Sunteți pe pagina 1din 30

Aplicatii – Stagiu An I – semestru I – 2013

Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului profesional in legatura cu urmatoarele aspecte:


1. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor sociale

O societate acorda biletele de odihna angajatilor din cheltuielile sociale in valoare de 2.000
RON. Totalul cheltuielilor cu salariile este de 300.000 RON.

Din punct de vedere al impozitului pe profit, in conformitate cu prevederile art. 21 alin. (3)
lit. c) din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile sociale au
deductibilitate limitata, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu
salariile personalului, potrivit Legii 53/2003
- Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare.
Intra sub incidenta acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru
inmormantare,ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile
pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati ori unitati aflate in administrarea
contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al
accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze
sportive, cluburi, camine de nefamilisti, pentru scolile pe care le au sub patronaj, precum si alte
cheltuieli efectuate in baza contractului colectiv de munca. In cadrul acestei limite, pot fi deduse
si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in
vigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri in bani sau in
natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusive transportul
pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au
suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale
a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament.
Asadar, biletele de odihna si tratament pot fi incluse in fondul de cheltuieli sociale, pentru
angajator aceste cheltuieli fiind deductibile din impozitul pe profit in limita unei cote de pana la
2% din fondul de salarii, potrivit dispozitiilor art. 21 alin. 3 lit. c) din Codul fiscal. In exemplul
nostrum, cheltuielile cu bilete de odihna si tratament sunt deductibile in limita a 2% din fondul
de salarii, respectiv 10.000 RON, prin urmare
sunt integral deductibile.

2. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de cercetare

O societate angajeaza cheltuieli de cercetare in valoare de 60.000 RON. Profitul impozabil


este de 120.000 RON. Care este regimul fiscal al acestor cheltuieli?

Conform prevederilor art. 19^1 din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal, cu modificarile
si completarile ulterioare, la calculul profitului impozabil, pentru activitatile de cercetare-
dezvoltare se acorda urmatoarele stimulente fiscale:
a) deducerea suplimentara la calculul profitului impozabil in proportie de 20% a cheltuielilor
eligibile
pentru aceste activitati; deducerea suplimentara se calculeaza trimestrial/anual;
In cazul in care se realizeaza pierdere fiscala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit,
se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea
pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului
pe profit, potrivit prevederilor legale
in vigoare din anul inregistrarii acestora.
b) aplicarea metodei de amortizare accelerata si in cazul aparaturii si echipamentelor destinate.
In concluzie, profitul impozabil va scadea cu 20%*60.000 RON, respectiv cu 12.000
RON.

3. Studiu de caz privind regimul fiscal al indemnizatia de delasare-detasare

O companie acorda unui salariat indemnizatie de deplasare in valoare de 160 RON pentru 3
zile de deplasare. Care este tratamentul fiscal al indemnizatiei de detasare acordate?

Modalitatea de impunere a sumelor de bani primite de angajati de la angajatori pentru


acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si
detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului este reglementata de
dispozitiile art. 55 alin. (4) lit. g) C. fisc.si de prevederile punctului 85 din Normele
metodologice ale C. fisc. Potrivit prevederilor legislative aleart.55 alin. (4) lit. g) C.
fisc.,urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul
impozitului pe venit:
g) sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a
indemnizatiei primate pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate,
in interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele
juridice fara scop patrimonial si de alte
entitati neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor
din institutiile publice.
Mai mult,punctul 85 din Normele metodologice ale C. fisc.vin cu completari, precizand
ca in categoria cheltuielilor de delegare si detasare se cuprind cheltuielile cu transportul, cazarea,
precum si indemnizatia de delegare si de detasare in tara si in strainatate, stabilita potrivit legii.
In concluzie, sumele de bani primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si de
cazare, a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in
strainatate, in interesul serviciului sunt neimpozabile in intelesul impozitului pe salarii.
In concluzie, cheltuiala cu indemnizatia de detasare este deductibila in limita a 3*2,5 *13
RON, respectiv 97.5 RON.

4. Studiu de caz privind regimul fiscal al perisabilitatilor

Situatia concreta se refera la o societate care achizitioneaza sandwich-uri pe care ulterior le


distribuie prin automate. Se doreste aflarea modalitatii de calcul in cazul perisabilitatii admise la
receptia marfurilor (rezultata in timpul transportului), precum si in cazul perisabilitatii pe timpul
depozitarii si a perisabilitatii la desfacere.
In concret, potrivit art. 21 alin. (3) lit. d) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal,
perisabilitatile sunt deductibile la determinarea profitului impozabil in limitele stabilite de
organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu
avizul Ministerului Finantelor Publice.
In ceea ce priveste limitele maxime de perisabilitate care pot fi acordate marfurilor,
acestea sunt incadrate la art. 13 al Normei privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri
in procesul de comercializare, aprobata prin HG 831/2004.
De retinut ca perisabilitatile se refera la acele scazaminte care se produc in timpul
transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale
cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire, oxidare,
aderare la peretii vagoanelor sau ai vaselor in care sunt transportate, descompunere, scurgere,
imbibare, ingrosare, imprastiere, faramitare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte
procese biofizice, in procesul de
comercializare in reteaua de distributie (depozite cu ridicata, unitati comerciale cu amanuntul si
de alimentatie publica).
Important! Nu sunt considerate perisabilitati urmatoarele:
- pierderile incluse in normele de consum tehnologic;
- pierderile produse prin neglijenta sau sustrageri;
- pierderile produse din alte cauze imputabile persoanelor vinovate;
- pierderile produse in urma unor cauze de forta majora.
Toate aceste pierderi inregistrate in conditiile de mai sus vor fi aprobate de managerul,
directorul sau administratorul persoanei juridice, dupa caz, la nivelul cantitatilor efectiv
constatate ca pierderi naturale cu ocazia receptionarii marfurilor transportate, a inventarierii sau a
predarii gestiunii, pana la limitele prevazute la art. 13. Acordarea perisabilitatilor este
conditionata de o verificare faptica a cantitatilor de produse existente in gestiune si stabilite dupa
cantarire, numarare, masurare si alte procedee similare, precum si dupa efectuarea compensarilor
conform prevederilor legale in vigoare.
Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la nivelul
intregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului
stabilit pentru grupa de marfuri la pretul de inregistrare al marfurilor intrate sau la pretul de
livrare pentru marfurile vandute in perioada cuprinsa intre doua inventare. Pierderile sau
scaderile cantitative care depasesc normele de
perisabilitate stabilite nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal.
Limitele admisibile de perisabilitate pentru produse alimentare sunt redate in Anexa nr. 1
la norma mentionata. La pct. 45 din aceasta anexa este prevazuta grupa preparate culinare si
semipreparate, ambalate in tavi, navete, cutii, casolete. In acest caz sunt acceptate perisabilitati
doar la desfacere cu amanuntul sau in alimentatia pubilca, iar coeficientul este de 0,45%.
Stabilirea limitelor maxime de perisabilitate admise la desfacere se face la nivelul intregii
activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit
pentru grupa de marfuri la pretul de inregistrare al marfurilor intrate sau la pretul de livrare
pentru marfurile vandute in perioada cuprinsa intre doua inventare.

5. Studiu de caz privind regimul fiscal al tichetelor de masa

O societate acorda tichete de masa angajatilor sai in valoare de 900 RON. Care este regimul
fiscal al acestor cheltuieli?
Potrivit art. 21 alin. (3) litera e) si art. 48 alin. (5) litera f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul
Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile reprezentand tichetele de masa
acordate de angajatori, potrivit legii, sunt cheltuieli deductibile, la calculul impozitului pe profit
si a impozitului pe venit.
In conformitate cu prevederile art. I pct. 15 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.
58/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, de la 1 iulie 2010, tichetele de masa acordate
salariatilor sunt venituri impozabile la calculul impozitului pe veniturile din salarii.
Conform art. 296 indice 15 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 117/2010,
tichetele de masa nu sunt cuprinse in baza lunara de calcul a contributiilor sociale obligatorii.
Tichetele de masa reprezinta o solutie optima de acordare a unor beneficii extrasalariale
pentru angajati, un sistem de motivare si recompensare pentru bune rezultate Acordarea
tichetelor de masa catre salariati nu implica alte taxe si costuri aditionale, fiind mult mai
avantajoasa pentru angajator, fata de acordarea primelor sau cresterilor salariale.
De cele mai multe ori, acordarea tichetelor de masa catre angajati se face in urma unor
negocieri collective intre angajator si reprezentantii salariatilor, tichetele de masa intrand in
pachetul de baza salarial.

6. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor deductibile fiscal

Care este regimul fiscal al provizioanelor pentru creante incerte?

