Sunteți pe pagina 1din 154

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului

__________________________________________________________________________

CUPRINS

LISTA GRAFICELOR :
NR. TITLUL
PG.
1. Circulaţia turistică a jud. Buzău
73
2. Ponderea diferitelor forme de proprietate în
administrarea
echipamentelor de cazare la
sfârşitulanului1998 74
3. Ponderea turiştilor cazaţi în Staţiunea
Monteoru în
perioada 1993-1998
104

LISTA TABELELOR :
1. Structura echipamentelor de cazare pe organe
tutelare 69
2. Structura pe societăţi a echipamentelor de
cazare 70

1
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

3. Numărul unităţilor de cazare pe tipuri de


unităţi 71
4. Numărul unităţilor de cazare pe forme de
proprietate la sfârşitul anului 1998
74
5. Structura pe categorii de confort a
echipamentelor de cazare in perioada 1989
75
6. Structura pe categorii de confort a
echipamentelor de cazare în perioada 1998
77
7. Numărul de locuri de cazare
78
8. Numărul unităţilor de alimentaţie în
Subcarpaţii Buzăului
9. Evoluţia numărului de turişti cazaţi în perioada
1993-1998
10. Turişti cazaţi în unităţi pe forme de cazare
102
11. Numărul turiştilor cazaţi în unităţile S.C.
MONTEORU S.A.
103
12. Evoluţia numărului de înnoptări în perioada
1992-1997

2
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

13. Înnoptările în unităţile de cazare pe tipuri de


unităţi în perioada 1993-1998
106
14. Durata medie a sejurului în perioada 1993-
1998 107
15. Gradul de ocupare a capacităţii de cazare în
perioada 1992 -1997 în România şi în
Subcarpaţii Buzăului 108

LISTA IMAGINILOR
1. Harta jud.Buzău
16
2. Vulcanii noroioşi
23
3. Focul viu
25
4. Biserica Răteşti
47
5. Biserica Cislău
53
6. Muzeul Chihlimbarului
55
7. Casa memorială Vasile Voiculescu
56

3
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

8. Biserica Jeţu-Nehoiu, pictură murală


58
9. Festivalul Slănicului
63
10. Staţiunea de cercetări Pietroasele
67
11. Mânăstirea Ciolanu
92

INTRODUCERE
ISTORICUL CERCETĂRILOR
CAPITOLUL I : TURISMUL, FENOMEN COMPLEX
7
1.1 Definire
8
1.2 Evoluţie
9
CAPITOLUL II : AMENAJAREA TURISTICĂ A
TERITORIULUI
9
2.1. Definire
2.2 Factori
2.3 Tipologie

4
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

CAPITOLUL III : PREZENTAREA ARIEI SUBCARPATICE


A JUDEŢULUI BUZĂU
12
3.1 Cadrul natural
3.2 Căi de comunicaţie
17
3.3 Potenţialul turistic natural
18
3.3.1 Potenţialul reliefului
19
3.3.2 Potenţialul climato-turistic
31
3.3.3 Potenţialul apelor
35
3.3.4 Potenţialul vegetaţiei
38
3.3.5 Potenţialul faunei
47
3.4 Potenţialul turistic antropic
50
3.4.1 Potenţialul cultural istoric
3.4.2 Manifestări culturale în Subcarpaţii Buzăului
60

5
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

3.4.3 Potenţialul socio-economic


63

CAPITOLUL IV : VALORIFICAREA POTENŢIALULUI


TURISTIC
67
4.1 Baza tehnico-materială
68
4.1.1 Structuri de cazare
68
4.1.2 Structuri de alimentaţie pentru turism
79
4.1.3 Structuri de agrement şi tratament
82
4.2 Trasee turistice
84
4.3 Circulaţia turistică în Subcarpatii Buzăului
100
CAPITOLUL V: POSIBILITĂŢI ŞI DIRECTII DE
VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC
109
5.1 Cazarea
109

6
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

5.2 Alimentaţia
110
5.3 Tratamentul
110
5.4 Agrementul
110
5.5 Infrastructura şi dotările tehnico-edilitare
111
5.5.1. Resurse turistice nevalorificate
111
5.5.2. Promovarea unor forme de turism
113
5.5.2.1 Aspecte ale turismului rural in
Subcarpaţii Buzăului114
5.5.2.2 . Turismul cultural itinerant
115
5.5.2.3.. Turismul de vânătoare şi pescuitul
sportiv 116
5.5.2.4. Turismul in afaceri si congrese
119
5.5.2.5. Ecoturismul
119
5.5.2.6 Turismul verde
121

7
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

5.5.2.7.Turismul de week-end
122
CONCLUZII
123
BIBLIOGRAFIE
125

INTRODUCERE

Înzestrată cu un potenţial turistic de excepţie,


bucurându-se de o climă favorabilă practicării turismului cu o floră
şi o faună bogată, cu numeroase monumene istorice, de artă şi
arhitectură, zonă subcarpatică buzoiană poate satisface - prin
turismul balnear, cultural etc. - cerinţele unor segmente
importante ale cererii turistice interne şi internaţionale.
Varietatea şi bogăţia resurselor turistice naturale şi
antropice conferă acestei zone mari disponibilităţi pentru turism.
Prezenţa unor fenomene unice în ţară - Vulcanii Noroioşi,
fenomenele de endocarst din Platoul Meledic, - prezenţa apelor
minerale care constituie baza dezvoltării staţiunii balneo-
climaterice Sărata Monteoru, bogată în locuri istorice - situri şi

8
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

cetăţi dacice, biserici şi mănăstiri - zona subcarpatică buzoiană se


înscrie printre cele mai atractive zone ale ţării noastre.
Dacă la acestea se mai adaugă multe din realizările
economice şi sociale de mare interes pentru orice vizitator precum
şi bogăţia sufletească a oamenilor acestor locuri recunoscuţi
pentru ospitalitatea lor, putem afirma că zona Subcarpaţilor
Buzăului îşi poate croi cu succes un drum spre un loc de frunte
printre zonele turistice româneşti.
O bună promovare a nenumăratelor resurse turistice
existente aici şi modernizarea bazei tehnico - materiale care face
posibilă exploatarea acestor resurse, sunt factori importanţi pentru
relansarea turismului în această zonă.
Tocmai de aceea, lucrarea de faţă îşi propune să
realizeze în mod obiectiv o evaluare a potenţialului turistic din
această zonă analizând şi modalităţile de valorificare ale acestui
potenţial.

ISTORICUL CERCETĂRILOR

Prin complexitatea reliefului, prin bogăţia resurselor sale,


prin frumuseţea şi varietatea peisajelor – cu care a fost înzestrată -
însufleţite de oamenii harnici şi primitori ai acestor meleaguri,
zona subcarpatică buzoiană a atras atenţia unui mare număr de
geografi care, în decursul timpului au studiat aceste locuri,
dedicându-le o mare parte din opera lor.

9
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Un mare interes pentru problemele regiunii – legate mai


ales de aspectele reliefului şi ale peisajului geographic – l-a
manifestat în lucrările sale cunoscutul geograf Ion Petrescu Burloiu
(1977) – autor buzoian, ataşat locurilor pe care le-a străbătut din
copilărie.
Tânăr student, autorul începe să cerceteze ca geograf
pentru ca mai târziu, materialul adunat să facă obiectul unei teze
de doctorat.
Asupra limitelor subcarpaţilor Buzăului s-au pronunţat în
decursul timpului atât geografi cât şi geologi, fiecare încercând să-i
delimiteze conform argumentelor luate în calcul sub aspect
geographic sau geologic.
De menţionat în acest sens Vintilă Mihăilescu (1966,
p.226-231) care stabileşte limita vestică a Subcarpaţilor Buzăului
pe Valea Teleajenului şi Nicolae Popp (1971, p.57) care stabileşte
această limită pe Bârsa Chiojdului şi Cricovul Sărat.
În domeniul geografiei umane se remarcă lucrările unor
prestigioşi geografi care au studiat această zonă : Melinda Cândea
(1986), Valeria Alexandrescu (1986), Violeta Nancu (2000) şi Ioana
Stefănescu. Cu valoroase lucrări despre turismul în această zonă
se detaşează cunoscuţii geografi Mihai Ielenicz şi Grigore Posea
(1974). “Zona geografică Buzău” este studiată de Olga Horşia
(1979).
"Zona etnografică Buzău" este studiată de Olga Horşia
(1979).
De menţionat "Centrul pentru Promovarea şi Dezvoltarea
Turismului" - Buzău (1999) care prin "Ghidul Turistic al judeţului

10
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Buzău" şi "Albumul monografic" al judeţului Buzău (1997) a


încercat o relansare a turismului în această zonă.
La studierea acestei zone şi-au adus aportul şi câţiva
negeografi printre care Ion Ionescu (1990) şi Ion Istrate (1992).

1. TURISMUL –FENOMEN COMPLEX

1.1 Definire

Ca urmare a activităţii ce se desfăşoară în acest domeniu, turismul se înscrie


printre cele mai de seamă evenimente ale secolului nostru.
Astfel, din punct de vedere economic, turismul constituie un factor important
al economiei naţionale a ţărilor în care se practică, în unele dintre acestea el fiind
chiar o sursă principală de venituri ale economiei naţionale.
Din punct de vedere social, turismul răspunde atât dorinţei din ce Grecia,
Spania, Portugalia, Italia etc
Din punct de vedere politic, turismul apare tot mai evident ca un factor şi
emisar al păcii, legăturile şi contactele pe care le mijloceşte permit o mai deplină
înţelegere între popoare, a concepţiilor şi aspiraţiilor acestora.
Turismul a devenit o preocupare de bază pe plan mondial. Mai bine de 2/3
din numărul total al ţărilor Organizaţiei Mondiale a Turismului (O.M.T.) sunt ţări în
curs de dezvoltare din Europa, America Latină, Africa şi Asia. Această situaţie
reflectă căutările acestor ţări de a găsi răspunsuri la preocupările lor de emancipare
economică, preocupări între care turismul poate constitui o cale de dezvoltare, prin
punerea în valoare a resurselor lor naturale specifice.

1.2 Evoluţie

11
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Turismul a devenit o necesitate socială, resimţită şi solicitată de pături ale


populaţiei cu venituri mijlocii şi chiar modeste. Din acest punct de vedere, exemplul
populaţiei ţării noastre este semnificativ, ca şi a altor ţări din jur.
Un amplu studiu statistic efectuat de specialişti în domeniul turismului pe ţări
şi continente a dus la concluzia că aproape 3/4 din numărul turiştilor internaţionali
sunt atraşi de ţările Europei, circa 1/5 i (20%) de America de Nord, restul
continentelor lumii fiind vizitate doar i de circa 10% din totalul turiştilor mondiali.
Turismul, ca ramură a sectorului terţiar, duce la apariţia şi dezvoltarea pe plan
local a comunicaţiilor, transporturilor şi industriei hoteliere, precum şi a altor
activităţi si servicii.
Pe această cale, dezvoltarea industriei turistice va asigura folosirea forţelor de
muncă disponibile, stimulându-se totodată, extinderea altor activităţi de consum.
Având în vedere această situaţie legată de posibilităţile oferite prin • dezvoltarea
turismului se poate vorbi despre efectul multiplicator al acestuia..
Să reţinem deci că turismul reprezintă, pentru ţările mai puţin dezvoltate şi în
curs de dezvoltare o sursă importantăde export, o sursă majoră de obţinere a
devizelor necesare dezvoltării economice..
Rezultă deci că şi în perspectivă factorii inductivi de bază ai
circulaţiei turistice rămân puterea de cumpărare şi timpul liber, atribute
ale dezvoltării economice.
Cu toate că, după cum se poate observa, turismul, tinde să se transforme într-
un produs de larg consum, dar poate tocmai datorită acestei tendinţe, turismul
viitorului impune numeroase şi noi preocupări ofertanţilor de turism..
În general, deşi necesitatea turismului este determinată de condiţii r i oarecum
exterioare, satisfacerea ei depinde de o serie de factori care reflectă aspectele interne
ale acestui fenomen, cum sunt:
a) atractivitatea (naturală sau culturală);
b) mijloacele de comunicaţie;

12
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

c) baza materială turistică (cazare, aprovizionare cu alimente, servicii etc.), precum


şi alţi factori, nu mai puţini importanţi ca: publicitatea turistică, personalul de
servire, structura organizatorică, atitudinii si chiar moda.

Ca urmare a dezvoltării economice, turismul aprins rădăcini adânci în societatea


contemporană, devenind un adevărat fenomen social. Realizarea în ţările dezvoltate
a unui nivel de trai superior, a determinat şi apariţia unor mai bune posibilităţi de
practicare a turismului. Turismul deci, prin el însuşi constituie un important mijloc
de dezvoltare economică, atât a unor ţări în ansamblu, cât şi a unor regiuni ale
acestora, prin valorificarea potrivit principiului marketingului a tuturor
posibilităţilor existente în unităţile respective.

2. AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI

2.1 Definire

În literatura de specialitate, de-a lungul anilor s-au conturat mai multe puncte
de vedere cu privire la amenajarea teritoriului.
Amenajarea teritoriului reprezintă un efort de dezvoltare planificată aplicată
la diferite sectoare ale economiei naţionale ‚în vederea realizării unei soluţii optime
pentru dezvoltarea coordonată a unei zone, într-un ansamblu complet.
La conturarea sa concură atât propriile structuri -poziţia în teritoriu, căile de
acces, valoarea resurselor turistice, dotările de bază materială etc. cât si elementele
definitorii ale cererii turistice din zone emitente: populaţie, venituri, structuri socio-
economice.

2.2 Concept

Combinarea informaţiilor referitoare la cele două grupe de componente

13
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

conduce la desprinderea următoarelor elemente definitorii pentru conceptul de


amenajare turistică:
- amenajarea turistică, parte a sistematizării, se integrează în ansamblul sistemic al
turismului românesc, înglobând o serie de subsisteme în vederea creşterii eficienţei
economice şi sociale a investiţiilor
- structura zonelor turistice trebuie conceputa ca un sistem transformabil,
polifuncţional, care să permită dezvoltări continui şi adaptări în funcţie de mutaţiile
intervenite în structura cererii;
- prin dotări şi echipări corespunzătoare, prin repartiţia funcţională optimă a
acestora în teritoriu, se asigură protecţia şi conservarea calităţii mediului
înconjurător;
- amplasarea în teritoriu a dotărilor se realizează prin menţinerea unor proporţii
corespunzătoare, astfel încât acestea să nu producă degradarea perimetrelor cu
resurse turistice valoroase;
- evitarea amplasării unor obiective economice (industriale, agricole etc.) în
apropierea arealelor turistice, obiective ce pot stânjeni derularea activităţii turistice.

2.3. Tipologie de amenajare turistică

În scopul optimizării funcţionalităţii sistemului amenajabil, este


necesară cunoaşterea şi descrierea comportamentului componentelor şi interacţiunii
dintre acestea, deoarece orice mutaţie intervenită poate modifica echilibrul
sistemului. Pentru aceasta, se stabilesc formele eventualelor mutaţii, amplitudinea şi
intensitatea lor, corelaţiile dintre ele şi dacă pot sau nu fi controlabile, după cum
urmează:
- organizarea zonelor turistice şi a subunităţilor taxonomice într-o viziune sistemică,
în care elementele componente ale sistemului turism se integrează ansamblului
reţelei şi sistemelor sau subsistemelor de localităţi;

14
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

- permanentizarea cooperării între componentele sistemului turism (staţiuni, de


regulă) si celelalte localităţi din cadrul aceleiaşi zone sau între diferite zone turistice,
pentru construirea în comun a unor obiective economice, social-culturale, lucrări
tehnico-edilitare, de alimentare cu apă, cu energie electrică etc., în scopul asigurării
unei eficiente economice şi sociale ridicate a investiţiilor;
- menţinerea condiţiilor de valorificare eficientă a zonelor cu potenţial turistic
ridicat, prin evitarea amplasării şi dezvoltării în zonele respective sau în apropierea
acestora a unor obiective care pot conduce la degradarea calităţii mediului şi la
perturbarea activităţii de turism;
- asigurarea unor proporţii juste, corespunzătoare resurselor turistice, în dezvoltarea
amenajărilor turistice, astfel încât acestea să nu producă o degradare, ca urmare a
unor dezvoltări excesive a suprafeţelor ocupate cu construcţii, a perimetrelor cu
resurse turistice variate si cu un mediu natural valoros;
- păstrarea, conservarea şi îmbunătăţirea condiţiilor şi calităţii mediului înconjurător
prin amenajări şi dotări corespunzătoare, prin repartiţia funcţională a acestora în
teritoriu şi prin crearea, acolo unde este cazul, a unor rezervaţii naturale care, într-un
cadru organizat, parţial şi planificat, pot fi vizitate de turişti.
În funcţie de trăsăturile caracteristice ale unei zone, precum şi de corelaţiile
posibile între acestea, pot fi stabilite următoarele tipologii de amenajare turistică:
- amenajare bazată pe unicitatea prestaţiei, determinată, de regulă, de caracterul
limitat al resurselor turistice;
• amenajarea complexă, cu o infrastructură dezvoltată şi o diversitate de unităţi
turistice, dar îndepărtată de piaţa cumpărătorului;
• amenajarea turistică polivalentă, cu o largă paletă de servicii oferite turiştilor şi
care se adresează unei diversităţi a segmentelor cererii;
• amenajarea suprastructurală, specifică zonelor ce au atins un nivel mai ridicat de
dezvoltare economică, turismul integrându-se în aşa-numita „expansiune a
terţiarului".

15
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

În funcţie de aceste tipologii, staţiunile turistice, cu particularităţile lor,


considerate puncte-cheie sau „puncte de cristalizare" în amenajarea unor zone
turistice, determină fluxurile turistice între zona de origine şi cea de recepţie,
constituind, totodată, premise în fundamentarea ştiinţifică a amenajării turistice.

3.PREZENTAREA ARIEI SUBCARPATICE A JUD. BUZĂU

3.1 Cadrul general

Cadrul administrativ al judeţului Buzău include în zona


sa deluroasă cea mai mare parte a Subcarpaţilor Buzăului încadraţi
între Munţii Buzăului la nord şi Câmpia Buzăului la sud, precum şi o
parte din Subcarpaţii Râmnicului şi ai Putnei respectiv Dealurile
Budei şi parţial Dealul Căpăţâna.
În legătură cu poziţia lor la exteriorul curburii carpatice
apar unele caracteristicii de bază ale regiunii. Astfel, accentuarea
pantei generale a reliefului datorită mişcărilor tectonice valahice –
pe lângă structura diferită litologia foarte variată pe suprafeţe
restrânse - a avut puternice implicaţii în morfologia Subcarpaţilor
Curburii, cu urmări în numeroase aspecte ale peisajului fizico-
geografic.
Poziţia sa în spaţiul foarte îngust dintre Carpaţi şi Dunăre
a făcut ca, în trecut, unele popoare migratoare să pătrundă pe văi
în această regiune bine locuită unde economia mixtă le oferea
variate posibilităţi de trai, ceea ce contribuie la explicarea
existenţei a numeroase sate vechi la contactul dealuri-munţi.

16
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Apropierea dintre cotul Carpaţilor şi al Dunării reduce


mult distanţa dintre Transilvania şi porturile dunărene, iar
drumurile de pe văile râurilor care traversează Carpaţii şi
Subcarpaţii Curburii înlesnesc legăturile dintre regiunile de dincolo
de munţi şi cele de dincolo de Dunăre. De aceea, acastă regiune a
constituit secole de-a rândul şi locul de trecere sau de stabilire a
oierilor transilvăneni.
Factorul economic evidenţiază avantajele aşezării sale
între regiuni cu produse diferite, ceea ce contribuie la crearea şi
stimularea schimburilor îndeosebi pe direcţia NV-SE.
Acest fapt se reflectă în traversarea ei de către căile de
comunicaţie Braşov-Buzău, precum şi prin cele de la sudul ei care
leagă Muntenia cu Moldova. Sectorul subcarpatic de pe
teritorul Judeţului Buzău identificat în mare parte cu Subcarpaţii
Buzăului nu înglobează întregul bazin subcarpatic al Buzăului; de
aceea limitele acestuia nu se identifică pe tot traseul lor cu cele
ale bazinului râului.
Limita dinspre munte. Pătrunderea în zona
subcarpatică a pintenului montan paleogen Ivăneţu-Văleni către
sud-vest şi a depresiunii sinclinale miocene Drajna-Nehoiu din zona
subcarpatică spre nord-est, crează o zonă de întrepătrundere
carpato-subcarpatică, făcând ca limita nordică să fie neclară.
La vest de râul Buzău, poziţia şi caracterul structural al
depresiunii Drajna-Nehoiu nu lasă nici o îndoială asupra delimitării
subcarpaţilor. Toate lucrările consemnează traseul limitei, care -
pe teritoriul Judeţului Buzău urmăreşte aliniamentul localităţilor –
Starchiojd; Chiojdu şi Cătiaşu. Pe măsura înălţării reliefului însă, a
îngustării depresiunii Drajna-Nehoiu şi a compartimentării ei în

17
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

mici bazinete, (Cătinaşu, Nehoiu) limita devine mai puţin clară, iar
interpretările încep să difere.
În această privinţă, cercetătorii au emis două opinii.
Prima, bazată mai ales pe considerente geomorfologice şi
structurale, admite că limita se afla la sud de culmea Ivăneţu
(1191 m), urmărind îndeaproape contractul dintre flişul paleogen şi
formaţiunile miocene, care este pus în evidenţă atât de o
denivelare clară, cât şi de ulucul depresionar de contact Sibciu-
Brăineşti-Lopătari.
La vest de râul Buzău s-ar continua (V. şi L. Badea,
Gh.Niculescu, 1964; V.Tufescu, 1966) pe V.Curmătura sau pe
V.Muscelului, acestă nesiguranţă datorându-se faptului că dealurile
Cătiaşu şi Pătârlagele prezintă diferenţiat - şi în măsură mai redusă
- caracterele montane ale culmii Ivăneţului.
Cea de-a doua opinie care are în consideraţie întregul
complex al peisajului geografic umanizat, fixează limita dintre
munţi şi dealuri pe traseul Chiojdu, Nehoiu şi apoi pe Bâsca Rozilii
până la Varlaam, după care traversează interfluviul Bâsca Mare-
Slănic, la estul căruia contactul foarte clar munţi-delauri se
prezintă sub forma unei denivelări de 300-400m. Sectorul cuprins
între această limită geografică şi cea morfo-structurală a fost
considerat de Vintilă Mihăilescu (1966) ca o zonă de tranziţie,
datorită îmbinării caracterelor geografice carpatice şi subcarpatice.
Culmile mai înalte, mai masive şi energia de relief mai
pronunţată la nord decât la sud de această limită, brusca lărgire a
văilor traversale (Bâsca Chiojdului, Buzău, Slănic) şi rupturile de
pantă din profilul lor longitudinal, pădurile parţial înlocuite cu
păşuni de dealuri şi fâneţe, sate mai numeroase, densitatea mai

18
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

mare a locuitorilor şi utilizare mai complexă a terenurilor din


partea de sud îndreptăţesc adoptarea acestei limite dintre munţi şi
dealuri.
Limita dinspre câmpie este – la vest de râul Buzău –
foarte clară, contactul brusc dintre masivul Istriţei (750m) şi
câmpie (120-150m) fiind marcat de o evidentă ruptură de pantă
înregistrată de profilul longitudinal al păraielor Budureasa,
Tohăneanca, Năeanca şi Groasei.
Deosebirea de peisaj de la nord şi sud de această limită,
precum şi între partea de est şi de vest a Masivului Dealul Mare,
este evidentă; pantele sudice ale acestui masiv sunt acoperite de
o podgorie, care încetează brusc pe linia de contact morfologic la
sudul căreia îşi fac loc ogoarele câmpiei.
La vest de Vârful Istriţa, urcarea satelor a împins către
creastă limita pădurilor, locul lor luându-l viţa de vie şi în mică
măsură livezile de pomi fructiferi. La est de acest vârf, înălţimile
mai mari decât în rest şi înaintarea mai redusă a satelor către
creastă au făcut ca şi zona viticolă să fie mai îngustă.
La est de valea Buzăului, câmpia subcolinară cuaternară
cu care se continuă către sud piemontul Blăjanilor (dintre Slănic şi
Câlnău), se prezintă sub forma unui taluz prelung ce coboară în
pantă lină şi relativ uniformă, terminându-se în trasele de pe
stânga Buzăului. Culturile de cereale se îmbină cu cele de viţă de
vie şi pomi fructiferi, făcând ca pâlcurile de păduri să se retragă
spre nord până dincolo de Soreşti. Adâncimea mare a nivelului
freatic (peste 30m) n-a favorizat aşezarea satelor pe interfluviile
cu direcţie nord-sud, ci a contribuit la coborârea lor pe văi. Aşadar,

19
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

între subcarpaţi şi câmpie există aici un contact morfologic şi


biogeografic imprecis, convenţional stabilit.
Limita Subcarpaţilor Buzăului către Subcarpaţii Râmnicului şi ai
Putnei. În dreptul interfluviului Slănic-Câlnău, regiunea
subcarpaţilor se îngustează brusc (până la 8-10km) datorită lăţirii
regiunii montane şi mai ales a piemontului Blăjanilor, pe care
Slănicul îl străbate în cursul său inferior. Extinderea acestui
piemont până la vest de valea Slănicului face ca limita de est a
Subcarpaţilor Buzăului să fie mai puţin clară. Considerat sub raport
geomorfologic, contactul dintre Subcarpaţi şi piemontul Blăjanilor
este definit de dealurile care mărginesc spre est depresiunea
Pâclele (L. Badea şi Gh. Niculescu, 1964). Dar, pentru că
interesează în primul rând funcţia geografică a acestor dealuri şi
unitatea de ansamblu,vom considera ca limită linia cumpenei
apelor dintre văile Slănicului şi Câlnăului, care trece prin vârfurile
Ulmuşor (943 m), Cărătnău (633 m), Licoi (522 m) şi Blăjani (483
m).
De menţionat faptul că teritoriul judeţului Buzău
cuprinde şi o parte din Subcarpaţii Râmnicului şi Putnei şi anume
Dealurile Budei şi Vf. Căpăţânei.
Limita vestică a Subcarpaţilor Buzăului o constituie valea
Teleajenului potrivit lui Vintilă Mihăilescu (1966, p 226-231) iar N.
Popp (1971, p 57) stabileşte limita dintre Subcarpaţii Buzăului şi ai
Teleajănului pe Bâsca Chiojdului şi Cricovului Sărat.
Date fiind limitele naturale considerate de prestigioşi
autori care au studiat Subcarpaţii Buzăului, amintesc faptul că
lucrarea de faţă va analiza zona subcarpatică încadrată în limitele
administrative ale judeţului Buzău.

