FIZICA

Ramura a stiintei care studiaza materia: structura si interactiunile diferitelor forme

ale materiei.
Obiectul de studiu se intinde de la microcosmos la macrocosmos
Metoda fizicii
-modelizarea: model simplificat al realitatii;
-proprietatile masurabile ale unui corp sau fenomen se numesc marimi fizice
-fizica incearca sa gaseasca relatii intre marimile fizice: legi, principii, teoreme
Metoda fizicii a devenit prototipul in toate ramurile stiintei

Determinism: relatie cauza efect

Pozitivism: cunoasterea pozitiva se bazeaza pe fenomene naturale, pe proprietatile
naturale ale materiei
Empiricism: se bazeaza pe experimente
Materialism: materia este fundamentul Universului
Naturalism: Universul este guvernat de legi si forte naturale

Marimi fundamentale si unitatile lor

-spatiul
-timpul
-masa
-temperature absoluta
-intensitatea curentului electric
-intensitatea luminoasa

Marimi fizice scalare si vectoriale

Marimi scalare: caracterizate de valoarea numerica si unitatea de masura: masa,

densitate, volum
Marimi vectoriale: pentru a fi caracterizate este nevoie suplimentar de directive,
sens, punct de aplicatie : viteza, forta, acceleratie
Notare
 a ;⃗
 a- modulul vectorului
Reprezentare: segment de dreapta orientat

Operatii cu vectori
Suma vectoriala/diferenta
a +b
⃗ =c
⃗ ⃗
c^2=a^2+b^2+2abcosα

Cazuri particulare daca a=0 c=a+b; daca a=p c=Ia-bI

Inmultirea cu un scalar
b =λa
⃗ ⃗

Produs scalar
a ⃗⋅b =a
⃗ ⋅b⋅cosα; daca a=p/2 produsul scalar este nul

Produs vectorial
c =a
⃗ ×b
⃗ ⃗

c=a⋅b⋅sinα
Vectorul c este perpendicular pe planul format de vectorii a si b
Sensul: regula burghiului drept
Sistem de referinta, coordonate
r =x
⃗ +y ⃗ +z
⃗ ⃗
i =x
⃗ /x;j
⃗ =y
⃗ /y;k
⃗ =z
⃗ /z
⃗
r =xi
⃗ +yj⃗ +zk
⃗ ⃗
Cinematica
Scop:obtinerea legilor miscarii
r=r(t) adica 1 ec vectoriala = 3 ec. Scalare x=x(t); y=y(t); z=z(t)
In cinematica nu studiem cauza miscarii
Dr=r’-r vector deplasare

deplasarea nu coincide cu spatiul

spatiu-distanta parcursa pe traiectorie

Viteza
Viteza medie
(v_m) =Δr
⃗ /Δt
⃗

Viteza instantanee

v =lim
⃗ ┬Δt→0Δr /Δt
⃗
v =⃗ ⅆr ⃗/ⅆt

Viteza instantanee este tangenta la traiectorie

Ecuatiile de miscare
v=dr/dt
dr=vdt
∫_r_0^r▒dr=∫_t_0^t▒vdt
r−r_0=∫_t_0^t▒vdt
r=r_0+∫_t_0^t▒vdt

Acceleratia
Dv=v’-v;
Dv= Dvn+ Dvt variatia normala (modificarea directiei )si tangentiala (modulului)
vitezei

Acceleratia medie
a _m=Δv
⃗ /Δt
⃗

Acceleratie instantanee
a =lim
⃗ ┬Δt→0Δv /Δt=
⃗ ⅆv /⃗ ⅆt

a =a
⃗ _t+a
⃗ _n
⃗
Ecuatia vitezei
dv=adt
∫_v_0^v▒dv=∫_t_0^t▒adt
v−v_0=∫_t_0^t▒adt
v=v_0+∫_t_0^t▒adt
Solutia cinematicii

r=r_0+∫_t_0^t▒vdt

v=v_0+∫_t_0^t▒adt
Pentru rezolvarea ecuatiilor de miscare sunt necesare 3 elemente:
-pozitia initiala
-viteza initiala
-dependenta acceleratiei de timp (din dinamica)
Miscarea rectilinie uniforma
a=0
v=v0 constanta in directie si modul
x=xo+ v0(t-t0) in intervale de timp egale mobilul parcurge spatii egale

Miscarea rectilinie uniform variata

a=constanta
Fie t0=0
v = v0+ at
x=x_0+∫_0^t▒vdt=x_0+∫_0^t▒(v_0+at)dt=x_0+v_0t+at^2/2
Din ec. vitezei
t=v−v_0/a
x−x_0=v_0v−v_0/a+a(v−v_0)^2 /2a^2
v^2=v_0^2+2a∆x
Ecuatia lui Galilei
 Miscarea circulara
Traiectoria este un cerc

Definitii:
Viteza unghiulara=
Unghiul maturat de vectorul de pozitie in unitatea de timp
ω=∆α/dt (rad/s)
T-perioada timpul in care se realizeaza o rotatie completa
f=1/T (Hz=s-1) numarul de rotatii complete in unitatea de timp

sin(Δα/2)=Δr/2r
Δr=2rsinΔα/2

v=lim┬∆t→0∆r/∆t=lim┬∆t→02rsinΔα/2/∆t=lim┬∆t→02rsinω∆t/2/∆t=rω
Relatia viteza viteza unghiulara
v ⃗=ω ×r
⃗ ⃗

Acceleratia

a=dv/dt=d(ω×r)/dt=dω/dt×r+ω×dr/dt=ε×r+ω×v

ε=dω/dt acceleratie unghiulara

a_t=ε×r
a_n=a_cp=ω×v=ω^2r=v^2/r
Exemple
Aruncarea pe verticala
a=-g
v=vo-gt
y=y0+v0t-gt2/2

daca v=0
0=v0-gtu
tu=v0/g
ymax=vo2/2g
Daca y=0 0=vot-gt2/2; t(v0-gt/2)=0 t1=0; t2=2vo/g; vp=-v0