Contestație la executare

Încadrare juridică:
INSTANȚA,
Asupra acţiunii civile de faţă:

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. 1065/244/2015 contestatoarea D V, a chemat în
judecată intimaţii L C M, şi D T, formulând contestaţie la executare împotriva executării silite, a încheierii
de încuviinţare si a tuturor actelor de executare începute si/sau comunicate de BEJ Plumbu Sergiu
Sebastian in dosar executare silita nr. 466/2015, solicitând:

- să se constate nulitatea încheierii de încuviinţare a executării silite din dosar nr. 466/2015, a încheierii
de stabilire cheltuieli executare si a executării silite începute in dosar,

- să se dispună anularea tuturor actelor de executare săvârşite şi să se dispună încetarea executării silite
înseşi,

- suspendarea executării silite până la soluţionarea pe fond a contestaţiei,

- cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, contestatoarea a precizat că, potrivit art.713 alin. 5 Cod proc. civ., în cazul procedurii
predării silite a bunului imobil, contestaţia la executare poate fi introdusă şi de o terţă persoană, însă
numai dacă aceasta pretinde un drept de proprietate ori un alt drept real cu privire la bunul respectiv. Ea
pretinde că este titulara unui drept real de proprietate comună in forma devălmăşiei rezultată din
căsătorie. Conform art. 667 Cod civil, există proprietate în devălmăşie atunci când, prin efectul legii sau în
temeiul unui act juridic, dreptul de proprietate aparţine concomitent mai multor persoane fără ca vreuna
dintre acestea să fie titularul unei cote-părţi determinate din dreptul de proprietate asupra bunului sau
bunurilor comune.

Conform art. 668 Cod civil dacă devălmăşia s-a născut prin efectul legii, proprietatea în devălmăşie este
supusă dispoziţiilor acelei legi care se completează, în mod corespunzător, cu cele privind regimul
comunităţii legale din Codul civil.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nrXX/10.04.2010 si înregistrat sub nr. 842 la BNP
X, contract intabulat la Cartea Funciara, este proprietar devălmaş al terenului obiect al executării silite.
Titlurile executorii invocate in prezenta executare silita (sentinţa civilă nr. 218/20.03.2014 şi sentinţa civilă
nr. 256/25.02.2015) nu sunt pronunţate în contradictoriu cu contestatoarea. Ea a cumpărat împreuna cu
soţul ei imobilul teren in cauza cu acte autentice, s-au edificat construcţii pe el din banii ei şi ai altor
persoane.

Fără ştiinţa ei s-a promovat o cerere de revendicare a imobilului teren, dar cererea a fost dresata numai
împotriva soţului contestatoarei, nu şi împotriva acesteia. Titlurile care-l obligă pe soţul contestatoarei la
restituirea unei suprafeţe de teren nu sunt pronunţate si in contradictoriu cu ea, prin hotărâre judecătoreasca
in mod inadmisibil s-a transmis dreptul real devălmaş de la soţul contestatoarei către intimata, starea de
devălmăşie subzistând in prezent nelegal între contestatoare şi intimată, in condiţiile in care legea interzice apariţia
devălmăşiei judecătoreşti conf. art.667 Cod civil. Deşi este titulara unui drept real transcris, analiza si punerea in
discuţie a posesiei si folosinţei titlului nu s-au făcut si in contradictoriu cu ea, revendicarea se impunea a fi
formulata in contradictoriu cu ea. Se impunea citarea sa in acţiunea reala de revendicare, care-i este
opozabila.

De asemenea, contestatoarea a arătat că, potrivit dispoziţiilor art. 643 alin. 2 Cod civil, hotărârile
judecătoreşti pronunţate în folosul coproprietăţii profită tuturor coproprietarilor. Hotărârile judecătoreşti
potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile celorlalţi coproprietari. Dispoziţia este aplicabila per a
fortiori si devălmăşiei. Conform art. 897 CPC doar dacă partea care este obligată sa predea un imobil nu
îşi îndeplineşte această obligaţie în termen de 8 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a
executării, ea va fi îndepărtată prin executare silita, iar imobilul va fi predat celui îndreptăţit. In
conformitate cu art.898 CPC in vederea executării silite a obligaţiei prevăzute la art.897, executorul
judecătoresc se va deplasa la faţa locului, va soma doar pe debitorul obligat prin titlu să părăsească de
îndată imobilul. Contestatoarea nu este debitor al nici unei obligaţii in fata nimănui pentru că stăpâneşte
imobilul fără ca sa fie judecătoreşte obligată in fata cuiva.