20
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Harta judeţului Buzău

21
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

3.2 . Căile de comunicaţie

Transportul reprezintă una din componentele de bază


ale prestaţiei turistice; el asigură, în principal, deplasarea turiştilor
de la locul de reşedinţă la locul de petrecere a vacanţei, asigură
mobilitatea turiştilor în teritoriul de sejur şi contribuie la împlinirea
actului turistic.
Căile de comunicaţie - feroviare, rutiere - despre care se
poate vorbi în zonă, nu constituie elemente de potenţial turistic,
dar polarizează, orientează şi canalizează fluxurile turistice spre
obiectivele ce constituie patrimoniul turistic, având o dublă funcţie
- transportul turiştilor, dar şi transportul de bunuri care au menirea
de a satisface diferite trebuinţe ale turiştilor.
a)Transporturile feroviare - situate pe primul loc în
privinţa siguranţei de circulaţie şi a certitudinii de funcţionare (mai
puţin influenţate de condiţiile meteorologice şi de stările
anotimpuale) este preferat de turişti şi pentru preţurile practicate
susţinând turismul social şi printr-o serie de facilităţi financiare.
În regiunea subcarpatică buzoiană transporturile
feroviare au şi câteva neajunsuri care se referă la neacoperirea
unor regiuni cu linii ferate, accesibilitatea limitată în teritoriu,
orarul fix dezavantajos în unele situaţii.
Astfel, zona este străbătută de calea ferată ce însoţeşte
cursul râului Buzău - Buzău - Nehoiaşu - care trece pe la Berca,
Pârscov, Cislău, Pătârlagele, Nehoiu şi Nehoiaşu -localităţi de
interes turistic.
Partea sudică, estică şi sud-estică, este traversată de
magistrala feroviară care vine de la Bucureşti, merge spre Iaşi şi

22
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Suceava trecând prin localităţile Săhăieni, pe la sud de Pietroasele,


Merei şi apoi spre nord.
Transporturile rutiere sunt bine reprezentate în zonă în
special prin căi rutiere locale ce se desprind în cea mai mare parte
a lor din drumul european E85 şi pătrund în zona subcarpatică şi
apoi spre zona montană.
Ele uşurează accesul către obiectivele turistice mai greu
de vizitat din cauza izolării şi includ chiar şi drumurile forestiere
care în general urmăresc văile, facilitând penetraţia spre obiective
turistice greu accesibile.
Cea mai importantă şosea care traversează zona
subcarpatică este şoseaua Buzău - Braşov ce trece paralel cu calea
ferată Buzău - Neioaşu trecând prin aceleaşi localităţi - Berca,
Pârscov, Cislău, Pătârlagele etc. Acesta este DN10 din care se
desprind o sumedenie de ramificaţii spre obiectivele turistică din
judeţ - spre "Tabără de Sculptură şi Mânăstirea Ciolanu", spre Colţi
pe DC 69.
O altă şosea care traversează zona este DN 1B care
după comuna Ulmeni se ramifică spre Monteoru pe DC 47.
Pe Valea Slănicului trece şoseaua ce porneşte de la
Buzău spre Săpoca - Cernăteşti - Vintilă Vodă - Mânzăleşti. Din ea,
se desprind drumuri spre Bisoca şi Săruleşti.

3.3. Potenţialul turistic natural

Potenţialul turistic natural (fond turistic natural ; ofertă


turistică primară) este alcătuit din totalitatea resurselor turistice
puse la dispoziţie de cadrul natural al unui spaţiu : unităţi, tipuri

23
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

şi forme de relief ; tipuri şi subtipuri climatice ; ape de suprafaţă


şi subterane ; etaje de vegetaţie sau asociaţii vegetale -
incluzând şi modificările produse de intervenţiile antropice -
care prin valoarea şi atractivitatea lor justifică deplasări de
populaţie pentru vizitare şi care conduc la amenajări de ordin
turistic.
În foarte multe situaţii, componentele cadrului natural au
un rol predominant în determinarea valorii potenţialului turistic al
unui teritoriu şi a dezvoltării industriei turistice.
Atractivitatea cadrului naţional al subcarpaţilor Buzăului
este dată de trăsăturile care individualizează componentele
acestuia şi poate fi definită, în principal, prin :
- valoarea peisagistică a zonei colinare existente aici ;
- calităţile terapeutice, relaxante ale factorilor
climatici , care se identifică cu tipul de bioclimat
sedativ, de cruţare cu uşoare nuanţe solicitante ;
- biodiversitatea floristică şi faunistică - care oferă
elemente de cunoaştere ştiinţifică şi ecologică având
şi valoare estetică, cinegetică şi pisciolă.
Toate componentele cadrului naţional se pot
individualiza pe baza unor
parametri cantitativi şi calitativi, care ne dau valoarea turistică a
respectivelor componente.

3.3.1 Potenţialul reliefului

24
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Subcarpaţii Buzăului se remarcă din punct de vedere


turistic printr-o multitudine de obiective turistice naturale ce
caracterizează relieful acestei zone deluroase.
Astfel, activitatea turistică a acestui areal este dată atât
de specificul zonelor de deal în general cât şi prin existenţa nici a
unor elemente naturale unice, specifice numai subcarpaţilor
Buzăului - ex. Vulcanii Noroioşi.
În aceste condiţii, valenţele turistice ale zonei deluroase
sunt date de :
- alternanţa evidentă a unităţilor deluroase cu zone
depresionare şi culoarele de vale importante - Buzăul,
Slănicul, Nişcovul etc. ;
- expoziţia sudică a versanţilor care a favorizat apariţia
unor zone viticole de mare interes turistic în
subcarpaţii Buzăului - Pietroasele, podgoria Dealul
Mare ;
- prezenţa unor locuri cu fenomene geologice bizare
sau structuri geologice curioase transformă zonele în
care sunt amplasate în veritabile areale de polarizare
a fluxurilor de turişti. Prin acestea amintim :
• "Vulcanii noroioşi" de la Pâclele Mari şi Mici din
Depresiunea Policiori care oferă o imagine
selenară deosebit de atractivă ;
• "Focul viu" de la Lopătari ;
• Martorul de eroziune de la Grunj ;
• Fenomenele carstice din platoul Meledic.

25
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Acestea sunt unele dintre obiectivele de mare atracţie


turistică întâlnite
în aria subcarpatică buzoiană.
Priviţi în ansamblul lor, subcarpaţii de pe teritoriul
judeţului Buzău pot fi împărţiţi în patru grupe :
Grupa centrală (Dealurile Botanului) este cuprinsă între
Văile Buzăului şi Slănic, având un contur sub formă de inimă.
Altitudinile maxime sunt în Dealul Blidişel (821 m), vârful
Piţigoiului (806 m), vârful Docu (824 m) ; în partea centrală, vârful
Botanul are 799 m. Aceste înălţimi constituie importante ţinte
pentru turiştii care efectuează drumeţii în acest areal subcarpatic.
Dealurile Muscelului, situate între văile Bălăneasa,
Sibiciu şi Buzău, grupează la rândul lor dealurile Blidişel, Muchea şi
Ursoaia. Blidişelul (821 m) se continuă spre sud prin culmea
Muchea (746 m) care dezvoltă un abrupt puternic către sud, spre
satele Tulburea, Pietrosu şi Valea Roatei. Dealul Ursoaia are
altitudinea maximă în vârful cu acelaşi nume (669 m ) şi se
dezvoltă pe o structură complexă.
Acest masiv deluros este fragmentat de câteva bazinete,
cum sunt Muscelul (bazinet de contact, situat în partea superioară
a văii Ruşăvăţului), Pietrosul - Valea Roatei (dezvoltat pe un
afluent al Bălănesei, Sibiciu - Pănătău (apendice al Depresiunii
Pătârlagele).
Dealurile Dâlma sunt cuprinse între văile Sărăţel şi
Bălăneasa. În partea centrală se află vârful Botanului (799 m) ,
alcătuit din conglomerate şi gresii. Spre sud-est dealurile au o
altitudine mai coborâtă şi formează o subunitate aparte - dealurile

26
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Târcovului. În partea văii Murătoarea (afluent al Bălănesei), cu


dealul Posobeşti (707 m).
Între ele, pe valea Murătoarei se află bazinetul Piatra
Albă, continuat, peste o înşeuare, cu bazinetul Odăile.
Dealurile Bocului cuprind partea de nord - est a grupei
centrale, având înălţimi ce urcă la peste 800 m, cum sunt, de
exemplu, vârful Bocului (825 m), dealul Glodului (807 m), vârful
Piţigoiului (806 m). Aceste dealuri sunt fragmentate de văile
Slănicelul şi Grabicinei în câteva subunităţi. Partea centrală este
ocupată de Dealul Bocului propriu-zis, situat între văile Slănicelului
şi Grabicinei. În partea de sud a acestui deal s-a dezvoltat
bazinetul Păcurile. În partea de răsărit, dealurile Bocului au o
structură monoclinală în care valea Grabicinei a dezvoltat o
depresiune de flanc, Depresiunea Grabicina. În nord, de află dealul
Piţigoiu - Glodul. Acesta din urmă se continuă spre răsărit cu dealul
Budineasa (663 m).
Împreaună formează o culme transversală înaltă care
merge paralel cu Slănicul, între localităţile Lopătari şi Vintilă-Vodă ;
extremităţile acesteia sunt formate din vârfurile Piţigoiu (806 m) şi
Bădineşti (591 m). Spre răsărit culmea formează trei ramnificaţii şi
anume : culmea Bădineasa, culmea Coca Plină şi dealul Coca
Seacă.
Din dealul Piţigoiului pornesc, spre sud, o serie de culmi
joase, care se extind spre văile Slănicelului şi Sărăţelului, trecând
şi pe la sud de acestea din urmă. Este vorba de culmea Siliştea şi
dealurile Trestioarei, denumite după micul bazinet de contact în
care se cuibăreşte satul cu acelaşi nume ; ele se caracterizează

27
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

printr-o altitudine mult mai joasă decât cele din jur (circa 500 m)
apărând în ansamblu ca o zonă înaltă depresionară.
Culoarul depresionar Răteşti - Scorţoasa - Vintilă Vodă se
axează pe un sinclinal larg, faliat din loc în loc şi urmărit
îndeaproape de valea Băligoasa şi de partea inferioară a
Sărăţelului. Depresiunea porneşte din valea Buzăului din dreptul
satului Răteşti şi se termină pe teritoriul comunei Vintilă Vodă (în
lungul văii Peceneaga afluent pe stânga al Slănicului).
Dealurile Pâclelor sunt delimitate de Slănic şi pâraiele
Sărăţel - Băligoasa. Au o direcţie aproape nord - sud şi prezintă
două culmi paralele, ce se unesc la nord, în dealul Tocilei (598 m).
Altitudinile lor oscilează între 300 şi 550 m. Despăduririle şi
paşunatul iraţional au dus la amplificarea degradărilor de teren,
zona fiind cunoscută sub numele de "Pământurile rele Buzoiene".
Vulcanii noroioşi de aici, unici în ţara noastră, completează acest
peisaj, dar îl şi înfrumuseţează în acelaşi timp, dându-i un aspect
straniu, selenar. Cei mai de seamă vulcani sunt grupaţi în două
platouri : Pâclele Mici (care sunt şi cei mai atractivi) şi Pâclele Mari.
Prin frumuseţea şi unicitatea fenomenelor de aici, zona a
fost declarată rezervaţie geologică şi botanică fiind înscrisă în lista
rezervaţiilor din România din anul 1955.
Rezervaţia are suprafaţa de 5 ha şi cuprinde cele două
fenumene rare - vulcanii noroioşi şi arbustul gârdurariţa.
Luând în consierare întreg peisajul care se remarcă
din punct de vedere floristic, geobotanic şi geomorfologic, această
rezervaţie face parte din categoria rezervaţiilor complexe. Vulcanii
Noroioşi ocupă o suprafaţă apreciabilă şi sunt cunoscuţi de peste
un secol.

28
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Vulcanii noroioşi

Au atras atenţia specialiştilor prin legăturile pe care le


au cu zăcămintele de petrol din zonă şi modul de manifestare
original. Ei au luat naştere datorită erupţiei gazelor naturale
(metanului) care însoţesc zăcămintele de petrol pe linii de falie ale
anticlinalului Berca - Arbănaşi. Vulcanii Noroioşi sunt grupaţi sub
numele "La Fierbători", "Pâclele Mari", Pâclele Mici" şi "Beciu".
Apar sub formă de conuri ce ajung la 304 m înălţime şi fierbători
de noroi (excaraţii de formă cirulară, care degajă noroi fluid cu
urme de petrol, agitat de gaze, dând impresia de fierbere) - V.
Sencu, 1985. Noroiul se scurge lent din vulcanii Noroioşi şi se
usucă peste cel anterior favorizând acumularea în decursul
timpului a unui strat de grosimea de circa 20 m (M. Bleahu şi
Calab, 1976).

29
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Grupa sudică : (Istriţa - Ciolanu) are caractere locale


specifice şi anume : contact brusc cu câmpia, masivitate, altitudini
mari, forme de relief impuse net de structură şi petrografie, zone
depresionare tipic subcarpatice. Pe ansamblu se subdivide în trei
unităţi:
Dealul Istriţa cu o direcţie vest - est impresionează prin
masivitatea dată de formaţiunile grezoase şi calcaroase şi prin
prezenţa bazinetelor depresionare. Atinge altitudinea maximă în
vârful Istriţa 750 m şi poate fi divizat în mai multe subunităţi -
Dealurile Nicşovului, masivul Istriţa, creasta Năienilor şi dealurile
Năienilor.
De remarcat că unul dintre bazinele depresionare ce
fragmentează dealul Istriţa adăposteşte staţiunea balno -
climaterică Sărata Monteoru.
Dealul Ciolanu este, de asemenea, unul dintre cele mai
masive din cadrul Subcarpaţilor buzoieni şi se dezvoltă aproape în
paralel cu dealul Istriţa. Spre sud este delimitat de Depresiunea
Nişcovului, iar spre nord de izvoarele văii Cricovului şi de valea
Buzăului. Înălţimile cele mai mari se întâlnesc la Poiana Hoţilor 737
m, la Poiana Braşov (641 m), vârful Bradului către Măgura până la
vârful Cetăţuia (632 m). Interesantă din punct de vedere turistic
este tabăra de sculptură de la Măgura.
Depresiunea Nişcovului este o depresiune tipic
subcarpatică ce se continuă către vest peste o largă înşeauare de
(340-400 m) în Depresiunea Sânger Lapoş.
Grupa estică : (Dealurile Câlnăului) situată la răsărit de
valea Slănicului, este drenată central de pârâul Câlnău. Ea este

30
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

delimitată de văile Slănic şi Râmnic. Pe teritoriul judeţului intră şi o


porţiune situată la est de Râmnic -Dealul Căpăţâna.
Grupa cuprinde dealurile Bisocii, ce se prezintă sub
forma unui pătrat deliminat de văile Slănic şi Râmnic. Altitudinile
maxime se ating în dealurile Bisoca (970 m), Ulmuşorul (943 m),
Şindrila (900 m), iar spre sud Bădicul (814 m). Delimitarea faţă de
munţi se face printr-un culoar depresionar care trece prin
localităţile : Lopătari, Brebu, Cireşul, Lopătăreasa, Şindrila, Pleşi,
Jitia, Neculele. De un deosebit interes turistic se bucură localitatea
Lopătari prin prezenţa în perimetrul său a fenomenului numit
"Focul viu". Suprafaţa pe care o desfăşoară fenomenul însumează
circa 25 m2 . Existenţa fenomenului se datorează emanaţiilor de
gaze din sud - vestul Munţilor Vrancei în locul cunoscut sub numele
de Dealul Smolenului.

Focul viu

31
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

De menţionat faptul că focurile vii se întâlnesc şi în estul


dealului Ciolanu pe interfluviul de pe dreapta văii Ojasca.
Tot sub aspect turistic se pot remarca fenomenele de
endocarst din platoul Meledic şi peştera de la Mânzăleşti.
Platoul Meledic, cu altitudinea de aproximativ 600 m, se
afla în dreapta văii Jgheabului şi este mărginit la est de această
vale, la nord de pârâul Meledic (afluent al Jgheabului), la vest de
Izvorul Sărat şi pârâul Sării, iar la sud de răul Slănic.
Pe sub un strat de argilă şi marne sărăturoase apare
sarea. Pe suprafaţa platoului s-au format câteva doline în care sunt
lacuri cu apă dulce.
În nordul acestui platou se găseşte peştera 6S de la
Mânzăleşti cu intrarea în fundul unei doline, ce face parte dintr-o
uvală, în care au mai fost identificate alte patru peşteri. Peştera 6S
are reţeaua de galerii etajată pe 3 nivele. In interior s-au format în
sare diferite tipuri de formaţiuni : stalacticte, care apar într-o gamă
variată de culori : alb imaculat, roz, gălbui, roşu aprins, cenuşiu şi
maroniu. În număr mai redus se găsesc şi stalagmite având
înălţimi de câţiva zeci de centimetri şi grosimi de 5-8 m.
În câteva locuri apar curgeri parientale şi conopide.
Pe stalactite sau pe crusta de pe pereţi apar excentrice
formaţiuni aciculare ca şi cruste de sare şi puf de sare.
Peştera de la Mânzăleşti în sare are o lungime de 1.220
m, fiind cea mai lungă peşteră în sare pe plan mondial (I. Giurgiu,
G. Solvasanu, T.Vadeanu, 1980).
Carstul pe sare se dezvoltă pe suprafaţa de nivelare
fragmentată de către mai multe văi scurte, afluente ale Slănicului,
Jgheabului şi Meledicului. Regiunea se găseşte în imediata

32
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

vecinătate a contactului între munte şi subcarpaţi şi corespunde


sectorului de dezvoltare a formaţiunilor miocene inferioare
(aquitanian - tortonian).
Ele sunt reprezentate prin argile, marne şi sâmburi de
sare. Sarea se găseşte la suprafaţă sau la mică adâncime. Blocuri
de câţiva zeci de metri de sare pură se găsesc infiltrate într-o
brecie a sării de culoare maronie - vânătă. Ca urmare a acestei
alcătuiri petrogrfice, eroziunea şi dizolvarea au dus la crearea unui
relief cu totul inedit pentru această regiune. Pe de o parte au
rezultat ogaşe, ravene adânci (pe versanţii pe care se produc
alunecări şi curgeri noroioase), iar pe de altă parte, forme de relief
carstic şi preudocarstic. Acestea din urmă sunt reprezentate prin
următoarele : lapiezurile dezvoltate pe sare, cu lungimi de la
câţiva cm până la câţiva decimetri şi care au forma liniară şi
tubulară ; doline circulare cu diametre de la 2-3 cm până la 10-15
m.
Pe fundul dolinelor mai mari se vă sorburi.
Uvalele sunt depresiunile cele mai mari, dezvoltate pe
interfluviul dintre valea Izvorul Sărat şi Meledic. Au rezultat din
îmbinarea dolinelor şi au diametre de 40-120 m şi adâncimi de la
10 până la 30-40 m. Ele au fundul drept sau fragmentat de o
generaţie nouă de doline şi văi.
Ating lungimi de 50-100 m. Se remarcă printr-un bazin
superior cu mai multe aliniamente de doline care converg, un
sector mijlociu format dintr-un şir de doline adânci de 3-5 m, cu
pereţi verticali şi la care se pot vedea sorburi şi chiar mici poduri şi
un sector inferior unde cursul de apă apare la zi.

33
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Peşterile sunt numeroase, cele mai multe dintre ele


apărând pe interfluviul carstic dintre valea Izvorului Sărat şi Valea
Sării. Ele se găsesc pe fundul dolinelor mari şi au lungimi de la
câţiva metri până la 1,2 km şi chiar mai mult.
În peşteră se găsesc numeroase stalactite cu lungimi
până la 1,5 m şi grosimi de până la 25-30 m care adesea îşi
schimbă poziţia verticală luând forma unei linii frânte spre vârf
(stalactite aberante).
Modul de formare şi configuraţia lor n-a fost explicată
până în prezent se întâlnesc de asemenea stalagmite, cristale de
sare etc.
Pe contactul dintre sare şi brecia sării se dezvoltă de
asemenea avenenise de dizolvare. Prin precipitarea sării din soluţii
au rezultat şi formaţiuni de tipul perlelor.
Regiunea este propusă ca rezervaţie pentru bogăţia
reliefului carstic dezvoltat pe sare, pentru frumuseţea şi
complexitatea formelor pe care aceasta le îmbracă. Prezintă
interes şi asociaţiile vegetale care se dezvoltă pe formaţiunile
saraturoase de aici, vegetaţie dominată de Salicornia şi Suaeda.
Are importanţă ştiinţifică deoarece constituie o regiune
în care pot fi urmărite în detaliu o serie de procese carstice
dezvoltate la nivelul sării şi breciei sării precum şi evoluţia rapidă a
formelor specifice reliefului carstic.
Tot în vecinătatea Slănicului de Buzău şi respectiv a
Platoului Meledic se află şi alte obiective turistice care aparţin
cadrului natural. Printre acestea amintim "Stânca de la Grunju"
sau "Piatra Albă".

34
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Se află în bazinul mijlociu al Slănicului de Buzău, la


confluenţa acestuia cu pârâul Jgheabului, în apropierea localităţii
Mânzăleşti la o altitudine de aproximativ 400 m. Are o suprafaţă
de 25 m2 . Aparţine de comuna Mânzăleşti.
Stânca de la Grunju este un martor de eroziune prezent
în lunca Slănicului. Este alcătuit din tuf dacitic aparţinând
formaţiunii miocene. Eroziunea diferenţială, exercitată de către
Slănic şi valea Jgheabului a dus la scoaterea în evidenţă a acestui
martor mult mai dur în raport cu argilele şi nisipurile aparţinând
acestor formaţiuni.
Are aspect conic în bază şi o înălţime de aproximativ 20
m. Ea este puternic afectată la creşterea de nivel al Slănicului. În
acest sens la viiturile din 1969, 1970 şi 1975, o parte din stâncă, în
special către latura nordica, a fost erodată.
Are importanţa ştiinţifică deoarece constituie un loc ideal
pentru explicarea procesului de eroziune diferenţială, un loc unde
se poate demonstra cum constituţia petrografică (în cazul de aici
tuful dacitic) a contribuit la creearea aspectului deosebit pe care l-
a căpătat stânca, se poate crea o imagine concretă a faptului în
care eroziunea fluvială la ape mari, poate exercita, prin crearea de
surplombe la baza stâncii, rolul sau distructiv.
Importanţa sa turistică derivă din ineditul poziţiei sale în
albia râului Buzău şi a formei sale deosebite.
Accesul la aceste obiective este lesnicios, iar abordarea
lor nu implică eforturi deosebite sau risc, starea traseelor fiind în
general bună.
Culmea Blăjani situată între Călnău şi Slănic, se extinde
pe direcţie nord-sud, începând cu dealul Cărătnăului (633 m) şi

35
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

trecând prin înălţimi de circa 500 m, ajunge în partea sudică în


dreptul localităţii Blăjani, la 483 m (vârful Blăjani) şi 486 m (Vârful
Mare).
Dealurile Budei se alungesc între Râmnic şi Câlnău şi
ating altitudinea maximă în Piatra Mare (637 m).
Dealul Căpăţânei (591 m) face parte dintr-o culme ce se
extinde între Râmnic şi Râmna şi care are multe similitudini cu
dealurile Budei cum ar fi menţinerea în alcătuirea lor a pietrişurilor
de Cândeşti.
Grupa vestică (Dealurile Priporului) este constituită
dintr-o serie de dealuri relativ înalte şi înşeuări largi.
Dealul Corneţel (Cornetul) se întinde între Buzău şi
Bâsca Chioajdului (până la Cătina). Altitudinile maxime se află în
dealurile Cornetu 827 m şi Cetăţuia 713 m).
Dealul Priporului este situat între valea Zeletinului şi
Bâsca Chiojdului şi atinge altitudinea maximă în vârful Priporului
823 m.
Culmea Salcia include dealul Salcia 717m în centru,
înşeuarea Cislău - Cricov către sud (între vârful Salcia şi Dealul
Ciolanu) cu altitudine 400 - 500 m şi podurile Frăsinetului -
câmpuri extinse la altitudinea de 400 - 500 m care fac trecerea
între Valea Buzăului şi afluenţii Cricovului (Loptana şi
Chiojdeanca).
Valea Buzăului, în zona subcarpatică are forma unui "s"
şi e compusă din câteva depresiuni şi îngustări. Depresiunea
Pătârlagele se dezvoltă la contactul dintre munte şi subcarpaţi.
Depresiunea Cislău formată la trecerea Buzăului peste un sinclinal
are lăţimea maximă către înşeuarea Cislău - Cricov.

36
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Îngustarea de la Ciuta este zona cea mai strâmtă pe


care o prezintă valea Buzăului pe tot parcursul subcarpaţilor.
Ea este impusă de masivitatea dealulului Ciolanu.
Chiar şoseaua în această parte, părăseşte valea propriu-
zisă şi urcă în serpentine prin cunoscuta pădure de la Ciuta - loc de
agrement pentru o bună parte din buzoieni la sfârşit de
săptămână.
Depresiunea Pârscov începe aproximativ de la
localitatea cu acelaşi nume (gura de vărsare a pârâului Bălăneasa)
şi continuă până la Berca unde valea schiţează o uşoară îngustare.
În cadrul acestei depresiuni, Buzăul are cele mai frumoase terase.
În curpinsul acestei depresiuni, pe teritoriul comunei Pârscov, la 2
km sud - vest de localitatea Bădila se află rezervaţia "Blocurile de
la Bădila". Ele reprezintă imense olistolite - bucăţi de faleză
desprinse şi rostogolite sau alunecate pe pantă. Unele dintre ele
păstrează şi zgârieturile din timpul alunecării.
Pe o suprafaţă de aproximativ 1 ha există circa 40
blocuri, apariţii izolate în această zonă. În blocurile de calcar au
fost identificate resturi de corali, gasteropode, amoniţi, radiolari,
calpionel. Majoritatea stâncilor sunt puternic fisurate orizontal şi
oblic.
Aceste blocuri au o importanţă ştiinţifică, întrucât oferă
posibilitatea de explicare mai precisă a evoluţiei paleo - geografice
a subcarpaţilor de curbură, dar conferă şi o notă aparte peisajului
de luncă, ceea ce le transformă într-un obiectiv turistic atraciv.
Pe partea dreaptă a Buzăului, la 800 m în aval se află
Hanul turistic Ciuta.

37
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

La nord şi nord vest de blocurile de calcar datorită


existenţei unor izvoare sărate se dezvoltă pe o suprafaţă nu prea
mare o vegetaţie halofilă. Atât existenţa acestui tip de vegetaţie
cât şi prezenţa blocurilor de calcar de la Bădila constituie
rezervaţia "Sarea lui Buzău" numită astfel deoarece se află lângă
un afloriment de sare din albia Buzăului.
Trecerea spre sud către câmpie a zonei colinare
buzoiene se face diferit la vcest şi est de râul Buzău. La vest,
subcarpaţii Istriţei iau contact cu câmpia de subsidenţă prin linii de
falii.
Pe această zonă de contact eroziunea a grefat o fâşie de
glacis cu caracter net de eroziune în partea superioară şi de
acumulare în cea inferioară - glacisul Istriţei. La est de Buzău
contactul este deosebit de lin, trecerea de la subcarpaţi la câmpoie
făcându-se pe nesimţite, mai întâi printr-un piemont de acumulare
(piemontul Râmnicului) şi apoi printr-un glacis care îmbracă
adesea caracter de eroziune şi parţial de acumulare. Piemontul
urcă până la înălţimi de 300 - 400 m, îmbinându-se cu culmile
subcarpatice, pe când glacisul începe aproximativ de la altitudinea
de 250 m în jos.

3.3.2 Potenţialul climato-turistic

Clima, alături de relief, constituie o componentă de


importanţă majoră a potenţialului turistic natural al subcarpaţilor
buzoieni favorizând sau dimpotriva inhibând - în anumite situaţii -
organizarea şi desfăşurarea acivităţilor turistice.

