iese acelasi curent si de o parte si de cealalta, egala cu jumatate din I. Tensiunea de iesire
depinde in aceasta schema de cele 3 tensiuni de intrare. Am pasivizat intai Ui1 si Ui2 pentru a
calcula punctul static de functionare.

Pentru calculul primei componente, il pasivizam pe Ui2. Din punct de vedere dinamic,
condensatoarele ajung in scurt-circuit, pasivizam Vcc-ul, iar sursa de curent are impedanta
interna infinita, deci pasivizata va fi echivalenta cu un circuit intrerupt.

Dorim sa calculam tensiunea de iesire a acestui circuit.

Apoi, verificam efectul tensiunii Ui2.

Astfel calculam tensiunea de iesire ca o superpozitie a tensiunilor Ui1 si Ui2:

Am obtinut ceea ce ne interesa, si anume un amplificator a carui iesire este proportionala cu

diferenta a doua semnale, amplificata cu factorul pe care il putem controla polarizand intr-un
fel sau altul tranzistoarele. In mod intuitiv, daca tensiunea Ui1 creste, tensiunea din baza
primului tranzistor va creste, la fel ca si tensiunea prin IE1. Asadar, scade caderea de tensiune
pe Ec, ceea ce face ca potentialul din nodul de iesire sa creasca. O crestere a lui Ui2 are
efectul advers.
AMPLIFICATOR OPERATIONAL
AO ideal: