Varianta I

Lupul şi motanul
de Alecu Donici

                        Un lup odată au intrat,

                        De frică, nu de voie bună,

                        Scăpând viaţa, la un sat.

                        El se gonea din urmă

                        De către vânători cu puşte înarmaţi

                        Şi câini întărâtaţi;

                        Iar un aşa alai să nu dea Dumnezeu

                        Nici la vrăjmaşul meu.

                        În deznădăjduire,

                        Sărmanul lup căta oriunde mântuire

                        Şi, întâlnind pe un motan,

                        Prieten de mai an,

                        Îi zice: „Frăţioare!

                        Tu nu ştii undeva aici a mea scăpare?”

                        – Ba ştiu – răspunse el – aleargă la Trifan,

                        Că este foarte blând şi milostiv ţăran.

                        – Oh! Nu pot, către dâns’ sunt tare vinovat,

                        Căci astă-iarnă lui viţica i-am mâncat.

 

                        – Apoi dă fuga la Arvinte,

                        El este un ţăran şi vrednic şi cuminte.

                        – Cu dânsul iarăşi sunt smintit,

                        Pentru c-adeseori lui oi am spârcuit.

                        – Aşadar ce să faci? La vornicul bătrân

                        Aleargă, că e bun şi primitor ice.

                        – Nici la acesta n-am obraz,

                        Lui an cu nişte miei i-am fost făcut necaz.

                        – Apoi dar, cumătre, nu-I bine.

                         ice nădejde ai aice pentru tine,

                        Când tu cu toţii eşti stricat

                        Şi numai singur vinovat:

                        Culege dar ce-ai semănat!

1. Selectează din fabulă o figură de stil, comentând-o în două enunțuri. (6 puncte)

2. Intitulează textul, argumentând opțiunea. (4 puncte)
3. Prezintă două argumente de încadrare a textului în formula estetică a unui curent literar. (6
puncte)
4. Plasează personajele textului în câte o tipologie umană, argumentând alegerea. (6 puncte)
5. Comentează, în 12-15 rânduri, mesajul moralei din fabulă, precizând:
- Tema literară ( 2 puncte)
- Mijloacele artistice care contribuie la realizarea acesteia (2 puncte)
- Opinia personală cu privire la mesajul fabulei (2 puncte)
- Actualitatea fabulelor (2 puncte)

10 punct: organizarea corectă a ideilor, demonstrarea aptidunilor de analiză, respectarea

normelor de ortografie, punctuație și limitelor de spațiu.

Total: 40 puncte
 Ex.1

Figura de stil ,,  Şi, întâlnind pe un motan, /Prieten de mai an,/Îi zice: „Frăţioare!” este o
personificare, deoarece Lupul și motanul nu ar putea comunica niciodată, întrucât acestea sunt
două animale ce nu au capabilitatea de a comunica.

Ex.2

Un alt titlu ce ar descrie opera “Motanul si Lupul” este “După

faptă și răsplată” deoarece în această fabulă este accentuata idea
ca “Culege dar ce-ai semănat!” asta ar însemna că primești ceia
ce faci . De asemenea în operă putem observa că pe parcursul
vieții sale lupul a făcut multe neplăceri oamenilor din sat, iar
când a avut nevoie de ajutor nimeni nu a dorit să-l ajute.
Ex.3

,,Lupul și Motanul ” de Alecu Donici se încadrează în curentul

literar Clasicismul. O trăsătură ar fi că personajele ,,lupul”
si ,,motanul” din această operă sunt creați asemenea unor eori
ideali, funcționând ca modele pentru societate, arătând ce e bine
și ce e rău. De asemenea opera are un puternic caracter
moralizator și educativ. O altă trăsătură este punerea accentului
pe rațiune, ca element definitoriu al omului, spre deosebire de
romantism, care pune accent pe sentimente.

Ex.4

După citirea fabulei ,,Lupul si motanul” scrisă de Alecu Donici

putem deduce tipologia umană a personajelor la care se referă
personajul narator, lupul fiind o persoană ce nu se înțelege cu
majoritatea persoanelor, un animal ce aduce doar belea. Acesta
aflînduse într-un conflict cu toți oamenii precum în versurile:
,, – Oh! Nu pot, către dâns’ sunt tare vinovat,
       Căci astă-iarnă lui viţica i-am mâncat.”.
Iar tipul uman la care se referă motanul este un simplu prieten ce
încearcă să-l sfătuiască pe lup în găsirea unui adăpost, fiind un
animal înțelept.

Ex.5
În opinia mea, opera literară “Lupul și motanul”, purtând semnătura lui Alecu
Donici, este o fabulă, în versuri sau în proză, cu un caracter alegoric, prin intermediul
căreia este prezentată o morală, cu ajutorul unor personaje, lupul și motanul.

Identificăm, în text, o povestire alegorică și o morala explicită: un lup reușește

să scape de vânători dintr-un sat și se întâlnește cu un motan. Îl întreabă pe acesta
dacă știe de un loc unde ar putea să meargă pentru găzduire. Deoarece Lupul este aflat
într-un conflict cu toți oamenii, motanul îl avertizează să nu mai facă această greșeală,
utilizând o morala puternică, ce susține ideea că, în momentul în care este certat cu
cineva, să nu-i ceri ajutor, ci să “culegi dar ce-ai semănat” . Lupul nu a acționat cum
trebuia, căci a supărat oamenii.

Morala acestei poezii este sa ne cerem scuze , indiferent ce pagube am produs ,

deoarece uneori obrăzniciile noastre se pot înmulți . Trebuie să ținem seama că
greșeala recunoscută este pe jumătate iertată și ca acea conduita a lupului nu este una
pe care ar trebui să o repetăm.