38
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Regiunea colinară a judeţului Buzău se încadrează în


condiţiile climatului temperat continental în care se înscrie
întreaga ţară. Are un regim termic moderat datorită situării ei la
adăpostul munţilor Buzăului.
Regiunea colinară a judeţului Buzăului, atât prin
altitudine şi orientarea culmilor deluroase cât şi prin prezenţa
depresiunilor intracolinare introduce unele modificări locale -
scăderi de temperatură în raport cu înălţimea, creşterea
cantitativă a precipitaţiilor la altitudini mai mari, crearea unor
topoclimate de adăpost în depresiuni sau a inversiunilor de
temperatură.
Impactul elementelor climatice (temperatura,
precipitaţiile,vântul, nebulozitatea, presiunea atmosferică etc.),
fiecare în parte sau, ca un ansamblu unitar, constituie pentru
turism ambianţa necesară desfăşurării lui, dar şi o resursă
importantă în procesul procesul recreerii şi tratamentelor
balneoclimaterice şi climaterice mai ales, o resursă care oferă
posibilităţi multiple şi variate de practicare a turismului (climateric,
de agrement, de odihnă şi recreere).
Temperatura este un parametru important al condiţiilor
climaterice, evoluţia sa fiind influenţată de regimul radiaţiei solare.
Intensitatea radiaţiei solare directe este cuprinsă în regiunea
subcarpaţilor Buzăului între 1,4 cal/cm2 /min. în timpul verii şi 1,1
cal/cm2 /min.în timpul iernii, aceste valori fiind mai mici cu aproape
25 % pe pantele cu orientare nordică, din această cauză fiind mai
îuţin preferate în activităţile de turism.
Semnificative pentru desfăşurarea diferitelor forme de
turism sunt temperaturile "favorabile" sau "adecvate", de exemplu

39
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

: temperaturile adecvate pentru petrecerea timpului liber în natură


etc.
Există însă şi "temperaturi extreme", foarte ridicate sau
mult sub O0 C care, de regulă, sunt nefavorabile pentru turism,
declanşând stresul bioclimatic.
Cercetările bioclimatice apelează adesea la conceptul de
confort termic asigurat de temperaturi ce variază între 16,80 -
20,60 C ; sub această limită se resimte inconfortul termic prin
încălzire (Teodoreanu Elena, 1983 ; |îştea D. 1972).
Analizând tabelul temperaturilor medii lunare din
Subcarpaţii Buzăului se constată că sezonul propice pentru
practicarea activităţilor de turism durează din luna mai până în
luna septembrie când temperaturile se încadrează între limitele
impuse de conceptul de confort termic - în mai, iunie şi septembrie
- sau depăşesc puţin această limită în iulie şi august.
Astfel, măsurătorile de la staţiile meteorologice din zonă
au indicat temperatura de 16,40 la Istriţa în luna mai şi cu 10 C mai
coborâtă la Pătârlagele pentru aceeaşi lună, 20,10 C la Istriţa şi
18,60 C la Pătârlagele pentru luna iunie şi 17,60 C la Istriţa şi 15,20
C la Pătârlagele pentru luna septembrie.
Temperaturile mai coborâte înregistrate la staţia
meteorologice de la Pătârlagele se datoresc fenomenului de
inversiune termică prezent aici.
Astfel se constată diferenţe şi în cadrul valorilor anuale
ale temperaturii aerului, aceste fiind de 9,90 la Pătârlagele şi 10,60
C la Istriţa.
Precipitaţiile, dacă sunt lichide, constituie condiţii
climatice restrictive, nefavorabile derulării activităţii turistice.

40
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

În cuprinsul subcarpaţilor Buzăului, cantităţile medii


anuale de precipitaţii de la contactul munţi - dealuri (Gura Teghii
826,4 mm/an) decât în depresiunile din interiorul regiunii
subcarpatice (Posobeşti, 569, 3 mm/an).
După escaladarea munţilor Buzăului, masele de aer
fohnizat, încălzit şi uscat, lasă în depresiunile de sub munte
cantităţi reduse de precipitaţii (Chiojdu 540, 0 mm, Nehoiu 655,2
mm, Lopătari 618,00 mm) care se micşorează către sud favorizând
în acest fel practicarea activităţilor de turism în zonă.
De remarcat însă că în cuprinsul subcarpaţilor, o serie de
masive deluroase (Istriţa, Ciolanu, Botanu, Bocu) precum şi
îngustările de văi pe care le creează (Bădila, Colneşti), constituie
piedici nu numai în calea maselor de aer dinspre nord, ci şi a celor
dinspre sud care condesnează pe clima lor sud - estică lăsând
cantităţi de precipitaţii (Ciolanu 66,5 mm, Pârscov 660,0 mm,
Vintilă - Vodă 649,8 mm) mai mari decât în zona de la nord - vest
de aceste înălţimi (Cislău 543,1 m, Cozieni 566,8 m, Odăile
588,2m).
Stratul de zăpadă interesează din punct de vedere
turistic prin perioada în care solul se menţine acoperit cu zăpadă.
Astfel, numărul de zile din această perioadă este de 80-100 în
zona de întrepătrundere carpato - subcarpatică de 60-80 pe
culmile dealurilor, iar depresiuni şi la contactul subcarpaţi - câmpie
de 40 - 60 (Buzău 40, Pietroasele 42, Pătârlagele 45). Din cauza
numărului redus de zile cu zăpadă în cursul unui an, regiunea
studiată nu beneficiază nici de dotările corespunzătoare pentru
sporturi de iarnă, aceste practicându-se spontan şi la scară redusă.

41
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Nebulozitatea, când este accentuată slăbeşte


vizibilitatea şi reduce durata de strălucire a soarelui, devenind
chiar element de stres. formaţiunile noroase izolate sau cele
constituite din nori subţiri - tip Cirus - fie întregesc valoarea
estetică a peisajelor, fie reduc intensitatea radiaţiei calorice - care
are efecte negative asupra organismului uman. În Subcarpaţii
Buzăului , nebulozitatea înregistrează valori minime în subcarpaţii
externi în sudul regiunii, valori medii în zona subcarpaţilor interni
(în centrul regiunii), iar maximă (>5,5) în zona de întrepătrundere
carpato - subcarpatică. Maximum de nebulozitate are loc în luna
decembrie, iar minimum de nebulozitate în septembrie.
Numărul mediu al zilelor cu cer senin este de 50-60, fiind
mai mare în părţile sudice decât în cele nordice.
Toate acestea constituie amănunte semnificative pentru
desfăşurarea în bune conduţii a activităţii de turism. De menţionat,
este faptul că cele mai multe zile cu cer senin se înregistrează în
lunile august şi septembrie - fiind şi cele mai favorabile practicării
turismului din acest punct de vedere -, iar cele mai puţin în
decembrie.
Vântul, în general, influenţează negativ activităţile
turistice, accentuând disconfortul termic şi stresul climatic cutanat
(legat de senzaţia de frig sau căldură), mai ales când se asociează
cu temperaturi extreme. În Subcarpaţii Buzăului însă, vânturile au
o frecvenţă redusă datorată poziţiei munţilor Buzăului şi masivei
culmi a Ivăneţului - în calea vântului dominant. Deosebit de
importantă din punct de vedere turistic este prezenta în zona a
maselor de aer fohnizate care contribuie la crearea unui mediu
ambiant plăcut, favorizând activităţile turistice cum ar fi drumeţia,

42
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

plimbările în aer liber etc. Acest fenomen se simte mai ales


primăvara şi toamna şi se datorează încălzirii maselor de aer în
contact cu crestele munţilor Buzăului. Aceste mase de aer cald
coboară peste culmile subcarpatice, prezenţa lor resimţindu-se
atât în climatul plăcut al zonei cât şi în cadrul vegetaţiei prin
apariţia speciilor submediteraneene, contribuind pe ansamblu la
senzaţia de confort psihic al turiştilor. În timpul iernii zona este mai
puţin primitoare din cauza crivăţului, vântul care aduce viscole şi
mari scăderi de temperatură.
Dinspre vest şi sud-vest se resimte în timpul primăverii
austrul - vânt uscat care aduce secetă şi cer senin. Băltăreţul suflă
dinspre sud aducând ploaie, iar dinspre nord vântul local
"munteanul".
La toate acestea se mai adaugă brizele de culme şi cele
de vale.
Suma caracteristicilor factorilor climatici din cadrul zonei
subcarpatice buzoiene, formează bioclimatul acestei zone, care
prin parametrii elementelor componente poate influenţa
organizmul uman sănătos sau bolnav.
Analiza efectuată asupra acestor parametri ne conduce
la concluzia că zona beneficiază de un bioclimat sedativ -
indiferent (de cruţare) prezent de altfel, în zonele de deal şi podiş,
caracterizat printr-un climat de dealuri şi un covor vegetal variat
(de la formaţiuni vegetale specifice stepei, silvostepei, pădurilor de
foioase) - până la cele mai variate culturi agricole.
Valorile medii anuale şi lunare ale temperaturii sunt mai
moderate ; nebulozitatea şi gradul de umiditate sunt mai ridicate
decât în zonele de câmpie, presiunea atmosferică, durata de

43
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

strălucire a soarelui şi vânturile mai moderate - ceea ce face ca


adaptarea organismului să se facă mai repede şi principalele
funcţii biologice ale organismului uman să intre în repaus relativ.

3.3.3 Potenţialu apelor

Apa - privită ca resursă turistică, "materie primă"


pentru diferite forme de turism, ca element al spaţiului geografic
definit printr-o mare atractivitate - ocupă un loc prioritar în turism,
impunându-se prin multiplele sale forme de organizare : ape
subterane, izvoare, reţele hidrografice, lacuri ; prin calitatea sa, şi
nu în ultimul rând prin conţinutul variat de săruri.
Datorită funcţiilor multiple pe care le îndeplineşte în
actul turistic, prin caracteristicile sale şi modalităţile de existenţă
pe teritoriul subcarpaţilor Buzăului apa a generat aici turismul
balnear, turismul de recreere, turismul de sfârşit de săptămână,
dar şi turismul profesional.
A. Potenţialul turistic al apelor curgătoare -
focalizează îndeosebi
atenţia populaţiei urbane, în special, prin turismul de sfârşit de
săptămână (week-end).
Regiunea subcarpaţilor Buzăului este drenată aproape în
întregime de râul Buzău şi reţeaua hidrografică afluentă. Principala
arteră a întregului bazin hidrografic, Buzăul, străbate regiunea
subcarpatică pe o distanţă de 74 km, iar în cuprinsul lui, turiştii pot
practica înnotul în anumite sectoare în care apa curge mai lin, iar
adâncimea acesteia o permite. De reţinut însă că pe traseul

44
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Nehoiu - Cislău, râul prezintă numeroase repezişuri (Păltineni,


Valea Lupului, Pătârlagele, Râpile) - unde practicarea înnotului nu
este indicată.
Sectoarele cu repezişuri atât cele ale Buzăului cât şi cele
din lungul afluenţilor lui atrag însă turişti dornici să observe acest
fenomen care ia naştere la traversarea de către râu a regiunilor cu
pantă mare.
Pe dreapta, Buzăul primeşte apele Bâscii Chiojdului, râu
cunoscut prin numeroasele sale repezişuri.
Între Cislău şi Niscov, Buzăul primeşte pe dreapta mulţi
afluenţi foarte scurţi şi cu un pronunţat caracter torenţial,
interesanţi pentru fenomenul de torenţialitate, dar făcând
numeroase pagube în anii ploioşi, inundaţile provocate accentuând
degradarea terenurilor.
Ultimul afluent important al Buzăului pe partea dreaptă
este Nişcovul care primeşte la rândul său câţiva mici afluenţi şi
anume : Tisău, Haleşu, Izvoranu, Bărbunceasca.
Pe partea stângă, Buzăul primeşte ca afluenţi pe
Bălăneasa, Murătoarea, Sărăţelul, Slănicelu şi Slănicul - cel mai
mare afluent al Buzăului. Numele acestor râuri fac aluzie la
conţinutul lor bogat în sare, ceea ce le face deosebit de atractive
pentru turism, atât prin importanţa fenomenului, cât şi prin
calităţile lor curative.
La acestea se mai adaugă şi râurile care străbat
Subcarpaţii Râmnicului şi ai Putnei cuprinşi pe teritoriul judeţului
Buzău.
Importanţa mare a apelor curgătoare din zonă, constă şi
în aceea că prezenţa lor sporeşte atractivitatea oricărui tip de

45
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

peisaj - peisaj de pădure, de poiană, etc. - contribuind la relaxarea


turiştilor atât prin efectul vizual, dar şi auditiv (de la susur la
zgomotul produs de apele învolburate în repezişuri) pe care îl are
asupra turiştilor.
De asemenea, malurile joase ale râurilor acoperite cu
pajişti de luncă oferă condiţii excepţionale pentru campare, mai
ales pentru cei care practică drumeţia sau turismul itinerant, dar şi
turismul de sfârşit de săptămână.

B. Potenţialul turistic al lacurilor


Lacurile din subcarpaţii Buzăului - prin geneză, mărime şi
integrare în
peisaj prezintă o valoare turistică remarcabilă.
Zonă ce se remarcă îndeosebi prin lacurile naturale. Din
această categorie fac parte :
a)Lacuri formate ca urmare a alunecărilor de teren.
Acestea au apărut în spatele sau între valurile de alunecare a
terenului şi sunt prezente la Joseni, Policiori (pe Valea Grabicina),
lacul Odăile - Bădila şi Lacul de la Mlajet.
b)Lacurile cartsto-saline au apărut în urma dizolvării şi a
tasării în zonele de sare : grupul de lacuri de la Meledic, Lacul de la
Odăile situat la izvoarele Murătoarei. Până în prezent nu au fost
create condiţii pentru valorificarea proprietăţilor lor terapeutice.
c)Ochiurile din craterele Vulcanilor Noroioşi au
dimensiuni mici, forma circulară şi caracter efemer.
d)Lacuri de baraj natural formate prin bararea cursului
unei ape curgătoare prin alunecări de teren : Lacul Tâlharilor de pe
Valea Hansaru, Lacul Casoca etc.

46
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Lacurile din subcarpaţii Buzăului prezintă un deosebit


interes turistic şi prin faptul că (unele dintre ele) sunt amplasate în
zone care deţin şi alte obiective turistice - cum sunt lacurile de la
Meledic, lacul Odăile - Bădila, lacurile de la Vulcanii Noroioşi,
sporind frumuseţea acestor zone.
Însă şi celelalte lacuri contituie importante puncte de
atracţie turistică, fiecare dând un plus de atractivitate zonei în care
se află.

C. Potenţialul turistic al apelor subterane


Apele subterane, prin formele de organizare hidrografică
existente, se
implică şi ele în derularea actului turistic, constituind obiective
naturale de atracţie turistică sau "Materie primă pentru diferite
activităţi turistice".
Apele minerale - ocupă un loc aparte în cadrul resurselor
turistice potenţiale, generând una dintre cele mai vechi forme de
turism - turismul balnear. Importanţa lor deosebită se datoreşte
eficienţei în prevenirea şi tratamentul - prin cură internă sau
externă - a diferitelor afecţiuni.
În zona subcarpaţilor Buzăului apele minerale sunt în
cantităţi mari şi variate în conţinut fiind valorificate într-o mică
măsură.
Cele mai importante izvoare apar în raza staţiunii balneo
- climaterice Sărata Monteoru şi sunt sulfuroase, clorosodice,
sulfatate şi bicarbonatate.

47
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Apele minerale clorosodice deţin cu o concentraţie de


peste 14 g/l NaCl, sunt considerate ape sărate (hiopertone) şi sunt
folosite în staţiunea balneo - climaterică Sărate Monteoru.
Apele minerale clorurate - sodice hipertone (1-15g/l)
provin din izvoarele minerale prezente în zona cutelor diapire şi
sunt valorificate la Sărata Monteoru în cura internă, inhalaţii,
pulverizaţii, gargarisme.
Apele iodurate sunt ape minerale cu un conţinut de iod
de minimum 1 mg/l fiind indicate în afecţiuni endocrine,
metabolice, gută etc.
Pe lângă cele de la Monteoru, ape minerale mai apar şi
la Nehoiu, Fişici, Nifon, Lopătari, însă acestea sunt insuficient
valorificate.

3.3.4 Potenţialul vegetaţiei

Învelişul vegetal joacă un rol deosebit în diversificarea


potenţialului turistic naturale şi contribuie la susţinerea
fenomenului turistic, generând chiar anumite forme de turism.
Vegetaţia în general este puternic influenţată de
condiţiile morfologice şi climatice, de particularităţile pedologice,
geologice şi morfometrice care favorizează sau restrâng apariţia
speciilor vegetale.
În funcţie de aceste particularităţi vegetaţia naturală a
subcarpaţilor Buzăului aparţine etajelor pădurilor foioase mezofile,
stejaretelor, silvostepei şi stepei.
Referindu-se la rolul pădurii în activitatea de turism Ion
Machedon (1996) afirmă că pădurea "... asigură o influenţă

48
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

binefăcătoare asupra stării generale a organismului, nu numai prin


ameliorarea climatului, ozonificarea aerului şi purificarea sa de
particulele de praf şi alte elemente toxice, ci şi prin efectual
calmant, de confort psihic caracteristic întregii ambianţe din
pădure, prin spectacolul de varietăţi (coloristic, cinegetic,
peisagistic, muzical etc.) inegalabil pe care pădurea îl oferă
vizitatorilor, cu atâta generozitate, în orice anotimp al anului".

A.În componenţa etajelor pădurii din subcarpaţii


Buzăului se includ :
a)Subetajul pădurilor de amestec - răşinoase şi fag
întâlnit doar pe culmile mai înalte ale Ivăneţului şi a Brăzăului. În
cadrul acestui subetaj predomină bradul (Abies alba) şi molidul
(Picea excelsa), iar pe pantele sudice se întâlneşte facul (Fagus
silvastica) ;
b)Subetajul făgetelor apare în zona de întrepătrunderea
carpato - subcarpatică prezentând o dezvoltare mai mare în
culmea Ivăneţului ;
Arboretele sunt alcătuite din fag la care se adaugă
diseminat bradul (Abies pectinata) şi paltinul de munte (Ulmul
montana).
c)Subarboretul gorunetelor este întâlnit în dealurile
Priporu, Cornetu, Salcia şi Pănătăului, precum şi pe pantele nordice
ale culmii Ciolanului şi pe culmea Istriţa. Se mai întâlneşte şi la
nord şi sud de Valea Slănicului, pe dealurile Bocului şi Lopătari.
Depresiunile care le înconjoară : Calvini, Pătârlagele,
Sibiciu, Ghiocai, Lopătari sunt acoperite cu pajişti secundare şi
terenuri agricole.

49
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Comunităţile caracteristice acestei fâşii sunt făgeto-


gorunete şi şleaurile de deal cu gorum şi fag ; apar carpenul
(Carpinus betelus), teiul (Tilia cordata), frasinul (Fraxinus
excelsior), ulmul (Ulmus foliacea).
Stratul de arbuşti are o componenţă floristică variată
fiind format din corn (Corus mas), sânger (C. sanguina), soc
(Sambucus nigra).
Pe lângă aceste foioase mai întâlnim stejarul (Quercus
robur), jugastrul (Acer platanoides) sorbul de câmp (Sorbus
terminalis), mărul pădureţ (Malus silvesticus) etc.
Caracteristică vegetaţiei subcarpaţilor Buzăului este
prezenta pădurilor de stejari mezofili sub forma şleaurilor de luncă.

B. În partea de sud şi sud - est a subcarpaţilor Buzăului


se desfăşoară zona silvostepei sub forma unui brâu îngust ce
cuprinde pantele sudice şi sud - estice ale culmii Istriţei şi ale
Piemontului Blăjanilor.
În componenţa sa floristică, pădurile apar sub formă de
pâlcuri de stejar pedunculat, stejar pufos şi stejar brumăriu.
Nu lipsesc nici stratul de arbuşti alcătuit din aceleaşi
specii ca în gorunete şi nici stratul alcătuit din graminee cu rizouri.
Stepa pătrunde din sud acoperind îngusta fâşie de
contact a glacisului Istriţei fiind prezentă până în Depresiunea
Pârscov.
În lungul apelor se dezvoltă o vegetaţie de luncă în
cadrul căreia abundă specii mezofile şi hidrofile - salcia, trestia,
papura etc.

50
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

O particularitate importantă a covorului vegetal al


subcarpaţilor Buzăului o constituie prezenţa elementelor
submediteraneene deosebit de atractivă din punct de vedere
turistic.
Ele apar printre gorunetele silvostepei de pe versanţii cu
expunere sudică.
Printre speciile submediteraneene se remarcă
mojdreanul, cărpiniţa, liliacul sălbatic etc.
Valoarea turistică a vegetaţiei acestei zone sporeşte şi
prin prezenţa unor rezervaţii ştiinţifice şi a unor specii declarate
monumente ale naturii care atrag un număr mare de turişti.
Printre aceste rezervaţii se numără :
Pădurea de stejar (Q. pubescens) de la Crivineni
se găseşte pe dreapta Buzăului, în apropierea localităţii de la care
şi-a luat numele, Crivineni (la nord de Pătârlagele). Ea acoperă
partea superioară a versantului estic al interfluviului dintre Valea
Muscelului şi Valea Buzăului. Are o suprafaţă de 128 ha.
În compoziţia floristică a arboretului predomină stejarul
pufos, iar către vale apare rar carpenul (Carpinus betelus), tei
pucios, (Tilia cordata), calin (Viburum sp.).
Subarboretul este format din mojdrean (Fraxinus ornus),
corn (Cornu mas), arţar tătăresc (Acer tataricum), păducel
(Crataegus monogyna), cruşin (Rhamnus cathartica), măceş (Rosa
canina). Se observă regenerarea la stejar, tei şi mojdrean.
În pătura ierbacee există : Frăgurel (Potentilla
miorantha), trifoi (Trifolium apestre), bărbuşoara de munte (Arabis
turrita), năpraznic (Chrysanthemum corymbosum), morcov
(Daucus carota), Poa nemoralis, Festuca valesiaca etc. Pe alocuri

51
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

după tăierea arboretului s-au format tufărişuri de mojdrean cu


corn.
Pe versantul sudic în imediata apropiere de pădure se
dezvoltă pajişti alcătuite din Botriochloa iscchaemum cu Carex
humilis. În compoziţia floristică Chrysopogon gryllus, Medicago
minima, Thymus collinus, Verbascum phlomoides, Galium verum,
Stachya recta etc. Pe solul gălbui, pe o pantă cu înclinare slabă se
formează o asociaţie de Carex humilis cu Festuca rubra,
Chrysopogon gryllus,Botriochloa ischaemum, Onobrychis viciifolia,
ca şi alte elemente pontice ca Linum austriacum, Linum flavum,
Tragopogon orientale şi numeroase leguminoase.
Acestă enclavă de vegetaţie de pădure mediterană şi de
pajişti cu numeroase elemente pontice, submediteraneene-pontice
şi mediteraneene prezintă un deosebit interes ştiinţific, adăugând
şi o notă aparte în peisajul depresiunii Pătârlagele.
Pătrunderea elementelor pontice xerofile se observă şi
mai la nord, la interferenţa subcarpaţilor cu muntele. Acest
fenomen s-a observat mai ales în ultimii ani de secetă consecutivă
în această parte a ţării.
Pădurea de aici reprezintă unul din sectoarele cu poziţia
cea mai ridicată altimetric din ţara noastră. Pădurea de stejar
pufos apare ca o insultă între păduri de gorun şi fag.

Rezervaţia "Muchia cu liliac" se găseşte la sud vest de


Sătuc (circa 3 km de Berca), pe dreapta Buzăului, la altitudinea de
431 m.
Aici se dezvoltă tufărişuri alcătuite din liliac, scumpie,
mojdrean, sorb (Sorbus austrica), cruşin, corn, drob, cu diferite

52
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

plante ierboase xerofile şi xeromezofile : Seseli gracile,


Malampyrum arvense, Asperula cynanchica, Cnidium silaifolia,
Galium verum, Campanula glomerata, Sedum maximum, Inula
ensifolia etc.
Alături este un arboret din stejar pufos cu scumpie,
mojdrean şi drob, iar pe versantul nordic apar şi gorumul cu mult
tei, jugastru, arţar tătăresc, cireş (Cerasus avium) având în stratul
ierbaceu plante specifice acestor păduri : Lithosperum purpureo-
coerubum, Asparula taurina, Dactylis polygama, Melica uniflora
etc.

Rezervaţia Pădurea de stejar pufos, cu liliac şi


scumpire de la Cernăteşti se află la est de Cernăteşti. Ca şi
rezervaţia Pâclele Mari şi Pâclele Mici se găseşte în silvostepă,
astfel ca vegetaţia lor se aseamănă foarte mult. Are o suprafaţă
de 1,5 ha.
Liliacul sălbatic (Syringa vulgaris) reprezintă un arbust
din familia Oleaecelor - înalt până la 7 m, cu frunze ovale, cordate
la bază şi flori colorate în diferite nuanţe dispuse în panicule. Ele
constituie o particularitate de seamă a covorului vegetal al
Subcarpaţilor, fiind întâlnit azi în zona Pâclelor, în perimetrul
vulcanilor noroioşi.
Prezenţa lui pe dealul Cernăteşti se explică prin expoziţia
sudică a versantului la care se adaugă influenţa unor factori locali,
dintre care cel mai mare rol îl are în prezenţa înălţimilor ierboase
mai mari din est care atenuează mult caracteristicile maselor de
aer care bat iarna din direcţia nord-est, prezenţa fohnului precum
şi inversiunile termice ce se produc frecvent pe culoarul Văii Slănic

53
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

(în timp ce vara se resimt aici pregnant influenţele din câmpia


Română).
Arboretul este constituit din : stejar pufos, carpinita
(Carpinus orientalis) şi mojdrean (Fraxinus ornus) ; în surarborete :
liliac (Syrinya vulgaris), scumpie (Cotinus coggygria), salba moale
(Euonymus eusopaeus), crucin (Rhamnus cathartica), măceş (Rosa
canina) etc.
În pătura ierbacee există plante xeromezofile : Stachya
recta, Asparagus verticillatus , Origanum vulgare, Gelium mollugo,
etc. ca şi plante specifice pădurilor de cvercinee : Aperula taurina,
Brachypodium sylvaticum etc.
Lângă pădure se întind cenoze stepice de colilie, (Stipa
tirsa mai ales), se asociează codominante ca păiuşul (Festuca
valesiaca) sau bărboasa (Botriochloa ischaemum) cu diferite alte
plante xerofile sau zeromezofile stepice pontice sau sudice,
mediteraneene şi ponto-submediteraneene.
Pe Dealul Botanu în etajul pădurilor nemorale pătrund
elemente stepice formând pajişti stepizate.
Alături de pădurea de fag se dezvoltă grupări vegetale
formate din stipa capillata, Festuca valesiaca, Agropyron
cristatum, Botriochloa ischaemum, Melica ciliata, Taraxacum
serotinum, Asperula cynanchica, Calamintha nepeta, scabiosa
ochroleuca, Onobrycin viciifolia, Dianthus rahmanii, tragopogon
orientalis, Astegalus onobrychis, Carex humilis etc.
Pe o creastă sub vârful Botanu se dezvoltă gruparea
vegetală în care predomină Sesleria heufleriana, la care se
asociază drobul (Campanula glomerata), trifoiul (Trifoliul alpestre),
clopoţel (Campanula glomerata), năpraznicul (Chrysantheum

54
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

corymbosum), liliuţa (Anthericum racemosum), iar alături tufărişuri


de liliac, mojdrean, scumpie, păducel, caproi (Lonicera xylosfera),
carpen (Clemantis vitalba) şi rare exemplare de fag, mesteacăn şi
paltin, alun, cătina (Virburum opulus), murul (Rubus sp.), tulichina
(Lilium martagon), iar pe versant se dezvoltă pădurea de fag cu
mălaiul cucuiului (luzula luzuloides).
Această staţiune cu tufărişuri de mojdrean şi scumpie de pe
Dealul Botanu a fost propusă ca rezervaţie naturală.
Rezervaţia botanică Lacul Manta se găseşte pe
interfluviul dintre Valea Chiojdului şi Buzău, la altitudinea de peste
900 m, spre nord vest de Pătârlagele (circa 7 km pe linie dreaptă).
Lacul s-a format la izvoarele unui pârâiaş de sub Vărful Manta spre
sud est de aceasta, în etajul pădurilor de fag (Fagus sylvatica).
Prin pădurile de fag tinere se dezvoltă şi pâlcuri de
mesteacăn (Betula pendula) cu care exemplare de plop tremurător
(Populus tremula), arin (Alnus glutinosa), scoruş (Sorbus
aucuparia).
Lacul este acoperit cu un strat plutitor de turbam format
din diferite specii de muşchi ca şi dentiţa (Bidens tripartitus),
papua (Tyoha latifolia), diferite specii de rogoz (Carex), rachitan
(Lythrum salicaria), tarsa (Deschampsia caespitosa), pipirig
(Scirpus silvaticus), limbariţa (Alisma plantago), diferite specii de
rugină (Juncus sp.) etc.
Pe turbărie s-au instalat arini (Alunus grlutinosa),
mesteacăn (Betula pendula), plop tremurător (Populus tumula),
salcie (Salix cinera). Împrejurul lacului cresc arini cu salcii, cu tarsa
(Deschampsia caespitosa) şi diferite plante hidrofile, pe sol turbos.