Conform reglementarilor contabile, respectiv OMFP 3055/2009 si Legii 82/1991 daca, in cazul
inventarierii la sfarsitul exercitiului financiar, se estimeaza ca o creanta nu se va incasa integral,
in contabilitate se inregistreaza ajustari pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate
recupera.
Creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate (contul 4118 "Clienti incerti sau
in litigiu" sau in conturi analitice ale conturilor de creante, pentru alte creante decat clientii).
In scopul prezentarii corecte in situatiile financiare anuale, creantele se evalueaza la
valoarea probabila de incasat si se inregistreaza ajustari pentru depreciere, la nivelul sumei care
nu se mai poate recupera inclusive TVA.
Tratament fiscal :

Din punct de vedere al impozitului pe profit pentru creantele incerte se pot constitui provizioane
deductibile fiscal, in urmatoarele procente deductibile fiscal :
Conform art.22 (1) lit.c : 30% - daca creantele indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. Sunt inregistrate dupa 1 ianuarie 2004;
2. Sunt neincasate de mai mult de 270 zile
3. Sunt datorate de o persoana neafiliata creditorului
4. Nu sunt garantate de o alta persoana
5. Au fost incluse in veniturile impozabile ale creditorului.
Conform art.22 (2) lit.j : 100% - daca creantele indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. Sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;
2. Sunt detinute fata de debitori pentru care este declarata procedura de deschidere a falimentului
(pe baza
unei hotarari judecatoresti)
3. Indeplinesc conditiile mentionate la pct. 3, 4 si 5 de mai sus
Conform art.21 (2) lit.n:
Cheltuiala cu pierderea inregistrata la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate este
deductibila fiscal 100%, daca exista una din urmatoarele situatii:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;
2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat,
fara succesor;
4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul: rezulta
din situatii exceptionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente
industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz
de razboi.
Cheltuiala cu pierderea inregistrata la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate de la
un debitor pentru care nu a fost inchisa procedura de faliment, este deductibila fiscal, in limita
maxima de 30% (daca a fost acoperita de un provizion care indeplineste conditiile mentionate
anterior).
Din punct de vedere al taxei pe valoare adaugata este permisa ajustarea bazei de
impozitare astfel :
1. baza de impozitare a TVA se reduce in cazul in care contravaloarea bunurilor
livrate/serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului clientului;
2. este permisa numai in situatia in care data declararii falimentului beneficiarilor a intervenit
dupa data de 1 ianuarie 2004, inclusiv pentru facturile emise inainte de aceasta data;
3. ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti definitive si
irevocabile de inchidere a procedurii de insolventa;
Conform art.159 (2) :
1. furnizorii/prestatorii vor emite facturi cu valorile inscrise cu semnul minus, deoarece baza de
impozitare
se reduce;
2. in cazul declararii falimentului beneficiarilor nu exista obligatia transmiterii facturilor cu
semnul minus catre acestia.

Exemplu de monografie contabila si tratament fiscal :


1. Emiterea facturii catre beneficiar , cota TVA 24% :
4111 = % 100,000 lei
70XX 80,645 lei
4427 19,355 lei

2. Inventariere creante si constatare risc de neincasare , estimare creanta incerta 100% si


constituire
provizion depreciere :

4118 = 411 100,000 lei


6814* = 491 100,000 lei
* provizionul este deductibil fiscal in proportie de 30%, daca indeplineste cumulativ conditiile
mentionate
mai sus :
6814 deductibil = 30.000 lei
6814 nedeductibil = 70.000 lei

3. In cazul incasarii clientului incert :


5121 = 4118 100,000 Lei
491 = 7814* 100,000 Lei

* Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in


cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata.:
7814 impozabil = 30.000 lei
7814 neimpozabil = 70.000 lei

4. Se decide conform Hotararii AGA trecerea pe pierdere a creantei incerte :

654** = 4118 100,000 Lei


491 = 7814* 100,000 Lei

* Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in


cazul in care creanta a fost inregistrata pe cheltuieli.:
7814 impozabil = 30.000 lei
7814 neimpozabil = 70.000 lei

** Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate, inregistrate
cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita de
provizionul constituit.:

654 deductibil = 30.000 lei


654 nedeductibil = 70.000 lei

5. Conform hotararii judecatoresti definitive se declarara falimentul clientului potrivit lg.85/2006


si se emite factura de ajustare cu semnul minus:
654** = 4118 80,645 Lei
4118 = 4427 -19,355 Lei
491 = 7814* 100,000 Lei

**Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte inregistrate cu ocazia scoaterii din
evidenta a
acestora, sunt deductibile 100%
* 7814 impozabil = 30.000 lei, 7814 neimpozabil = 70.000 lei

7. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor nedeductibile fiscal


Cazurile de executare silita obliga societatile la plata unor cheltuieli sau la cedarea unor bunuri
pentru a acoperi daunele stabilite prin hotarare judecatoreasca. In urma unei astfel de decizii a
Curtii, o societate trebuie sa plateasca daune la o cladire pierduta in instanta catre o persoana
fizica. Vor avea aceste sume platite incadrarea de cheltuiala deductibila la calculul impozitului
pe profit?
In situatia in care, potrivit reglementarilor contabile, aprobate prin OMFP 3055/2009, cu
modificarile ulterioare, existau informatii ca vor avea loc iesiri de resurse (eventuale litigii)
trebuiau constituite provizioane la valoarea la care se estima ca se vor inregistra costurile
stingerii obligatiei. Astfel, odata cu ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti aceste
provizioane (nedeductibile fiscal la data constituirii) se
reluau pe venituri (neimpozabile).
Prin urmare, scoaterea din evidenta a cladirii poate fi considerata cheltuiala deductibila cu
mentiunea ca toate cheltuielile inregistrate cu valoarea neamortizata a cladirii retrocedate ca
urmare a Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile ulterioare sunt
deductibile la calculul profitului impozabil deoarece sunt
respectate prevederile art. 21, alin. (1) din Codul fisal, in sensul ca sunt reglementate ca atare
prin acte normative in vigoare.
Aceasta poate consta insa si in cheltuieli nedeductibile atunci cand decizia judecatoreasca
de executare, definitiva si irevocabila, are ca mobil o compensarea unei daune. In aceasta situatie
nu se mai aplica prevederile art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, privind scoaterea din evidenta a
mijlocului fix.
Chiar si in situatia in care societatea plateste daune in afara unei relatii contractuale,
cheltuielile sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil.

8. Studiu de caz privind regimul fiscal al rezervelor

Rezerva legala se constituie anual din profitul societatii si se inregistreaza in contul 1061
"Rezerve legale".
Profesionistul contabil trebuie sa faca distinctia intre modul de constituire a rezervei
legale stabilite in
Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale si reglemetarile fiscale aferente,
deoarece va ajunge la sume diferite.
Potrivit art. 183 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, sunt prevazute
urmatoarele obligatii:
"(1) Din profitul societatii se va prelua, in fiecare an, cel putin 5% pentru formarea fondului de
rezerva, pana ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social".
Intelegem ca minimum 5% din profitul contabil brut se va aloca pentru rezerva legala
anual pana se va inregistra a 5-a parte din capitalul social. Din punct de vedere fiscal,
transpunerea prevederii din legea societatilor comerciale nu este exacta si identica cu intelesul
din Codul fiscal.
Astfel, potrivit art. 22 lit. a) din Codul fiscal, rezerva legala este deductibila in limita unei
cote de 5% aplicate asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din
care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri
neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau
din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare.
Normele metodologice ale acestui articol enunta veniturile neimpozabile si cheltuielile
aferente acestor venituri neimpozabile dupa cum urmeaza:
"Cota de 5% reprezentand rezerva prevazuta la art. 22 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se aplica
asupra diferentei dintre totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile, si totalul
cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile aferente veniturilor
neimpozabile, inregistrate in contabilitate.
Rezerva se calculeaza cumulat de la inceputul anului si este deductibila la calculul
profitului impozabil trimestrial sau anual, dupa caz.
In veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezerva sunt
incluse veniturile prevazute la art. 20 din Codul fiscal, cu exceptia celor prevazute la lit. c) din
acelasi articol.
Rezervele astfel constituite se completeaza sau se diminueaza in functie de nivelul profitului
contabil din perioada de calcul."
Din analiza ambelor texte normative rezulta in fapt ca societatea comerciala va constitui
o rezerva legala in suma de minimum 5% din profitul brut contabil din care doar o parte este
deductibila la determinarea impozitului pe profit.

9. Studiu de caz privind regimul fiscal al pensiilor facultative

In situatia in care o societate suporta plata contributiei pentru pensiile private la anumiti angajati,
ce contributii se datoreaza pentru sumele respective? Din ce fond se platesc aceste contributii la
pensile private?
In baza art. 55. alin. (1) din Legea 571/2003, sunt considerate venituri din salarii totale veniturile
in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui
contract de munca individual sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la
care se refera, de denumirea veniturilor, de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile
pentru incapacitate temporara de munca.
Pct. 77 din Norma metodologica de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal, in aplicarea
art. 55 alin. (3) din Codul fiscal prevede ca nu sunt considerate avantaje contributiile la un fond
de pensii facultative suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 400 euro anual pe
participant.
Asadar, contributia la pensiile facultative in suma de cel mult 400 euro suportata de angajator nu
constituie avantaj si nu se impoziteaza. Acest lucru inseamna ca venitul salarial nu suporta
modificari fata de situatia anterioara acordarii acestui avantaj.
Presupunem ca angajatorul plateste contravaloarea in lei a sumei de 400 euro/an la cursul de 4,4
lei, respectiv suma de 1.760 lei pentru un angajat care a aderat la un fond privat de pensii.
Suma de 1.760lei inregistrata pe cheltuiala angajatorului va reprezenta cheltuiala
deductibila la calculul impozitului pe profit. In ceea ce il priveste pe salariat, aceasa suma nu se
include in venitul salarial in vederea impozitarii.
In concluzie, valoarea contributiilor la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru
angajatii proprii nu este inclusa in baza de calcul a impozitului de venit, in limita sumei de 400
euro.
In situatia in care, de exemplu, angajatorul plateste contravaloarea in lei a sumei de 500
euro/an la cursul de 4,4 lei, respectiv suma de 2.200 lei pentru un angajat care a aderat la un fond
privat de pensii, suma ce depaseste 400 euro/an, respectiv 440 lei se include in venitul salarial in
vederea impozitarii. De asemenea, suma de depaseste 400 euro/an, fiind inclusa in veniturile
salariale, suporta toate contributiile sociale aferente salariilor.

10. Studiu de caz privind regimul fiscal al primelor de asigurare

In ceea ce priveste tratamentul fiscal al primelor de asigurare suportate de angajator inainte de


incasarea sumei asigurate de catre salariat, mentionam ca sunt neimpozabile la nivelul
salariatului sumele asigurate si orice alte drepturi acordate asiguratilor, din asigurarile de orice
fel, potrivit legislatiei privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor.
Sumele reprezentand alte drepturi acordate asiguratilor pot avea, printre altele,
urmatoarele forme:
- rascumparari partiale in contul persoanei asigurate,
- plati esalonate,
- rente,
- venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele platite de asigurati, precum
si orice alte sume de aceeasi natura, indiferent de denumirea sau forma sub care sunt platite, in
contul persoanei asigurate.
In masura in care raporturile de munca inceteaza inainte de implinirea termenului de
maturitate de 5 ani, prin urmare inainte ca salariatul sa poata beneficia de suma asigurata, doua
situatii sunt posibile:
- suma asigurata nu revine salariatului intrucat acesta nu a respectat contractul de angajament; in
aceasta situatie, natura primelor suportate de angajator in numele salariatului se modifica, acestea
nemaiputand fi
considerate avantaje in natura impozabile in conditiile in care suma asigurata nu-i revine
acestuia; primele suportate de angajator vor fi reconsiderate drept sume impozabile la nivelul
societatii asemanator sumei asigurate ce va reveni tot angajatorului;
- in masura in care se doreste evitarea cresterii sarcinii fiscale la nivelul angajatorului, la
incetarea raporturilor de munca inainte de implinirea termenului de maturitate a politei de
asigurare, salariatului ii vor fi "imputate" primele suportate de angajator, tratamentul fiscal al
acestora fiind reconsiderat atat la nivelul salariatului, cat si al angajatorului.
In masura in care salariatul este cel care a suportat primele, acestea nu pot genera avantaje in
natura, iar implicit suma asigurata va reveni salariatului care si-a suportat singur primele de
asigurare.

11. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii locuintelor de serviciu

Care este tratamentul fiscal al indemnizatiei de instalare pe care o poate acorda o societate
comerciala unui viitor angajat la incadrarea acestuia intr-o unitate situata intr-o alta localitate
decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor? Este aceasta
indemnizatie un venit asimilat veniturilor din salarii?
Tratamentul fiscal aplicabil indemnizatiilor de instalare ce se acorda la incadrarea intr-o
unitate situata in alta localitate decat cea de domiciliu este reglementat de dispozitiile art. 55 alin.
(4) lit. i) C. fisc.si de mentțiunile punctului 87 din Normele metodologice ale C. fiscal.
Potrivit prevederilor art.57 alin. (4)lit. i) C. fiscal, urmatoarele sume nu sunt incluse in
veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit:
i) indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o
alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in
limita unui salariu de baza la angajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate,
potrivit legilor speciale, personalului din institutiile publice si celor care isi stabilesc domiciliul
in localitati din zone defavorizate,
stabilite potrivit legii, in care isi au locul de munca.
Conform prevederilorpunctului 87 din Normele metodologice ale C. fiscal sunt
considerate venituri neimpozabile indemnizatiile de instalare si mutare primite de beneficiarii de
astfel de venituri, acordate in conformitate cu prevederile legilor speciale.
In concluzie, sumele de bani primite de angajati din partea angajatorilor
reprezentandindemnizatii de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate
situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea
studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare,
precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, nu sunt
considerate venituri asimilate salariilor si nu suntimpozabile in ințelesul impozitului pe salarii.

12. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii unui sediu aflat in locuinta
proprietate personala
Care este calificarea din punct de vedere fiscal pentru cheltuielile de chirie suportate de
companie pentru locuinte utilizate de angajati?

Regimul fiscal al utilizarii de catre angajati a unei locuinte ale carei cheltuieli cu chiria
sunt suportate de companie este reglementat de dispozitiile art. 55 alin. (3) lit. b) C. fisc.si de
dispozitiile din pct.70din Normele metodologice ale C. fisc.
Potrivit prevederilor pct. 69 din Normele metodologice ale C. fisc., „avantajele in bani si
in natura sunt considerate a fi orice foloase primite de salariat de la terti sau ca urmare a
prevederilor contractului individual de munca ori a unei relatii contractuale intre parti, dupa caz”.
In situatia data, conform art. 55 alin. (3) lit. b) C. fiscsunt considerate avantaje primite in legatura
cu o activitate dependenta urmatoarele: „cazare, hrana, imbracaminte, personal pentru munci
casnice, precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decat pretul
pietei”.
In plus,pct. 70 lit.b) din Normele metodologice ale C. fisc.include in venitul impozabil
contravaloarea folosintei unei locuinte in scop personal, care este considerata avantaj in natura.
In concluzie, conform prevederilor conform prevederilor art. 55, alin. (3), lit. b) din Legea 571 /
2003 privind Codul Fiscal si normele sale de aplicare (pct. 70), cheltuielile cu chiria suportata de
catre companie sunt considetate avantaj in natura ce trebuie impozitat la nivelul angajatului. In
plus, avantajele in natura se constituie ca baza de calcul pentru toate contributiile angajatului si
angajatorului legate de salariu.
12. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu combustibilul

In luna martie 2013, o societate a inregistrat cheltuieli cu combustibilul in valoare de 800


RON. Care este regimul fiscal al acestor cheltuieli?
Cheltuielile privind combustibilul, in cazul vehiculelor destinate transportului rutier de persoane,
care nu sunt utilizate exclusiv in scopul activitatii de productie, au o deductibilitate limitata la
calculul impozitului pe venit si impozitului pe profit. Aceste cheltuieli se vor deduce limitat in
proportie de 50% din valoarea acestora, diferenta ramanand nedeductibila. In concluzie,
cheltuielile cu combustibilul sunt deductibile in limita a 400 RON, restul de 400RON fiind
nedeductibile la calculul impozitului pe profit.

