Lecţia 1: Activitati în echipa

Acesta prima lectie din cursul Idei creative pentru copii se refera la unul din cele mai vechi si
valoroase elemente educative, povestirea. Ofera diferite exercitii practice pentru a ajuta
coordonatorul grupului sa foloseasca povestirea ca baza pentru o multitudine de activitati creative
în care toti copiii participa în egala masura si au ocazia sa-si dezvolte personalitatea în cadrul
grupului.
Scopul povestirilor de tipul pildelor nu este de a da explicatii logice in ceea ce priveste
comportamentul uman. În plus, nici nu exista o modalitate corecta de interpretare a lor. Mesajul
ascuns în subtext al acestui tip de povestiri ramâne în memorie sau chiar în subconstient mult
timp dupa ce au fost spuse. În multe cazuri, ascultatorul nu devine constient de semnificatia
povestii decât atunci când un eveniment din viata lui nu-l pune în paralel cu aceasta.
Când lucrati cu un grup, comentariile trebuie sa ramâna individuale - parerile cuiva sa nu fie
discutate de alte persoane. Toate reactiile personale sunt pretioase pentru persoana la care ele
apar.
O poveste spusa de la început pâna la sfârsit pe acelasi ton nu va implica emotional nici un
ascultator. Momentele cu intensitate mare trebuie sa alterneze cu cele mai putin intensive pentru
ca auditoriul sa-si poata trage rasuflarea. De exemplu, o povestire violenta pe tot parcursul ei
devine monotona si chiar plictisitoare daca nu exista o parte linistita.

Folositi informatiile din aceasta lectie pentru a dezvolta si pentru a

pune in relatie activitatile prezentate în celelalte lectii: Machiajul fetei,
Constructii din carton, Mastile, Costumele, Teatrul de papusi.

1.1. Crearea povestilor ca activitate de grup

Luati o coala mare de hârtie si desenati orizontal linii pentru fiecare copil,
apoi îndoiti-o de doua ori pentru a obtine trei coloane egale.
Îndoiti coala astfel încât sa ramâna vizibila doar o parte. Scrieti ca titlu
"Substantive" si cereti fiecarui copil, pe rând, sa spuna un substantiv.
Explicati-le ca acestea sunt cuvinte care denumesc obiecte, lucruri, fiinte ca:
floare, broasca, munte, casa, avion, pestera, baiat, înghetata, banana etc.
Îndoiti din nou coala fara ca substantivele sa se observe; puneti titlul
"Adjective". Cautati fiecare câte un adjectiv si faceti o alta lista. Explicati
copiilor mai mici ca un adjectiv este un cuvânt care descrie însusiri ale
obiectelor, cum ar fi: urias, purpuriu, întunecat, vesel, gustos, alunecos, inteligent etc.
Pe a treia coloana scrieti "Verbe". Mai ales copiilor mici, explicati-le ce sugereaza verbele si
cereti-le exemple.
Este foarte important ca fiecare copil sa participe si sa fie încurajat sa se gândesca la cele mai
fantastice si originale cuvinte. Pentru copiii foarte mici sau cu dificultati în învatare
coordonatorul poate oferi o lista scurta de cuvinte din care acestia sa aleaga.
Desfaceti coala si veti avea cele trei liste una lânga alta. Acum începe distractia. Nu vom mai
privi coloanele de cuvinte fara nici o legatura, ci sirurile orizontale care formeaza baza povestii
noastre. Din fiecare sir orizontal realizam o propozitie scurta. Cu cât mai bizare si mai incredibile
sunt propozitiile, cu atât mai amuzanta va fi povestea. De exemplu:

Floare uriaş aleargă

 FLOARE URIAS ALEARGA
O floare uriasa alerga.
BROASCA PURPURIU MANÂNCA
Broasca purpurie mânca...
CASA ÎNSPAIMÂNTATOR PRIVESTE
...fara sa stie ca este privita de catre Casa Înspaimântatoare...
MUNTE ÎNTUNECAT CAUTA
...de pe Muntele Întunecat.
Alaturati frazele si veti obtine schema unei povesti.
Dezvoltati-o punând întrebari de genul:
- Unde/de unde alerga FLOAREA URIASA?
- FLOAREA URIASA s-a întâlnit cu (a evitat-o, a placut-o pe) BROASCA PURPURIE?
- Ce/pe cine mânca BROASCA PURPURIE?
- Unde se afla CASA ÎNSPAIMÂNTATOARE? La ce priveste casa (ce cauta casa)?
- Ce trebuie sa se gaseasca pe MUNTELE ÎNTUNECAT?
Asigurati-va ca fiecare copil contribuie la alcatuirea povestii. Dupa ce se dezvolta primele
siruri, copiii nu vor mai avea nevoie de încurajare.
Povestea ar putea incepe în felul urmator:
A fost odata ca niciodata o FLOARE URIASA care statea
la soare când, deodata, din departare, se auzi un tipat
groaznic.
- Sper ca BROASCA PURPURIE nu a patit nimic..., spuse
FLOAREA URIASA care îsi lua radacinile si alerga cât
putu ea de repede spre prietena sa, BROASCA
PURPURIE. Alerga, alerga, alerga de-si dadu sufletul
pâna ajunse lânga prietena sa, care mânca mamaliga pe
malul baltii.
- Salut, FLOAREO!... spuse broasca.
- Nu ai auzit tipatul acela înfiorator? spuse FLOAREA
URIASA.
- Nu, eram prea ocupata, mâncam, a spus BROASCA
PURPURIE.
...Si habar n-aveau de CASA ÎNSPAIMÂNTATOARE care-i
privea de pe MUNTELE ÎNTUNECAT!...