55
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

În partea centrală a lacului arinii şi mestecenii sunt mai


piperniciţi şi mai rari şi prin tufele lor creşte roua cerului (Drosera
rotundifolia).
Tot aici creşte şi un pui de pin (Pinus silvestris), iar spre vârful
Manta se dezvoltă pădurea de mesteacăn cu afini (Vaccinium
syrtillus), în care diseminat se găsesc şi rare exemplare de scorus
(Sorbus aucuparia).
Pe culme creşte pădurea de fag în amestec şi plop
tremurător, alun, iar alături un pâlc de pini, proveniţi din plantaţie.
Parcul dendrologic Monteoru este situat în sud-estul
culmii Istriţa, în bazinul superior al pârâului Sărata, în localitatea
Monteoru, pe fostul domeniu al familiei Monteoru.
Suprafaţa sa este de circa 2 ha şi a fost înfiinţat cu circa 90
ani în urmă. Altimetric se alfă situat între 200-275 m. Versanţii
acestei culmi sunt fragmentaţi de mai multe ravene şi torenţi cu
desfăşurare est - vest şi nord-est - sud-vest care se situează căre
albia Săraţii.
Aici există specii forestiere indigene şi exotice, care prin
varietatea lor prezintă un interes ştiinţific deosebit. Parcul oferă un
cadru ambiant deosebit de plăcut şi atractiv.
Aici îşi dau întâlnire arbori şi arbuşti specifici pădurilor
noastre cu cei originari din estul Chinei, din Japonia şi din America
de Nord, subliniindu-se varietatea formelor şi frumuseţea
ornamentului, a coloritului frunzelor şi a florilor : molidul alb (Picea
anies), bradul alb (Abiens alba), tuia (Thuya orientana), tisa (Taxus
bascata) cresc alături de plopul alb (populus alba), plopul negru
(Populus nigra), scumpia (Cotinus cygria), salcâmul galben

56
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

(Ladumum anagyroides), pinul comun (Picea excelsa), ienupărul


de Virginia (Junpenus Virginiana).
Cele două exemplare de ginkgo (unul fructifică abundent),
sunt singurele în judeţul nostru.
Reţin atenţia, arţarii, frasinii şi castanii ce se fac
remarcaţi prin dimensiunile lor, prin vigurozitatea ieşită din comun.
Se remarcă castanul cu flori galbene (Aesculus
octandra), simbovina americana (Cettis occidentalis), paulovina
(Pawlonia tementosa) şi bujorul de mare (Paconia arborea),
arborescent originar din China, fiind identificat la Bucureşti, Cluj şi
simeria, înalt până la 2m constituind o raritate floristică.
Deşi foarte sensibil la curenţii de aer rece, se dezvoltă
totuşi foarte bine, aici lipsit de o protecţie specială, nedegerabil
nici chiar în lunile foarte friguroase.
El înfloreşte abundent în perioada 25 aprilie - 5 mai. Florile
sale sunt mari, bătute, de culoare roz.
Structura variată şi complexă a vegetaţiei, aspectul său
decorativ, importanţa ştiinţifică pe care o reprezintă justifică
trecerea acestui parc în rândul rezervaţiilor naturale ale judeţului.
Staţiuni cu arborete de stejar pufos şi cărpiniţă,
mojdrean sau cu tufărişuri de liliac şi scumpire se mai găsesc
lângă localitatea Săpoca, de asemenea, în bazinul Slănicului, pe
dealul Răteştilor şi în partea de sud - est a Dealului Istriţa.

57
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Mânăstirea Răteşti

3.3.5 Potenţialul faunei


Fauna, ca şi vegetaţia, se impune prin varietate,
densitate şi valoarea trofeelor din punct de vedere turistic
prezentând importanţa prin valoarea sa estetică, recreativ-
cinegetică şi ştiinţifică. Deşi are o mobilitate accentuată în spaţiu,
fauna se structurează la rândul său, altitudinal în funcţie de etajele
de vegetaţie.
Subcarpaţii Buzăului sunt populaţi de o faună de dealuri
caracteristică pădurilor de fag şi stejar, în care se întrepătrund atât
elemente montane, cât şi de stepă.
Fauna terestră
Dintre speciile de pădure, cel mai important element
faunistic şi vânătoresc este căprioara (Capreolus capreolus), care
nu numai că are cea mai largă răspândire dintre toate speciile

58
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

cinegetice (din pădurile de răşinoase până în stăjerete), dar este şi


reprezentată prin cele mai mari efective. În ultimii ani, acestea au
descrescut în zona montană, însă au crescut în cele de deal şi de
câmpie, unde au populat - contrar aşteptărilor - şi fondurile de
vânătoare lipsite de păduri. Această specie care preferă zonele de
margini ale pădurilor, este precumpănitoare într-o serie de fonduri
vânătoreşti, ca : Tisău, Grăjdana, Cislău, Ruşavăţu, Vintilă Vodă,
Pătârlagele ş.a. Alături de căprior, mistreţul (Sus scrofa) este, de
asemenea, o specie cinegetică valoaroasă, care prezintă o
densitate însemnată în făgetele şi forunetele din cuprinsul unor
fonduri de vânătoare din masivul Dealul Mare (Tisău, Grăjdana,
Fura Sărăţii), urmate de Gura Teghii, Bâsca Mare, Brăeşti, Cislău
etc. Condiţiile de hrană mai bune au făcut ca în regiunea de
dealuri, numărul exemplarelor de mistreţi să se înmulţească mai
mult decât în regiunea de munte. Cerbul carpatin (Cervus elaphus)
şi ursul brun (Ursus arctos) sunt localizaţi mai ales în zona de
contact carpato-subcarpatică. Cerbul carpatin se găseşte în număr
mare în fondul ce vânătoare Bâsca Mare, urmat de Gura Teghii,
Bisoca şi Valea Nehoiu, iar ursul brun de asemenea, la Bâsca Mare,
Bisoca, Gura Teghii, Valea Nehoiu ş.a.
Dintre răpitoare, cel mai dăunător element faunistic este
lupus (Canis lupus). Deşi are o densitate redusă, totuşi este
prezent în toată regiunea cercetată. Tot cu aceeaşi largă repartiţie,
însă cu o frecvenţă mai mare, trebuie menţionată pisica sălbatică
(Felix silvestris) îndeosebi la Grăjdana, Cislău, Cătina, Brăeşti,
Colţi; nevăstuica (Mustela nivalis) la Cătina, Cislău, Pătârlagele,
Monteoru; dihorul (Mustela speciae) mai ales la Pătârlagele, Cislău,
Gura Sărăţii, Grăjdana, Aldeni şi viezurele (Meles meles) la

59
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Pătârlagele, Cislău, Vintilă Vodă, Gura Teghii, Bâsca Chiojdului.


Pisica sălbatică şi dihorul se găsesc în toată regiunea subcarpatică
a Buzăului şi în toate fondurile de vânătoare din această regiune.
Un răpitor care era pe cale de dispariţie, dar ale cărui efective au
crescut în ultimul timp datorită ocrotirii prin lege, este râsul (Linx
linx). Această splendidă "panteră" a Carpaţilor, coboară şi în
Subcarpaţi până la aproximativ 700 m altitudine, în pădurile cu
stâncării din fondurile : Bâsca Mare, Bisoca, Vintilă Vodă, Brăeşti,
Colţi şi Bâsca Chiojdului. Iepurele (Lepus eropaeus) este foarte
răspândit în această regiune.
Dintre păsări se remarcă : cocoşul de munte (Tetrao
urogallus), o adevărată podoabă cinegetică. Trăieşte printre
răşinoasele din partea de nord a regiunii cercetate, până la limita
acesteia cu zona alpină. Se găseşte mai ales în fondul de
vânătoare Bâsca Mare, Gura Teghii ş.a. O arie de răspândire mult
mai întinsă are ierunca (Tetrastes bonasia), care populează nu
numai pădurile amestecate de răşinoase şi fag, ci şi de făgete din
cuprinsul fondurilor de vânătoare de la Biscoa, Brăeşti, Colţi şi
Valea Nehoiu, coborând în zona pădurilor de amestec fag-gorun
(Păârlagele, Cislău) şi în aceea a gorunetelor la Tisău, Grăjdana,
Măgura, Cislău, Pătârlagele. Iepurele şi potârnichea (Perdix perdix)
constituie cel mai important vânat, atât din punct de vedere
economic, cât şi vânătoresc sportiv. Ambele sunt specii de păduri,
cât şi în afara acestora. În timp ce potârnichea are un areal
restrâns la zona de contact a dealurilor cu câmpia (Năeni,
Monteoru, Gura Sărăţii) şi în continuare aproximativ până la Cislău
- Cozieni - Policiori - Beceni, iepurele are o largă răspândire
pătrunzând dinspre câmpie până în zona montană. Deşi numărul

60
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

exemplarelor scade treptat, de la câmpie la munte, chiar şi în cele


mai nordice fonduri de vânătoare din subcarpaţi (Bâsca chiojdului,
Colţi, Brăeşti, Vintilă Vodă) această specie se află în număr mai
mare decât celelalte elemente de faună.
Ca şi în domeniul vegetaţiei, în complexele faunistice
sunt prezente o serie de elemente submediteraneene, care
reflectă condiţiile topoclimatice speciale. Cel mai reprezentativ
este scorpionul (Euscorpius carpaticus), care înaintează pe
afluenţii subcarpatici de pe stânga Buzăului până la Colţi, Fişici,
Gura Văii, Lopătari. Se adaugă prezenţa termitelor (Leucotermes
lucifugus rossi) la Tohani, precum şi a ciocănitoarei balcanice
(Dryobates syriacus balcanicus).
Deşi răspândirea elementelor faunistice este mai puţin în
legătură cu factorii fizico-geografici decât a formaţiunilor vegetale,
totuşi şi complexele faunistice de dealuri prezintă aceleaşi
particularităţi de întrepătrundere şi amestec cu cauna de munte şi
câmpie.
Fauna acvatică este reprezentată în mare parte prin
cea de altitudini mijlocii : clean şi mreană.
O mare importanţă pentru pescuit o are însă păstrăvul
indigen (comun), care pătrunde din regiunea montană în apele de
la limita nordică a regiunii subcarpatice (Buzăul, Bâsca Mare,
Bâsca Mică).
Cleanul şi mreana (mult mai puţin carasul, roşioara etc.)
pătrund din Siret şi urcă pe ape până la limita de nord a regiunii
subcarpatice, îndeosebi pe râul Buzău.

61
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Prezenţa acestor specii în apele din subcarpaţii Buzăului


a favorizat dezvoltarea pescuitului sportiv care se face numai cu
undiţa şi cu ajutorul momelei naturale în apele de deal.
Înmulţirea peştilor se face pe cale naturală ; în judeţul
Buzău există o singură păstrăvărie la Musa, pe malul stâng al
pârâului Bâsca Mică, unde se creşte păstrăvul indigen.

3.4 Potenţialul turistic antropic

Potenţialul turistic antropic al subcarpaţilor Buzăului s-


a conturat în timp istoric, îmbogăţindu-se treptat în urma
ascensiunii creative a oamenilor acestor meleaguri care au produs
mereu valori noi în concordanţă cu creşterea pretenţiilor sale de
cultură şi civilizaţie.
Deşi mare parte a obiectivelor turistice antropice,
existente în prezent, au fost ridicate de oameni în alte scopuri (ex.
complexul de aşezări rupestre de la Aluniş) ele au ajuns în această
ipostază de "potenţial turistic" treptat atrăgând în prezent un mare
număr de turişti.
Zona subcarpaţilor Buzăului este deţinătoarea unui
tezaur remarcabil de vestigii arheologice, monumente istorice de
arhitectură şi de artă care atestă evoluţia şi continuitatea pe
aceste meleaguri, dezvoltarea culturii şi a artei poporului român.
Fondul turistic antropic din subcarpaţilor Buzăului
reuneşte o gamă foarte largă şi variată de componente, care pot fi
grupate în :
- obiective cultural - istorice

62
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

- obiective etnoculturale şi etnofolclorice

3.4.1.Potenţialul turistic cultural - istoric

În rândul obiectivelor turistice antropice din zona


subcarpaţilor
Buzăului se înscriu obiective istorice, artă şi tradiţie populară,
instituţii şi manifestări culturale şi construcţii contemporane
(muzee, case memoriale).

Vestigii arheologice şi ruine de cetăţi

Străveche vatră de istorie şi civilizaţie, teritoriul


subcarpaţilor Buzăului
a păstrat peste vreme numeroase mărturii care atestă existenţa şi
continuitatea de locuire a populaţiei pe aceste meleaguri încă din
cele mai vechi timpuri.
Săpăturile arheologice efectuate până în prezent
demonstrează faptul că sunt rare cazurile când într-o arie
geografică atât de restrânsă s-au concentrat atât de multe aşezări
omeneşti aparţinând tuturor epocilor cunoscute în istorie.
La contactul dintre deal şi câmpie au fost descoperite
vestigiile unor aşezări puternice din epocile bronzului şi a fierului.
Importanta uniune de triburi tracice a creeat una dintre cele mai
interesante culturi ale bronzului carpatic - cultura Monteoru.
Primele vestigii ale acesteia au fost identificate în 1895 pe pantele
dealului Cetăţuia de la Sărata Monteoru.

63
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Epoca fierului se remarcă prin numeroase descoperiri


arheologice, iar cea mai interesantă dintre ele este statuia zeiţei
Anaithis găsită întâmplător în 1893 la Fântânele - Năieni sub
culmea dealului Colarea.
Tot aici au fost descoperite în 1978 primele vase din
ceramică lucrate la roata olarului, datând din secolul al V-lea I.Hr.
Din perioada geto-dacă datează singura "davă" din zonă
-cetatea de la Gruiul Dării - Pietroasele - apărată de un val de
piatră de dimensiuni impresionabile, precum şi un mare depozit de
statuiete, cea mai importantă dintre acestea fiind cunoscută sub
numele de "Lupul de la Cârlomăneşti".
În perioada stăpânirii romane (306-337 d.Hr.) se
construiesc la Pietroasele castrul şi termele, în preajma cărora a
fost descoperit mai târziu celebrul tezaur "Cloşca cu puii de aur".
Din perioada orânduirii feudale s-au păstrat numeroase
vestigii sub forma ruinelor unor ziduri de apărare sau cetăţi ca la
Vintilă-Vodă şi obârşia Cricovului Sărat, ruinele cetăţii de la Tisău,
Berca etc.
Complexul aşezărilor rupestre se află în aria localităţilor
Nucu - Bozioru, Aluniş - Colţi, Ruginoasa - Brăieşti şi sunt săpate în
gresie de Tarcău.
Dintre acestea cea mai importantă este Peştera lui Iosif
datată din secolul al IV-lea e.n.
În peştera naturală Fundul Peşterii se află incizii
valoroase, nedeplin elucidate, din epoca bronzului, Hallstatt-ului
târziu şi feudalism.
Toate acestea sunt mărturii revelatorii ale unei istorii
care se pierde în negura veacurilor, contactul cu acest adevărat

64
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

tezaur spiritual dovedindu-se prin intermediul turismului individual


sau în grup deosebit de atractiv şi de instructiv.

Monumente şi ansambluri de arhitectură

În această categorie se înscrise numărul cel mai mare de


bunuri
culturale, care reprezintă diferite perioade istorice şi mai multe
curente artistice. Ele includ bunuri de factură religioasă sau civilă,
mărturii ale modului de evoluţie a culturii şi civilizaţiei româneşti.

a)Monumente şi ansambluri de arhitectura de


factură religioasă.
La nivelul teritoriului subcarpaţilor Buzăului numărul cel
mai mare de monumente de arhitectură este reprezentat de cele
de cult, fie ansambluri monahale, fie biserici, schituri şi mânăstiri.
Există o serie de astfel de monumente de artă feudală
din secolele XVI-XVII, care constituie obiective turistice uşor de
atins.
Dintre acestea, din zona sudică a subcarpaţilor fac parte
Mânăstirea Ciolanu, fondată de Doamna Neaga la 1568 ; Biserica
Cislău (ridicată la 1569) ; Schitul Cârnul (construit la începutul
secolului al XVI-lea) ; Biserica Barbu (1668) ; Schitu Bradu (1619) ;
Schitu Grăjdana, Schitu Răteşti (ridicat din lemn înainte de 1634 şi
refăcut din zid în 1844.

65
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Biserica Cislău
La Ciolanu există un complex de obiective turistice
alcătuit din Mânăstirea Ciolanu, Biserica din imediata vecinătate
(ridicată la 1828), cu picturi de N. Teodorescu, N. Solescu şi trei
icoane de pe catapeteasmă ce aparţin lui Gh. Tăttărescu) poiana
cu cele 16 sculpturi ale taberei organizate în 1970, la care se
adaugă altele din tabere ulterioare, ruinele Castelului Doamna
Neaga şi Schitu Nifon.
Pe Valea Sibiciului, în satul Aluniş există un schit săpat în
stâncă, din a doua jumătate a secolului al XII-lea, iar pe Valea
Slănicului, la Vintilă-Vodă, se află o biserică ridicată la 1532.

b)Monumente şi ansambluri de arhitectură de factură


civilă

66
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

În această categorie se înscriu toate clădirile care au multiple


funcţionalităţi - locuinţe, sedii ale administraţiei publice orăşeneşti
şi comunale, sedii de instituţii de stat sau private, muzee şi colecţii
diverse.
Alături de acestea se înscriu şi elemente de factură
populară : case, anexe gospodăreşti construite de meşteri populari
cu elemente de stil specifice zonei buzoiene a subcarpaţilor - ex.
Casa din Chiojd.
Muzeele reprezintă reprezintă instituţii de cultură intens
vizitate, importante prin anexele lor ştiinţifice, artistice şi culturale.
În subcarpaţilor Buzăului remarcabile sunt : Muzeul Chihlimbarului
de la Colţi şi Muzeul Pietrei - muzeul în aer liber în punctul Fântâna
Rece de la Măgura.

67
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

MUZEUL CHIHLIMBARULUI (aspect)

Clădiri şi case memoriale

Aici se includ clădirile şi casele memoriale care au


aparţinut unor valorişi artişti, scriitori, oameni de ştiinţă, medici
etc.
În acest sens se pot menţiona : casa memorială Vasile
Cârlova de la Cârloveşti, casa memorială V. Voiculescu de la
Pârscov unde a locuit şi a creeat marele poet şi prozator buzoian,
precum şi faptul că la Cândşti au locuit şi au creeat la începutul
secolului nostru Al. Vlahuţă, B. Şt. Delavrancea şi marele pictor N.
Grigorescu.

68
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

CASA MEMORIALĂ - V. VOICULESCU

Arta populară şi manifestări


etnofolclorice-elemente de potenţial turistic

În aria Subcarpaţii Buzăului, cultura populară românească prezintă câteva


trăsături distincte date de:

69
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

vechimea locuirii acestor meleaguri


existenţa unui procent ridicat de populaţie rurală, cu ocupaţii
meşteşugăreşti specifice
predominanţa credinţei ortodoxe
adaptarea noilor tendinţe şi a noilor tehnici contemporane la
îmbogăţirea şi înobilarea artei populare.
Arta populară se poate defini ca fiind creaţia unei
comunităţi, întemeiată pe o lungă tradiţie, împletind funcţionalul cu
esteticul în opere de artă, în care formele şi ornamentele sunt
gândite ca întreguri destinate să îndeplinescă trebuinţele materiale
şi spirituale ale indivizilor şi a colectivităţilor în materie de
arhitectură, organizarea interiorului, ţesături, ceramică, unelte,
podoabe, prelucrarea materialelor, pictură pe sticlă etc.
În satele din Subcarpaţii Buzăului elementele de artă
populară se întâlnesc frecvent constituind atracţii turistice atât
fiecare în parte cât şi privite ca un tot unitar.
Zona etnografică Buzău

Satele de aici ocupă străvechi vetre de locuire atestate


arheologic din paleolitic şi confirmate prin comunitatea
elementelor de etnografie şi folclor. Privite în ansamblu, satele
impresionează prin măreţia gospodăriilor cu faţa spre soare şi zone
deschise, pentru ca vederea din fereastră să fie amplă şi plină de
verdeaţă.
Integrate cu mare grijă în cadrul natural, gospodăriile
sunt aşezate după teren, după soare, după vale, după direcţia
vântului şi a ploii.

70
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Punctul central al satului îl reprezintă bătrâna biserică cu


arhitectură ce aminteşte de casele tradiţionale. Cum satele
buzoiene au fost în majoritate moşneneşti, acestea oferă prin
mărime, arhitectură şi tematica picturală, date socio-economice
despre viaţa şi trăirile sătenilor. Viaţa modestă, dar plină de
mândrie a locuitorilor se citeşte în pictura interioară a lăcaşelor de
cult. În afara scenelor religioase, la cererea enoriaşilor, pereţii
bisericilor erau acoperiţi cu imagini din viaţa sfinţilor ocrotitori ai
copiilor, vădanelor şi familiei. Un exemplu de necontestat în
reprezintă biserica din Jeţu – Nehoiu, arsă din păcate dar
reconstituită după planurile iniţiale. Pictura exterioară din pridvorul
bisericii, cu Raiul în stânga şi iadul în dreapta, încântată prin décor,
prin duioşie, simplitate şi modul direct, oarecum satirizant, de
prezentare a personajelor din lumea satului.

Biserica Jeţu-Nehoiu

71
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Pictură murală-Raiul şi iadul

Interiorul locuinţelor săteşti, comod prin mobilier şi


încântător pentru ochi prin decor, este dominant de cromatica
deschisă dată de albul pereţilor, al perdelelor, ştergarelor şi
cearceafurilor de perete. În trecut era nelipsit ştergarul legat în
formă de fluture şi pus desupra icoanei pe peretele de răsărit.
Un element demn de remarcat pentru ştergarele
ornamentale şi uzuale din Subcarpaţii buzoieni este terminaţia
acestora – o margine ajurată obţinută prin înodare şi încheiată cu
ciucuri.
Pereţii din casa mare – camera de oaspeţii – erau
acoperiţi cu covoare de lână, având ca ornament predominant
roata – simbolul soarelui, al cerului şi devenit, mai târziu, simbolul
divinităţii.
Pentru zona Buzăului, în mod deosebit la Lopătari şi
Mânzăleşti, între decoraţiunile de interior se remarcă ţesăturile din
păr de capră folosite ca preşuri (cele ţesute în două iţe în război
orizontal) şi păretare (cele ţesute în război vertical). Vestita

72
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

creatoare populară Adela Petre a căpătat renume mondial cu


aceste ţesături, adevărate tapiserii ale epocii noastre.
Mobilierul simplu, realizat din lemn de brad sau stejar,
era făcut să satisfacă toate necesităţile interne ale gospodăriei, iar
ornamentul fin şi discret, din elemente geometrice de veche
tradiţie, încântau ochiul, transmiteau “mesaje” şi erau considerate
purtătoare de noroc şi sănătate.
Un element etnografic distinct este portul popular
specific zonei. Costumul, în ansamblul său se înscrie în tipul
carpatic a cărui origine se găseşte în portul populaţiei dacice.
Costumul popular femeiesc, reprezentat mai bine
datorită deosebirilor de la o zonă la alta, se compune din: ie cu
decor în “broci” sau “muşte”, fotă de lână cu fond negru şi decor
în “vergi” roşii şi albe, purtată peste un fustar alb; pe cap se purta
maramă, tulpan sau batic şi în picioare opinci sau pantofi traşi
peste ciorapi albi din lână şi bunbac. Cu totul deosebit pentru zona
Subcarpaţilor Buzăului este portul androcului (fustă creaţă din lână
de culoare brună sau verde).
Portul bărbătesc este mult mai simplu şi mai comun,
asemănânduse cu toate regiunile subcarpatice munteneşti. Este
compus din cămaşă (din croiuri drepte sau “nemţească” cu
platcă), pantaloni din pânză (maron) şi pantaloni din dimie (iarna),
ciorapi albi (iarna), brâu lat, vestă din dimie brună sau neagră,
opinci iar pentru cap pălării maron şi căciulă, iarna. Costumele
pentru copii sunt asemănătoare celor maturi.
Locuitori ai unei zone bogate în calcar, buzoienii s-au
remarcat în mod deosebit ca meşteri pricepuţi în prelucrarea
pietrei. Crucerii de la Năeni, Pietroasele şi Ciuta – comuna Măgura

73
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

au realizat adevărate dantelării de piatră. Dacă la aceasta


adăugăm şi faptul că la fiecare răspântie străjuieşte câte o cruce
care uimeşte nu numai prin decorul feţei, ci mai ales prin decorul
naturalist de pe spate, braţe sau căciulă, putem spune fără tăgadă
că măiestria lucrului în piatră a sălăşuit la Buzău.
Dintre elementele de ednografie şi folclor care stau
drept mărturie a civilizaţiei şi culturii populare fac parte:
arhitectura şi tehnica populară (Chiojdu, Calvin, Catina, Brăneşti,
Colţi, Buda); creaţie artistică populară: produse meşteşugăreşti,
artizanat, ceramică, port popular, folclor literar, muzical şi
coregrafic (Bisoca, Lopătari, Nehoiu, Cislău etc.); manifestări
populare tradiţionale (târguri, festivaluri – Gura Teghii, Plaiul
Nucului-Lopătari, Lacuri-Bisoca).
Unele din obiectivele industriale ale judeţului (cariera de
diatomită de la Pătârlagele, sonda- mina de petrol de la Sarata
Monteoru, zona de extracţie a petrolului de la Berca – Arbanasi)
constitue şi ele puncte de interes turistic. Spre exemplu, sonda-
mina de la Sarata Monteoru este singurul loc în ţara noastră unde
ţiţeiul se extrage prin galerii.

3.4.2Manifestări culturale în Subcarpaţii Buzăului

Manifestările cultural artistice din Subcarpaţii Buzăului


caracterizate printr-un bogat şi variat program au un caracter
ocazional şi treptat au pierdut din legăturile cu vechile ritualuri
devenind evenimente artistice, distractive şi de spectacol.
Derularea unor programe turistice care includ astfel de
manifestări constitue o posibilitate de mărire a importanţei lor.