14. Studiu de caz privind regimul fiscal al dobanzilor

La data de 31 martie 2013 la o societate comercială avem următoarea situaţie:


1 ianuarie 2013 31 martie 2013
Capital propriu 100.000 120.000
Capital împrumutat 110.000 150.000
Cheltuieli cu dobânzile aferente unui împrumut de la un acţionar
al societăţii comerciale 0 60.000
Venituri din dobânzi 0 22.000
Celelate venituri impozabile 0 170.000
Să se calculeze nivelul deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile la data de 31 martie 2013.
Rata dobânzii la care sa contractat împrumutul de la acţionar este inferioară ratei
dobânzii de referinţă stabilite de BNR.
In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati decat banci internationale de
dezvoltare si organizatii similare, imprumuturi garantate de stat, imprumuturi obtinute de la
institutiile de credit, romane sau straine, institutiile financiare nebancare, de la persoanele
juridice care acorda credite potrivit legii, se aplica regulile de mai jos.
Astfel, potrivit art. 23, alin. (5) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal,cheltuielile deductibile
cu dobanda sunt imitate la:
- nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni
din trimestru, pentru imprumuturile in lei; si
- nivelul ratei dobanzii anuale de 6%, pentru imprumuturile in valuta.
Aceasta limita se aplica separat pentru fiecare imprumut. Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care
depașește nivelul de deductibilitate de mai sus este nedeductibila, fara sa mai fie luata in calcul
in perioadele urmatoare.
De asemenea, dupa determinarea acestor limite, se determina gradul de indatorare.
Potrivit art. 23, alin. (1) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, cheltuielile cu dobanzile sunt
integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu
trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu
termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca
medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina
impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu
termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.
Conform art. 23, alin. (2), in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este peste
trei, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt
nedeductibile, insa se reporteaza in perioada urmatoare, pana la deductibilitatea integrala a
acestora (i.e. pana cand gradul de indatorare a capitalului devine mai mic sau egal cu trei).
In ceea ce privește tratamentul diferentele de curs valutar ale contribuabilului, acestea
sunt tratate ca și o cheltuiala cu dobanda, in cazul in care cheltuielile depasesc veniturile din
diferentele de curs valutar și vor avea același tratament fiscal ca si cheltuielile cu dobanda.
In conluzie, cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile în sumã de 60.000 lei (se
încadrează în limita dată de nivelul ratei dobânzii de referinţă stabilite de BNR, iar valoarea
indicatorului grad de indatorare este 1.18).

15. Studiu de caz privind regimul fiscal al diferentelor de curs valutar

Care este regimul fiscal al cheltuielilor cu diferente de curs valutar, in cazul unei societati
comeriale cu raspundere limitata?
In conformitate cu art.23, alin. (1) din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cheltuielile cu
dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic
sau egal cu trei.
Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu
termen de rambursare peste un an și capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul
anului și sfarșitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit.
In conditiile in care gradul de indatorare a capitalului este peste trei sau capitalul propriu
este negativ, cheltuielile cu dobanzile și cu pierderea neta din diferente de curs valutar, aferent
imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare, sunt nedeductibile.
Acestea se reporteaza in perioada urmatoare pana la deductibilitatea integrala a acestora.
In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar depașesc veniturile din
diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda fiind supusa limitelor
prezentate mai sus.
Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza, sunt cele aferente
imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare a capitalului.
Dobanzile și pierderile din diferente de curs valutar, in legatura cu imprumuturile
obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare și organizatii similare și cele
care sunt garantate de stat, cele aferente imprumuturilor obtinute de la institutiile de credit
romane sau straine, institutiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite
potrivit legii, precum și cele obtinute in baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piata
reglementata nu intra sub incidenta prevederilor prezentate mai sus.
La punctul 70 din Normele Metodologice se prezinta bancile internationale de dezvoltare:
- Banca Internationala pentru Reconstructie și Dezvoltare (B.I.R.D.), Corporatia Financiara
Internationala
(C.F.I.) și Asociatia pentru Dezvoltare Internationala (A.D.I.);
- Banca Europeana de Investittii (B.E.I.);
- Banca Europeana pentru Reconstructie și Dezvoltare (B.E.R.D.);
- banci și organizatii de cooperare și dezvoltare regionala similare.

16. Studiu de caz privind regimul fiscal al minusurilor de inventar


Care sunt inregistrarile contabile si implicatiile fiscale, in cazul in care, in urma
inventarierii, se constata un plus foarte mare ca urmare a inventarierii gestiunii de marfa? Dar in
cazul lipsei neimputabile, respective imputabile?
Tratament fiscal si contabil:

a) plus de inventar stocuri


b)
Inregistrare contabila:
clasa 3 = 758 “Alte venituri din exploatare”, consideram ca acest venit este unul impozabil,
deoarece nu este scutit expres de art. 20 din Codul fiscal.

c) plus de inventar mijloace fixe:

clasa 2 = 475 “Subventii pentru investitii”.

Potrivit titlului 8.8 din OMFP 3055/2009 privind contabilitatea, capitolul Subventii pentru
investitii, plusurile de inventar la mijloace fixe se inregistreaza in contul 475 “Subventii pentru
investitii”.
La acelasi calcul cu amortizarea mijlocului fix, subventia pentru investitii se vireaza la
venituri, pastrand caracterul de neutralitate asupra rezultatului financiar.
6811 “Cheltuieli cu amortizarea” = 281 “Amortizare imobilizari corporale”
475 “Subventii pentru investitii” = 7584 «Venituri din subventii pentru investitii».
Inregistrare lipsuri neimputabile:

clasa 6 = clasa 3 , in functie de stocurile lipsa


Aceasta cheltuiala este nedeductibila la determinarea impozitului pe profit, conform art. 21 alin.
(4) lit. c) din Codul fiscal, daca stocul nu a fost asigurat. In cazul in care stocul este asigurat,
cheltuiala este deductibila fiscal.
In cazul in care se efectueaza o imputatie, valoarea imputatiei se efectueaza la costul de
inlocuire a stocului la care se adauga TVA, conform OMFP 2861/2009 privind inventarierea.
In acest caz, cheltuiala cu stocul ce marfa este nedeductibila fiscal, iar venitul este
neimpozabil, conform art. 20 lit. c) din Codul fiscal.

17. Studiu de caz privind regimul fiscal al TVA aferenta bunurilor acordate salariatilor

Conform prevederilor Codului Fiscal, cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor
acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost
impozitata prin retinere la sursa nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.
O societate cumpara alimente pentru a le da gratuit o masa pe zi salariatilor.
La cumparare isi deduce TVA.
De doua ori pe luna se face factura (autofacturare) cu alimente catre "SALARIATI SA X"
Astfel imi scad din gestiune alimentele, platesc TVA pentru el, dar problema intervine la cum
inched partenerul.
607 = 371
4111 = 707
4427
Conform art. 128 alin. (4) din Legea 571/2003, in sfera de aplicare a TVA intra si operatiuni
privind preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de
catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta
bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.
Art 125 1 pct. 16 din Legea 571/2003 defineste operatiunile de mai sus ca "livrare catre sine"
Conform art 155 alin (2) din Legea 571/2003 persoanele impozabile "trebuie sa autofactureze
fiecare livrare de bunuri sau prestare de servicii catre sine.
Conform pct 70 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal (1)"autofactura pentru
livrari de bunuri sau prestari de servicii catre sine trebuie emisa numai daca operatiunile in cauza
sunt taxabile si numai in scopul taxei . (2) Informatiile din factura emisa prin autofacturare se
inscriu in jurnalele pentru vanzari si sunt preluate corespunzator in decontul de taxa, ca taxa
colectata".
Concluzie:

Autofactura se emite numai in scopul TVA, deci nu genereaza venituri in contabilitatea firmei.
Firma dumneavoastra nu trebuie sa recupereze o creanta, deci nu trebuie folosit contul 4111.
Acordarea alimentelor in mod gratuit catre salariati reprezinta o cheltuiala a firmei.
Formule contabile de inregistrare a principalelor operatiuni:
a.inregistrarea autofacturii emise in scopul TVA:
635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" = 4427 " TVA colectata"
Cheltuiala inregistrata in contul 635 nu este deductibila la calculul profitului impozabil conform
art. 23 lit. b din Legea 571/2003, deoarece TVA este aferenta unor bunuri achizitionate in scopul
acordarii in mod gratuit salariatilor, nu in scopul realizarii de venituri impozabile, asa cum
conditioneaza acest articol de lege.
b.descarcarea din gestiune a alimentelor achizitionate:
6458 " Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala"=371 "Marfuri"
Cheltuiala inregistrata in contul 6458 este deductibila limitat conform art. 21 alin. (3) lit. c. (sunt
deductibile limitat cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii
cheltuielilor cu salariile personalului).

18. Studiu de caz privind regimul fiscal al platilor realizate in favoarea actionarilor

O societate cu raspundere limitata care care obiectul de activitate coaching sare ca


asociati un asociat rezident UE. Societatea doreste sa asigure decontarea cheltuielilor cu
transport, cazare, masa ale acestuia, cu ocazia prestarii de servicii ca trainer, in mod gratuit, catre
clientii societatii in care detine parti sociale.
Ce obligatii are societatea in aceste imprejurari si care sunt implicatiile fiscale privind
cheltuielile aferente deplasarii?