1.2. Punerea în scena a unei povestiri

Filmele, piesele de teatru si spectacolele de televiziune va prezinta foarte detaliat si exact cum
arata eroul principal, lumea în care traieste, dusmanii nesuferiti pe care trebuie sa îi înfrunte etc.
Fiecare spectator vizioneaza aceleasi imagini, aude aceleasi voci, fara a fi nevoie sa îsi
foloseasca imaginatia proprie - el asista pasiv la evenimentele ce se deruleaza în fata lui.
În ceea ce priveste povestirile, unul dintre aspectele extraordinare este ca ascultatorul poate crea
o lume fantastica, populata de creaturi fantastice si de oameni, toate acestea fiind unice, asa
cum unic este si individul care le-a imaginat. Ascultatorul trebuie sa gândeasca activ, sa
inventeze, sa-si foloseasca imaginatia. Astfel încât, el ajunge sa fie adevaratul autor, regizor si
scenograf.
Din pacate, daca grupul dumneavoastra intentioneaza sa puna în scena o povestire, minunata
unicitate ce caracterizeaza fiecare persoana, cu imaginatia respectiva, poate deveni o problema:
fiecare va avea propria versiune pentru eroul principal, pentru raufacator, pentru printesa,
pentru castel, pentru padurea fermecata etc.
În continuare va oferim o modalitate prin care un grup poate sa determine personalitatea,
portretul, felul de a fi, dimensiunile si chiar mirosul fiecarui personaj si ale fiecarei scene din
povestire; este o modalitate prin care grupul poate "sa dea viata povestirii".
Scopul urmarit: Acela ca întreg grupul sa contribuie egal la crearea personajelor povestirii si a
ambientului în care se desfasoara aceasta.
1. Cititi povestirea copiilor
2. Alegeti un personaj sau un loc din aceasta povestire, de exemplu: Floarea cea uriasa sau
Muntele întunecat.
3. Puneti câte o întrebare, pe rând, fiecarui copil, prin care acesta trebuie sa aleaga între doua
trasaturi opuse.
Exemplul 1: Fiecarui personaj i se poate atribui o personalitate foarte detaliata, complexa.
Întrebarea Copilul Raspunsul
coordonatorului întrebat copilului
Tânara sau batrâna? Mihai Tânara
Baiat sau fata? Vlad Fata
Grasa sau slaba? Mirela Grasa
Curajoasa sau fricoasa? Ion Curajoasa
Puternica sau fragila? Carmen Puternica
FLOAREA CEA URIASA
ESTE: Urâta sau frumoasa? Daniel Urâta
Desteapta sau proasta? Ancuta Proasta
Calma sau irascibila? Bogdan Irascibila
Blânda sau cruda? Victoria Blânda
Îndemânatica sau
Dalia Neîndemânatica
neîndemânatica
Grupul a stabilit / identificat în Floarea cea uriasa urmatoarele caracteristici: fata tânara, grasa,
curajoasa, puternica, urâta, proasta, irascibila, blânda si neîndemânatica.
Exemplul 2: Orice lucru sau loc poate fi descris.
Copilul Raspunsul
Întrebarea coordonatorului
întrebat copilului
Are cascade sau nu? Mitica Are o cascada.
Este stâncos sau acoperit cu iarba? Dana Stâncos.
Are copaci sau este plesuv? Virgil Are copaci.
Piscul este acoperit de gheata sau este
Elena Vulcan fumegând.
MUNTELE un vulcan fumegând?
ÎNTUNECAT: Exista o sosea catre vârf sau nu? Sorin Exista o sosea.
Are animale si pasari sau nu? Evelina Da.
Animalele/pasarile sunt dragalase sau
Mariana Înspaimântatoare.
înspaimântatoare?
Are pesteri si tuneluri sau nu? Nicoleta Pesteri
 Copilul Raspunsul
Întrebarea coordonatorului
întrebat copilului
Înalt sau scund? Marius Scund.
Amenintator sau primitor? Maria Primitor.
Primejdios sau inofensiv? Alex Primejdios.
Se afla în apropiere sau la mare La mare
Florin
MUNTELE distanta? distanta.
ÎNTUNECAT ESTE:
Accesibil ascensiunii sau
Cristi Inaccesibil.
inaccesibil?
Piscul se pierde în nori sau într-
Nadia În nori
un cer senin?
În nori negri sau albi? Laura Negri.
Grupul a stabilit ca Muntele întunecat este un loc periculos, dar atragator. Este situat undeva
departe, este solitar, acoperit de nori negri, iar piscul sau vulcanic fumega. Copacii sunt
presarati printre stânci si o cascada se napusteste asupra pantelor abrupte, inaccesibile.
Singura cale de a urca acest munte scund este o sosea ce trece peste un pod înalt, de piatra.
Exista si pesteri si pasari si animale înspaimântatoare.
Exemplul 3: Pot fi stabilite, de asemenea, ambianta, intervalul de timp si chiar conditiile
atmosferice.
Copilul Raspunsul
Întrebarea coordonatorului
întrebat copilului
În trecut sau în viitor? Marian În trecut.
În antichitate sau mai aproape de
POVESTIREA ARE Nicolae În antichitate.
zilele noastre?
LOC:
Într-o lume reala sau fantastica? Octavian Într-o lume reala.
În România sau în strainatate? Cristina În strainatate.
Întrebarea coordonatorului Copilul întrebat Raspunsul copilului
Este zi sau noapte? Ioana Zi.
Este dimineata sau seara? Catalina Dimineata.
Ploua sau este uscat? Dorina Nu ploua.
CADRUL:
Este iarna sau vara? Viorel Vara.
Bate vântul sau nu? Luiza Bate vântul.
Este cald sau rece? Doru Este foarte f-r-r-r-ig.
1.3. Evitarea stereotipurilor
Când dam viata anumitor personaje este foarte usor sa folosim stereotipuri care limiteaza
mesajul povestii si care dauneaza chiar societatii ca întreg întrucât lucrurile învatate în copilarie
constituie baza principiilor si conceptelor dezvoltate pe parcursul vietii.
Iata câteva stereotipuri arhicunoscute: femeia este slaba de înger, pura, inocenta si are nevoie de
un barbat care sa o apere. Vrajitoarea cea rea este batrâna, urâta, îmbracata în negru si
nemaritata.
Tipul care arata bine este totdeauna eroul, barbatul cel sarac puternic si inteligent pentru ca, de
 fapt, era fiul unui nobil bogat (un taran nu ar putea avea vreodata asemenea calitati). Personajul
negativ este mereu un negru, un tigan, un strain sau, mai rau, un handicapat ori dereglat mental
etc...
Totusi, nu înseamna ca aceste genuri de personaje nu ar trebui sa apara într-o poveste. Sunt mii
de povesti frumoase care includ astfel de caractere si care formeaza baza multor traditii si valori
culturale; oricum, gradul de anticipare si superficialitate al personajelor tipice nu sugereaza asa
cum ar trebui viata adevarata si nu provoaca cititorul la meditatie, la a ghici, la a inventa sau
poate la a-si schimba parerile despre "raii si bunii".
Gânditi-va la cât de groaznic este pentru o fata care crede ca e prea
plinuta când fata cea grasa din poveste este totdeauna proasta,
invidioasa, lacoma si luata în râs de un print frumos care nu vrea sa o
sarute...