74
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Manifestările populare autentice se prezintă ca un factor


de atracţie deosebit, fiind pentru turişti un element de cunoaştere
culturală şi îmbogăţire a propriului orizont spiritual. În cadrul
manifestărilor culturale din Subcarpaţii Buzăului un loc aparte îl
are cea dedicată marelui poet şi prozator buzoian Vasile
Voiculescu.
“Zilele Vasile Voiculescu” constitue o manifestare
culturală ce se desfăşoară în fiecare an în luna octombrie, când
Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Buzău, Biblioteca
Judeţeană “Vasile Voiculescu” şi Primăria comunei Pârscov,
organizează în colaborare cu Uniunea Scriitorilor, Concursul
Naţional de Creaţie Literară “Vasile Voiculescu”, manifestare
ajunsă la a X-a ediţie.
Concursul, care se finalizează la Casa memorială “Vasile
Voiculescu” din Pârscov, reprezintă o încununare a manifestărilor
dedicate cunoaşterii vieţii şi operei marelui scriitor născut în
această localitate buzoiană. Cu acest prilej, au loc expoziţii şi
lansări de carte, dar mai ales interesante dialoguri între creatorii şi
consumatorii de literatură.
Festivalul concurs de interpretare a cântecului popular
“Toamna Buzoiană” reprezintă o manifestare populară autentică
desfăşurată pe meleagurile subcarpatice buzoiene.
Când toamna coboară peste Valea Buzăului, aduce nu
numai farmecul său,ci şi o sărbătoare mult aşteptată: Festivalul
concurs de interpretare a cântecului popular “TOAMNĂ
BUZOIANĂ”, care are loc în fiecare an la Nehoiu, la sfârşitul primei
săptămâni a lunii octombrie.

75
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Ocupând locul întâi între alte manifestări cultural artistice


din Nehoiu, festivalul, a cărui vârstă a ajuns la 29 de ani, reuneşte
solişti vocali şi instrumentişti din toate zonele ţării, care se întrec
pentru a deveni nume de rezonanţă în muzica populară
românească. Ei aduc astfel la rampă numeroase nestemate ale
folclorului nostru.
Specialişti de marcă în folclor apreciază că, în
permanenta sa aspiraţie către mai bun, mai valoros, “TOAMNA
BUZOIANĂ” a devenit o adevărată instituţie de valorificare a
bogatei zone folclorice a Buzăului. Ei reprezintă o importantă
contribuţie la descoperirea şi promovarea celor mai valoroţi
interpreţi de muzică populară.
În fiecare an, în Subcarpaţii Buzăului se organizează
manifestări cultural- artistice, cele folcloirice ocupând un loc
aparte prin meritulde a conserva valori tradiţionale de port şi
cântec. Periodic se organizează:
- “PE URME DE BALADĂ”la Gura Teghii, în ultima
duminică din luna mai;
- “TARGUL CUCULUI” la Pătârlagele, în prima duminică
după Paşte;
- “FESTIVALUL SLĂNICULUI” la Meledic-Mânzăleşti, în a
treia duminică din luna iunie;
- “FLOARE DE COL|” la Colţi, în a doua duminică din
luna iulie;
- “T^RGUL TRADI|IONAL DE SF^NTA MARIA” la Cozieni,
pe data de 15 august, de Sfânta Maria;
- “PE PLAIURI BISOCENE” la Bisoca, a treia duminică din
luna august.

76
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

- “COLEC|IA PERMANENTĂ DE ARTĂ POPULARĂ


CONTEMPORANĂ DE PE VALEA SLĂNICULUI” la
Mânzăleşti-Grunj.
Importanţa mare pentru turism a acestor manifestări
constă şi în faptul că ele se organizează în zone care deţin şi
numeroase alte obiective turistice importante, constituind pentru
turişti posibilitatea vizitării a cât mai multor puncte de atracţie
(ex. “Festivalul Slănicului” de la Meledic-Mânzăleşti).

"FESTIVALUL SLĂNICULUI" - MELEDIC

3.4.3Potenţialul turistic socio-economic

77
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Bogăţia şi diversitatea peisajelor cu care natura a


înzestrat zona subcarpatică buzoiană, măiestria şi hărnicia
oamenilor de pe aceste meleaguri, numeroasele resurse ale solului
şi subsolului existente în acest spaţiu, fac din zona colinară a
judeţului Buzău, un areal cu un remarcabil potenţial turistic socio-
economic valorificat în bună măsură, dar cu multiple posibilităţi
pentru o şi mai bună valorificare a lui.
Astfel, expoziţia sudică şi sud-estică a dealurilor a
permis apariţia aşezărilor omeneşti care în timp au evoluat atât ca
suprafaţă, cât şi sub aspect demografic conducând la formarea de
sate şi comune mari.
Condiţiile oferite de această orientare a culmilor
deluroase au favorizat cultura viţei de vie şi a pomilor fructiferi,
zona fiind recunoscută pentru podgoriile ei întinse cu o mare
productivitate, care au dat naştere vinurilor superioare din
subcarpaţii Buzăului - ex. podgoria Dealul Mare.
De asemenea, topoclimatul de adăpost al depresiunilor
din subcarpaţii Buzăului a permis apariţia satelor mari, cu
gospodăriile grupate pentru o utilizare cât mai eficientă a
terenurilor.
La contactul dintre dealuri şi câmpie apar tot sate
grupate, care beneficiază în economia lor atât de bogăţiile zonei
deluroase - cu vii şi livezi, cât şi de bogăţiile zonei de câmpie -
întinse terenuri agricole, dar şi de importante resurse de subsol -
ţiţeiul.
Satele de la contactul cu muntele se caracterizează prin
prezenţa în teritoriul lor a unor întinse areale forestiere la care se

78
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

adaugă principala bogăţie a subsolului subcarpaţilor Buzăului -


sarea - cu rezerve impresionante.
Aşadar, atât prin originalitatea şi bogăţia resurselor
proprii spaţiului geografic aferent, cât şi prin specificul etnocultural
şi etnografic, satul din subcarpaţii Buzăului poate să se constituie o
gamă largă de motivaţii în turismul organizat şi pe cont propriu.
Un număr mare de sate din această zonă, constituie
destinaţii pentru turismul de sejur, turismul de cunoaştere,
balneoturism etc.
Aşezările rurale, de interes turistic sunt grupate pe baza
specificului în câteva tipuri majore :
- satele peisagistice şi climaterice se caracterizează prin prezenţa
unui cadru natural atractiv, cu elemente de potenţial turistic
numeroase şi variate, care favorizează petrecerea timpului liber.
Aşezările turistice de acest tip sunt adecvate turismului de sejur,
oferind posibilităţi de plimbare în aer liber, băi de aer, helioterapie,
drumeţie - Vintilă Vodă, Berca, Măgura etc.
- satele balneare din zonă susţin turismul balnear de importanţă
locală, bazându-se pe resurse turistice şi valorificate, cum ar fi
apele minerale. Astfel, pe lângă cele de la Sărata Monteoru, ape
minerale mai apar şi la Fişici, Nehoiu, Nifon, Lopătari - fiind mai
puţin valorificate, având doar importanţa locală.
- sate cu monumente istorice, de artă şi arhitectură cu valoare de
excepţie - Răteşti - prin mănăstirea de aici, Cislău, Grăjdana,
Măgura - Mănăstirea Ciolanu etc.
- sate cu obiective de interes ştiinţific dispun de diferite tipuri de
rezervaţii naturale care prin inedit, unicitate, frumuseţe, atrag spre

79
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

vizitare numeroşi turişti - Cernăteşti, Bădila, Mânzăleşti, Lopătari


etc.
Satele de interes cultural - istoric atrag prin faptul că în
aceste
sate au trăit şi au creat mari oameni de cultură : Vasile Cârlova
(1809-1831) la Niscov, Vasile Voiculescu (m. 1963) la Parscov,
Constantin Giuraşcu (1875-1918) la Chiojdu, istoric şi membru al
Academiei Române, la Cândeşti a locuit şi a creat : pictorul N.
Grigorescu (în 1902, 1903), scriitorii Al. Vlahuţă şi Barbu
Delavrancea.
Sate de interes etno-folcloric - din această categorie fac
parte satele de la limita subcarpaţilor cu munţii, în care portul
popular, arhitectura, mobilarea şi decorarea interioarelor, în sil
rustic, muzica şi coregrafia populară predomină impunându-se
totodată şi ca însuşiri esenţiale ale satului respectiv (Chiojdu,
Lopătari, Mânzăleşti, împrejurimile Nehoiului etc.).
Sate pomi - viticole răspândite îndeosebi pe
povârnişurile sudice şi sud-estice ale Dealurilor Istriţei, aceste sate
asigură posibilitatea desfăşurării activităţilor turistice pe toată
durata anului, atât în perioada recoltării cât şi după aceea, prin
oferirea fructelor, strugurilor şi a preparatelor pe baza lor.
În aceste sate (Greceanca, Pietroasa, Verneşti, Cândeşti
etc.) o atracţie deosebită şi în acelaşi timp o sursă de venituri,
poate să o constituie băuturile răcoritoare şi reconfortante
preparate din fructe.
În această zonă există şi componente de interes turistic,
ca de exemplu Centrul de Cercetări Sericicole Cislău, Staţiunea de
Cercetări Geografice a Institutului de Geografie Bucureşti, de

80
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

cunoaştere globală a mediului de la Pătârlagele; Staţiunea de


Cercetări pentru Combaterea Eroziunii, de ameliorare a terenurilor
degradate, a Institutului Agronomic Bucureşti de la Aldeni;
Staţiunea de Cercetări Viticole, înfiinţată în 1893, de la Pietroasa ;
Staţiunea de Cercetări şi Producţie Pomicolă, de la Cândeşti şi de
la Verneşti.
Toate aceste staţiuni de cercetare sunt legate de
valorificarea superioară a resurselor agricole.
Unele din obiectivele industriale de aici (carierea de
diatomită de la Pătârlagele, sonda-mină de petrol de la Sărata
Monteoru, zona de extracţie a petrolului de la Berca - Arbanasi)
constituie şi ele puncte de interes turistic, sonda-mină de la Sărata
Monteoru fiind singurul loc din ţara noastră unde ţiţeiul se extrage
prin galerii.
Un alt argument pentru dezvoltarea turismului rural de
aici îl constituie resursele de sare cu importanţă în dezvoltarea
economică locală la care se adaugă şi calităţile terapeutice ale
acestora asupra stării de sănătate a oamenilor.
În zona Buzăului rezervele de sare sunt enorme, fiind
amplasate la suprafaţă. Aceste rezerve nu au fost niciodată
exploatate organizat, s-a făcut o exploatare populară care
reprezintă forma cea mai veche a exploatării sării la noi,
anterioară exploatării domneşti, înainte chiar de formarea statului
feudal când producţia era în mâna obştilor ţărăneşti.
Maluri cu sare şi ape sărate din această zonă sunt în
comunele: Pătârlagele, Cozieni, Vipereşti, Lopătari, Colţi, Chilii,
Căneşti, Scorţoasa, Mânzăleşti, Monteoru.

81
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

STAŢIUNEA DE CERCETĂRI VITICOLE DE LA PIETROASELE

4. VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC

Varietatea, diversitatea şi frumuseţea resurselor turistice


naturale (relief, ape, izvoare minerale, climă) originalitatea şi
atractivitatea obiectivelor turistice antropice din subcarpaţii
Buzăului sunt valorificate prin turism cu ajutorul unei baze tehnico-
materiale, aşa numita "ofertă turistică creată".
Alături de potenţialul turistic, baza tehnico-materială
contribuie la conturarea, la definirea patrimoniului turistic al zonei

82
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

subcarpatice buzoiene, facilitează atragerea în circuitul turistic a


arealelor cu resurse turistice.
În funcţie de mărimea, funcţionalitatea gradul de
modernizare şi integrare în spaţiu, baza tehnico-materială
polarizează fluxuri turistice mai puternice a teritoriului, modificând
fizionomia şi structura peisajului natural.
4.1. Baza tehnico - materială cuprinde o mare
diversitate de dotări, pentru cazare, alimentaţie, pentru recreere şi
tratament sau distracţii şi sport care reprezintă o premiză a
realizării circulaţiei turistice.
4.1.1Structuri turistice de cazare
Baza de cazare este componenta esenţială a oricărei
baze tehnico-
materiale, cu rol deosebit în susţinerea tuturor formelor de turism.
Ea cuprinde totalitatea formelor de cazare : hoteluri, vile,
moteluri, hanuri, tabere de vacanţă, căsuţe etc. şi asigură odihna
turiştilor pe o anumită durată de timp, în baza unor tarife
determinate.
În subcarpaţii Buzăului, înainte de 1990, toate
echipamentele turistice destinate cazării se aflau în proprietatea
statului şi erau administrate de O.J.T. Buzău cu întreprinderile
aferente.
După 1990 a început o restructurare a activităţii turistice
în tot judeţul, aceasta incluzând şi distribuirea bazei tehnico-
materiale.
Astfel, se constată constituirea unor societăţi pe acţiuni
ce desfăşoară activitatea turistică în judeţ.

83
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

În momentul de faţă, activitatea turistică hotelieră este


administrată de Ministerul Turismului, Sind.Rom, Centrocoop,
Ministerul Învăţământului, precum şi de către Consiliul Local
Administrativ.
Ministerul Turismului este reprezentat de S.C. Pietroasa
S.A. care administrează un număr relativ mare (45 %) de hoteluri
şi vile.
Echipamentele sindicatelor reprezintă proprietatea
obştească, fiind administrate de Sind-Rom prin întreprinderea
"Direcţia Economică a Caselor de Odihnă şi Tratament a
Sindicatelor".
S.C. Federalcoop, proprietate cooperatistă este
administrată de Centrocoop.
Situaţia locurilor de cazare pe organe tutelare se
prezintă astfel :

TABEL NR. 1
Structura echipamentelor de cazare pe organe tutelare
ORGAN TUTELAR NR. LOCURI %
MINISTERUL TURISMULUI 1.285 49
MINISTERUL ÎNVĂ|ĂM^NTULUI 771 30
CENTROCOOP 210 8
SIND – ROM 195 7
CONSILIUL LOCAL ADMINISTRATIV 159 6
TOTAL: 2.620 100

Astfel, prin intermediul societăţilor comerciale, 49 % din


locurile de cazare (1.285 locuri) se află sub patronatul Ministerului
Turismului, 30 % (771 locuri) sub cel al Centrocoop-ului, 7 % (195

84
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

locuri) sub cel al Sind-Rom-ului, iar restul de 6 % (159 locuri) revin


Consiliului Local Administrativ.
Baza tehnico-materială a judeţului Buzău se află în
administraţia unei Asociaţii pentru Tineret a Consiliului Local şi a
10 societăţi comerciale dintre S.C. Pietroasa şi S.C. Monteoru S.A.

TABEL NR2.
Structura pe societăţi a chipamentelor de cazare

SOCIETATEA ADRESA NR. %


COMERCIALĂ LOCURI
S.C. Admiral S.A. Monteoru, jud. Buzău 160 6
S.C. Pietroasa S.A. Buzău, Piaţa Daciei nr.1 655 25
Federalcoop Buzău, B-dul Gării nr. 36 210 8
Consiliul Local Buzău, N.Bălcescu nr. 54 159 6
Hidroconstrucţia S.A. Siriu, jud. Buzău 85 3
Siriu
S.C. Musceleanu Achim Buzău, B-dul Gării nr. 47 60 2
S.N.C. Lefer Monteoru, jud. Buzău 120 5
U.T.B. Monteoru Monteoru, jud. Buzău 70 3
S.R.L. Corona Buzău, B-dul N. Bălcescu 80 3
nr. 2
Casablanca S.R.L. Monteoru, jud. Buzău 40 2
Fundaţia pentru Tineret Buzău, str. Mesteacănului 771 29
nr. 1
TOTAL: 2.620 100

85
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Se constată potrivit tabelului şi a reprezentării sale


grafice că o bună parte din echipamentele de cazare din
judeţ, exceptându-le pe cele din oraşul Buzău - care deţin cea
mai mare pondere - aparţin mai multor societăţi care îşi au
sediul în Monteoru - deci în aria subcarpatică buzoiană - şi
anume S.C. ADMIRAL S.A. - 160 locuri, S.N.C. LEFTER - 120
locuri - UTB MONTEORU - 70 locuri, S.C. MONTEORU S.A. (210
locuri), CASABLANCA S.R.L. -(40 locuri)
Astfel, din totalul celor 2.620 locuri de cazare din judeţ
500 de locuri aparţin societăţilor din Monteoru ceea ce reprezintă
20 %.
În ceea ce priveşte procesul de privatizare acesta se
desfăşoară destul de lent, majoritatea unităţilor de cazare aflându-
se în administrarea directă a unităţilor comerciale menţionate.
În locaţie de gestiune sunt luate Hotelul Merei, Vila
Monteoru şi Pensiunea Casablanca în cadrul arealului subcarpatic.
Din punct de vedere tipologic, structurile de primire ale
judeţului Buzău se compun din unităţi de tip : hotel, han, motel,
cabană, camping, vila turistică, tabere de elevi şi preşcolari.
Până în 1996, în cadrul reţelei de cazare nu s-au făcut
înregistrări privind unităţi de cazare de tip căsuţe turistice sau
sate de vacanţă, deşi potenţialul turistic al zonei permite prezenţa
unor astfel de unităţi.
În 1998 numărul unităţilor de cazare era de 28,
înregistrându-se o creştere a numărului acestora comparativ cu
1993.
TABELUL NR. 3

86
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

1
Numărul unităţilor de cazare pe tipuri de unităţi

Anul Tipul unităţilor de cazare Total


Hotel Hanuri şi Caban Campin Vila Tabere
moteluri e g turistic de
ă elevi
199 9 5 - 1 8 3 26
3
199 10 4 - 1 9 3 27
4
199 10 4 - 1 9 3 27
5
199 10 4 - 1 3 3 27
6
199 11 4 - 1 8 3 27
7
199 11 4 - 2 8 3 28
8

Dacă în anul 1993 funcţionau 9 hoteluri, în 1998 în


circuitul turistic se află 11 hoteluri ca urmare a intrării în funcţiune
a încă 2 unităţi modernizate.
În cadrul zonei subcarpatice buzoiene, hotelurile se
găsesc în staţiunea balneo-climaterică Sărata Monteoru - Hotel
Ceres, Hotel Ciuhoiu, Hotel Parc.
Terenurile destinate camping-urilor au crescut şi acestea
de la o unitate în 1993-1997 la 2 unităţi în 1998. Această situaţie
este rezultatul alocării a unui spaţiu de către Primărie, spaţiu care
să asigure turiştilor aflaţi în tranzit parcarea mijloacelor de
transport, condiţii de cazare şi de pregătire a mesei.
Cabanele şi-au restrâns spaţiile turiştilor, astfel încât, din
1993 nu mai este menţionată nici o unitate de acest tip.

87
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Această reducere a numărului unităţilor de cazare de tip


motel şi han are urmări negative în dezvoltarea turismului de
tranzit, forma de turism ce necesită astfel de amenajări. Se
remarcă însă Hanul Ciuta şi Hanul Merei.
Numărul vilelor turistice şi al taberelor de elevi rămâne
aproape constant în intervalul de timp luat în considerare, de
menţionat fiind faptul că toate

Sursa:
_______________
1***
- Buletin Statistic - Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău - 1998
cele 3 tabere de elevi se află în subcarpaţii Buzăului - la Arbănaşi,
Sărata Monteoru, Poiana Pinului.
Din punct de vedere al ponderii fiecărui tip de unitate în
totalul unităţilor de cazare situaţia se prezintă astfel :

88
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Grafic nr. 1

Se remarcă faptul că reţeaua unităţilor de cazare a


judeţului Buzău este formată preponderent din hotel, acestea
având ponderi cuprinse între 35 % (în 1993) şi 30 % (în 1998) din

89
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

totalul echipamentelor de cazare. Concentrarea acestor tipuri de


amenajări corespunde oraşului Buzău.
Creşterea ponderii hotelurilor în totalul unităţilor de
cazare nu se datorează creşterii din punct de vedere numeric, ci
este rezultatul reducerii numărului de hanuri şi moteluri, cabane.
Locul al doilea din punct de vedere al ponderii ocupate
este deţinut de vilele turistice (29 % în 1997), urmate de hanuri şi
moteluri (14 % în 1998).
Unităţile de tip camping au o pondere redusă de 7 % (în
1998).

TABELUL NR.4
Numărul unităţilor de cazare turistică pe forme de
2
proprietate la sfârşitul anului 1998

Forma de Hotel Han Caban Campin Vila Taber TOTAL


proprietat şi e g turistic e
e Motel a
Proprietat 4 - - 1 1 3 9
e pulică
Proprietat 1 - - - - - 1
e mixtă
Proprietat 1 4 - - - - 5
e privată
Proprietat 1 4 - - - - 5
e
cooperati
stă
Proprietat 2 - - - 3 - 5
e
obştească
TOTAL 11 4 - 2 8 3 28
Grafic nr. 2

90
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Ponderea diferitelor forme de proprietate în


administrarea
echipamentelor de cazare la sfârşitul anului 1998

Proprietate publică Proprietate mixtă Proprietate


privată
Proprietate cooperatistă Proprietate obştească

Sursa:
_____________
2*** -
Buletin Statistic - Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău - 1998
Din totalul echipamentelor de cazare existente în judeţul
Buzău la sfârşitul anului 1998, 32 % dintre aceastea, adică 4
hoteluri, un camping, o vilă turistică, precum şi toate taberele
pentru elevi se aflau în proprietate publică.
În aria subcarpatică buzoiană se regăsesc în proprietate
publică două dintre cele patru hoteluri din judeţ respectiv Hotel
Parc şi Hotel Ciuhoiu, precum şi toate taberele de elevi Arbănaşi,
Sărata Monteoru şi Poiana Pinului.
De asemenea, campingul din Monteoru se află tot în
proprietae publică. Celălalt camping care figurează în tabel ca
aparţinând proprietăţii private se găseşte tot în aria staţiunii
Sărata Monteoru.

91
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

O altă clasificare a echipamentelor de cazare se poate


realiza după categoria de confort a acestora.
La nivelul întregii ţări, până în anul 1989 unităţile de
cazare turistică erau clasificate prin “categorii” în ordine
descrescătoare : categoria “LUX” categoria a I-a, a II-a, a III-a şI a
IV-a.
În cadrul judeţului Buzău unităţile de cazare de categoria a I-a
se concentrau în oraşele Buzău, Nehoiu, Râmnicu Sărat; confort
mai redus aveau o parte din casele de odihnă ale staţiunii
Monteoru.
Situaţia centralizătă a structurii echipamentelor de cazare pe
categorii de confort în anul 1989 este prezentată în tabelul
următor :
TABELUL NR.5
Structura pe categorii de confort a echipamentelor de
cazare în anul 1989
- nr.locuri –
Tipul unităţii
Categori Popasu
Vilă
a Case de ri TOTAL
Hotel turistic Cabane
odihnă turistic
ă
e
I 691 40 290 24 213 1258
II 93 - 160 160 210 623
III - - 237 - 32 269
IV - - - - 97 97

Se remarcă faptul că, în cadrul categoriei I de confort,


hotelurile deţineau ponderea cea mai mare, şi anume 55 % (691
locuri), urmate de casele de odihnă cu 23 % (290 locuri); vilele şi

92
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

popasurile turistice deţineau ponderi mai mici, 3 % (40 locuri) şi


respective 2 % (24 locuri); iar cabanele deţin 17 % (213 locuri).
La categoria a II-a, cea mai mare parte o deţineau
cabanele 33 % (210 locuri), urmate de popasurile turistice şi
casele de odihnă cu câte 26 de procente fiecare, ceea ce
înseamnă 160 locuri. Hotelurile deţineau o pondere scăzută de
numai 15 % (93 locuri).
Categoria a III-a de confort era reprezentativă pentru
casele de odihnă, care deţineau o proporţie de 88 % (237 locuri) şi
cabanele 12 % (32 locuri).
Categoria a IV-a era întâlnită numai în cabanele din
Munţii Penteleu (97 locuri).
După 1989 s-a început o amplă operaţiune de
reclasificare a unităţilor de cazare în sistemul de “stele”, criteriu
de clasificare folosit de majoritatea ţărilor; acestea se aplică
conform unui sistem de norme, în funcţie de confort, dimensiune,
dotări, varietatea şi calitatea serviciilor oferite de unitatea de
cazare.
În urma aplicării Ordinului nr.56 al Ministerului
Turismului privind aplicarea normelor metodologice şi criteriilor
privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire
turistice, în 1998, în judeţul Buzău funcţionau următoarele tipuri
de unităţi de cazare turistică :
hoteluri, moteluri, hanuri, vile turistice, căsuţe, bungalow-uri,
tabere pentru elevi.
Astfel, dacă în 1989 ponderea unităţilor hoteliere
înregistrează 55 % la categoria a I-a şI 15 % la categoria a II-a, în
1998 situaţia este total schimbată (vezi tabelul nr.

93
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

.6.).

TABELUL NR.6.

Structura pe categorii de confort a echipamentelor de


cazare în anul 1998

Tipul unităţii
Categor Vilă Căsuţ
ia Hote Ha Mote Bungalo Campin TOTAL
turistic ă
l n l w g
ă
* 7 1 4 3 2 2 1 20
** 3 - 1 - - - - 4
TOTAL 10 1 5 3 2 2 1 24

Se observă că în judeţul Buzău predomină unităţile de


cazare de categoria o stea (83 %), cele de categoria două stele
înregistrând o pondere de numai 17 %.
Din cele 28 de unităţi de cazare turistică 4 dintre ele au
rămas neclasificate, deoarece acestea nu îndeplinesc condiţiile
necesare privind clasificarea pe stele.
În ceea ce priveşte dimensiunile reţelei unităţilor de
cazare pe teritoriul judeţului Buzău, acestea se pot determina cu
ajutorul indicatorilor : numărul de unităţi (care însă nu este foarte
expresiv, unităţile de cazare turistică fiind diferite din punct de
vedere al locurilor de cazare) şi numărul de locuri de cazare.
Dacă în 1993 numărul locurilor de cazare este de 2.841
de locuri, după acest an, se înregistrează o scădere tot mai

94
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

accentuată ajungând în 1998 la 2.540 de locuri, cu aproximativ


301 locuri mai puţin (vezi tabelul nr.8).
Acest fapt este consecinţa uzurii înaintate a unităţilor de
cazare (între 50–60%). Fiind construcţii vechi, cea mai mare parte
dintre ele nu mai pot fi modernizate datorită structurii de
rezistenţă care nu mai permite acest lucru.

TABEL NR. 7.
Numărul de locuri de cazare turistică3
- nr.locuri -
Anul Tipul unităţii TOTAL
Hanuri
Vile Tabere
Hotelu şi Caban Campin
turistic de
ri Motelu e g
e elevi
ri
199
984 - 355 50 362 1090 2841
3
199
1117 218 - 46 387 1030 2798
4
199
1119 196 - 46 387 824 2572
5
199
1124 212 - 46 175 771 2328
6
199
1145 190 - 28 327 771 2461
7
199
1126 190 - 126 327 771 2540
8

Din punct de vedere al structurii numărului de locuri pe


tipuri de unităţi, hotelurile deţin în medie 44 % din totalul locurilor
de cazare, taberele pentru elevi 30 %, vilele turistice 13 %,
hanurile şi motelurile 8 % şi campinurile doar 5 %.

