1.

Îmbinările orizontale ale diafragmelor formate din panouri prefabricate asigură:

a. continuitatea pe verticală între panouri
b. legătură pe verticală între panouri
c. legătura dintre panourile de pereți și planșee

2. Caracteristica determinată în stabilirea valorii forțelor seismice aferente fiecărei

diafragme, distribuite din efectul de translație este:
a. rigiditatea diafragmei
b. deplasarea Dxi a fiecărei diafragme la nivelul caracteristic
c. distanța dintre CM și CR

3. Mecanismul structural de disipare a energiei seismice în cazul diafragmelor cu goluri

mijlocii, se asigură prin:
a. dirijarea deformațiilor plastice inițial în grinzile de cuplare și ulterior la baza
montanților
b. eliminarea ruperilor premature cu caracter fragil
c. eliminarea apariției unor fenomene de instabilitate

4. Precizați semnificația zonelor A și B, în cazul diafragmelor pline:

a. zona A comportare elastică, zona B comportare postelastică
b. zona A comportare postelastică, zona B comportare elastică
c. comportare elastică zona A și B

5. La stabilirea eforturilor de compresiune din gruparea fundamentală de încărcări, în pereții

structurali/diafragme, se iau în considerare:
a. încărcările transmise de plansee
b. efectul încărcărilor orizontale din seism
c. greutatea proprie a diafragmei

6. Un saiba poate fi asimilat cu o saiba orizontala atunci cand ?

1. Asigura deplasari din translatie egale ale diafragmelor strucurii la acelasi nivel
2. Este nedeformabil in planul sau
3. Exclusive atunci cand este executat din beton armat monolit
8. Prevederea de bulbi la capetele diafragmelor de beton este necesara pentru a :

1. preveni pierderea stabiltatii

2. creste rigiditatea laterala

3. reduce cantitatea de armatura si beton

9. Profilarea sub forma de dinti a merginilor vertical ale panourilor de pereti si prevederea de
armatui orizontale se face :

1. pt preluarea eforturile de lunecare din imbinare

2. pt preluarea ef. de lunecare din imbinare

3. pt asigurarea unei bune conlucrari a peretilor cu elemnetele prefabricate de planseu

10. Diafragmele proiectate apartinand structurilor mixte (difragme +cadre) au ca rezultat

1. o crestere a flexibilatatii parterului

2. cresterea rigiditatii structurii

3.o mai buna comportare la incarcari seismice

11) Care dintre solutiile urmatoare asigura comportarea postelastica a peretilor din b.a.
solicitati la compresiune excentrica cu mare excentricitate?

• Curgerea armaturii din zona intinsa si distrugerea betonului din zona

comprimata

• Distrugerea betonului din zona comprimata fara intrarea in curgere a

armaturii din zona intinsa

• Distrugerea betonului din zona comprimata simultan cu intrarea in curgere a

armaturii din zona intinsa
12) Lungimea de calcul a riglei de cuplare (lc) se calculeaza cu relatia : lc=l0+2a :

• Deoarece l0 este lumina golului, care nu coincide cu lungimea active a riglei

• Numai in cazul diafragmelor cu goluri mari

• Fiindca se considera deformabila pe o lungime mai mare decat lumina golului

13) Efortul axial de calcul ( NEd ) in cazul diafragmelor pline este dat de :

• Efortul de compresiune din incarcari gravitationale

• Efortul axial de compresiune din incarcari orizontale

• Efortul axial de compresiune din incarcari gravitationale si orizontal

14) Clasa de ductilitate a unei structuri influenteaza :

• Prevederile constructive privind diametrul minim al armaturilor

• Sistemul de armare in zonele A si B

• Armarea grinzilor de cuplare

15) In cazul montantilor diafragmelor cu goluri, eforturile axiale din incarcari orizontale:

• Sunt cu atat mai mari cu cat gradul de zveltete al diafragmei este mai mare

• Sunt proportionale cu rigiditatea montantilor

• Sunt cele mai mari la montantii marginali

16. Sa de defneasca cele 5 marimi din ecuatia de mai jos si sa se precizeze daca relatia este
adevarata sau falsa: qs=(Em-Ies)/(alfas*H^4)

Relatia este adevarata.

qs-distributia incarcarii orizontale

Em-modul de elasticitate conventional pentru montant

Ies-moment de inertie echivalent corectat

alfas-coef.numerici care depind de legea distributiei incarcarii

H-inaltime

17. Care dintre conditiile de mai jos asigura comportarea postelastica a diafragmelor pline
respective a montantilor diafragmelor cu goluri mijlocii?

• ponderea eforturilor axiale din sectiunea NED

• evitarea cedarii din forte taietoare
• comportarea la compresiune excentrica cu mica excentricitate
18. Sa se precizeze rolul pe care il deplinesc armaturile marcate cu rosu in figura de mai jos.