Metoda descrisa mai sus da nastere de obicei la trasaturi de caracter interesante, de exemplu o
persoana care este urâta si buna la suflet, proasta si curajoasa sau un loc care este în acelasi timp
ademenitor si periculos; totusi este posibil sa cadeti în capacana copiilor de a impune trasaturi
arhicunoscute unui personaj. De exemplu, unii copii îl vor vedea întotdeauna pe print frumos, pe
monstru urât etc...
Acest lucru poate fi evitat punând întrebari grupului înainte de a le dezvalui personajele.

Scrieti numele personajelor pe foi separate, apoi îndoiti-le si puneti-le într-o

mapa. Apoi ...
Puneti membrilor grupului un numar de întrebari despre personajul nr.1. Pe
urma o lista asemanatoare de întrebari despre personajul nr.2, nr.3 si asa mai
departe.
Personajul nr. 1 este:
• Curajos sau las?
• Tânar sau batrân?
• Urât sau frumos?
• Destept sau prost?
• Îi place baletul sau fotbalul?
• Miroase a trandafiri sau a balegar?
• Simplu sau sofisticat?
• Razboinic sau pasnic?
• etc.
Dupa ce raspunsurile la toate întrebarile au fost notate, faceti o mica tombola în care copiii sa
extraga o foaie care sa dezvaluie ca personajul numarul 1 este... printul!