95
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Din 1998 sunt menţionate în datele statistice 60 de


locuri în unităţi de tip bungalow şi 20 de locuri la căsuţe.
O parte din numărul locurilor de cazare din judeţ se
concentrează în aria subcarpatică prin intermediul hotelurilor,
vilelor, campingurilor din staţiunea Sărata Monteoru, a hanurilor de
la Ciuta, Merei, Poeniţa (lângă Râmnicu Sărat) şi a taberelor de
elevi care se concentrează în acest areal – Arbăraşi, Sărata
Monteoru, Poiana Pinului.

Sursa :

3***
- Buletin Statistic - Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău - 1998

4.1.2. Structuri turistice de alimentaţie


pentru turism

Alimentaţia publică pentru turism, alături de baza de


cazare, baza de tratament şi agrement, diversifică oferta,
contribuind la creşterea puterii de atracţie a staţiunilor, oraşelor
sau altor obiective cu baze turistice la conturarea profilului
acestora.
Dimensionarea bazei de alimentaţie publică este
dependentă de mărimea capacităţii de cazare, iar profilul acesteia
de complexitatea şi specificul funcţional al obiectivelor turistice.

96
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Spaţiile de alimenţie pentru turişti aparţin de regulă


marilor hoteluri, dar şI unităţilor independente.
Unităţile de alimentaţie publică din turism reprezintă o
structură foarte variată. Ele au fost grupate în patru categorii de
unităţi şI anume :
• unităţi tip restaurant, care cuprind restaurante clasice,
restaurante cu specific, grădini de vară, crame, braserii, berării,
rotiserii ;
• unităţi tip bar, din care baruri de zi, baruri de noapte, cafenele,
ceainării, discoteci, videoteci ;
• unităţi tip cofetărie – patisserie ;
• unităţi tip fast-food care include autoserviri şi pizzerii.
În Subcarpaţii Buzăului, unităţile de alimentaţie publică
pentru turism sunt concentrate în cele două oraşe – Nehoiu şi
Pătârlagele – precum şi în staţiunea balneo-climaterică Sărata
Monteoru.
Întrucât municipiul Râmnicu Sărat se află în zona de
trecere de la subcarpaţi la câmpie - situat pe Piemontul
Râmnicului, se vor lua în consideraţie şi unităţile existente aici.

TABELULNR.8

Numărul unităţilor de alimentaţie în Subcarpaţii Buzăului


- nr.unităţi -

Zona Unitate Restaura Bufete,bar Cofetări Chioşc TOTAL


de nte uri, i, uri UNI-
alim.publi Rotiserii bodegi patiserii TĂŢI

97
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________


Rm.Sărat 53 8 42 9 71 183
Nehoiu 14 2 9 6 11 42
Pogoanele 10 1 8 2 10 31
TOTAL 77 11 59 17 92 256
Comune 191 9 285 23 298 798
TOTAL
268 20 344 40 390 1054
GENERAL

Reţeaua unităţilor de alimentaţie publică cu funcţie


turistică din Subcarpaţii Buzăului totalizează un număr de 1.054 de
unităţi, din care cele mai multe sunt localizate în municipiul
Rm.Sărat.
Unităţile de alimentaţie publică administrate în cea mai
mare parte de S.C.Gastronom S.A. corespund din punct de vedere
al gradului de confort şi al numărului de locuri la mese, prestând
servicii corespunzătoare.
În aria subcarpatică buzoiană se remarcă unităţile de
alimentaţie publică din cadrul staţiunii balneo-climaterice Sărata
Monteoru ce cuprind numeroase baruri de zi dar şi de noapte,
cofetărie, unităţi de tip fast-food, discoteci, restaurante, precum şi
cantina restaurant a Hotelului Ceres.
La Pietroasele, în cadrul staţiunii de cercetări viticole
există o cramă unde turiştii pot face degustări de vinuri.
În privinţa numărului de locuri din unităţile de
alimentaţie acestea au crescut în ultima perioadă de timp, ceea ce
asigură o deservire corespunzătoare a turiştilor.

98
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Repartiţia locurilor la mese pe tipuri de unitate în


Subcarpaţii Buzăului
Unitatea Număr de unităţi Număr de locuri
Restaurante rotiserie 19 4326
Bufete, baruri,
344 9854
bodegi
Cofetării patiserii 40 1630

Din analiza pe tipuri de unităţi a structurilor de


alimentaţie, rezultă că, deşi acestea satisfac necesarul în privinţa
numărului de locuri, nu oferă potenţialilor turişti posibilităţi mari de
a alege.
Astfel, unităţile de tip “Fast-food” care sunt solicitate de
obicei de turiştii aflaţi în transit sau pentru turismul de week-end
lipsesc.
Calitatea bazei materiale a fost standardizată în foarte
multe ţări, iniţiindu-se chiar o uniformizare pe plan mondial a
nivelurilor calitative ale acesteia.
Definirea acestor nivele calitative se face prin “număr de
stele” în ordine crescătoare sau pe “categorii” în ordine
descrescătoare.
Din punct de vedere al standardizării, România a adoptat
nivelurile calitative exprimate prin categorii.
La nivelul judeţului, numărul de locuri din unităţile de
alimentaţie din punct de vedere al categoriei de confort se împarte
în :
19.820 locuri la categoria I ;
9.528 locuri la categoria a II-a

99
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

2.896 locuri la categoria a III-a


Astfel structura pe categorii a bazei materiale a
restructurării în anul 1998 era următoarea : 61 % din locurile la
mese se aflau în unităţi de categoria I (ponderea cea mai mare
având-o restaurantele) : 30 % din locuri în unităţi de categoria a II-
a iar restul de 9 % în unităţi de categoria a III-a.

Caracteristic acestor etape există o gamă întreagă de


neajunsuri care în ultima analiză acţionează asupra deservirii
turiştilor : întreţinerea corespunzătoare a clădirilor, dotarea şi
echiparea precară a acestora, asigurarea unei alimentaţii publice
în condiţii civilizate şi într-o gamă variată şi adecvată specificului
local, carenţe sub raportul numărului necesar de personal de
deservire şi de pregătire profesională a acestora.
Numărul unităţilor de alimentaţie este relativ mare,
existând multe alte unităţi de mică capacitate, expresie a
iniţiativei particulare, dar însă neclasificate.

4.1.3. Structuri turistice de agrement şi


tratament

Agrementul turistic ocupă o poziţie importantă în


conţinutul activităţii turistice, având un rol important în atragerea
clienţilor şi creşterea încasărilor din activitatea turistică.
Ansamblul mijloacelor şi formelor capabile să asigure
individului, unei grupări sociale, o stare de bună dispoziţie, să dea

100
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

senzaţia unei satisfacţii, să lase o impresie şi o amintire favorabile,


defineşte conceptul de agrement turistic.
Agrementul turistic trebuie să răspundă atât nevoilor
turistului (fizice - mişcare şi psihice - destindere, recreere,
instruire) cât şi agenţilor economici pentru care reprezintă o sursă
de creştere a încasărilor şi a competitivităţii staţiunilor turistice.
Agrementul se grupează în câteva categorii mari care
sugerează varietatea şi importanţa acestei componente a bazei
tehnico-materiale : mijloace destinare distracţiilor, cluburi, săli de
jocuri, săli polivalente, parcuri, mijloace de agrement sportiv,
terenuri de sport, centre de călărie, patinaj, sporturi nautice,
bazine de înot deschise sau acoperite. La acestea se adaugă
unităţi prestatoare de servicii medicale şi instalaţiile de cură şi
tratament balneo - medical.
Baza de tratament şi agrement existentă pe teritoriul
judeţului Buzău se concentrează în staţiunile balneo-climaterice,
marile oraşe, precum şi oraşele turistice de pe Valea Buzăului.

Staţiunea balneară Sărata Monteoru face parte din


categoria celor 24 de staţiuni din ţară care prezintă interes
mondial datorită condiţiilor de cură balneară.
Sărata Monteoru dispune de o bază de tratament cu o
capacitate totală de 1760 proceduri majore în 8 ore şi 3021
proceduri asociate (nămolterapie, electroterapie, hoidroterapie,
aerosol, parafină, masaj, gimnastică etc) şi are următoarele
dotări : 4 bazine (2 a câte 30 m.c. şi 2 a câte 15 m.c.) pentru
hidrokinetoterapie, 6 căzi pentru băi cu plante, secţie de
hidroterapie cu instalaţii pentru duşuri (subacval, scoţian, masaj) ;

101
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

secţie de electrofizioterapie cu 40 de instalaţii, instalaţii pentru


aerosol, sala pentru cultura fizică medicală şi sală pentru masaj.
Clădirea bazei de tratament are un grad de uzură
avansat, situaţie existentă şi în cazul dotărilor cu caracter general.
Cea mai modernă şi mai bine întreţinută bază de
tratament din staţiune se află în incinta Hotelului Ceres.
Întrucât apele minerale din această zonă au proprietăţi
terapeutice recomandate în cure interne şi externe, se impune
consolidarea bazei de tratament şi punerea în valoare a unei noi
surse.

4.2. Trasee turistice

Resursele turistice prezentate, deosebit de variate şi


atractive pot fi valorificate şi prin includerea lor în intinerariul
unor trasee turistice.
În zona subcarpatică buzoiană se pot desfăşura trasee
atât pe Valea Buzăului spre Nehoiu cât şi pe Valea Slănicului spre
Mănzăleşti şi Lopătari cât şi în zona subcarpatică de contact spre
Pietroasele şi la nord de oraşul Buzău.
Urmărind Valea Buzăului se pot recomanda următoarele
trasee:

102
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Cislău
Traseu: Buzău - Cândeşti (17 km) – Măgura (30km) –
Cislău (50 km).
- Itinerar auto pe DN 10
- CFR linia Buzău – Nehioiaşu
În traseu vă recomandăm:
• CANDEŞTI – biserica din 1660, cu picturi de
Nicolae Grigorescu şi locul probabil al naşterii
celebrului tablou “Carul cu boi”;
• SĂTUC – ramificaţie dreapta către Berca şi
Vulcanii Noroioşii;
• MĂGURA – ramificaţie dreapta către Pârscov
(Casa memorială Vasile Voiculescu);
- Sarea lui Buzău – rezervaţie geologică;
- Bozioru – biserica din lemn (secolul al XVIII-lea);
- Nucu – aşezările rupestre;
Localitatea este şi punct de plecare în excursiile din
zonă şi drumeţiile montane: Ex: Cislău - Pătârlagele - Nehoiu - Siriu
(45 km) sau
Cislău – Bâsceni - Cătina – Corbu – Chiojd – Bâsca Chiojd (27 km).
După O.G.Lecca – autorul Dicţionarului istoric, arheologic
şi geografic, comuna datează din Evul Mediu timpuriu iar numele
şi-l trage de la “Cislo” care înseamnă loc de strângere a dărilor.
Cislăul a aparţinut în primele decenii ale sec. Al XVI-lea,
clucerilor Vlaicu Tătăranu şi Mitrea Vornicul, oameni de încredere
ai lui Mircea al II- lea iar mai târziu domnului Mihnea Turcitul care
s-a căsătorit cu Doamna Neaga în 1582.

103
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Din comuna Cislău mai fac parte satele Buda, format în


1580 când Doamna Neaga a construit aici o biserică pentru
călugări, apoi Bărăşti (nume luat de la pârâul Bărasca) şi Gura
Bâscei (la confluenţa râului Buzău cu Bâsca).
Datorită faptului că pământurile au aparţinut pe rând
atât domnilor ţării cât şi mânăstirilor, viaţa localnicilora fost
deosebit de aspră, ceea ce a dus la răzvrătirea în nenumărate
rânduri ale acestora, precum şi la “haiducirea” multora dintre ei.
Acesta a fost ca folclorul local să aibă o mulţime de doine şi balade
care desfătarea iubitorilor de folclor.
Ca obiective istorice menţionăm Schitul de la Aninoasa
din sec. al XIV-lea precum şi ruinele curţilor întărite ale castelului
ce a aparţinut Doamnei Neaga – sec. al XVI-lea. Localitatea este
deosebit de pitorească, aşezată într-un cadru natural de o rară
frumuseţe.
Tot aici, în anul 1894, a luat fiinţă o herghelie de cai care
este în activitate şi astăzi şi care de-a lungul anilor a furnizat o
întreagă pleiadă de campioni naţionali şi internaţionali:1951 –
Budapesta, 1952 – Praga, 1953 – Varşovia, 1958 – Budapesta,
1968 în Iugoslavia etc., iar şirul campionilor continuă şi astăzi. Este
ştiut că aici se află campionul naţional al ultimilor doi ani.
Tot pe Valea Buzăului până la nord de Pătârlagele şi apoi
pe o ramificaţie spre colţi se poate ajunge la aşezările rupestre de
la Aluniş.

AŞEZĂRILE RUPESTRE

104
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

- UN ATHOS ÎN MINIATURĂ -

Traseu: pe DN 10 Buzău – Măgura (30km) – Pătârlagele


(60 km) ramificaţie spre Colţi DC 69 (70 km) – Aluniş (75 km) –
Nucu (cărare de munte 6 km) – Bozioru – Pârscov - Măgura DJ 203
L – Buzău.
Intinerar auto pe DN 10 din Buzău până la pătârlagele,
apoi ramificaţie dreaptă pe DC 69 până la Colţi, apoi cărare
montană 6 km greu accesibilă iarna până la Nucu, drum spre
Bozioru, apoi traseu pe DJ 203 L până la Măgura în DN 10. Traseul
este recomandabil să se facă în două etape: Buzău – Colţi – Aluniş
şi Buzău – Măgura – Buzioru – Fişici – Nucu.
În traseu vă recomandăm:
• CANDEŞTI – biserica din 1660, cu picturi de Nicolae
Grigorescu şi locul probabil al naşterii celebrului
tablou “Carul cu boi”;
• SĂTUC – ramificaţie dreapta către Berca şi Vulcanii
Noroioşii;
• MĂGURA – ramificaţie dreapta către Pârscov (Casa
memorială Vasile Voiculescu);
- Ramificaţie spre rezervaţia geologică “Sarea lui
Buzău”;
- Basorelief “Fântâna lui Mihai”, cu ramificaţie spre
Tabăra de Sculptură şi Mănăstirea Ciolanu (sec.XVI);
• CISLĂU: herghelia de cai de rasă;
• COLŢI –Muzeul Chihlimbarului;
În zona subcarpatică a judeţului Buzău se află unul din
cele mai interesante ansambluri de vestigii rupestre, constituit din

105
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

chilii şi biserici, galerii şi cruci de piatră, prezenţe ale


creştinismului pe aceste meleaguri dintr-o perioadă greu de fixat
pe baza materialelor de datare ce le-a furnizat cercetarea până
acum.
În triunghiul greu accesibil cuprins între Nucu (Bozioru),
Aluniş (Colţi) şi Pinul (Brăieşti) se află un complex de aşezări
săpate în piatră, înconjurate dintodeauna de o aură de legendă şi
mister. Cine le-a săpat aici, în locuri cânva izolate, cu răbdare şi
tenacitate ce nu suferă comparaţie?
Aşezate pe culmile Crucii Spătarului şi Martirei, aşezările
rupestre au trezit interesul cercetătorilor de foarte multă vreme,
dar unele din misterele lor continuă şi astăzi să nu se lase
dezlegate.
Deoarece fiecare aşezare reprezintă un unicat atât ca
arhitectură cât şi ca poziţie, ele nu pot fi grupate decât după
persupusa lor vechime, în 4 categorii:
• Prima categorie o reprezintă aşezările rupestre care
au fost săpate în sec.VI-IV î.Chr. şi refolosite în Feudalism. Datarea
ei s-a făcut după inciziile găsite pe pereţii acestor peşterişi care
reprezintă 12 pumnale tip Akinakes, 9 vârfuri de lănci şi 7 de
săgeţi.
• A doua categorie o reprezintă aşezările săpate în
perioada paleocreştină, sec.III-IV e.n., pe ai căror pereţi s-au
păstrat incizate semnul peştelui şi crucea latină cu capetele
braţelor lăţite. Acestea sunt Peştera lui Iosif, Dionisie Torcătorul,
Patra Îngăurită (toate din satul Nucu), Gura Tătarilor (Colţii de Sus)
şi Aluniş ABC (sat Aluniş). Aceste peşeteri (toate săpate de mâna
omului) păstrează urme de locuire până la începutul secolului al
XIX-lea.

106
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

• În a treia categorie de locuinţe rupestre se înscriu


cele a căror datare nu poate fi coborâtă sub secolul al XIII-lea (din
lipsa unor elemente sigure de datare). Şi acestee peşteri au fost
folosite, chiar dacă cu intermitenţe, până la sfârşitul sec. al XVIII-
lea sau începutul sec. al XIX-lea. Acestea sunt: Agatonul Nou,
Bucătăria, Fundătura (sat Nucu) şi peştera din Culmea Pietrei (sat
Ruginoasa – Brăieşti).
• Din a patra categorie de aşezări rupestre fac parte
cele ce nu pot fi datate până în prezent, datorită absenţei unor
elemente care să ajute la determinare vechimiinlor. Acest fapt se
datorează atât factorilor externi care au dus la degradarea
acestora, cât şi datorită intervenţiei ulterioare a oamenilor, care le-
au lărgit şi amenajat pentru locuire sau rugăciune.
În concluzie, în perioada de săpare şi locuire a aşezărilor
rupestre din Munţii Buzăului se întinde pe o perioada a două
milenii şi jumătate, constituind în acest fel o extraordinară dovadă
de continuitate a locuitorilor acestei zone în aceeaşi vatră de
locuire.
Dacă în perioada prefeudală aşezările rupestre au fost
folosite ca loc de revugiu şi de cult (fapt dovedit de numeroasele
inscripţii şi chiar documente medievale), în perioadele mai vechi,
scopul săpării şi existenţei lor nu este încă cunoscute. Cu atât mai
neclar şi mai misterios pare acest fapt după descoperirea în
peştera de la Aluniş a unei inscripţii care nu a putut fi descifrată
încă, deşi a fost cercetată cu cele mai noi mijloace cunoscute.
O altă caracteristică a unora dintre aşezări este
dimensiunea lor, uneori incredibil de mare. De exemplu peştera
din Vârful lui Dragomir (Gura Tătarilor) străbate versantul dintr-o

107
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

parte în alta, având o înclinare de 10ş. Nu a putut fi explorată


decât pe o lungime de 40 m, datorită prăbuşirii provocată de
inundaţiile din 1975.
De existenţa unora din aceste aşezări se leagă şi unele
fapte din istoria neamului. În peştera de la Nenciuleşti (Casa
Hoţilor) s-au ascuns semenii după înfrângerea lor în bătălia de la
Sărata (Monteoru) în 1656.
Dar oricare ar fi fost destinaţia lor iniţială, oricare a fost
utilitatea lor de-a lungul vremii, astăzi aşezările rupestre din Munţii
Buzăului constitue o chemare irezistibilă pentru turiştii îndrăgostiţi
de mister, de istorie dar şi de frumuseţile naturale ale zonei.
Pe un traseu asemănător cu cel precedent se poate
ajunge la Colţi unde se află vestitul Muzeu al Chihlimbarului.

MUZEUL CHIHLIMBARULUI – COLŢI


EXCURSIE LA “PIATRA SOARELUI”

Traseu: Buzău – Cândeşti (17 km) – Măgura (30 km) –


Cislău (50 km)- Pătârlagele (60 km) – Colţi (70km).
Itinerar:
- auto pe DN 10 până la Pătârlagele, apoi pe DC 69
spre Colţi;
- CFR linia Buzăului – Nehoiaşu până la Pătârlagele sau
Valea Sibiciului, apoi auto sau pe jos până la Colţi.
În traseu vă recomandăm:

108
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

• CANDEŞTI – biserica din 1660, cu picturi de


Nicolae Grigorescu şi locul probabil al naşterii celebrului
tablou “Carul cu boi”;
• SĂTUC – ramificaţie dreapta către Berca şi
Vulcanii Noroioşii;
• MĂGURA – ramificaţie dreapta către Pârscov
(Casa memorială Vasile Voiculescu);
- Sarea lui Buzău – rezervaţie geologică;
- Bozioru – biserica din lemn (secolul al XVIII-lea);
- Nucu – aşezările rupestre;
• CISLĂU: herghelia de cai de rasă;
• COLŢI – ALUNIŞ (5 km): aşezările rupestre.
Turistul ajuns în Pătrlagele poate merge la Colţi, pe un
drum spre dreapta din DN 10, prin Valea Sibiciului, trecând prin
localităţile Sibiciu de Jos, Sibiciu de Sus, Valea Sibiciului. De la Colţi
se poate ajunge la Aluniş unde pot fi vizitate unele din vestitele
aşezări rupestre din judeţul Buzău.
De asemenea, pe Valea Buzăului se poate ajunge la
Măgura unde se află Muzeul Pietrei – muzeu în aer liber - şi
Mănăstirea Ciolanu într-un itinerariu intitulat “Călătorie într-o lume
a pietrei”.
Traseu: Buzău – Măgura (30km) – Fântâna lui Mihai (32
km) – Nifon (33 km) – Muzeul Pietrei – Tabăra de Sculptură (35 km)
– Tisău (36 km) – Grăjdana (40 km) – Cârlomăneşti (55 km) –
Verneşti (60 km) – Buzău (70 km).
- Itinerar auto pe DN 10 până la Fântâna lui Mihai după
care ramificaţie la stânga spre Tabăra de Sculptură şi Mănăstirea
Ciolanu până la Haleş. Din ramificaţie spre stânga până la

109
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Verneşti pe DJ 10 D, apoi drumul se continuă spre Buzău pe DN


10.
În traseu vă recomandăm:
• Fântâna lui Mihai – basorelief;
• Nifon – schit şi sanatoriu;
• Muzeul Pietrei – Fântâna Rece;
• Mănăstirea Ciolanu;
• Poiana Pinului – tabăra şcolară;
• Haleş – biserică sec. al XIX-lea;
• Grăjdana – ruine biserică sec. VII-lea;
• Cârlomăneşti – ruine cetate dacică sec. II – I î.Chr.
Din Buzău, urmând DN 10 Buzău – Braşov, turistul
urmează Valea Buzăului în amonte, până la Fântâna lui Mihai,
basorelief din piatră ridicat de pietrarii din Ciuta şi de sculptorul
Gheorghe Comanîn memoria oştilor voievodului Mihai Viteazul.
De aici, spre stânga, un drum local urcă Dealul
Ciolanului, trecând pe la Nifon unde se află un schit cu hramul “Sf.
Pantelimon”. Drumul trece apoi pe la Muzeul Pietrei, un muzeu în
aer liber înfiinţat în anul 1978 lângă o fântână cioplită în piatră în
formă de cupă de meşterii locali. Aici au fost adunate unele din
cele mai reprezentative sculpturi realizate de-a lungul timpului de
cioplitori anonimi de pe Valea Buzăului.
Ajungem apoi la Tabăra de Sculptură Măgura. Aici, în
poienile Cetăţile Tisăului, a avut loc în anul 1970 prima ediţie a
taberei de scluptură, urmărind continuarea unei vechi tradiţii
locale; timp de 16 ani, au participat anual la această manifestare
câte 16 sculptori cu diferite stiluri de modelare a pietrei. Datorită

110
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

ineditului expunerii muzeistice în aer liber a sculpturilor şi


frumuseţii zonei, Tabăra de Sculptură reprezintă un loc unic, fiind
cel mai mare ansamblu naţional de sculptură în aer liber din ţară.
În imediata vecinătate a Taberei de Sculptură Măgura se
află Mănăstirea Ciolanu, o mănăstire cu o bogată istorie şi aşezată
într-un cadru natural de excepţie.
Mănăstirea se află pe versantul sud-vetic al Dealului
Ciolanu, într-o poiană, fiind alcătuită din două biserici, un muzeu,
precum şi mai multe chilii. Biserica mică (mai veche), având
hramul “Sf. Gheorghe”, a fost construită după tradiţie de Doamna
Nega (soţia Domnitorului Mihnea Turcitul) la sfârşitul secolului al
XVI-lea iar după alte izvoare scrise biserica ar fi fost construită în
anul 1568 de Dumitru Ciolanu (boier transilvănean) împreună cu
doi boieri din Verneşti (Radu şi Dragomir Sorescu). Pictura biserice
datează din1860. Schitul s-a extins ulterior, episcopul Chesarie
construind în anul 1828 o biserică nouă, mai mare, cu hramul “Sf.
Apostoli”, pictată de Nicolae Teodorescu Pitarul (şeful şcolii de
zugravi de la Buzău). Biserica are de suferit de-a lungul timpului de
pe urma incendiilor şi a cutremurelor, fiind refăcută de fiecare
dată. Pictura a fost refăcută tot de către Nicolae Teodorescu şi de
nepotul său Gheorghe Tătărescu, precum şi de Nicolae Şolescu. Se
mai păstrează şi azi în biserica cae nouă o parte din pictura
originală realizată de Gh. Tătărescu şi N. Teodorescu
(catapeteasma şi câteva icoane). Între 1970 şi 1984, s-au construit
două părţi din careul de incintă care cuprinde mai multe case.
Aripa de sud adăposteşte şi muzeul în care se găsesc obiecte de
valoare artistică şi documentară: unelte casnice legate de
ocupaţiile localnicilor, manuscrise din sec. al XVI-lea şi al XVII-lea,

111
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

găsite la Ciolanu, inclusiv primele tipărituri ale Episcopiei Buzăului,


icoane vechi, obiecte de cult. La Ciolanu au fost îmormântaţi, în
afară de vieţuitorii mănăstirii, şi unii episcopi ai Buzăului: Filotei,
Dionisie Romano, arhiereul Policarp, pictorul Nicolae Teodorescu.
Urmărind zona de contact a Subcarpaţilor cu Câmpia
Română şi apoi pătrunzând mai mult în aria colinară, se poate
desfăşura traseul Buzău – Pietrosele – Sărata Monteoru – Buzău
intitulat sugestiv “Drumuri în istorie”.