Se pot deconta cheltuielile cu transportul, cazarea si masa asociatului nerezident, insa aceste
cheltuieli vor fi considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit, avand in vedere
prevederile art 21 alin 2 lit. e - care acorda deductibilitate cheltuielilor de transport si cazare
numai in cazul salaritilor si persoanelor asimilate salariatilor (administratori). Nedeductibiltatea
este prevazuta la art 21 alin 4 lit. e).
Sunt nedeductibile:
"e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati
pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste
bunuri sau servicii".
Normele metodologice ale acestui articol prevad:
"43. Sunt considerate cheltuieli facute in favoarea participantilor urmatoarele:
a) cheltuielile cu amortizarea, intretinerea si repararea mijloacelor de transport utilizate de catre
participanti, in favoarea acestora;
b) bunurile, marfurile si serviciile acordate participantilor, precum si lucrarile executate in
favoarea acestora;
c) cheltuielile cu chiria si intretinerea spatiilor puse la dispozitie acestora;
d) cheltuielile reprezentand diferenta dintre pretul de piata si pretul de cumparare preferential, in
cazul tranzactiilor cu actiuni efectuate in cadrul sistemului stock options plan, precum si
cheltuielile cu remunerarea in instrumente de capitaluri proprii acordate salariatilor;
e) alte cheltuieli in favoarea acestora."
Pe langa nedeductibilitatea cheltuielilor respective, astfel de plati efectuate pentru asociat, sunt
considerate dividende, conform art 7 pct 12 din Codul fiscal, care prevede:
"Se considera dividend din punct de vedere fiscal si se supune aceluiasi regim fiscal ca veniturile
din dividende:
- suma platita de o persoana juridica pentru bunurile sau serviciile furnizate in favoarea unui
participant la persoana juridica, daca plata este facuta de catre persoana juridica in folosul
personal al acestuia."
Considerandu-se dividende, pentru sumele platite in favoarea asociatului trebuie retinut si
impozit de 16% -
impozit pe dividende. Ca si document - pentru decontarea sumelor respective trebuie intocmit
decont de cheltuieli.

19. Studiu de caz privind regimul fiscal al tranzactiilor care nu au la baza un document
justificativ

1) O societate a efectuat o plata catre un furnizor in valoare de 12.000 RON, reprezentand


servicii de consultanta., pe baza unui accord semnat doar de furnizor. Nu s-a primit nici o
factura, si nici nu exista nici un contract incheiat cu furnizorul respective. Cum este considerata
cheltuiala respective din punct de vedere fiscal?
Cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii,
prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit
normelor nu sunt deductibile la calulul impozitului pe profit.

2) Regimul fiscal al bonurilor fiscale implica mai multe proceduri care conduc, in unele cazuri,
la dificultati in operatiunile comerciale. Care este tratamentul fiscal aplicat bonurilor fiscale
(achizitii diverse, exclusiv combustibil) neinsotite de facturi?
Bonurile fiscale de orice valoare se pot inregistra in evidenta contabila, cheltuiala fiind
deductibila la calculul impozitului pe profit in conditiile in care bonul fiscal dobandeste calitatea
de document justificativ si daca este aferent realizarii de venituri impozabile.
Norma metodologica de intocmire si utilizare a documentelor financiar-contabile aprobata prin
Ordinul 3512/2008, prevede la pct. 2 faptul ca, documentele justificative trebuie sa cuprinda
urmatoarele elemente principale:
- denumirea documentului
- denumirea/numele si prenumele, dupa caz, sediul/adresa persoanei juridice/fizice care
intocmeste
documentul
- numarul documentului si data intocmirii acestuia
- mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii economico-financiare (cand este
cazul)
- continutul operatiunii economice-financiare si, atunci cand este necesar, temeiul legal al
efectuarii
acesteia
- datele cantitative si valorice aferente operatiunii economico-financiare efectuate, dupa caz
- numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiunii
economico-financiare, ale persoanelor cu atributii de control financiar preventiv si ale
persoanelor in
drept sa aprobe operatiunile respective, dupa caz
- alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor efectuate.
Documentele care stau la baza inregistrarilor in contabilitate pot dobandi calitatea de document
justificativ numai in conditiile in care furnizeaza toate informatiile prevazute de normele legale
in vigoare. Potrivit prevederilor articolului 21 alin. (4) litera f) din Legea 571/2003 privind Codul
fiscal , nu sunt deductibile la determinarea profitului impozabile cheltuielile inregistrate in
contabilitate,
care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii
operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz.
Referitor la TVA, art. 146 alin.(1) lit. a) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca,
pentru exercitarea dreptului de deducere a TVA, pentru taxa datorata sau achitata, aferenta
bunurilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmeaza sa ii
fie prestate in beneficiul sau de catre o persoana impozabila, persoana impozabila trebuie sa
detina o factura emisa in conformitate cu prevederile art. 155.
In acest sens, punctul 46 alin.(1) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii
571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca justificarea deducerii taxei se face numai pe baza
exemplarului original al documentelor prevazute la art. 146 alin. (1) din Codul fiscal , inclusive
facturi transmise pe cale electronica in conditiile stabilite la pct. 73, care sa contina cel putin
informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, cu exceptia facturilor simplificate
prevazute la pct. 78. Facturile transmise prin posta electronica sunt considerate facturi in
original. Alin. (2) al acestui punct prevede ca, pentru carburantii auto achizitionati, deducerea
taxei poate fi justificata cu bonurile fiscale emise conform OUG 28/1999 privind obligatia
agentilor economici de
a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare, daca sunt stampilate si au inscrise denumirea cumparatorului si numarul de
inmatriculare a autovehiculului.
Prin urmare, deducerea TVA poate fi justificata cu bonuri fiscale, indiferent de valoarea acestora,
doar in cazul achizitiei de carburanti auto, cu obligatia respectarii prevederilor art. 1451 privind
limitarea dreptului de deducere.

20. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor aferente veniturilor neimpozabile

O societate comeriala realizeaza urmatoarele venituri si cheltuieli aferente trimestrului I al anului


2013:
- venituri totale 330.000 RON
- venituri neimpozabile 80.000 RON;
- cheltuieli totale 210.000 RON;
- cheltuieli deductibile 170.000 RON
- Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile 40.000 RON;
Sa se determine impozitul pe profit datorat.
Cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile nu sunt deductibile la calulul impozitului pe profit.
Profitul impozabil = (Venituri totale-Venituri neimpozabile)-(Cheltuieli totale – Cheltuieli
nedeductibile)
Profitul impozabil in acest caz va fi (330.000 – 80.000) – (210.000 – 40.000) RON , respectiv
80.000 RON.
Impozitul pe profit aferent va fi 16%*80.000 RON, adica 12.800 RON.

21. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de consultanta si management

O societate a primit o factura de la un furnizor in valoare de 10.000 RON, reprezentand servicii


de consultanta. Nu exista nici un contract incheiat cu furnizorul respectiv, iar factura nu este
insotita de nici o anexa sau detaliere a serviciilor prestate. Cum este considerata cheltuiala
respectiva din punct de vedere fiscal?

(2) Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si:


cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea,
intretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calitatii, obtinerea atestarii conform
cu standardele de calitate;
(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii,
pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul desfasurarii
activitatii proprii si pentru care nu sunt incheiate contracte;
Prin urmare, cheltuiala va fi nedeductibila la calculul impozitului pe profit

.
22. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu creantele neincasate

Care este implicatiile fiscal in cazul creantelor neincasate?

In ceea ce priveste tratamentul fiscal si cel contabil al creantelor incerte, o societate trebuie sa
stabileasca in mod clar in ce conditii pot fi acestea constituite si care este deductibilitatea fiscala
a acestora, precum si daca se va putea recupera TVA-ul aferent. Un exemplu in acest sens,
pentru ilustrarea cat mai eficienta a explicatiilor, e reprezentat de o societate prestatoare de
servicii atat catre institutii publice, cat si pentru persoane fizice.
Astfel, din punct de vedere contabil, conform pct. 56 alin. (3) din OMEF 3055/2009
pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor
Economice Europene, evaluarea la inventar a creantelor si a datoriilor se face la valoarea lor
probabila de incasare sau de plata. Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar
stabilita la inventariere si valoarea contabila a creantelor se
inregistreaza in contabilitate pe seama ajustarilor pentru deprecierea creantelor.
Pentru creantele incerte se constituie ajustari pentru pierdere de valoare. Potrivit pct. 189
creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate (contul 4118 "Clienti incerti sau in
litigiu").
In scopul prezentarii in situatiile financiare anuale, creantele se evalueaza la valoarea probabila
de incasat.
Atunci cand se estimeaza ca o creanta nu se va incasa integral, in contabilitate se inregistreaza
ajustari pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.
Daca activele circulante fac obiectul ajustarilor de valoare cu caracter exceptional, exclusiv in
scop fiscal, suma ajustarilor si motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate in
notele explicative (pct. 151).
Potrivit pct. 187 din OMFP 3055/2009, la scaderea din evidenta a creantelor si datoriilor ale
caror termene de incasare sau de plata sunt prescrise, entitatile trebuie sa demonstreze ca au fost
intreprinse toate demersurile legale, pentru decontarea acestora. In conformitate cu prevederile
art. 1 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, republicat, dreptul la
actiune avand un obiect patrimonial, se
stinge prin prescriptie, daca nu a fost executat in termenul stabilit de lege.
Din punct de vedere fiscal, conform art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal , sunt deductibile
provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25%
incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea
creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit.
d), f), g) si i), care indeplinesc
cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;
Conform alin. (1) lit. j) al aceluiasi articol, sunt deductibile ajustarile constituite in limita unui
procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, care indeplinesc cumulativ
urmatoarele conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;
2. creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de
deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.
Reducerea sau anularea ajustarilor care au fost anterior deduse se include in veniturile
impozabile, potrivit art. 22 alin.(5) din Codul fiscal. In baza art. 21 alin. (2) lit.n) sunt deductibile
la determinarea profitului impozabil pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor
neincasate, in urmatoarele cazuri:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;
2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat,
fara succesor;
4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul.
In alte situatii, astfel cum prevede alin. (4) lit. o) al acestui articol, nu sunt deductibile la
detrrminarea profitului impozabil pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor
incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22, precum
si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate. In
aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice
in scris acestora scoaterea din evidenta a
creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz.
Cu privire la creantele neincasate, baza de impozitare a TVA se reduce in cazul falimentului
beneficiarului,
in baza hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea 85/2006 privind
procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila, conform art. 138 lit. d) din
Codul fiscal . In acest scop societatea va emite facturi cu valorile inscrise cu semnul minus.
In conformitate cu prevederile art. 159 alin. (2) din Codul fiscal , aceste facturi nu se transmit
beneficiarilor.

23. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea.

ConformLegii 32/1994 privind sponsorizarea, in functie de scopul pentru care se acorda și de


obligatiile asumate de parti in cadrul unei astfel de tranzactii, in sensul sponsorizarii se intalnesc
doua categorii de contracte:
Contract de sponsorizare care ”este actul juridic prin care doua persoane convin cu privire la
transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru
sustinerea unor activitati fara scop lucrativ desfasurate de catre una dintre parti, denumita
beneficiarul sponsorizarii, si Contractul de mecenat care ”este un act de liberalitate prin care o
persoana fizica sau juridica, numita
mecena, transfera, fara obligatie de contrapartida directa sau indirecta, dreptul sau de proprietate
asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare catre o persoana fizica, ca activitate
filantropica cu character umanitar, pentru desfasurarea unor activitati in domeniile: cultural,
artistic, medico-sanitar sau stiintific - cercetare fundamentala si aplicata.”

Tratament fiscal

In conformitate cu art.21, alin. (4), lit. p) din Legea Nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu
modificarile ulterioare, cheltuielile de sponsorizare (incluzand si pe cele de mecenat) sunt
considerate cheltuieli nedeductibile in vederea stabilirii profitului impozabil.
Co toate acestea, contribuabilii care efectueaza sponsorizari pot beneficia de credit fiscal pentru
sumele acordate drept sponsorizare, in anumite limite și cu respectarea unor condiții. Creditul
fiscal reprezinta in fapt o reducere a impozitului pe profit datorat de catre un contribuabil, cu
sumele care pot fi incadrate conform legii in aceasta categorie.
Conform art. 21, Alin. (4), lit. p), creditul fiscal pentru sponsorizari se aplica in cuantumul
valorii celei mai mici dintre:
0,3% din cifra de afaceri
20% din impozitul pe profit datorat.
Conditii legale privind sponsorizarea Pentru a putea beneficia de credit fiscal, contribuabilul
trebuie sa acorde sponsorizarea cu respectarea conditiilor prevazute in Legea 32/1994 privind
sponsorizarea.
Conform legii, modul de incheiere a contractelor este:
forma scrisa pentru sponsorizare, cu specificarea obiectului, valorii si duratei ponsorizarii,
precum si a drepturilor si obligatiilor partilor;
Forma autentica pentru actul de mecenat, in care se vor specifica obiectul, durata si valoarea
acestuia. In ce privește beneficiarii sponsorizarii, aceștia pot fi persoane de natura urmatoarelor:
orice persoana juridica fara scop lucrativ, care desfasoara in Romania sau urmeaza sa desfasoare
o activitate in domeniile: cultural, artistic, educativ, de invatamant, stiintific - cercetare
fundamentala si aplicata, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protectiei drepturilor omului,
medico-sanitar, de asistenta si servicii sociale, de protectia mediului, social si comunitar, de
reprezentare a asociatiilor profesionale, precum si de intretinere, restaurare, conservare si punere
in valoare a monumentelor istorice;
institutiile si autoritatile publice, inclusiv organele de specialitate ale administratiei publice,
pentru activitatile menționate la litera a.;
de asemenea, pot fi sponsorizate, in conditiile prezentei legi, emisiuni ori programe ale
organismelor de televiziune sau radiodifuziune, precum si carti ori publicatii din domeniile
mentionate la punctul a.
De asemenea in ce privește beneficiarul mecenatului acesta poate fi reprezentat de orice persoana
fizica cu domiciliul in Romania, fara obligativitatea de a fi recunoscuta de catre o persoana
juridica fara scop lucrativ sau de catre o institutie publica, care necesita un sprijin in domeniile
prevazute in definitia contractului de mecenat.
Ca și mentiune este interzisa acordarea de sponsorizari reciproce intre persoane juridice (ex. intre
agenti economici) sau intre persoane fizice, precum și acordarea de sponsorizari catre o persoana
juridica fara scop lucrativ (ex. ONG) de catre o alta persoana juridica care conduce sau
controleaza direct persoana juridica sponsorizata

24. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor care provin din documente de la terti
inactivi fiscal

O societate primeste o factura de la un furnizor. In urma unor verificari, s-a constatat ca


respectivul furnizor figura pe site-ul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala ca si
contribuabil inactiv. Care este regimul fiscal al aestor cheltuieli?
Cheltuielile inregistrate in evidenta contabila care au la baza un document emis de un
contribuabil inactive Nu sunt deductibile la calcul impozitului pe profit.

25. Studiu de caz privind regimul fiscal al cotizatiilor catre organizatiile profesionale
ConformLegii 571/2003 privind Codul Fiscal, sunt considerate cheltuieli deductibile urmatoarele
(articolul 21 alin. (2) lit. g) și m)):
Taxele de inscriere, cotizatiile și contributiile obligatorii, reglementate de actele normative in
vigoare, precum și contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca,
Taxele de inscriere, cotizatiile și contributtiile datorate catre camerele de comert și industrie,
organizatiile sindicale și organizatiile patronale.
Hotararea Guvernului nr. 44/2004 privind Nomele Medologice de aplicare a Codului Fiscal
mentioneaza la punctul 30 ca taxele de inscriere, cotizatiile și contributiile obligatorii,
reglementate de acte normative in vigoare pot fi taxele și contributiile, stabilite prin acte
normative, de practicare a unor profesii cum sunt:
expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar și altele
asemenea.
Contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca sunt cele datorate
patronatelor, in conformitate cu prevederile Legii patronatelor nr.356/2001.
Cu privire la aplicarea acestor prevederi va trebui analizata și modalitatea de recunoaștere a
acestor organizatii. Spre exemplu, in cazul unei organizatii sindicale va trebui verificat daca
aceasta este constituita și recunoscuta conform prevederilor Legii sindicatelor nr. 54/2004. Pe
langa aceste prevederi la art.21 alin. (4), lit. s) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal se
mentioneaza ca taxele și cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile
profesionale care au legatura cu activitatea desfașurata de contribuabili și care depașesc
echivalentul in lei a 4.000 euro anual, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit. g) și m) sunt
considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit.

26. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu amortizarea contabila si fiscal
Care este tratamentul fiscal al cheltuielilor cu valoarea ramasa neamortizata ca urmare a vanzarii
sau
scoaterii din funcțiune a mijloacelor fixe?
RASPUNS:
In conformitate cu prevederile art.7 alin. (1) pct.33 lit.c din Legea 571/2003 privind Codul
Fiscal, pentru
mijloacele fixe amortizabile si terenuri valoarea fiscala reprezinta costul de achizitie, de
productie sau
valoarea de piata a mijloacelor fixe dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data
intrarii in
patrimoniul contribuabilului, utilizata pentru calculul amortizarii fiscale, dupa caz. In valoarea
fiscala se
includ si reevaluarile contabile efectuate potrivit legii.
In conformitate cu prevederile art. 24 alin.15 din Codul Fiscal, caștigurile sau pierderile rezultate
din
vanzarea ori din scoaterea din functiune a mijloacelor fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a
acestora,
care reprezinta valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe, diminuata cu amortizarea fiscala.
Conform pct.716 din H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a a
Codului
Fiscal , cheltuielile inregistrate ca urmare a casarii unui mijloc fix cu valoarea de intrare
incomplet
amortizata sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile. Prin casarea unui
mijloc fix
se intelege operatia de scoatere din functiune a activului respectiv, urmata de dezmembrarea
acestuia și
valorificarea partilor componente rezultate, prin vanzare sau prin folosirea in activitatea curenta
a
contribuabilului
Prin urmare, pierderile sau caștigurile in cazul vanzarii sau scoaterii din functiune a mijloacelor
fixe
amortizabile se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, care este egala, cu valoarea fiscala
de intrare a
mijloacelor fixe inclusiv reevaluarile efectuate potrivit legii diminuata cu amortizarea fiscala, iar
cheltuielile inregistrate in aceste situatii sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri.
27. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor de garantii de bunua executie acordate
clientilor
O societate comerciala livreaza un echipament complex in valoare de 100.000 RON + TVA.
Garantia de
buna executie acordata de furnizor este in valoare de 10% din echipamente, acordata pentru 18
luni. Suma
se retine din factura si se va achita la finalizarea perioadei.
Inregistrari contabile:
4111 Clienti = 707 Venituri din vanzarea marfurilor cu suma de 100.000 RON
4111 Clienti = 4427 TVA colectata cu suma de 24.000 RON
Evidentierea garantiei se face prin inregistrarea:
2678 Alte creante imobilizate = 4111 Clienti cu suma de 10.000 RON
Potrivit prevederilor de la art. 128 din Codul fiscal, garantia nu are sensul de activitate
economica conform
articolului, astfel ca aceasta nu este in sfera de aplicare a TVA.
Decontarea intre parti a sumelor aferente garantiei se poate face prin utilizarea unei facturi, insa
nu este
obligatoriu acest formular. Rolul facturii este unul strict de evidentiere contabila si de document
justificativ.
Prin urmare, furnizorul estimeaza posibilitatea nasterii unei obligatii fata de client in cuantumul
accepentruat contractual. Astfel, societatea poate sa constituie un provizion pentru aceasta
situatie.
Inregistrare contabila:
6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele = 1512 Provizioane pentru garantii acordate
clientilor
pentru suma de 10.000 RON
Din punct de vedere fiscal, aceasta cheltuiala este deductibila la calculul impozitului pe profit,
potrivit art.
22 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal.
Societatea recunoaste acest provizion pe durata de existenta a perioadei de garantie. La
finalizarea
perioadei si la data incasarii garantiei, societatea va inregistra reluarea acestui provizion in
venituri, prin
articolul contabil:
1512 Provizioane pentru garantii acordate clientilor = 7812 Venituri din provizioane cu suma de
10.000
RON
Acest venit este impozabil la determinarea impozitului pe profit.
28. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor pentru deprecierea clientilor-insolventa
In ceea ce priveste tratamentul fiscal si cel contabil al creantelor incerte, o societate trebuie sa
stabileasca in
mod clar in ce conditii pot fi acestea constituite si care este deductibilitatea fiscala a acestora,
precum si
daca se va putea recupera TVA-ul aferent. Un exemplu in acest sens, pentru ilustrarea cat mai
eficienta a
explicatiilor, e reprezentat de o societate prestatoare de servicii atat catre institutii publice, cat si
pentru
persoane fizice.
Astfel, din punct de vedere contabil, conform pct. 56 alin. (3) din OMEF 3055/2009 pentru
aprobarea
Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene,
evaluarea la
inventar a creantelor si a datoriilor se face la valoarea lor probabila de incasare sau de plata.
Diferentele
constatate in minus intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea contabila a
creantelor se
inregistreaza in contabilitate pe seama ajustarilor pentru deprecierea creantelor.
Pentru creantele incerte se constituie ajustari pentru pierdere de valoare. Potrivit pct. 189
creantele incerte
se inregistreaza distinct in contabilitate (contul 4118 "Clienti incerti sau in litigiu").
In scopul prezentarii in situatiile financiare anuale, creantele se evalueaza la valoarea probabila
de incasat.
Atunci cand se estimeaza ca o creanta nu se va incasa integral, in contabilitate se inregistreaza
ajustari
pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.
Daca activele circulante fac obiectul ajustarilor de valoare cu caracter exceptional, exclusiv in
scop fiscal,
suma ajustarilor si motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate in notele
explicative
(pct. 151).
Potrivit pct. 187 din OMFP 3055/2009, la scaderea din evidenta a creantelor si datoriilor ale
caror termene
de incasare sau de plata sunt prescrise, entitatile trebuie sa demonstreze ca au fost intreprinse
toate
demersurile legale, pentru decontarea acestora. In conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din
Decretul
nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, republicat, dreptul la actiune avand un obiect
patrimonial, se
stinge prin prescriptie, daca nu a fost executat in termenul stabilit de lege.
Din punct de vedere fiscal, conform art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal , sunt deductibile
provizioanele
constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25% incepand cu
data de 1
ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra
clientilor,
inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care indeplinesc
cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;
Conform alin. (1) lit. j) al aceluiasi articol, sunt deductibile ajustarile constituite in limita unui
procent de
100% din valoarea creantelor asupra clientilor, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;
2. creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de
deschidere a
falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.
Reducerea sau anularea ajustarilor care au fost anterior deduse se include in veniturile
impozabile, potrivit
art. 22 alin.(5) din Codul fiscal. In baza art. 21 alin. (2) lit.n) sunt deductibile la determinarea
profitului
impozabil pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele
cazuri:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;
2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat,
fara
succesor;
4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul.
In alte situatii, astfel cum prevede alin. (4) lit. o) al acestui articol, nu sunt deductibile la
detrrminarea
profitului impozabil pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in
litigiu,
neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22, precum si pierderile
inregistrate la
scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate. In aceasta situatie,
contribuabilii care
scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din
evidenta a
creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz.
Cu privire la creantele neincasate, baza de impozitare a TVA se reduce in cazul falimentului
beneficiarului,
in baza hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea 85/2006 privind
procedura
insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila, conform art. 138 lit. d) din Codul fiscal . In
acest scop
societatea va emite facturi cu valorile inscrise cu semnul minus.
In conformitate cu prevederile art. 159 alin. (2) din Codul fiscal , aceste facturi nu se transmit
beneficiarilor.
29. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor pentru deprecierea clientilor-vechime
Codul fiscal trateaza creantele neincasate sub doua aspecte: cheltuielile inregistrate la scoaterea
din
evidenta a creantelor neincasate si cele inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte
sau in
litigiu, neincasate.
1.Tratamentul fiscal - Cheltuielile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate:
Cheltuielile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, potrivit prevederilor
art. 21, alin.
(2), lit. n) din Codul fiscal sunt cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit, pierderile
inregistrate
la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:
- procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;
- debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
- debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat,
fara
succesor;
- debitorul inregistreaza dificultati financiare majore, care ii afecteaza intregul patrimoniu (sunt
cele care
rezulta din situatii exceptionale, determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente
industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz
de razboi).
2.Tratamentul fiscal - Pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in
litigiu,
neincasate
Pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, sunt
deductibile doar pentru partea acoperita de provizionul constituit potrivit art. 22 din Codul
Fiscal.
In conformitate cu prevederile art. 22 din Codul fiscal, sunt cheltuieli deductibile provizioanele
constituite
in limita unui procentaj de 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor
asupra
clientilor, inregistrate de catre contribuabili, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
- sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
- sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
- nu sunt garantate de alta persoana;
- sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
