Anatomie-Fiziologie

Curs nr.2
ȚESUTURI

Ţesutul reprezintă un ansamblu de celule care

îndeplinesc o funcţie sau mai multe funcţii

Ştiinţa care se ocupă cu studiul ţesuturilor =

HISTOLOGIE

Sunt cunoscute 4 tipuri de țesuturi:

epitelial
conjunctiv
muscular
Nervos
ŢESUTUL EPITELIAL

Este reprezentat de:

Structuri care acoperă organismul la exterior – epiderma
Structuri care că ptuşesc organe cavitare sau conducte ale
unor organe
Parenchimul glandelor secretoare
Structuri specializate în recepţionarea de stimuli din
mediul extern
Caracteristici
Are o cantitate redusă de substanţă intercelulară
Celulele sunt strâ ns unite între ele
Nu este vascularizat, dar îl hră neşte ţesutul conjunctiv de
care este separat prin membrana bazală
Inervaţia este bogată

ŢESUTUL EPITELIAL
 Exemple:
epiderma,
endoteliu vascular,
epiteliu digestiv,
epiteliu respirator,
parenchimul glandelor,
epitelii senzoriale (gustativ, olfactiv, auditiv,
vizual)ŢESUTUL CONJUNCTIV
 Ţesutul care face legă tura dintre diferitele ţesuturi
 şi pă rţi componente ale organelor
 Asigură rezistenţa aparatului locomotor
 Asigură nutriţia altor ţesuturi
 Asigură apă rarea organismului contra infecţiilor
 Contribuie la regenerarea elementelor figurate ale
 sâ ngelui
 Asigură depozitarea substanţelor în organism

ŢESUTUL CONJUNCTIV
CARACTERISTICI
 este format din celule, din fibre şi substanţă
fundamentală
 bine vascularizat
 bine inervat
 nu comunică cu exteriorul
 comunică cu ţesutul epitelial, prin membrana bazală
ŢESUTUL CONJUNCTIV

Clasificarea după consistență în:

 țesut conjunctiv moale (propriu-zis)-substanță

fundamentală semilichidă
 țesutul conjunctiv lax (între piele și mușchi, sub epitelii)
 țesutul reticulat (mă duvă hematogenă , splină , ganglioni
limfatici,
 între celulele ficatului)
 țesut adipos (în jurul organelor, în hipoderm)
 țesut fibros sau dens (tendoane, fascii, capsula unor
organe)
 țesut elastic (media arterelor mari și a venelor, corzi
vocale)
 țesut conjunctiv semidur-substanță fundamentală
semidură
 (țesut cartilaginos)
 țesut conjunctiv dur-substanță fundamentală dură (țesut
 osos)
ŢESUTUL CONJUNCTIV
 Clasificarea după rol în:

rol de hră nire (trofic) = adipos, sanguin, conjunctiv lax

rol mecanic (rezistenţă ) = osos, cartilaginos

rol de depozit = adipos, osos, conjunctiv lax

rol de apă rare = sanguin, reticulatȚesutul osos

Țesutul osos este format din:
 celule
 fibre de colagen
 substanță fundamentală (matrice extracelulară )
densă , mineralizată .

Celulele prezente sunt reprezentate de osteoblaste
care au rol în sinteza osoasă și care la maturitate
devin osteocite și osteoclaste sau celule care
participă la resorbția și remodelarea osoasă . Remodelarea
osoasă
Atunci câ nd echilibrul între formarea oasoasă și
resorbția osoasă se rupe se poate ajunge la
demineralizare osoasă și apariția osteoporozei.ŢESUTUL
MUSCULAR

Celula musculară = fibră musculară

Membrana -> sarcolemă

Citoplasmă -> sarcoplasmă

Mitocondrie -> sarcozom

Reticul endoplasmatic - > reticul sarcoplasmatic

Miofibrile -> miofilamente de actină şi miozină

Incluziuni celulare
 Lipide: glicogen (sursă de energie)
 Mioglobină : proteină specifică muşchilor

Unul sau mai mulţi nuclei

Caracteristici
 Bine vascularizat
 Bine inervat

Clasificare : striat, neted, cardiacŢESUTUL MUSCULAR
STRIAT

Răspândire:
 Muşchii scheletici
 Sfinctere externe (anus, vezica urinară )
 Muşchii de la nivelul faringelui, esofag, limba

Caracteristici:
 Au o contracţie voluntară
 Sunt inervaţi de sistemul nervos somaticŢESUTUL
MUSCULAR STRIAT

Structură

Unitatea funcțională de bază a mușchiului striat
poartă
numele de sarcomer. Observat la microscop,
pentru
sarcomer au fost puse în evidență :

două linii sau membrane Z

două discuri clare reprezentate de miofilamente de actină

un disc întunecat reprezentat de miofilamente de miozină
și capetele miofilamentelor de actină , nefixate pe
membrana Z

zona H, la mijlocul discului întunecat, reprezentată doar de
miofilamente de miozină

linia M, reprezentată de filamente proteice care fixează
miofilamentele de miozină .ŢESUTUL MUSCULAR
STRIAT

STRUCTURĂ

Proteine contractile

Miozină:
 Miofilament gros
 Este formată din 2 subunită ţi

Cap : 2 situsuri: primul se ataşează de actină , iar al doilea are
activitate ATP-azică = asigură energie

Coadă

Actină
 Miofilament subţire
 Este de 2 tipuri

Globulară – polimerizează

Fibrilară – este formată din 2 lanţuri care se înfă şoară una în
jurul
celuilaltŢESUTUL MUSCULAR STRIAT
 Proteine reglatoare
 Troponina: este formată din 3 subunită ţi
 Se leagă Ca+2
 Se leagă tropomiozina
 Se leagă actina
 Tropomiozina
 Structură fibrilară
 Rol: blocarea situsurilor active de pe actină =>
blocarea, în repaus, a contactului actină -miozină ŢESUTUL
MUSCULAR STRIAT

CONTRACŢIE

Influx nervos -> motoneuron -> se eliberează
acetilcolină -> receptori nicotinici (placa motorie)

Potenţial de acţiune -> tubii T -> Reticulul
sarcoplasmatic (Ca+2) -> eliberarea Ca+2

Ca+2 -> se fixează pe troponină -> desprinderea
tropomiozinei de pe actină

Actina poate fi acţionată de miozină -> contracţie

Muşchiul striat se contractă doar pe baza Ca+2
intracelular

Medicamente care relaxează mușchiul striat:
 Miorelaxante periferice-Curarizante
 Miorelaxante centraleŢESUTUL MUSCULAR STRIAT

Ră spunsul mecanic al fibrei musculare la o
stimulare unică se numește secusă musculară

Secusele repetate dau naștere la contracție
tetanică

Secusa are mai multe etape:
 latență
 contracție
 relaxareŢESUTUL MUSCULAR STRIAT

Energia necesară contracției:

Pentru o contracție normală (tonus muscular): ATP
din mitocondrii, care trebuie regenerat, o sursă de
ATP fiind creatinfosfatul

Dacă mușchiul este solicitat și scade nivelul de ATP
și creatinfosfat, glucoza este folosită ca sursă de
energie (ea este stocată ca glicogen în mușchi)

În cazul unui efort prelungit și violent, glucoza este
transformată în acid lactic cu eliberare de energie