112
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Mânăstirea Ciolanu

BUZĂU – PIETROASELE – SĂRATA MONTEORU


BUZĂU
“DRUMURI DE ISTORIE”

Traseu: auto pe DN 1 B (20 km), după comuna Ulmeni


ramificaţie spre Pietroasele pe DJ 203 L (5 km), apoi spre Izvorul
Dulce – Gura Sărăţii pe DJ 203 C şi spre Monteoru pe DC 47 (14 km
de Pietroasele). Din Monteoru se poate ajunge în Buzău pe DJ 203
G până la Popasul Mierlei de unde drumul continuă spre Buzău pe
DN 1 B (22 km de Monteoru).
În traseu vă recomandăm:
- Clondiru de Sus – necropolă sec.IX-X e.n;
- Pietroasa Mică - aşezare geto-dacică sec. IV-I î.e.n.;
- Izvorul Dulce – aşezare sec. IV-III î.e.n.;
- Pietroasele;
- Monteoru.
La 20 km de Buzău, pe DN 1 B, drumul se ramifică către
una din cele mai pitoreşti zone ale judeţului Buzău: comuna
Pietroasele, arie geografică încărcată de istorie,de legendă, de
mister, dăruită de Dumnezeu cu oameni harnici care au făcut din
zonă o adevărată gură de rai.
Localitatea este aşezată la poalele dealului Istriţa, unde
în 1837 a fost descoperit celebrul tezaur “Cloşca cu puii de aur”,
unde şi astăzi locuitorii sunt încredinţaţi că zona mai ascunde

113
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

numeroase comori dar care nu pot fi căutate datorită blestemului


de care localnicii sunt încredinţaţi că există şi le apără.
Descoperirea Cloştii cu puii de aur din 1837 a fost
urmată de o adevărată aventură.
Iniţial tezaurul cuprindea 26 piese din aur de cea mai
bună calitate şi avea încrustate în el o mulţime de pietre preţioase.
Găsit de 4 ţărani ce lucrau la exploatarea pietrei, tezaurul, atribuit
după ultimele cercetări meşterilor daci, dar şi cu piese de
provenienţă vizigotă, a aparţinut probabil acestora din urmă sau
romanilor care au ridicat aici un castru şi terme după recuperarea
Daciei în perioada 306-337 e.n. Ascuns de găsitori în podul unei
case, a trebuit în scurt timp să fie vândut unui antreprenor datorită
faptului că acea casă unde era ascuns trebuia să fie demolată. Dar
şi cumpărătorul nou l-a ascuns în malul râului Cânlău unde
executa un pod, cu gândul de a-l scoate mai târziu din ţară. Dar o
viitură puternică a rupt malul râului unde era ascuns, ajungând
astfel în posesia statului.
Dar epopeea acestuia nu se sfârşise. În 1917 este
depozitat la Moscova împreună cu tezaurul ţării unde a rămas
până în 1956. Dar la restituire, tezaurul mai cuprindea doar 12
piese, care se află acum la Muzeul Naţional.
Al doilea “tezaur” al zonei este viţa de vie, din care se
obţin renumite vinuri de Pietroasele medaliate la mai multe târguri
internaţionale. Aici se află o staţiune de cercetări viticole înfiinţată
în anul 1893, unde turiştii pot face degustări de vinuri într-o cramă
deosebit de frumoasă.
De la Pietroasele, pe un drum local se poate ajunge în
staţiunea Sărata Monteoru. Localitatea este aşezată la 86 m,

114
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

altitudine pe pârâul Sărata; îşi trage numele de la acesta, iar


toponimicul “Monteoru” de la “montur” care este echivalent cu
“muntişor”, “muncel” deci un “munte mai mic”.
Apele minerale de la Sărata Monteoru, cunoscute în
trecut “Izvoarele sărate de la Monteoru”, au atras atenţia
specialiştilor din lumea medicală începând cu 1880, acestea fiind
puse în evidenţă odată cu săparea sondelor pentru exploatarea
petrolului.
Din 1929 se aplică la Monteoru procedeul de exploatare
a petrolului prin galerii. De pe platforma şi pereţii galeriilor săpate
în adâncime ca la o mină de cărbuni picură ţiţeiul care se scurge
într-un puţ colector adânc de peste 250 m. Procedeul de
exploatare este unic în Europa. Mina de petrol aflată şi astăzi în
funcţiune constitue una din principalele atracţii ale zonei.
Din 1880 Grigore Constantinescu Monteoru devine
proprietarul moşiei Sărata Ogrăzile şi continuă să cumpere şi alte
puţuri devenind proprietar exclusiv al exploatărilor de petrol din
zona Monteoru.
În anul 1890 medicul francez Guyenot din Paris, studiind
apele minerale de le Monteoru, l-a îndemnat pe Grigore
Constantinescu Monteoru – proprietarul terenurilor – să facă un
stabiliment de băi. Construcţia acestuia a început în 1883 după
planurile inginerului Eduard Honzik.
Cu ocazia săpăturilor pentru începerea lucrărilor de
construcţii, acesta descoperă unul din cele mai mari complexe
arheologice cu aşezări şi cimitire care atestă o locuire
neântreruptă pe aceste locuri din Neolitic până în sec. XII î.Chr..
Este denumită “Cultura Monteoru”.

115
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Stabilimentul de băi construit era dotat modern cu


hoteluri, parc şi restaurant, asigurat cu apă potabilă şi
electricitate. Se mai adaugă apoi un spital, poştă şi se face drum
de acces la şoseaua naţională. Construcţiile au durat până la
primul război mondial când au fost distruse aproape total, stare
care a persistat până în preajma celui de-al doilea război mondial
când este din nou distrusă. După 1955 se începe refacerea
acesteia construindu-se treptat actuala bază de agrement.
Staţiunea atrage mulţi turişti datorită factorilor naturali,
dar şi datorită altor atracţii. Factorii naturali terapeutici sunt
reprezentaţi în principal de:
- Numeroasele izvoare cu ape minerale concentrate,
clorurate, iodurate, bromurate, sodice, calcice, magnezice,
sulfuroase, hipertone;
- Nămolul mineral;
- Bioclimatul sedativ de cruţare.
În prezent, aici există un ştrand cu apă sărată, care
împreună cu factorii de climă sporesc atractivitatea zonei.
La Monteoru, la altitudinea de 200-275 m, se află Parcul
dendrologic – o pădure de cca. 2 ha., deosebită prin varietatea
sspeciilor forestiere; se întâlnesc aici specii exotice din China,
Japonia şi America de Nord: ginkgo, bujorul de mare, simbovina
americană, castanul cu flori galbene precum şi alte specii care
dau zonei, prin coloritul florilor şi frunzelor, un aspect deosebit.
Sărata Monteoru este o staţiune care dispune de
numeroase facilităţi de cazare, servire a mesei şi divertisment:
hoteluri, camping, bungalow, unităţi de cazare agroturistice,
restaurante, baruri, teren de sport, precum şi bază de tratament.

116
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

În circuitul turistic pot fi atrase şi numeroase festivaluri


de muzică populară desfăşurate în aria subcarpatică buzoiană,
printre care se numără cel de la Bisoca, Cozieni, Colţi, Meledic,
Pătârlagele.

Bisoaca
“PE PLAIURI BISOCENE”
în a treia duminică din luna august

Traseu: Buzău – Săpoca – Cernăteşti – Vintilă Vodă -


Bisoca.
• Măteşti (11 km); o biserică de la 1692;
• Cernăteşti (19 km): urme arheologice ale unor
vechi aşezări omeneşti (cetăţuie din epoca bronzului);
- ramificaţie (din zona Cernăteşti – Aldeni) către
rezervaţia “Dealu cu liliac” şi spre Vulcanii Noroioşi;
• Vintilă Vodă (42 km): ruinele cetăţii Vintilă Vodă din
sec. al XV-lea, case ţărăneşti din sec. al XX-lea; în
apropiere de Vintilă Vodă se află şi ruinele cetăţii
Menedic (sau Meledic); din Vintilă Vodă se poate
ajunge la Mânzăleşti, Lopătari şi mai departe la Terca
(zonă în care se află “Focul viu”);
• Bisoca: în se află Pădurea Lacuri şi Pădurea Bisocăi.

Cozieni

117
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

“TARGUL TRADIŢIONAL DE SFANTA MARIA”


pe data de 15 august, de Sfânta Maria

Traseu: Buzău – Verneşti – Cândeşti – Măgura – Pârscov


– Cozieni.
Auto: pe DN 10 Buzău – Braşov până la Măgura, apoi pe
drum local (la dreapta) peste râul Buzău până la Cozieni
pe valea Bălănesei.
• Verneşti (10 km): loc de plecare în excursii pe
valea Nişcovului (putând fi vizitată mănăstirea
Barbu în satul Leicuieşti – comuna Tislău) şi mai
departe pe dealul Ciolanu spre mănăstiria Ciolanu
şi Tabăra de sculptură Măgura;
• Cândeşti (17 km): biserica din 1660, cu pictuiri de
Nicolae Grigorescu;
• Sătuc (20 km): ramificaţie spre dreapta (peste râul
Buzău) către Berca şi Vulcanii Noroioşi;
• Unguriu (22 km): mănăstire din sec. al XVII-lea;
• Măgura (30 km): punct de plecare spre Muzeul
Pietrei (în aer liber), Tabăra de sculptură în aer
liber Măgura şi Mănăstirea Ciolanu unde se
păstrează picturi de Gheorghe Tătărescu şi Nicolae
Teodorescu;
• Pârscov: se poate vizita Casa memorială Vasile
Voiculescu; în apropiere se află: “Sarea lui Buzău”,
“Blocurile de calcar” şi “Stânca conglomerat”
(situate în valea Buzăului, în zona satelor Bădila şi

118
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Ruşavăţ) şi care împreună formează o rezervaţie


paleontologică - geologică;
• Din Cozieni se poate ajunge la Bozioru (şi de aici la
Fişici – unde se găsesc izvoare minerale - şi la
aşezările rupestre din zona Nucu).

Colţi
“FLOARE DE COLŢI’’
în adoua duminică din luna iulie

Traseu: Buzău – Verneşti - Cândeşti – Măgura –


Cislău – Pătârlagele – Colţi.
Auto: DN 10 Buzău până la Pătârlagele, apoi spre
drepta peste râul Buzău spre Colţi (pe valea
Sibiciului).
C.F.R.: linia Buzău – Nehoiaşu până la Pătârlagele.
• CANDEŞTI – biserica din 1660, cu picturi de
Nicolae Grigorescu şi locul probabil al naşterii
celebrului tablou “Carul cu boi”;
• SĂTUC – ramificaţie dreapta către Berca şi
Vulcanii Noroioşii;
• MĂGURA – ramificaţie dreapta către Pârscov
(Casa memorială Vasile Voiculescu);
- Sarea lui Buzău – rezervaţie geologică;
- Bozioru – biserica din lemn (secolul al XVIII-lea);
- Nucu – aşezările rupestre;
• CISLĂU (48 km) – herghelia de cai de rasă;

119
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

• PĂTARLAGELE (56 km) – din Pătârlagele se


poate ajunge (în continuare pe DN10)la Nehoiu şi mai departe spre
Siriu, unde se află un lac de acumulare.
• COLŢI (70 km) – se poate vizita Muzeul
Chihlimbarului; de la Colţi se poate ajunge pe jos la Aluniş (5 km
de Colţi) unde se pot vizita o parte din vestigiile rupestre buzoiene.

Meledic – Mănzăleşti
“FESTVALUL SLĂNICULUI”
în a treia duminicădin luna iulie

Traseu: Buzău – Săpoca – Cernăteşti – Vintilă Vodă -


Mânzăleşti.
• Măteşti (11 km): o biserică de la 1692:
• Cernăteşti (19 km): urme arheologice ale unor vechi
aşezări omeneşti (cetăţuie din epoca bronzului);
- ramificaţie (din zona Cernăteşti – Aldeni) către
rezervaţia “Dealul cu liliac” şi spre Vulcanii Noroioşi;
• Vintilă Vodă (42 km): ruinele cetăţii Vintilă Vodă din
sec. al XV-lea, case ţărăneşti din sec. al XX-lea; în
apropiere de Vintilă Vodă se află ruinele cetăţii
Menedic (sau Meledic);
- ramificaţie spre Bisoca de unde se poate ajunge la
Pădurea Lacuri şi Pădurea Bisocăi;

120
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

În apropiere de Mânzăleşti se află “Piatra albă” (Grunj),


un martor de eroziune din sare, aflat în albia Slănicului, la
confluenţa cu pârâul Jghiab.
La Mânzăleşti pot fi văzute case cu arhitectură
tradiţională din sec. al XX-lea, iar în apropiere se află muntele de
sare şi Platoul Meledic (unde se desfăşoară Festivalul Slănicului),
precum şi peştera Mânzăleşti (momentan cu intrarea blocată).

Pătârlagele
„TARGUL CUCULUI”
în prima duminică Paştele ortodox

Traseul: Buzău – Verneşti – Măgura – Cislău –


Pătârlagele.
Auto: DN 10 Buzău – Braşov.
C.F.R.: linia Buzău – Nehoiaşu.
• Verneşti (9 km): ramificaţie stânga pe valea
Nişcovului, spre Mănăstirea Bradu, spre Dealul
Ciolanu (Tabăra de sculptură Măgura, Mănăstirea
Ciolanu);
• Cândeşti (15 km): biserica de la 1660 cu picturi de
Nicolae Grigorescu;
• Sătuc: ramificaţie dreapta spre Berca, Vulcanii
Noroioşi, Mănăstirea Răteşti;

121
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

• Unguriu (22 km): mănăstirea din sec. al XVII- lea;


• Măgura: ramificaţie dreapta spre Pârscov (Casa
memorială Vasile Voiculescu), Bozioru (zona
Vestigiilor Rupestre) şi spre “Sarea lui Buzău”; în
dreptul basoreliefului ridicat în memoria oştilor lui
Mihai Viteazul, ramificaţie stânga căte Muzeul Pietrei,
Tabăra de sculptură Măgura, Mănăstirea Ciolanu;
• Cislău (48 km): bisericva fostei mănăstiri Cislău
(1569), herghelia de cai de rasă.

4.3. Circulaţia turistică în Subcarpaţii Buzăului

Element definitoriu al fenomenului turistic, alături de


potenţialul turistic şi de structurile de primire (baza tehnico-
materială), circulaţia turistică antrenează temporar segmente
considerabile din populaţie, persoane de toate vârstele şi din cele
mai diferite categorii sociale, reflectând în mod direct modalităţile
şi nivelul valorificării potenţialului turistic natural şi antropic.

Evoluţia principalilor indicatori ai circulaţiei


turistice

Activitatea în această ramură nu poate fi


caracterizată printr-un singur indicator, ci printr-un sistem de
indicatori cu conţinut complex. După forma de exprimare (numărul
turiştilor, numărul înnoptărilor etc.), aceştia se pot grupa în unităţi
naturale, natural - convenţional şi valorice (lei, valută).

122
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Toţi indicatorii ce caracterizează activitatea de turism se


pot determina sub forma de indicatori absoluţi (globali) şi relativi.
În perioada ultimilor ani (1993-1998), circulaţia turistică
din judeţul Buzău a avut o evoluţie asemănătoare cu cea de la
nivelul întregii ţări, o scădere continuă până în 1998, cauzată de
situaţia economică şi politică specială pe care o traversează ţara
noastră în această perioadă.
a. În ceea ce priveşte evoluţia numărului de persoane
cazate4 pe perioada 1992-1997, situaţia se prezintă ca în tabelul
nr. 5.8.
Aşa cum se poate observa, numărul total al turiştilor a
înregistrat, în perioada analizată, o scădere accentuată, cu circa
40 %, în ritm mediu anual de 10%.
Această evoluţie este rezultatul schimbărilor social-
economice cu consecinţe asupra nivelului de trai şi, implicit, a
posibilităţilor de a face turism.
Evoluţia numărului de turişti străini înregistrează la
început (1994) o scădere, datorită, mai ales situaţiei politice din
ţara noastră, apoi o uşoară creştere către 1997.
______________
4***-
În numărul acestora se includ toate persoanele (români şi străini) care călătoresc în afara
localităilor în care îşi au domiciliul stabil pentru o perioadă mai mică de 12 luni şi petrec cel
puţin o noapte într-o unitate de cazare turistică în zonele vizitate din cadrul judeţului, motivul
principal al călătoriei fiind altul decât acela de a desfăşura o activitate lucrativă în zonele
vizitate.

TABELUL NR. 9
Evoluţia numărului de turişti cazaţi 5 în perioada 1993-1998
Străini Români

123
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Total Indice Persoan %di Indice Persoan %di Indice de


turişti de e cazate n de e cazate n dinamică
dinamic total dinamic total
ă ă
199 447569 100,0 4125 3,1 100,0 128622 96,9 100,0
3
199 117594 88,6 1924 1,6 46,6 115670 98,4 90,0
4
199 102371 77,1 2327 2,3 56,4 100044 97,7 77,8
5
199 79717 60,1 2477 3,1 60,0 77240 96,9 60,1
6
199 65772 49,5 2349 3,6 57,0 63423 96,4 49,3
7
199 80155 60,4 2382 3,0 57,7 77773 97,0 60,5
8

5***
-Ministerul Turismului - Date Statistice 1993-1998

TABELUL NR. 10
Turişti cazaţi în unităţi de cazare
-nr.persoane-
Anul Tipul unităţii TOTAL
Hotel Han şi Tabăr Campin Vila
Motel ă g turistic
ă
1993 83033 39804 4687 787 4436 112747
1994 95235 16641 3021 410 2287 117594
1995 82231 12835 4327 373 2605 102371
1996 65595 9279 4136 175 532 79717
1997 55547 4924 4274 397 630 65772
1998 66910 5246 6488 991 520 80155
În intervalul de timp considerat (1993-1998) se remarcă
o creştere a preferinţelor turiştilor pentru cazarea în unităţile
hoteliere (83% în 1998) şi scădere pronunţată a cererii pentru
hanuri şi moteluri (6,6 % în 1998) şi pentru vilele turistice (0,7 în

124
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

1998). Aceeaşi tendinţă, de uşoară scădere, se remarcă în cazul


taberelor (8,1 % în 1998) şi o uşoară creştere în cazul camping-
urilor (1,2 în 1998).
Aceste tendinţe îşi găsesc explicaţia în preţurile
practicate la nivelul hotelurilor, comparativ cu cele din cadrul
unităţilor tip vila turistică, de multe ori neexistând o concordanţă
între calitatea serviciilor oferite şi preţurile practicate.
Situaţia în staţiunea balneo-climaterică Monteoru,
conform surselor din cadrul S.C. Monteoru S.A. se prezintă astfel
(tabelul nr.11.).
___________
Buletin Statistic - Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău - 1998
6***-

TABELUL NR. 11
Numărul turiştilor cazaţi în unităţile S.C. MONTEORU S.A.
nr. persoane-
Nr. Anul de referinţă
turişti 1994 1995 1996 1997 1998
TOTAL 14047 4708 5584 5212 4886
Români 13998 4708 5584 5212 4886
Străini 49 - - - -

Pe fondul unei insuficiente mediatizări a produsului


turistic oferit de această societate, a condiţiilor inadecvate de
servire a mesei şi de tratament, a unui pachet de servicii de
agrement slab prezentat, se remarcă o scădere accentuată a
numărului de turişti cazaţi. Astfel, numărul acestora în 1994 faţă
de 1993 scade cu 66,4 % în 1995 cu 60,2% în 1996 cu 63 % , iar în
1997 cu 65,2 %.

125
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Dacă în 1993 se înregistrează 49 de turişti străini cazaţi


în aceste unităţi, după acest an staţiunea devine de interes
exclusiv naţional.
Grafic nr.3

126
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Evoluţia numărului de persoane cazate în staţiunea


Monteoru nu are aceeaşi tendinţă de scădere ca şi la nivelul
întregului judeţ. Astfel, dacă în 1994 staţiunea găzduia 12 % din
totalul turiştilor, în 1995 aici erau cazaţi 5,5 % dintre
aceştia, în 1996 6%, în 1997 6,2 %, iar în 1998 7,2%.
b. Un alt indicator ce permite caracterizarea circulaţiei
turistice este şi numărul de înnoptări. Înnoptarea este intervalul de
24 de ore pentru care turistul beneficiază de găzduire în unitatea
turistică, indiferent de durata de şedere efectivă. Numărul
înnoptărilor la nivelul judeţului Buzău a înregistrat o scădere în
1998 (273 mii zile-turist) faţă de 1993 (276 mii zile/turist) (vezi
tabelul nr. 5.11.). Evoluţia acestui indicator pe perioada 1993-1998
se prezintă1 astfel :
TABELUL NR. 12
7
Evoluţia numărului de înnoptări în perioada 1992-1997

- mii - zile turist -


Înnoptăr Străini Români
i Înnoptări % Înnoptări %
1992 276 22 8,0 254 92,0
1993 263 9 3,4 254 96,6
1994 252 10 4,0 242 96,0
1995 190 10 5,2 180 94,8
1996 161 11 6,9 150 93,1
1997 213 15 7,0 198 93,0

127
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Sursa______
7***-
Buletin Statistic - Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău - 1998
Se observă şi aici tendinţa de scădere anuală a
numărului de înnoptări, mai ales pentru turiştii români, însă în
perioada 1997-1998 are loc o mică creştere a numărului de
înnoptări.
Astfel, numărul de înnoptări în anul 1998 reprezintă 77%
din cele înregistrate la nivelul anului 1993, înregistrându-se un
ritm mediu de scădere de 5%.

TABELUL NR. 13
Înnoptările în unităţile de cazare pe tipuri de unităţi 8 în
perioada 1993-1998
-nr.zile-turist-
Anul Tipul unităţii TOTAL
Hotel Hanuri Vila Campin Tabere
şi turistic g de
moteluri a elevi
199 11488 21630 39240 8310 91940 276000
3 0
199 10800 14397 48710 6760 85130 263000
4 3
199 10037 10119 56720 9790 73001 250000
5 0
199 86730 6510 54000 6478 36282 190000
6
199 60320 4278 61531 - 34871 161000
7
199 73900 5620 71290 - 62190 213000
8

128
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Ponderea marea a taberelor în totalul înnoptărilor se


explică prin faptul că în aceste unităţi sunt organizate tabere
pentru elevi şi preşcolari, cantonamente ale sportivilor.
De-a lungul perioadei analizate, înnoptările în unităţile
hoteliere manifestă o tendinţă de scădere (35 % din totalul
înnoptărilor în 1998), în timp ce ponderea vilelor turistice creşte
(33,4 % în 1998) ca urmare a practicării mai intense a turismului
pentru tratament (unităţile tip vilă turstică se concentrează în
staţiunea Monteoru).
Din anul 1997 nu se mai înregistrează înnoptări ale
turiştilor în cabane şi camping-uri, ca urmare a închiderii acestora
pentru reparaţii sau în urma schimbării destinaţiei.
c. Un alt indicator ce trebuie avut în vedere este
durata medie a
sejurului care se calculează ca raport între numărul total şi
numărul de turişti.
Acest indicator, alături de cel al numărului turiştilor
cazaţi în unităţile de cazare turistică, oferă informaţii mai complete
în legătură cu amploarea activităţii turistice desfăşurate pe
teritoriul judeţului Buzău, generând efecte economice direct
proporţionale cu mărimea sa.

Astfel în perioada 1993-1998, durata medie a sejurului a


înregistrat următoarele valori (tabelul nr.14.) :
TABELUL NR. 14
DURATA MEDIE A SEJURULUI ÎN PERIOADA 1993-1998
-zile-
1993 1994 1995 1996 1997 1998

129
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Sejur mediu 2,1 2,2 2,5 2,3 2,4 2,7


din care străini 5,3 4,7 4,3 4,0 4,7 6,3

Evoluţia duratei medii a sejurului în perioada 1993-1998


pe teritoriul judeţului, a înregistrat o creştere de la 2,1 zile în 1993
la 2,7 zile în 1998, fenomen explicat prin creşterea numărului de
înnoptări în staţiunea balneo-climaterică Monteoru, pe timpul verii,
unde sunt prezenţi factorii de cură.
d. Coeficientul de utilizare a capacităţii (grad de
ocupare) reflectă
utilizarea ofertei într-o perioadă determinată, adică nivelul
activităţii în reţeaua de cazare turistică în funcţie de capacitatea
instalată.
Se determină ca fiind raportul între numărul înnoptărilor
dintr-o anumită perioadă şi capacitate totală în funcţie*
determinată pentru acelaşi interval
de timp.
În România, în anul 1998 se înregistrează o scădere a
coeficientului de utilizare a capacităţii turistice, la 46,7 % cu 19,3
% mai îuţin decât în 1993.

TABELUL NR. 15
Gradul de ocupare a capacităţii 8 în perioada 1992-1998 în
România şi în judeţul Buzău
-%-
Anul România Buzău

130
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

1992 66,0 62,5


1993 67,1 51,8
1994 59,3 44,9
1995 49,8 25,5
1996 46,7 27,0
1997 47,3 31,7

Din situaţia comparativă se observă că judeţul Buzău


înregistrează valori mai mici ale coeficient de utilizare a capacităţii
turistice.
Cu toate că valoarea coeficient de utilizare a capacităţii
este mai mică, în ansamblu, judeţul Buzău înregistrează o creştere
a acestui indicator. Deşi, din 1993 tendinţa este de scădere, în
anul 1996, valoarea coeficientului de utilizare a __________
*-Capacitatea în funcţiune=volumul locurilor de cazare deschise efectuv-
zilnic,fluxul turistic (locuri-zile)
8***
-Buletin Statistic-Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău-1998;Anuarul
Statistic al României

capacităţii turistice creşte ajungând în 1998 la 31,7 % ceea ce


reprezintă o creştere cu 6,2 % faţă de 1996.
Cei patru indicatori prezentaţi relevă fiecare aceeaşi
tendinţă menţionată anterior. Gradul de ocupare cunoaşte o
îmbunătăţire în anu1 1996 faţă de 1994 ca şi sejurul mediu.

5. POSIBILITĂŢI ŞI DIRECŢII DE VALORIFICARE A


POTENŢIALULUI TURISTIC

131
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Obiectiv strategic global, cu o finalitate economică


importantă, valorificarea superioară a potenţialului turistic al ţării
noastre şi implicit al zonei studiate, presupune o corelare
sistematică a politicilor de dezvoltare şi modernizare din mai multe
ramuri economice care sprijină şi influenţează direct şi imediat
evoluţia industriei turistice.
Pentru realizarea acestui obiectiv se impune
modernizarea infrastructurii generale şi turistice ca pârghie
principală în facilitarea accesului către zonele de interes turistic,
dar şi ca măsură care sporeşte calitativ confortul şi protecţia
turiştilor, siguranţa comunicării şi asigurarea asistenţei tehnice şi
sanitare în timpul călătoriei.
Pentru zona subcarpatică buzoiană modernizarea
infrastructurii – în special a celei turistice – se impune cu prioritate
în staţiunea balneo-climaterică Sărata Monteoru.
Surse din cadrul “Centrului pentru Promovare şi
Dezvoltare a Turismului” din Buzău, afirmă că pentru următorii ani
se au în vedere îmbunătăţiri ale bazelor de cazare, alimentaţie,
agrement, tratament, etc. după cum urmează :
5.1 Cazarea.
În prima etapă, până în anul 2000, se vor urmări :
- modernizarea unităţilor de cazare, atât a construcţiilor vechi
(vilele), cât şi a celor noi ;
- lucrări de modernizare de mai mică sau mai mare amploare
vizând ridicarea gradului de confort ;
- modernizarea camping-ului Monteoru prin înlocuirea căsuţelor şi
realizarea unor bungalow-uri şi amenajarea unei platforme pentru
campare ;

132
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

- modernizarea holurilor de recepţie ale hotelurilor Ciuhoiu, Parc,


amenajarea unor spaţii comune prin reorganizarea unor camere în
acest sens.
În etapa ulterioară (după anul 2000), se poate avea în
vedere construirea unui hotel cu circa 200 locuri, dotat cu
restaurant, club de agreement şi cu o mini bază de tratament.
5.2 .Alimentaţia
Problema deosebită este şi modernizarea unităţilor de
alimentaţie care trebuie
să prevadă, pe lângă îmbunătăţirea confortului şi dotării acestora
şi reprofilarea unora dintre ele în profil dietetic sau cu specific:
rotisserie, lacto-bar, ceainărie, restaurant dietetic etc.
Printre unităţile propuse entru modernizare în prima etapă
se include
cantinele-pensiune, la care este necesară refacerea fnisajelor
exterioare, redotarea bucătăriilor etc.
5.3 . Tratamentul .
Modernizarea şi dezvoltarea mijloacelor de tratament
presupun:
-refacerea sistemului ethnic de exploatare de la izvoarele 1 şI 2 cu
echipamente noi, rezistente la coroziune:
- îmbunătăţirea sub aspect ethnic a captării izvoarelor 4, 5 şi 6:
- refacerea perimetrelor de protecţie sanitară la toate sursele
balneo-mnerale de tratament.
- modernizarea instalaţiilor de tratament balneo-medical şi
scoaterea din circuit a celor uzate:
- valorificarea apelor minerale în vederea realizării unui sanatoriu
pentru copii cu afecţiuni hepato-biliare.