- au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.
Pentru creantele inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007, sunt deductibile fiscal provizioanele
constituite
in limita unui procentaj de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, care indeplinesc
cumulativ
urmatoarele conditii:
- creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere
a
falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;
- nu sunt garantate de alta persoana;
- sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
- au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.
3.Tratament contabil:
Sumele reprezentand debitori incerti se provizioneaza. Cheltuiala cu provizionul este
nedeductibilainregistrarea
contabila este: 6814=1518
Daca insa e cert ca nu mai incasati sumele, ele se trec direct pe pierderi din debitori diversi : 654
= 411 sau
4118. Aceste pierderi sunt deductibile numai daca au rezultat in urma unei sentinte definitive de
faliment al
debitorului.
4. Monografie fiscala si contabila
In conceptia agentului economic, poate exista un risc de neincasare a creantelor incepand cu 30
de zile de
la data scadentei, ceea ce impune constituirea unui provizion.
Scadenta se determina in raport cu termenii contractuali si poate fi diferita pe categorii de clienti.
Astfel pot
fi clienti care achizitioneaza cantitati importante de marfa sau carora li se presteaza servicii
importante ca
suma, si pentru care pot exista termene mai largi de incasare a creantei. In contrast cu acestia, pot
fi clienti
care achizitioneaza cantitati mici de marfa sau carora li se presteaza servicii minore, pentru care
se poate
solicita plata pe loc.
In raport cu dimensiunea riscului de neincasare se determina si procentul care se aplica la suma
creantelor
neincasate la termen pentru calculul provizionului.
Deductibilitatea acestor cheltuielilor intra sub incidenta art.22 alin 1 lit c si lit j din Codul fiscal.
Putem considera ca, la momentul evaluarii creantelor (moment determinat de fiecare societate,
potrivit
specificului activittii, si care, de regula, include trimestrul ca subdiviziune pentru facilitarea
calculului si
platii impozitului pe profit/venit) avem un sold al creantelor de 1.200.000 lei, divizat astfel:
650.000 lei - creante aflate in termenul normal de incasare;
350.000 lei - creante al caror termen de incasare a fost depasit cu 90 de zile si pentru care se
admite ca
exista un risc de nerecuperare de 20%, rezultand un provizion de 70.000 lei ;
150.000 lei - creante al caror termen de incasare a fost depasit cu 180 de zile si pentru care se
apreciaza
existenta unui risc de neincasare de 60%, rezultand un provizion in suma de 90.000 lei;
50.000 lei - creante al caror termen de incasare a fost depasit cu 270 de zile si pentru care se
apreciaza
existenta unui risc de neincasare de 90%, rezultand un provizion in suma de 45.000 lei.
Din punct de vedere fiscal, creantele asupra clientilor pentru care se poate constitui provizion
reprezinta
sumele datorate de clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc.
vandute,
lucrari executate si servicii prestate, pe baza de facturi, si neincasate intr-o perioada ce depaseste
270 de
zile de la data scadentei.
Ca urmare, rezulta un provizion pentru deprecierea creantelor in suma de 205.000 lei, din care
numai
45.000 lei intra in calcul pentru stabilirea sumei deductibile a provizionului la calculul profitului
impozabil,
in conformitate cu prevederile Codului fiscal.
Inregistrarea contabila a provizionului pentru deprecierea creantelor-clienti este urmatoarea:
6814 =491 205.000 lei
Pentru evidentierea separata a cheltuielilor deductibile de cele nedeductibile privind
provizioanele pentru
deprecierea creantelor se recomanda divizarea contului 6814 _Cheltuieli de exploatare privind
provizioanele pentru deprecierea activelor circulante_ pe conturi analitice.
Constituirea unui provizion are intotdeauna la baza o situatie de calcul pe intervale de timp si
categorii de
clienti. Exceptia o reprezinta starea de faliment sau incetare de plati a unui client/debitor,
constatata prin
hotarare judecatoreasca si adusa la cunostinta firmei in scris. In baza acestui inscris se va
constitui un
provizion in raport cu sansele pe care le are firma de a-si recupera creanta.
Diferentierea dintre provizionul pentru deprecierea creantelor si provizionul pentru litigii,
prezentat
anterior, este facuta de recunoasterea de catre client/debitor a datoriei.
Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul
incasarii
creantei, proportional cu valoarea incasata, sau in cazul constatarii deprecierii ireversibile a
creantei,
trecandu-se contravaloarea acesteia pe cheltuieli.
In cazul creantelor in valuta, provizionul este deductibil la nivelul valorii influentate cu
diferentele de curs
favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluarii acestora.
Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate, inregistrate cu
ocazia
scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita de provizionul
constituit potrivit
Codului fiscal.
30. Studiu de caz privind regimul fiscal al contractului de fiducie.
Care sunt implicatiile fiscale in cazul unui contract de fiducie?
In Monitorul Oficial 627/2011 a fost publicata OG 30/2011 pentru modificarea si completarea
Legii
571/2003 privind Codul fiscal, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale,
care a
modificat in parte regimul juridic al institutiei fiduciei.
Astfel, s-a modificat definitia transferului care, conform noii reglementari, reprezinta orice
vanzare,
cesiune sau instrainare a dreptului de proprietate, schimbul unui drept de proprietate cu servicii
ori cu un alt
drept de proprietate, precum si transferul masei patrimoniale fiduciare in cadrul operatiunii de
fiducie
potrivit Codului civil.
La art. 12 C.fisc., dupa lit. t) se introduce o noua litera, lit. u), care include in randul veniturilor
obtinute in
Romania si veniturile realizate din transferul masei patrimoniale de la fiduciar la beneficiarul
nerezident in
cadrul operatiunii de fiducie.
OG 30/2011 a modificat si reglementarea contractului de fiducie. Astfel, in cazul contractelor de
fiducie,
incheiate conform dispozitiilor Codului civil, in care constituitorul are si calitatea de beneficiar,
se aplica
urmatoarele reguli:
a) transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor catre fiduciar nu este transfer
impozabil in
intelesul prezentului titlu;
b) fiduciarul va conduce o evidenta contabila separata pentru masa patrimoniala fiduciara si va
transmite
trimestrial catre constituitor, pe baza de decont, veniturile si cheltuielile rezultate din
administrarea
patrimoniului conform contractului;
c) valoarea fiscala a activelor cuprinse in masa patrimoniala fiduciara, preluata de fiduciar, este
egala cu
valoarea fiscala pe care acestea au avut-o la constituitor;
d) amortizarea fiscala pentru orice activ amortizabil prevazut in masa patrimoniala fiduciara se
determina
in continuare in conformitate cu regulile prevazute la art. 24, care s-ar fi aplicat la persoana care
a
transferat activul, daca transferul nu ar fi avut loc.
In cazul contractelor de fiducie, incheiate conform dispozitiilor Codului civil, in care calitatea de
beneficiar
o are fiduciarul sau o terta persoana, cheltuielile inregistrate din transferul masei patrimoniale
fiduciare de
la constituitor catre fiduciar sunt considerate cheltuieli nedeductibile.
Regulile generale aplicabile veniturilor realizate din operatiunea de fiducie s-au modificat
Conform noii reglementari, transferul de la constituitor la fiduciar al masei patrimoniale
fiduciare nu
genereaza venituri impozabile, in intelesul prezentului titlu, la momentul transferului, pentru
partile
implicate, respectiv constituitor si fiduciar, in cazul in care partile respective sunt contribuabili
potrivit
titlului III.
Remuneratia fiduciarului contribuabil potrivit titlului III, notar public sau avocat, primita pentru
administrarea masei patrimoniale constituie, in intelesul prezentului titlu, venit din activitatea
adiacenta si
se supune impunerii cumulat cu veniturile din activitatea desfasurata de notar sau avocat, potrivit
prevederilor cap. II «Venituri din activitati independente».
Tratamentul fiscal al veniturilor realizate din administrarea masei patrimoniale de catre fiduciar,
altele
decat remuneratia fiduciarului, se stabileste in functie de natura venitului respectiv si se supune
impunerii
potrivit regulilor proprii fiecarei categorii de venituri. La determinarea venitului impozabil nu se
deduc
pierderile fiscale ale constituitorului, acestea reprezentand pierderi definitive. In cazul in care
constituitorul
este contribuabil potrivit titlului III, obligatiile fiscale ale acestuia in legatura cu masa
patrimoniala
administrata vor fi indeplinite de fiduciar.
Venitul realizat in bani si in natura de beneficiarul persoana fizica la transferul masei
patrimoniale de la
fiduciar se supune impunerii potrivit prevederilor cap. IX «Venituri din alte surse». Fac exceptie
veniturile
realizate de beneficiar din transferul masei patrimoniale in situatia in care acesta este
constituitorul, caz in
care veniturile respective sunt neimpozabile. Obligatia evaluarii veniturilor realizate, la pretul
stabilit prin
expertiza tehnica, la locul si la data primirii acestora, revine fiduciarului. Pierderile fiscale
inregistrate din
administrarea masei patrimoniale de catre fiduciar reprezinta pierderi definitive si nu se deduc la
determinarea venitului impozabil pentru beneficiar ulterior transferului masei patrimoniale de la
fiduciar la
beneficiarul persoana fizica.
OG 30/2011 mai dispune si ca venitul obtinut de la un fiduciar rezident de catre un beneficiar
nerezident
atunci cand acesta este constituitor nerezident, din transferul masei patrimoniale fiduciare in
cadrul
operatiunii de fiducie, reprezinta venit neimpozabil.
In cazul persoanelor fizice si juridice care incheie contracte de fiducie conform Codului civil,
impozitele si
taxele locale aferente masei patrimoniale fiduciare transferate in cadrul operatiunii de fiducie
sunt platite de
catre fiduciar la bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale unde sunt inregistrate
bunurile care
fac obiectul operatiunii de fiducie, cu respectarea prevederilor prezentului titlu, incepand cu data
de intai a
lunii urmatoare celei in care a fost incheiat contractul de fiducie.
Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului
profesional si
rezolvarea aplicatei(fluxul informational).

S-ar putea să vă placă și