Se tentează a se pune in executare silita doua titluri executorii împotriva unui codevălmaş neobligat.
Obligaţia de predare silita este inexistenta fata de contestatoare. Nu s-au respectat Ordinul nr. 2561/2012
din 30/07/2012 (publicat in M. Of. nr. 569/10.08.2012) ce modifica anexa la Ordinul ministrului justiţiei nr.
2.550/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale si maximale pentru serviciile prestate de executorii
judecătoreşti. Nu se cunosc elementele componente ale cheltuielilor de executare: onorariul executorului
judecătoresc, stabilit potrivit legii, cheltuielile efectuate cu ocazia procedurii de executare silită şi cu
efectuarea altor acte de executare silita. Nu se cunosc: cuantumul cheltuielilor de executare ce trebuie
suportat de debitor, procedura de stabilire a cheltuielilor de executare, executorul judecătoresc nu emite o
încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condiţiile legii. Cheltuielile de executare
se stabilesc pe bază de proces-verbal conf. art. 889 CPC si nu pe bază de încheiere.

Starea de drept:

În drept, contestatoarea a invocat disp. art. 711 şi urm. C.proc.civ. În dovedirea acţiunii, a solicitat proba
cu înscrisuri şi interogatoriul civil al intimatei (şedinţa din data de 23.07.2015, fila 182 dosar).

Intimata C L M a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea contestaţiei la executare, cu obligarea

contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată. A arătat că este proprietara unei suprafeţe de teren de 7,5
ha situate in extravilanul comunei Berezeni, dobândită in anul 2010. Datorita faptului ca 5 ha din acest
teren au fost ocupate de către D T, a promovat o acţiune in revendicare, acţiune care a făcut obiectul
dosarului 834/244/2013 al Judecătoriei Husi si care a fost admisă. Întrucât după finalizarea litigiului,
paratul nu a eliberat de buna voie suprafaţa, a procedat la executarea silita a titlului executoriu, împotriva
executării silite făcând contestaţie D V, care este soţia paratului din revendicare, D T. În contestaţie se
susţine faptul că, contestatoarea are, in calitate de soţie, un drept de coproprietate asupra bunului si prin
urmare executarea silita este nula întrucât nu a fost chemata in proces si hotărârea nu ii este opozabila.

Contestaţia trebuie respinsa din doua motive. In primul rând contestatoarea nu este titulara niciunui drept
asupra terenului intimatei, astfel încât să aibă îndreptăţire la anularea executării. In analiza spetei trebuie
plecat de la evidenta ca executarea silita, faza finală a procesului civil, se poarta intre părţile litigante sau,
in cazul in care titlul nu este hotărâre judecătoreasca, intre părţile din înscrisul care constituie titlu
executoriu, astfel in general calea de atac împotriva executării se formulează si judeca părţile de mai sus,
creditor si respectiv debitor al unei obligaţii. Cu titlu de excepţie, un terţ care pretinde un drept asupra
bunului executat are posibilitatea in temeiul art. 712 al. 5 C.p.c. sa formuleze contestaţie la executare,
admiterea contestaţiei fiind astfel condiţionata de dovada dreptului de proprietate sau a altui drept real.
Evident nu este vorba de un drept privit in general, ci de un drept vizând chiar bunul executat.

In acest caz contestaţia la executare va avea o natura juridica mixta, atât cate de atac împotriva
executării (din punct de vedere formal, timbraj, procedura) cat, mai ales, acţiune in constatare negatorie
prin care contestatorul pretinde ca instanţa sa constate dreptul sau asupra bunului si in consecinţa sa
anuleze executarea silita si astfel sa ii apere dreptul si bunul. Interpretarea textului este aşadar in sensul
ca admiterea contestaţiei se poate face doar daca dreptul terţului este pe deplin dovedit (in caz contrar
lipsind atât vătămarea cat si interesul de a ataca o executare silita care nu te priveşte) si doar pentru
motive legate de existenta dreptului real. Este si firesc sa fie aşa pentru ca daca admitem unui terţ sa
intervină in executare pe calea contestaţiei fără a fi nevoie sa uzeze de procedura de drept comun (art.
714 al. 5), legea ii permite aceasta doar pentru un motiv concret si pentru a înlătura o vătămare adusa
sieşi potenţial de nereparat.