Veti obtine, deseori, povesti amuzante întrucât copiii s-ar putea sa aiba de-a face cu personaje ca
un print las, prost, dansator de balet care trebuie sa salveze o printesa razboinica, urâta, batrâna
din ghearele unui dragon inteligent, sofisticat caruia îi place fotbalul si care miroase a trandafiri.
Daca lucrati cu un grup mai mare de copii exista riscul ca unii dintre ei sa se plictiseasca pâna le
vine rândul. Pentru a evita acest lucru, coordonatorul trebuie sa nu dea prea mult timp de gândire
copiilor. Ei trebuie sa reia povestea de la început, sa descrie personajele si locurile unde are loc
actiunea.
O idee buna ar fi sa nu va gânditi prea mult pe parcursul unei singure sesiuni. De exemplu,
descrieti o singura scena si doar câteva, 2-3 personaje odata, apoi folositi informatia ca baza
pentru activitati creative, atât la nivel individual, cât si la nivel de grup, cum ar fi:
• desenarea scenelor si personajelor;
• cautarea si colectionarea de materiale pentru realizarea de colaje;
• croirea si chiar confectionarea costumelor personajelor;
• realizarea unei harti a locului de desfasurare a actiunii;
• realizarea de papusi si masti;
• realizarea de modele din lut, plastilina, hârtie etc;
• descrieri imaginative a scenelor sau personajelor;
• interpretarea personajelor complexe, de exemplu, cum poate demonstra floarea gigantica
unui auditoriu ca este atât urâta, grasa si neîndemânateca, cât si curajoasa si buna la
suflet.
Daca povestea se desfasoara în trecut, copiii mai mari pot sa mearga la biblioteca sa descopere
cum traiau oamenii în acea perioada, cel fel de haine purtau cu adevarat etc. Daca actiunea este
dusa în viitor, ei pot afla versiuni din nuvelele stiintifico-fantastice, filme, benzi desenate etc. sau
sa vada ce progrese tehnice s-au facut în ultima vreme.
Lecţia 2: Machiajul
Oamenii au considerat tot timpul machiajul mai mult o gluma care nu merita sa fie luata în serios
si nu i-au acordat prea multa atentie. Nu-i luati în seama! De-a lungul istoriei, machiajul a jucat
un rol important în dezvoltarea culturilor si civilizatiilor. Machiajul a fost folosit de catre religii
în rituri, este necesar la festivaluri, în timp de pace si razboi. Nu e de mirare ca multor copii le
plac jocurile ce au ca tema pictatul fetei.
În continuare, va prezentam un ghid pentru organizatorii de jocuri cu tot ceea ce trebuie stiut
despre pictatul pe fata.
2.1. Cu ce ne machiem
Pentru început sa vedem ce fel de ustensile
pentru machiaj puteti folosi. Toate cele
prezentate mai jos ar trebui sa fie
inofensive pentru o piele normala si se pot
dizolva usor cu apa si sapun.
a. creioanele pentru machiaj
Arata exact ca niste creioane de ceara.
Avantaje:
- sunt foarte usor de folosit. Pur si simplu
desenati pe fata. Chiar si copiii de sub cinci
ani pot sa-si deseneze unul altuia fetele;
- sunt non-toxice si nu produc nici un fel de probleme de sanatate (chiar daca sunt mâncate din
întâmplare).
Dezavantaje:
- se procura mai greu.
Pe ambalajul produsului, urmariti neaparat specificatia "non-toxic".
b. machiajul clasic
Puteti folosi rujuri obisnuite, creioane dermatografe si farduri pentru ochi. Tot ceea ce ramâne de
la parinti sau de la firmele de cosmetice reprezinta materiale excelente pentru machiaj.
Înainte de a folosi creioanele dermatografe, masati fata cu o crema de fata (lapte DOINA).
Avantaje:
- puteti colecta multe pe gratis;
- copiii recunosc toate acestea ca parte a "lumii adulte" si le pot folosi jucând rolul celor mari.
Dezavantaje:
- exista acea abtinere de la acest fel de activitati a celor de sex opus, care nu se regasesc în
actiunile propuse. Mai precis, baietii nu vor dori sa se machieze iar fetele vor lua aceasta actiune
prea în serios;
- veti primi un sortiment limitat de culori care nu va permite extinderea actiunii.
c. colorant alimentar si lotiuni pentru nou-nascuti
Este o metoda simpla, eficace si încercata de multe proiecte cu succes.
Reteta: Într-un recipient de plastic amestecam cantitati egale de lotiune si colorant. Daca se
îngroasa prea tare adaugati putina apa. Se aplica usor cu o pensula sau cu un burete. Se pastreaza
usor de la o zi la alta. Nuantele sunt nelimitate si puternice, dar se pot usca pe piele si pot da un
pic de mâncarime. Totusi, nu asta reprezinta marea problema...
d. amestecul de faina de grâu
Este o metoda veche pe care toti o pot realiza singuri.
Reteta: -aveti nevoie de: apa, faina de grâu, colorant alimentar si sampon pentru copii (ajuta la
dizolvarea culorii).
Amestecati faina cu putina apa si puneti-o pe foc pâna se îngroasa. Adaugati sampon pâna se
dizolva. Aveti grija sa nu se faca nici un cocolos! Lasati sa se raceasca, apoi împartiti compozitia
în recipiente mici si adaugati colorant pentru a obtine culorile dorite.
Aplicarea:
- cu un burete mic, fin, muiat în vopsea pentru a acoperi întreaga fata sau o portiune mai mare;
- cu o pensula subtire pentru detalii si portiuni mici.
2.2. Idei pentru machiaj
Scopul unui proiect de joc este sa stimulati imaginatia copilului si sa-l lasati sa-si dezvolte
propriile idei. Ultimul lucru de care ar fi nevoie este o carte cu sugestii pentru pictatul fetei.
Totusi iata câteva idei, foarte des întâlnite:
Clovni:
Fetele de clovni au o întreaga istorie. Ideile
de baza sunt nasul rosu, gura mare, rosie,
sprâncenele puternic arcuite. Unii clovni au
si fata alba.
Vrajitoare:
O fata verde este foarte impresionanta, dar o vrajitoare poate avea orice
culoare. Pentru o vrajitoare rea, aplicati cenusiu în jurul ochilor, linii si
riduri pe frunte si în jurul ochilor.