1- Armatui longitudinale (pe zonele de capat, de capat interior)-preiau eforturi din compresiune
excentrica, eforturi de intindere
2- armaturi transversale (etrieri)-rolul de confinare a zonei comprimate, impiedicarea flambajul
barelor longitudinale
3- armaturi verticale pentru armarea inimii peretii structurali-rol de montaj si pot avea rol de
rezistenta la preluarea momentelor incovoietoare
4- bare orizontale, armaturi transversale la forte taietoare-rolul de imbunatatiera comportarii la
solicitari de deformatii
5- cul rol de preluarea eforturilor locale
6- cu rol de preluarea eforturi de intindere
7- cu rol constructive (in zona centrala a riglei de cuplare)
8- au rol in preluarea fortei taietoare
9- armaturi in zona de centrua-preluare fortei taietoare din sectiunile in care nu se conteaza pe
preluare a fortei taietoare din beton

19. Momentele incovoietoare in montantii peretilor din beton armat se obtin prin repartizarea
momentelor rezultate in cadrul inlocuitor, in functie de:

• rigiditatile montantilor
• ariile active ale montantilor
• rigiditatea riglelor de cuplare
20. In cazul riglelor de cuplare reprezentate in figura de mai jos:

a. mentionati carui tip de planseu corespund

Planseu din beton armat monolit.

b. explicati dimensiunile: lf,eff; lf,i; hf; h; bw

lf,eff-lungimea talpilor active

lf,i- lungimea activă a tălpilor diafragmelor din stânga

hf-grosimea placii

h-dinstanta dintre doua rigle de cuplare

bw-grosimea inimii

Sesiunea de toamnă

1. Care dintre conditiile de mai jos asigura comportarea postelastica a diafragmelor pline
respective a montantilor diafragmelor cu goluri mijlocii:
• Ponderea eforturilor axiale din sectiune
• Evitarea cedarii din foarta taietoare
• Comportarea la compresiune excentrica cu mare excentricitate

2. Armarea grinzilor de cuplare cu armatura dispusa dupa diagonale se recomanda in cazul:

• Riglelor de cuplare care lucreaza preponderant la forta taietoare
• Riglelor de cuplare care lucreaza preponderant la moment incovoietor
• Riglelor de cuplare care lucreaza la forta taietoare si la moment incovoietor
 3. Mecanismul structural de disipare al energiei seismice in cazul diafragmelor pline, se
asigura prin:
• Folosirea armaturilor cu capacitate de deformare plastica
• Folosirea unor armature fara palier de curgere
• Prevederea unor procente de armare peste maxim de armare

4. Regulile privind innadirea armaturilor se refera :

• La orice tip de armatura ( verticala, orizontala, transversala sau inclinata)
• La barele care se intrerup in aceeasi sectiune
• Atat la armature de rezistenta cat si la cele prevazute constructiv

5. Sa se determine la fiecare nivel valoarea momentului incovoietor din incarcari seismice cu

distributie triunghiulara in cazul unei diafragme pline, stiind ca He= 3,00 m, Htotal=24m,
FbDT= 270kN

6. Să se definească cele 5 mărimi din ecuația de mai jos și să aprecieze dacă relația este
adevărată sau falsă: qs=(Em*Ies)/(as*H^4)
7. În cazul diafragmelor pline, articulațiile plastice apar:
a. la baza diafragmei
b. la partea superioara a diafragmei
c. in zonele centrale a diafragmei
8. Efectul de torsiune a unei clădiri sub acțiunea încărcărilor orizontale se produce aunci când:
a. CR și CM coincid
b. CR și CM nu coincid
c. planșeele nu prezintă rigiditate în planul lor
9. Sunt deintie ca diafragme cu goluri mari:
a. diafragmele ale căror goluri au între ele o distanță de 1,20 m
b. diafragmele cu un coeficient de monolitism mai mic sau egal cu 1
c. diafragmele cu raportul H/lw mai mare decât 5
10. Eforturile de lunecare din îmbinările verticale între panorile pref. de pereți pot fi produse
de:
a. încărcările gravitaționale
b. încărcările orizontale din seism
c. încărcările gravitaționale și cele orizontale din seism

11) Figura reprezinta sectiuni ale unor rigle de cuplare.

Sa se precizeze:
• Care este diferenta din punct de vedere tehnologic intre elementul din detaliul
A si cel din det. B ?
• Care este inaltimea de calcul h a fiecareia dintre cele doua rigle de cuplare ?

12) La stabilirea eforturilor de compresiune din gruparea speciala de incarcari , in

peretii structurali, se iau in considerare :
• Incarcarile transmise de plansee
• Efectul incarcarilor orizontale din vant
• Greutate proprie a diafragmei

13) Sa se defineasca termenii εsu si εcu,2 din figura alaturata :

14) Structurile de tip tub perimetral sunt caracterizate prin :

• Rigle de inaltime mare cu grosimi egale cu cele ale lamelor (stalpilor)
• Preluarea preoponderenta a incarcarilor orizontale de catre tubul perimetral
• Stalpi ( lamele ) dispusi la distante relative reduse
15) Rigiditatea diafragmei pline echivalente a unei diafragme cu goluri se calculeaza :
• Din deplasarea produsa de forta taietoare
• Din deplasarea produsa de moment si de forta taietoare
• Din deplasarea produsa de moment incovoietor