În al doilea rând, contestatoarea nu a posedat niciodată terenul revendicat si prin urmare nu avea de ce
sa fie chemata ca parte in revendicare pentru ca intimata nu avea ce lua înapoi de la aceasta prin
mijlocirea forţei coercitive a statului. Deşi este coproprietar in contractul cu DT, drepturile sale sunt in cu
totul alta parte şi nu a stăpânit niciodată terenul intimatei astfel încât sa fie nevoie de hotărâre si împotriva
sa. Revendicarea este acţiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar, indiferent ca
D T, paratul din revendicare, este căsătorit sau nu, atâta vreme cat a posedat terenul singur, singur
trebuia chemat in judecat in revendicare. Un litigiu in revendicare nu este din punct de vedere ai cadrului
procesual un litigiu in nulitatea sau rezoluţiunea unui contract, astfel încât toţi titularii de drepturi sa
trebuiască sa fie chemaţi in judecata, fiind vorba de un litisconsortiu procesual pasiv, abia in acel caz intr-
adevăr hotărârea ar fi fără efecte in privinţa unui titular care nu a fost parte. Atunci când acţiunea este in
revendicare calitatea procesual pasiva este data de calitatea de posesor nelegitim al terenului si atât, mai
departe faza de executare este oglinda fazei litigioase, deci nu avem nici o neregula in executarea silita.

Starea de fapt:

Prin acţiunea civilă înregistrată la Judecătoria Huşi sub nr. 834/244/2013, reclamanta L CM l-a chemat în
judecată pe pârâtul D I. T, solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce o va pronunţa în cauză, să oblige
pârâtul să îi lase în deplină proprietate şi paşnică folosinţă suprafaţa de teren de 75.000 mp situată în
extravilanul com. Berezeni, jud. Vaslui, în punctul „La Gheorghiu”, precum şi modificarea Cărţii Funciare
nr. 70371 a com. Berezeni, în sensul corectării amplasamentului imobilului. La primul termen de judecată,
reclamanta îşi modifică acţiunea, precizând că pârâtul îi ocupă 5 ha teren.

Prin sentinţa civilă nr. 218 pron. la data de 20.03.2014 de Judecătoria Huşi, s-a admis în parte acţiunea
civilă intentată de reclamanta L C-M, iar pârâtul D I. T a fost obligat să lase reclamantei în deplină
proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 50.022 m.p. teren situat în extravilanul loc. Berezeni, com.
Berezeni, jud. Vaslui, punctul „La Gheorghiu”, Tarlaua 53, Parcela 1433, între punctele de contur 4-5-6-
7-8-11-12-13-14-15-16-17-18-4, conform schiţei anexă nr. 1 la raportul de expertiză, delimitat cu culoare
roşie (exp. Flechea Gabriel). S-a respins cererea privind modificarea Cărţii Funciare nr. 70371 a Comunei
Berezeni, jud. Vaslui. Pârâtul a fost obligat să achite reclamantei suma de 1.915,25 lei, reprezentând
cheltuieli de judecată.

Ambele părţi au formulat apel împotriva acestei sentinţe, iar prin decizia civilă nr. 256/A pron. la data de
25.02.2015, Tribunalul Vaslui a respins ca nefondat apelul formulat de D T şi a admis apelul formulat de L
C M împotriva aceleaşi sentinţe, care a fost schimbată în parte, în sensul că s-a admis capătul de cerere
formulat de reclamantă având ca obiect rectificarea Cărţii funciare nr.16417/15.11.2010, în sensul
înscrierii amplasamentului suprafeţei de 7,50 teren menţionată în Contractul de vânzare-cumpărare
autentificat sub 60/15.11.2010 la BNP A MI, ca fiind în punctul „La Gheorghiu", Tarlaua 53, Parcela 1433,
între vecinii: Nord - A V, Est - Izlaz comunal (Păşune Primărie), Sud - CC1435 A V (actualmente SC E
S.A. Berezeni), Vest - D.E.363, delimitat pe schiţa anexă nr.1 a raportului de expertiză tehnică judiciară
întocmit de expert Flechea Gabriel, punctele de contur: 2, ..., 22,. Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale
sentinţei apelate.