Animale:
Pisici, lei, soareci, tigri se obtin repede desenând un nas botic si mustati, dar cu
fond diferit colorat si urechi.

Vampiri si oameni rai:

Trebuie sa realizati o fata palida, livida, folosind alb-albastriu
sau violet. În jurul ochilor si sub pometii obrajilor, folositi
culori întunecate. La un vampir este nevoie de sprâncene
ascutite si colti. Oamenii rai au cicatrici, mustati si barbi
ciudate, un dinte înnegrit si eventual un petic peste un ochi (ca
piratii).
 Super-eroii:
Uitati-va la câteva reviste cu benzi desenate. Omul-paianjen este foarte
complicat, în timp ce incredibilul Hulk este peste tot numai verde. Majoritatea
eroilor de benzi-desenate sunt arhi-cunoscuti, asa ca de ce nu inventati unul?

Extraterestrii si monstrii:
Aici nu exista limite. Cine stie ce fiinte mai exista? O idee buna ar fi
sa aplicati auriu si argintiu pentru roboti.

Traditii culturale:
Multe popoare din lume (indienii americani, africanii) îsi deseneaza
fetele. Va puteti inspira de la acestia, dar evitati stereotipurile
vechi, precum "indienii si cowboii".

Adevarata arta faciala:

În sfârsit, haideti sa uitam de toate aceste modele si sa facem
ceva special. Poate fi ceva simbolic sau pur si simplu o adevarata
opera de arta.

2.3. Sugestii
Lasati copiii sa-si picteze propriile fete sau sa picteze fetele unul altuia, dar îi puteti ajuta atunci
când se gândesc la efectele pe care vor sa le creeze.
Încercati sa nu vopsiti parul si ochii. Când lucrati cu copiii mai mari atunci va puteti apropia mai
mult de ochi si gura. În ceea ce-i priveste pe cei mai mici, lasati un loc liber în jurul gurii si al
ochilor.
Sa aveti tot timpul câteva oglinzi în jur.
Sa aveti apa calduta si materiale cu care sa corectati greselile si sa
curatati pensulele.
Puteti sa pictati mâinile, gâtul, orice parte a corpului, dar gânditi-va
ca veti avea mai mult de spalat.
În cazul în care realizati o masca de monstru, aplicati pe fata bucatele
de plastilina pentru a obtine efecte cât mai realiste.
Pentru demachiat, folositi apa calduta cu sapun, eventual o crema
hidratanta (lapte DOINA).
2.4. Tenul sensibil
Tenul sensibil este totdeauna o problema când lucrati cu copiii. Toate mastile descrise în aceste
pagini au fost experimentate, iar substantele folosite nu vor irita sau nu vor produce alte probleme
unui ten normal.
Oricum, totdeauna va exista o minoritate care este alergica la anumite ingrediente. Bineînteles ca
nu trebuie pictati, dar exista doua variante: ei pot sa nu stie ca sunt sensibili la acele ingrediente
sau pot sti, dar nu vor spune pentru ca nu vor sa lipseasca de la activitate. Tot ceea ce puteti face
este sa luati masuri de precautie:
• întrebati copiii daca sunt sau nu alergici. Daca ei nu stiu, atunci întrebati parintii;
• folositi o vopsea inofensiva;
 • nu pictati pe cei care au o eczema sau rani pe fata;
• luati apa lânga dumneavoastra pentru a putea înlatura vopseaua repede în caz ca copilul
reactioneaza într-un mod neasteptat;
evitati nemultumirile pastrând totdeauna ceva pentru cei carora nu le place sa li se murdareasca
fata.