Stănică Nicolae

INSTALATIA DE PORNIRE

Generalitati

Pornirea motoarelor navale se face prin doua metode:

- pornirea electrica, cu demaror electric;
- pornirea pneumatica, aplicata la motoarele navale principale lente si semirapide, se
realizeaza :
o cu demaror pneumatic, care transforma energia potentiala a aerului in
cuplu transmis
arborelui cotit;
o direct, prin introducerea aerului si destinderea acestuia in cilindri
motorului.
La motoarele semirapide si rapide se prevad ambele sisteme de pornire, pornirea cu energie
electrica este folosita in mod current iar pornirea cu aer comprimat fiind utilizata ca pornire de
rezerva.
Pornirea unui motor cu ardere interna se realizeaza prin aplicarea unui cuplu exterior la
arboreal cotit, astfel ca turatia acestuia sa ajunga la o asemenea marime la care sa se asigure
formarea amestecului dintre aer si combustibil, aprinderea si arderea acestuia.

Pornirea cu aer comprimat.

Se folosesc doua tipuri de instalatii:

- introducerea aerului coprimat direct in cilindri motorului prin supapele de pornire
(lansare) comandate pneumatic de catre distribuitorul de aer(fig. 1.a.);
- intrucerea aerului comprimat in cilindri motorului prin supape automate, care se deschid
la momentul determinat de catre distribuitorul de aer (prin care trece de aceasta data
aerul de pornire) (fig. 1.b).
-
Fig.1. Schemele instalatiilor de
pornire cu aer comprimat.

1
mort exterior PME, determinand rotirea arborelui cotit de la turatia n=0 la turatia n= n m i n , valoare
la care se trece la alimentarea pe combustibil a motorului. In fig. 2 se prezinta ciclurile 1, 2, 3 si 4
realizate cu aer comprimat, air ciclul 5 este realizat in urma procesului de ardere a combustibilului in
cilindrul motorului.
Ca un dezevantaj major al acestor metode de pornire este cel al efectului de racire a cilindrilor,
care insoteste pornirea, datorita destinderii aerului comprimat.. De aceea, in cazul instalatiilor de
propulsie navale care lucreaza la temperature exterioare foarte joase, se vor lua masuri pentru
incalzirea prealabila a cilindrilor inainte de pornirea motorului.

Fig. 2. Ciclurile de pornire cu aer ale unui motor cu aprinedere prin

comprimare.

Calculul volumului si numarului buteliilor de aer comprimat.

Rezerva de aer comprimat din toate buteliile de aer, destinata pornirii si inversarii motoarelor
principale (la instalatiile de propulsie cu motoare principale revrsibile), trebuie sa se asigure ce putin
12 porniri efectuate alternativ pentru mersul inainte si inapoi la fiecare motor principal pregatit
pentru functionare, dar din starea rece si precum pentru functionarea sistemelor de comanda ale
motoarelor.
In cazul pornirii din starea calda a motoarelor, se vor asigura cel putin 18 porniri, fara incarcarea
suplimentara a buteliilor.
In cazul instalatiilor de propulsie cu elice cu pas reglabil si motor principal ireversibil, rezerva
totala de aer comprimat destinat pornirii motoarelor trebuie sa fie suficienta pentru asigurarea a cel
putin 6 porniri cu fiecare motor pregatit pentru functionare din starea rece, iar daca exista mai mult
de 2 motoare principale, cel putin 3 porniri pentru fiecare motor (in acelasi timp trebuie sa fie
asigurata si functionaarea sistemelor de comanda ale motoarelor).
In cazul motoarelor auxiliare, trebuie sa se prevada o butelie de aer cu o capacitate suficienta
pentru a realiza 6 porniri cu motorul cu puterea cea ma mare, pegatit pentru functionare. Daca exsta
numai osingura butelie de aer comprimat, atunci trebuie sa se prevada si posibilitatea pornirii de la o
butelie de aer comprimat sau de la un grup de butelii de aer al motoarelor principale.
Daca V o este volumul de aer necesar pentru o pornire a motorului (temperatura mediului
exterior este de 15 oC iar presiunea de 1 bar), consumul specific de aer pentru pornire va fi:

Vo
v
 6...9 ,
 i
undeV s
i-numarul de cilindrii ai motorului;

2
  
V s  D S, dm 3
2
4 -cilindreea unitara a
D, [dm]-diametrul (alezajul cilindrului);
motorului;
S, [dm]-cursa pistonului.
 i V  v, 3
Deci, V , iar volumul de aer al unei butelii va fi:
 
o s
dm
p o V o m 103 3

Vb ,
m ,
pi  p f

unde m-numarul de porniri realizate cu aerul din butelie;
p i  p f ,bar -diferenta dintre presiunea initialasi fnala a aerului din butelie;
p f , bar -presiunea aerului din butelie la care nu mai este posibila pornirea motorului;
p o ,bar -presiunea mediului inconjurator.

Presiunea initiala a aerului din butelie p i , in mod obisnuit se afla in limitele 25…30 bar, iar
p f
presiunea finala a aerului, la care motorul nu mai poate porni, (la motoarele
p
rapide f  25  bar  ). 10...15  bar 

Instalatia de aer comprimat

Fig.3. Schema principiala a instalatiei de

aer comprimat.
1c
o
m
p
r
e
s
o
r

d
e

d
e
b
i
t

r
e
d
u
s

(
3 i
n
t
 Debitul de aer al fiecarui compresor principal este dat de relatia:

Vb  pi  p f   m 3 
Qv 
 o ,
h
p  
unde
V b , [m3]-volumul total al bteliilor de aer ale motoarelor principale iar τ timpul de umplere a
buteliilor de aer (indicat de registrele de clasificatie sub care se proiecteaza instalatia de pornire).
Debitul total al copresoarelor principale trebuie sa fie suficient pentru umplerea buteliilor de
aer comprimat ale motoarelor principale in timp de o ora, incepand de la presiunea atmosferica pana
la presiunea necesara asigurarii numarului de porniri si de manevre necesare.
Compresoarele principale trebuie sa aiba debite aproximativ egale. Debitul compresoarelor
cu actionare independenta trebuie sa fie de cel putin 50% din debitul cerut pentru toate
compresoarele principale insa nu trebuie sa fie mai mic consumul de aer necesar sirenei.
Tubulaturile destinate pentru umplerea buteliilor de aer trebuie sa fie trase de la compresoare
direct la buteliile de aer si trebuie sa fie complet separate de tubulaturile de pornire.
Dupa fiecare compresor trebuie instalata pe tubulatura o valvula de retinere-inchidere. Pe
tubulatura care alimenteaza cu aer fiecare motor, inaintea valvulei lui de pornire, trebuie instalata o
valvula de retinere.Temperatura aerului care intra in buteliile de aer nu trebuie sa depasesca 90 oC, la
nevoie putand fi racit (se prevad racitoare corespunzatoare). Tubulaturile trebuie montate, pe cat
posibil, in linie dreapta, cu o mica panta de inclinare de scurgere a apei. Aceasta inclinare nu trebuie
sa fie inspre valvula pricipala de pornire a motorului. De aceea, se prevad dispozitive speciale pentru
evacuarea apei, daca acestea nu au fost montate chiar pe compresoare.

Pornirea cu demaror electric.

Este o metoda de punere in functiune a unui motor, cu ajutorul unui alt motr sau al unui
dispozitiv special capabil sa dezvolte un cuplu motor, care aplicat arborelui cotit il pune in miscare
pana ce se realizeaza turatia minima n m i n , la care se asigura pornirea efectiva a motorului naval.

Fig.4. Sectiune longitudinala printr-un

demaror electric.

Demarorul (fig.4) este acel motor electric, de curent continuu, folosit pentru pornirea unui motor
naval. Acest demaror este prevazut cu un dispozitiv special pentru angrenarea temporara (pe durata
pornirii) avand coroana dintata cuplata cu cea a volantului motorului naval. Durata de timp maxima
de functionare a demarorului nu trebuie sa fie mai mare de 10…12 s. Alimentarea demarorului se
face de la o baterie de acumulatori.

4
 Puterea necesra pentru pornire va fi:

izV s n min p fr.mec

P por  ,
 por 6
10 4
unde:kW 
i-numarul de cilindri ai motorului;
z-coeficientul de ritmicitate a motorului (coeficientul de realizare a ciclului): z=1 pentru
motoarele in doi timpi si z=0.5 pentru motoarele in patru timpi;
Vs-clindreea unitara (volumul corespunzator cursei pistonului);
 N 
Pfr.mec. ,  -presiunea medie a pierderilor mecanice prin frecare(fortele mai rezistente
m
pentru
pornire sunt fortele prin frecare ale segmentilor de piston de camasa cilindrului si in lagarele
motorului);2 
 por-randamentul dispozitivului de pornire.
Presiunea medie corespunzatoare pierderilor prin frecare poate fi determinate in functie de
viscozitatea uleiului de ungere:
- p f r . m e c   1 . 9 4  , [bar], in cazul motoarelor navale in patru timpi;
- p fr .mec  4 E  1.24 4  , [bar], in cazul motoarelor navale in doi timpi.
In relatiile de mai sus E este viscozitatea uleiului in grade Engler iar  este viscozitatea cinematica
a uleiului [Stokes]. Marimile E si  se admit in functie de temperature la care se afla motorul la
pornire (sunt date in literature de specialitate pentru tipurile principale de uleiuri utilizate la
motoarele navale sau in buletinele de analiza ale uleiurilor care insotesc la expeditie uleiurile).

Automatizarea pornirii motorului.

In cazul motoarelor auxiliare din componenta grupurilor Diesel-generatoare, independente sau de

avarie, si care sunt prevazute cu comanda de la distanta (din PCC-postul central de comanda, din
CM sau PCT-postul de comanda din timonerie), acestea sunt prevazute cu urmatoarele operatii
automatizate premergatoare pornirii:
- ungerea prealabila a motorului, prin punerea in functiune a pompei de preungere;
- decshiderea valvulei de aer pentru pornire si asezarea manetei de comanda in pozitia
“pornire”;
- decuplarea instalatiei de pornire, dupa inceperea functionarii motorului si mutarea
organului de comanda in pozitia “functionare”;
- decshiderea valvulei de introducere a apei in sistemul de racier si inchiderea acesteia la
oprire;
- semnalizarea urmatarelor situatii: “motorul functioneaza”, “motorul nu porneste”, “lipsa
presiune ulei”, “lipsa circulatie apa”.

In cazul motoarelor principale, acestea au pornirea partial sau integral automatizata (in ultimii
ani se construisc astfel de motoare).