Prin încheierea nr. 1 din data de 11.05.2015, Biroul Executorului Judecătoresc P S S a admis cererea
formulată de creditoarea L C M împotriva debitorului D T şi s-a dispus încuviinţarea executării silite prin
poprire şi punere în posesie, conform cererii formulate.

Prin încheierea nr. 2 din data de 11.05.2015, Biroul Executorului Judecătoresc P Sergiu Sebastian a
stabilit cheltuielile de executare a celor două titluri, în cuantum de 5.107,14 lei, din care 1.860 lei onorariu
avocat, achitat cu chitanţa nr. 379 din 14.05.2015, 236, 84 lei onorariu executor judecătoresc aferent
sumelor de bani şi 3.010,30 lei onorariu executor judecătoresc aferent punerii în posesie, din care
creditoarea a achitat suma de 2000 lei cu chitanţa nr. 4167 din 14.05.2015.

La data de 15.05.2015 Biroul Executorului Judecătoresc P Se S emite somaţie către debitorul D T şi

dispune înfiinţarea popririi asupra tuturor sumelor de bani datorate acestuia până la concurenţa sumei de
7.022,39 lei, sumă compusă din 1.915,25 lei reprezentând cheltuieli de judecată la care debitorul a fost
obligat prin sentinţa civilă nr. 218 pron. la data de 20.03.2014 de Judecătoria Huşi, plus cheltuielile de
executare a celor două titluri, în cuantum de 5.107,14 lei.

În cauza de faţă, contestatoarea se legitimează din punct de vedere procesual activ, arătând că este
titulara unui drept de proprietate comună în devălmăşie asupra suprafeţei care face obiectul executării
silite, rezultată din căsătorie, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub
nr.730/10.04.2010 si înregistrat sub nr. 842 la BNP I M din Negreşti.

Potrivit dispoziţiilor art. 711 NCPC:

,,(1) Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui
act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De
asemenea, se poate face contestaţie la executare şi în cazul în care executorul judecătoresc refuză să
efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condiţiile legii.

(2) Dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută la art. 443, se poate face contestaţie şi în cazul în care
sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.

(3) De asemenea, după începerea executării silite, cei interesaţi sau vătămaţi pot cere, pe calea
contestaţiei la executare, şi anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării
silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condiţiilor legale”.

Legea recunoaşte dreptul la contestaţie în favoarea oricărei persoane interesate sau vătămate prin
executare, categorie în care se includ nu numai părţile din hotărârea judecătorească ce constituie titlul
executoriu, ci si terţii care invoca un drept de proprietate sau alt drept real asupra bunului – obiect al
executării silite, însă pe calea contestaţiei la executare se pot invoca numai neregularităţi ce vizează
executarea silită, ca fază finală a procesului civil, în cadrul acestei proceduri nu vor putea fi invocate
apărări de fond, de natură a repune în discuţie fondul pricinii, acestea trebuie formulate doar cu prilejul
soluţionării cauzei.

Soluția instanței:

Respinge contestaţia la executare formulată de contestatoarea D VE, , în contradictoriu cu intimatul-

contestator D I. T, şi intimata L CM, domiciliată în sat Satu Nou, comuna Berezeni, jud. Vaslui, formulată
împotriva executării silite in dosar executare silită nr. 466/2015 al BEJ P S S. Respinge contestaţie la
executare formulată de contestatorul D I. T în contradictoriu cu intimata L C M formulată împotriva
executării silite in dosar executare silită nr. 466/2015 al BEJ P S S. Respinge cererea de instituire a unui
drept de creanţă în favoarea contestatorilor. În baza art. 453 Cod pr. civilă, obligă contestatorii D V şi D I.
T, în solidar, să achite intimatei L C M 6.200 lei cheltuieli de judecată.

Așadar, consider că soluția instanței a fost una corectă potrivit articolului 453 Cod pr. Civilă, care va
obliga contestatorii DV si D I T să achite intimatei L C M 6.200 lei cheltuieli de judecată reprezentând
onorariul apărătorului ales. Motivele invocate în cererile formulate de cei doi contestatori sunt
neîntemeiate, nu există alte motive de nulitate ale actelor de executare, motiv pentru care va respinge
contestațiile formulate. Va fi respinsă și cererea de instituire a unui drept de retenție asupra bunului ce
constituie obiect al executării silite. Articolul 889 NCPC se referă la executarea bunurilor mobile și nu se
aplică în speța de față.