133
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Realizarea acestei baze de tratament presupune şi


existenţa unei surse
de apă minerală care să asigure substanţa minerală terapeutică. În
acest scop este necesară forarea unei sonde de mare adâncime, în
perimetrul prevăzut pentru amplasamentul bazei de tratament.
În scopul atragerii unor categorii noi de clientelă se
poate avea în
vedere amenajarea unui centru de frumuseţe bazat pe gimnastică
de întreţinere, saună, tratamente cosmetice, etc.
5.4. Agrementul. În scopul dezvoltării dotărilor de
agreement, se pot avea în
vedere :
- realizarea unui complex de agreement în zona parcului, care să
cuprindă : biblioteca, săli de jocuri, discotecă, etc. ;
-amplasarea unor mese de beton pentru tennis în apropierea
terenurilor de sport existente ;
-amenajarea unui teren de joacă pentru copii.
5.5 Infrastructura şi dotările tehnico-edilitare vor avea în
vedere finalizarea
reţelei de alimentare cu apă existente şi extinderea ei, extinderea
reţelei de canalizare, centrala termică şi modernizarea căilor de
acces spre această zonă.

5.5.1 . Resurse turistice nevalorificate

Aşa cum am arătat, zona Subcarpaţilor Buzăului este


deosebit de

134
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

bogată în resurse naturale dar şi antropice. Din multitudinea


obiectivelor turistice existente aici, unele dintre ele sunt
nevalorificate iar altele sunt doar parţial valorificate.
Un exemplu îl constituie fenomenele carstice din platoul
Meledic care din lipsa unei baze tehnico-materiale adecvate (în
zonă există doar câteva pensiuni la Lopătari şi Mânzăleşti) şi a unei
slabe mediatizări sunt cunoscute foarte puţin de către potenţialii
turişti.
La fel se întâmplă şi cu “Focul viu” de la Lopătari, un
fenomen
deosebit de interesant şi de atractiv dar mai puţin cunoscut de
către turiştii din afara limitelor judeţului, sau cu “martorul de
eroziune de la Grunj”.
Rămânând în sfera potenţialului turistic natural, putem
afirma că în
rândul resurselor turistice nevalorificate din zonă se pot înscrie şi
izvoarele minerale care apar în raza localităţilor Nehoiu, Fisici,
Nifon, Lopătari. Existenţa acestora este puţin cunoscută chiar şi de
locuitorii judeţului Buzău, importanţa lor fiind una strict locală.
Potenţialul turistic al vegetaţiei dezvăluie şi el câteva
resurse turistice
mai puţin valorificate cum ar fi de exemplu “Rezervaţia botanică
Lacul Manta.
Referindu-ne la potenţialul turistic antropic – deosebit de
bogat în
această zonă - trebuie încă o dată menţionat că Subcarpaţii
Buzăului constituie leagănul “Culturii Monteoru” cu vestigii în tot
acest spaţiu geografic.

135
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

De asemenea, nu trebuie uitat faptul că aici a fost


descoperit faimosul
tezaur “Cloşca cu puii de aur”. Dacă la aceasta mai adăugăm şi
faptul că zona dispune de întinse podgorii care au dat naştere
vinurilor superioare de aici, putem spune că această zonă se
constituie ea însăşi într-un adevărat “Tezaur” al turismului buzoian
şi al întregii ţări, faima acestei regiuni putând merge chiar şi peste
hotare.
Pentru aceasta se pot realiza documentare care să
includeă imagini ale
întinselor podgorii, imagini ale “Staţiunii de cercetări viticole”,
precum şi referiri şi imagini ale mult controversatului tezaur
“Cloşca cu puii de aur”.
Casele memoriale din zonă, importante prin faptul că au
aparţinut unor
valorişi artişti care au crescut, au studiat sau au creat pe
meleaguri buzoiene – ex.: Vasile Voiculescu – la Pârşcov - sunt de
asemenea resurse turistice mai puţin valorificate şi se impune a fi
integrate în programele turistice efectuate în zonă.
În aceeaşi situaţie se găsesc şi cele două muzee în ţara
noastră : Muzeul
Chihlimbarului” de la Colţi şi Muzeul Pietrei – în aer liber – de la
Măgura.
Unicitatea acestor muzee ar trebui să le situeze printre
cele mai vizitate
muzee din ţară şi totuşi, slaba mediatizare, lipsa unor dotări
corespunzătoare, neincluderea lor în cadrul unor programe

136
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

turistice de anvergură au făcut ca aceasta să rămână încă la


stadiul de deziderat.
Puţini turişti ştiu faptul că zona este deţinătoarea
singurului loc din ţară
unde petrolul se extrage prin galerii – în sonda-mină de la Sărata
Monteoru, iar valoarea etnografică deosebită a Buzăului este de
asemenea puţin cunoscută.

5.5.2 . Promovarea unor forme de turism

Judeţul Buzău dispune încă de resurse turistice


nevalorificate,
considerate a genera noi forme de turism : turism de vânătoare,
turism cultural, turism itinerant, agroturism, turism de congrese,
turismul “verde” şi ecoturismul.
Agroturismul şi turismul rural au luat un mare avans în
ultimii ani pe
plan internaţional, când s-a constatat o deplasare a interesului
spre turismul rural practicat individual sau în grupuri mici. Cererea
pentru produsul turistic românesc (vacanţa în satele turistice din
România) este deosebit de ridicată în ţările scandinave şi în ţările
Europei de Vest. Dezvoltarea turismului rural şi a structurilor
complemementare ar putea contribui astfel la dinamizarea ofertei
turistice româneşti pe piaţa internă şi pe piaţa internaţională. De
aceea se impune integrarea în structurile europene ca o necesitate
a înscrierii ofertei turistice în oferta comună europeană pentru a se
realiza internaţionalizarea turismului românesc.

137
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri şi


servicii
oferite de gospodăria ţărănească spre consumul persoanelor, care
pe o perioadă determinată vin în mediul rural pentru relaxare,
odihnă şi agrement, cure terapeutice, tranzacţii sau afaceri, pentru
satisfacerea unui hobby, iniţiere în arta meşteşugurilor
tradiţionale, pentru studii şi documentare, precum şi alte activităţi
specifice.
Sate numeroase din judeţul Buzău ar putea să înscrie
turismul rural şi
agroturismul în cadrul politicii de dezvoltare locală pe viitor.
Turismul rural pune în valoare imensul potenţial natural, cultural şi
uman al acestor sate, pe baza căruia se pot elabora şi promova
produsele turistice la nivel local, regional, naţional şi chiar
internaţional.
Dezvoltarea rurală integrată prin turism presupune
participare activă a
populaţiei la operaţiunile turistice de primire şi animaţie ce trebuie
efectuată conform unui proiect colectiv de dezvoltare.
Turismul rural răspunde unui nume mare de motivaţii de
călătorie ale
turiştilor cum ar fi : petrecerea vacanţei într-un alt mod, favorabil
contractului cu natura, întoarcerea la origini, convieţuirea,
cunoaşterea tradiţiilor şi obiceiurilor localnicilor, cunoaşterea florei
şi a faunei, stabilirea unor relaţii afective cu locuitorii satelor,
posibilitatea consumării unor alimente proaspete şi de calitate,
dezvoltarea relaţiilor om-natură, descoperirea de noi locuri şi

138
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

oameni, conştientizarea nevoii de a duce o viaţă sănătoasă,


căutarea liniştei, interes faţă de alimentaţia naturală şi raţională.
Spaţiul rural reprezintă o rezervă de bogăţii naturale
fundamentale şi de
structuri sociale de primire. Orăşenii consideră că ele trebuiesc
păstrate şi salvate de poluare şi distrugere.
Ecuaţia fundamentală a turismului rural - cazare la fermă
- vacanţă
petrecută în sat - petrecerea timpului liber în spaţiul rural.
Cererea pentru vacanţele petrecute la fermă este foarte
mare, în
occident încât oferta riscă să deprecieze calitativ. Aceasta este
marea problemă a agroturismului, care nu poate fi definit printr-un
statut juridic sau un navel al veniturilor, dar care trebuie să rezulte
dintr-o primire şi un cadru particular în spaţiul rural.

5.5.2.1.Aspecte ale turismului rural în


Subcarpaţii Buzăului

Zona subcarpatică buzoiană este foarte pitorească şi


impresionează prin
existenţa unor obiective unice în Europa (peştera în sare de la
Meledic, vulcanii noroioşi, vestigiile rupestre, sonda-mină de petrol
de la Sarata Monteoru).
Turismul rural cu valenţe culturale, ecologice şi odihnă în
cadrul

139
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

naturii, departe de aglomeraţiile urbane câştigă tot mai mulţi


adepţi.
În reţeaua turismului rural din această zonă subcarpatică
intră pensiuni
amplasate în locuri nepoluate, cu peisaje caracteristice zonelor
colinare, turiştii având ocazia unor excursii relaxante.
În această zonă, gospodările care practiceă turismul
rural sunt :
- 10 pensiuni la Monteoru ;
- 2 pensiuni la Heleş ;
- 4 pensiuni la Sasenii Noi ;
- 6 pensiuni la Colţi şi Pătârlagele ;
- 4 pensiuni la Gura Teghii ;
- 6 pensiuni la Nehoiu ;
- 2 pensiuni la Tisău ;
- 1 pensiune la Meledic ;
- 20 posibilităţi de cazare la Mănăstirea Ciolanu.
Importanţa este creşterea confortului din case şi
diversificarea
programelor tematice propuse turiştilor.
Turismul rural reprezintă o soluţie pentru forţa de
muncă, pentru
dezvoltarea locală, întreţine meşteşugurile, susţine producţia
agricolă, deschide spiritele şi face să evolueze mentalităţile. De
asemenea reprezintă o modalitate de dezvoltare echilibrată, de
protecţie şi valorificare a patrimoniului respectiv.
Urmează a fi identificate şi alte gospodării din judeţ şi
sprijinite în

140
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

vederea omologării pentru practicarea turismului rural.

5.5.2.2.Turismul cultural – itinerant

Datorită faptului că pe teritoriul judeţului se dezvoltă o


vastă reţea
rutieră DN 10 (Buzău – Braşov), E 85 (Buzău – Rm.Sărat), DN 22
(Rm.Sărat – Balta Albă), E 20 (Buzău – Bucureşti) – mulţi turişti
tranzitează zona spre destinaţii turistice mai îndepărtate. Prin
realizarea unor programe de punere în valoare a potenţialului
turistic de care dispune judeţul Buzău, se poate realiza deturnarea
fluxurilor turistice şi transformarea turismului de transit în turism
itinerant.
Judeţul Buzău dispune de un număr mare de valori
culturale, din care
doar o parte au fost atrase în circuitul turistic – monumente
arhitecturale dn secolele XVI, XVII din municipiul Buzău, Complexul
Brâncovenesc, Palatul Comunal, monumente de artă
contemporană, muzee, case memoriale. Pentru înscrierea acestora
în circuitul turistic o problemă de maximă importanţă o constituie
conservarea şi restaurarea acestor valori.
O bază materială a cazării complexă, diversificată
(hoteluri în Buzău,
hanuri, moteluri şi camping-uri) amplasate de-a lungul traseelor
turistice, o amplă reţea de unităţi de alimentaţie, diversificarea
formelor de cazare extrahotelieră în sistem privat vor constitui
elemente benefice pentru turismul cultural – itinerant.

141
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Toate acestea trebuie completate de modernizarea


căilor de acces care
facilitează accesul către zonele sau punctele de interes turistic.
Programele de promovare a acestei forme de turism
trebuie să aibă în
vedere şi latura de divertisment ce trebuie să însoţească
activitatea turistică, iar pe de altă parte, elemente şocante,
programe tematice, introducerea unor elemente folclorice şi
organizarea unor excursii de scurtă durată.

5.5.2.3.Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv

Judeţul Buzău dispune de numeroase resurse faunistice.


Conservarea
domeniului forestier în zonele de munte şi în cele subcarpatice a
favorizat dezvoltarea potenţialului cinegetic, aici întâlnindu-se
numeroase exemplare de cerbi, urşi, mistreţi.
Cu toate acestea, turismul de vânătoare este puţin
practicat, acest fapt
fiind consecinţă lipsei unor amenajări corespunzătoare practicării
acestei forme de turism, acestea se referă atât la crearea
condiţiilor pentru habitatul animanelor, cât şi la dotări specifice,
legate de prezenţa turiştilor în zonă : castele de vânătoare, puncte
de observaţie de diferite tipuri, puncte de pândă.
Prin amenajarea acestor spaţii se va realiza şi
exploatarea raţională a
resurselor cinegetice.

142
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Astfel de amenajări se pot realiza în apropierea satelor


Valea Neagră,
Malaia, Lopătari, Cislău.
Cazarea turiştilor se poate realiza în unităţi de tip
cabană sau în reţeaua
extrahotelieră, în locuinţele localnicilor.
De asemenea, judeţul Buzău dispune şi de un însemnat
potenţial
piscicol. În apele de munte trăieşte păstrăvul, iar pe afluenţii
Buzăului din zona subcarpatică se întâlneşte lipanul, iar pe
cursurile mici din zona de câmpie se poate pescui cleanul.
Pentru promovarea pescuitului sportiv trebuie să se
realizeze o bază
materială specifică a acestei forme de turism, astfel : se vor
amenaja spaţii pentru campare în apropierea râurilor şi lacurilor de
acumulare menţionate, se vor crea condiţii pentru servirea meseri
(picnic), se vor realiza lucrări de amenajare a malurilor lacurilor şi
se vor crea condiţii pentru accesul turiştilor în zonele de pescuit.
Aceste activităţi vor fi completate prin iniţierea de
cursuri de pescuit
sportive, probe de îndemânare, programe care vor atrage noi
segmente de turişti (pescari şi contemplative).
În continuare voi prezenta un program de promovare a
turismului de
vânătoare şi pescuit sportiv :

143
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

“VÂNATUL ŞI PESCUITUL PE MELEAGURI BUZOIENE”

Prin bogăţia şi varietatea resurselor cinegetice şi


piscicole, judeţul
Buzău constituie un adevărat punct de atracţie pentru pasionaţii
de vânătoare şi pescuit, pentru că oferă principalele forme de
relief : zona alpină, colinară şi de şes, zona fiind recunoscută
pentru trofeele obţinute de-a lungul timpului
În judeţul Buzău, turiştilor veniţi la vânătoare le sunt
oferite şi
posibilităţi de cazare în cabane de vânătoare, de închiriere arme şi
de mijloace auto, etc.
Principalele cabane de vânătoare din Subcarpaţii
Buzăului sunt :
• Cabana Vipereşti (categoria a I-a)
- se află situată în zona comunei Vipereşti
- căi de acces : din Buzău pe DN 10 (Buzău – Braşov) până în
zona comunei Vipereşti.
- se pot vâna mistreţ şi căprior.
• Cabana Bechet (Categoria a III-a)
- se află situată în zona satului Bechet, comuna Bisoca
- căi de acces : de la Buzău la Vintilă-Vodă pe DJ 203 K
(Buzău-Lopătari), de
la Vintilă-Vodă pe un drum local asfaltat până la Bisoca, iar de
la Bisoca 1,5 km pe drum nepietruit până la cabană
- se vânează : urs, cerb, misterţ, lup

144
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

• Cabana Crângul Ursului (Categoria a III-a)


- se află situată la 5 km de municipiul Rm.Sărat
- căi de acces : din Rm.Sărat, pe DJ Rm.Sărat – Puieşti până în
dreptul pădurii Crângul Ursului; de aici 6 km spre Voetin (4
km drum asfaltat, 2 km drum pietruit)
- se vânează : iepure, fazan, mistreţ, căprior, vulpe.

5.5.2.4.Turismul de afaceri şi congrese

Această nouă formă de turism se va dezvolta în viitor,


având la bază
premisele legate de dezvoltarea economică generală, de profilul
industrial, chimic şi prelucrarea lemnului, precum şi de specificul
balnear – medical al staţiunilor, bogata moştenire etno-folclorică,
vestigiile istorice legate de formarea poporului român şi
continuitatea sa pe aceste meleaguri, reprezintă tot atâtea
subiecte pentru organizarea de simpozioane, comunicări ştiinţifice,
congrese. Astfel, în staţiunea balneo-climaterică Meonteoru pot fi
organizate congrese şi comunicări pe teme balneo-medicale :
proprietăţi ale factorilor de cură, calitatea aerului şi influenţa
asupra tratamentelor balneo-medicale, rolul culturii fizice medicale
în tratamentele efectuate în staţiunile balneare.
În Buzău se recomandă organizarea de comunicări şi
congrese pe teme
istorice : A.I.Cuza – istorie şi legendă, cetăţi feudale din secolul al
XVIII-lea.

145
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

La aceste manifestări vor fi invitaţi specialişti români şi


străini. Astfel,
aceştia vor putea cunoaşte mai bine meleagurile buzoiene, iar
opinia lor favorabilă va fi împărtăşită şi persoanelor ce intră în
contact cu aceştia (potenţiali turişti), realizându-se promovarea pe
plan naţional şi internaţional a produsului turistic oferit de judeţul
Buzău.
5.5.2.5.. Ecoturismul

Promovarea ecoturismului în judeţul Buzău, prin


valorificarea ariilor
protejate îndeosebi a parcurilor şi rezervaţiilor naturale ar
reprezenta un element nou şi cel mai recent segment al industriei
turistice buzoiene. Ariile naturale protejate de pe teritoriul
Subcarpaţilor Buzăului care pot constitui resurse pentru
dezvoltarea unui turism durabil ecologic sunt : rezervaţia mixtă
geologică şi botanică de la Pâclele Mici unde se află Vulcanii
Noroioşi; Rezervaţia geologică şi paleontologică de la Bădila
(blocurile de calcar mezozoic şi “Sarea lui Buzău”) ; Focurile Vii de
la Lopătari precum şi vestigiile rupestre de la Bozioru-Colţi-Aluniş.
Valorificarea prin turism a acestor arii protejate
presupune asigurarea
unui număr corespunzător limitelor impuse ecosistemelor
respective şi amenajarea de bază materială turistică, organizarea
circulaţiei turistice, organizarea punctelor de intrare a turiştilor în
parcuri şi rezervaţii, amenajarea pentru vizitarea obiectivelor
turistice, refacerea peisajelor şi obiectivelor turistice degradate.

146
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

Dezvoltarea durabilă a turismului în zonele naturale


protejate
presupune rezolvarea următoarelor probleme : stabilirea clară a
scopurilor de protecţie pentru fiecare areal în parte, inventarierea
tuturor particularităţilor naturale şi culturale care alcătuiesc
potenţialul turistic, asigurarea colaborării largi din partea
populaţiei şi organismelor locale şi regionale identificarea tuturor
valorilor şi găsirea tuturor posibilităţilor ce pot sta la baza
turismului durabil, aprecierea capacităţii de susţinere a diferitelor
areale, componente a zonelor naturale protejate, urmărirea şi
analizarea pieţei interne şi internaţionale şi a cerinţelor turistice
pentru diversificarea şi dezvoltarea activităţii turistice, acordarea
consultaţilor de specialitate pentru sprijinirea agenţilor de turism,
aprecierea finală asupra tuturor aspectelor de impact al turismului
în aceste zone, dezvoltarea sistemelor de transport durabile,
monitorizarea informaţiilor despre zonele naturale protejate
privind circulaţia turistică, consecinţele acesteia în vederea
respectării standardelor de protejare a mediului, analiza gradului
de exploatare a resurselor, cu luarea în considerare a cerinţelor de
protecţie, trranspunerea în practică a planurilor de amenajare şi
valorificare economică complexă.
Întreaga strategie promoţională şi de comunicare va
promova idéea de
zonă naturală protejată, în contextual realizării de noi produse şi a
amplificării unui management tehnic. Se impune promovarea unor
tipuri de vacanţe care cer cheltuieli energetice reduse care să
exploateze la minimim resursele existente, să constituie la
protecţia şi conservarea mediului înconjurător.

147
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

5.5.2.6.. Turismul “verde”

Promovarea turismului verde presupune dezvoltarea


activităţii turistice
într-un mediu ambient, nealterat prin asigurarea compatibilităţii
ecologice a ofertelor turistice ale judeţului.
Pentru practicarea turismului verde pe teritoriul judeţului
Buzău este
nevoie de sprijinul factorilor decizionali, de sprijinul administraţiei
locale, de planuri de dezvoltare durabilă, de asigurarea unor
servicii turistice de calitate, pentru a se reduce exploatarea
excesivă şi inadecvată a patrimoniului cultural şi natural, de o
responsabilitate sporită a agenţilor turistici şi de un cadru normativ
şi legislativ adecvate. Practicarea acestei forme noi de turism are
la bază analiza impactului şi activităţii turistice asupra protecţiei
resurselor naturale, peisajelor cu valori unice. Presupune o
modernizare a infrastructurii, utilizarea unor forme de energie
neconvenţionale, utilizarea unor tehnici nepoluante, evitarea
investiţiilor de mare anvergură şi o dezvoltare macroeconomică
eficientă care să evite supraaglomerarea unor zone.Mediul natural
urban şi nepoluat constituie pentru turism o resursă a cărei
valoare poate fi exploatată prin crearea unor programe turistice
adecvate. Pe teritoriul judeţului Buzău există foarte multe zone
turistice cu mediul natural nepoluat. Se impune ca în aceste
programe să fie evidenţiate aspectul purităţii, originalitatea şi
sloganele gen “zone virgine” însoţite şi de un cod de conduită care
trebuie respectat de turiştii cumpărători.Pentru agenţii economici

148
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

se vor elabora ghiduri practice pentru a-i ajuta în evaluarea


calitativă a factorilor naturali şi a mediului, în distribuirea acestor
produse precum şI în promovarea eficientă a acestora.

5.5.2.7.. Turismul de week-end

Această formă de turism se poate realiza pe întreg


teritoriul judeţului,
avându-se în vedere motivaţiile diverse ce îI determină pe turişti
să practice turismul de week-end (odihnă, recreere, drumeţie
montană, agrement etc.).
Pentru dezvoltarea acestei forme de turism se vor avea
în vedere :
- modernizarea, echiparea şi întreţinerea strandurilor de
la Sărata Monteoru,
- crearea unor zone de agrement la intrarea în staţiunea
balneară pentru evitarea supraaglomerării.
La Sărata Monteoru se pot amenaja terenuri de sport,
popicării, mese de
ping-pong.

149
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

CONCLUZII

La nivelul întregii lucrări în care mi-am propus atât o


evaluare a potenţialului turistic al zonei subcarpatice buzoiene cât
şi abordarea unor modalităţi de valorificare a acestui potenţial, se
impun câteva concluzii :
- Referitor la potenţialul turistic natural se poate spune
că zona este înzestrată din plin cu resurse turistice, unele cu
valoare unită în ţară - Vulcanii Noroioşi, iar altele deosebit de
interesante ca şi fenomene - "Focul viu" de la Lopătari.
Nu lipsesc din această zonă nici resursele turistice
precum cele climatice, cele ale apelor prin izvoarele minerale, cele
ale vegetaţiei şi faunei prin asociaţiile vegetale care alcătuiesc

150
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

"Parcul dendrologic" de la Monteoru sau speciile de animale care


alcătuiesc un bogat fond cinegetic.
Un asemenea potenţial turistic natural se impune a fi
protejat atât printr-un cadru legislativ cât şi prin educarea
populaţiei din zonă care să conştientizeze imensa valoare a
acestor resurse turistice.
- În ceea ce priveşte potenţialul turistic antropic, se
poate spune aşa cum am arătat că sunt rare cazurile când într-o
arie geografică atât de restrânsă s-au concentrat atâtea vestigii
ale tuturor epocilor cunoscute în istorie.
De menţinut că strămoşii actualilor locuitori ai acestor
meleaguri au creat una dintre cele mai interesante culturi ale
bronzului carpatic - cultura Monteoru.
Se detaşează ca o notă de originalitate complexul
aşezărilor rupestre de la Aluniş.
Monumentele şi ansamblurile de arhitectură de factură
religioasă abundă şi ele în zonă.
Se impune pentru protejarea şi promovarea acestor
obiective o întreţinere cât mai bună a lor, restaurări ale clădirilor
precum şi amenajarea unor "muzee ale satului" pentru satele cu
resurse etnografice deosebite.
- În privinţa valorificării potenţialului turistic din zonă se
poate spune că acesta nu este valorificat în întregime, impunându-
se măsuri pentru mai bună promovare a lui prin pliante,
documentare, ghiduri turistice, trasee turistice etc. , dar şi prin
modernizarea infrastructurii generale şi turistice a bazei tehnico-
materiale.

151
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

- Posibilităţile şi direcţiile de valorificare a potenţialului


turistic sunt multiple, acest lucru realizându-se prin integrarea în
circuitul turistic a resurselor turistice nevalorificate şi prin
promovarea unor noi forme de turism.

BIBLIOGRAFIE

SNAK OSCAR, NICOLAE NEACŞU, PETRE BARON, 2000, „Economia


turismului”, Edit. Expert

152
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

BRAN FLORINA, SIMON TAMARA, MARIN D., 1997, „Turism rural,


modelul
european”, Edit. Economică, Bucureşti
CANDEA M., ERDELI G., SIMON T., 2001,” România - Potenţial
turistic şi
turism”, Edit. Universităţii, Bucureşti
HORŞIA O., 1979, „Zona etnografică Buzău”, Edit. Sport Turism,
Bucureşti
IELENICZ M., 1992 ”Potenţialul turistic al României”, Edit. Terra,
nr.34/1192,
Bucureşti
IELENICZ M., POSEA GR., 1974, „Ghid turistic al judeţului Buzău”,
Edit. Sport
Turism, Bucureşti
IORDAN, BONIFACIU S., 1997, „România - Ghid turistic”, Edit.
Garamond,
Bucureşti
ION IONESCU, 1999, „Turismul fenomen spcial economic şi
cultural”, Edit. Oscar Print, Bucureşti
PETRESCU BURLOIU I., 1977, „Subcarpaţii Buzăului - relaţii
geografice în natură
om-natură”, Edit. Lumii, Bucureşti
MANESCU,LUCREŢIA,1999 „Oraşul Buzău şi zona sa de influenţă”
Ed. Universităţii Bucureşti
POSEA, GRIGORE; IELENICZ,M. 1971 „Geografia Buzăului şi a
împrejurimilor” Ed. Academiei, Bucureşti
PRICĂJAN A., 1972, „Apele minerale şi termale din România”, Edit.
Tehnică, Bucureşti

153
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului
__________________________________________________________________________

PRICĂJAN A., 1985, „Substanţele minerale terapeutice din


România”, Edit.
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti
PRICĂJAN A., AIRINEI ŞT., 1981, „Bogăţia hidrominerală balneară
din România,
Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică”, Bucureşti
SNAK O., 1976. „Economia şi organizarea turismului”, Edit. Sport
Turism,
Bucureşti
G.IERDELI ; IOAN ISTRATE, 1980, „Amenajări teritoriale în
România”, Editura Enciclopedică ştiinţifică, Bucureşti
*** „Album monografic al judeţului Buzău”, coordonatori EUGEN
MARIUS
CONSTANTINESCU, DUMITRA DRĂGHICI, Bucureşti, 1997
*** „Atlas geografic şi istoric al judeţului Buzău”, coordonator
OCTAVIAN
BURLACU, Buzău, 1979
*** „Ghid turistic”, 1999, Judeţul Buzău, coordonator DICU
GEORGE, Edit. Alpha, Buzău
*** „Studiul de promovare a potenţialului turistic al Judeţului
Buzău”, coordonator
DICU GEORGE, Buzău 2000
*** „Cercetări geografice asupra mediului înconjurător in judeţul
Buzău” 1986, Univ.Bucureşti

154