Sunteți pe pagina 1din 8

Bulimia nervoasa

Metode si tehnici de tratare


in 12 sedinte
Bulimia nervoasa
Bulimia nervoasa este o tulburare caracterizata prin perioade de supraalimentare dar si o preocupare
deosebita privind controlul greutatii. Elementul central este frica de nu-si pierde silueta. Cantitatea de alimente
ingerata este mai mare decat ar putea manca majoritatea oamenilor in aceeasi perioada de timp.

Elemente de diagnostic
Elementele esentiale ale bulimiei nervoase le constituie mancatul compuisiv si metodele compensatorii
inadecvate de a preveni luatul in greutate. In afara de aceasta, autoevaluarea indivizilor cu bulimie nervoasa
este influentata de conformatia si greutatea corpului. Pentru a fi desemnate pentru diagnostic, mancatul
compulsiv si comportamentele compensatorii inadecvate trebuie sa apara, in medie, de cel putin doua ori pe
saptamana, timp de cel putin 3 luni (criteriul C).
Un mancat compulsiv exces este definit ca mancatul intr-o anumita perioada de timp, a unei cantitati de
mancare care este in mod evident mai mare decat cea pe care ar manca-o cei mai multi indivizi in circumstante
similare (criteriul Al).
Indivizii cu bulimie nervoasa sunt de regula incomodati de problemele lor cu mancatul si incearca sa-si
ascunde simptomele. Mancatul compulsiv survine de regula in secret sau cat mai inobservabil posibil. Un episod
poate fi sau nu planificat dinainte, si este de regula (dar nu totdeauna) caracterizat prin consumare rapida.
Mancatul compuisiv continua pana ce individul este inconfortabil sau dureros de satul. Mancatul compulsiv este
declansat de regula de stari afective disforice, stresori interpersonaii, foamea intensa urmand unor restrictii de
dieta ori unor sentimente in legatura cu greutatea, conformatia corpului si mancarea. Mancatul compulsiv poate
reduce tranzitoriu disforia, dar adesea urmeaza diparitia autocriticii si aparitia unei dispozitii depresive.
Indivizii cu bulimie nervoasa pot posti una sau mai multe zile ori exerseaza excesiv de mult in tentativa
de a compensa mancatul compulsiv. Exercitiile pot fi considerate excesive cand interfereaza cu activitati
importante, cand au loc la ore sau in locuri inadecvate ori cand individul continua sa exerseze in dispretul
traumatismelor sau al altor complicatii medicale. Mai rar, indivizii cu aceasta tulburare pot lua hormon tiroidian in
tentativa lor de a evita luatul in greutate. Indivizii cu diabet zaharat si bulimie nervoasa pot omite sau reduce
dozele de insulina in scopul reducerii metabolismului alimentelor consumate in cursul episoadelor de mancat
compulsiv.
Indivizii cu bulimie nervoasa pun un accent exagerat pe conformatia si greutatea corpului in
autoevaluarea lor, si acesti factori sunt de regula unii dintre cei mai importanti in determinarea stimei de sine
(criteriul D). Indivizii cu aceasta tulburare pot semana foarte mult cu cei cu anorexie nervoasa sub aspectul fricii
de a nu lua in greutate, al dorintei lor de a pierde in greutate si al nivelului de insatisfactie in legatura cu corpul
lor. Diagnosticul de bulimie nervoasa nu va fi pus insa, cand perturbarea survine numai in cursul episoadelor de
anorexie nervoasa (criteriul E).
Subtipuri
Urmatoarele subtipuri pot fi utilizate pentru a specifica prezenta sau absenta uzului regulat de metode de
purgare ca mijloace de compensare a mancatului compulsiv:
➢ Tip de purgare. Acest subtip descrie tablourile clinice in care persoana s-a angajat in autoprovocarea de
varsaturi, in abuz de laxative, diuretice sau clisme in cursul episodului curent.
➢ Tip de nonpurgare. Acest subtip descrie tablourile clinice in care persoana a utilizat alte comportamente
compensatorii inadecvate, cum ar fi postul sau exercitiile excesive, dar care nu s-a angajat in mod
regulat in varsaturi autoprovocate sau in abuzul de laxative, diuretice sau clisme in cursul episodului
actual.

Evolutie
Bulimia nervoasa incepe de regula in ultima parte a adolescentei sau la inceputul vietii adulte. Mancatul
compulsiv incepe frecvent in cursul sau dupa un episod de dieta. Comportamentul perturbat de a manca persista
cel putin cativa ani intr-un procent ridicat de esantioane clinice. Evolutia poate fi cronica sau
intermitenta, cu perioade de remisiune alternand cu recurenta episoadelor de mancat compulsiv. Dupa. o
perioada lunga de urmarire catamnestica, simptomele multor indivizi par a diminua. Perioadele de remisiune mai
lungi de 1 an sunt asociate cu un deznodamant mai bun pe termen lung.

Diagnostic diferential
Indivizilor al caror comportament de mancat compulsiv survine numai in anorexia nervoasa, li se pune
diagnosticul de anorexie nervoasa, tip de mancat compulsiv/purgare si nu diagnosticul aditional de bulimie
nervoasa. Pentru un individ care mananca compulsiv si se purgheaza, dar al carui tablou clinic nu mai
satisface criteriile complete pentru anorexia nervoasa, tip de mancat compulsiv/purgare (de ex., cand greutatea
este normala sau menstruatiile au devenit regulate) este o problema de judecata clinica, daca cel mai
corespunzator diagnostic actual este cel de anorexie nervoasa, tip mancat compulsiv/purgare, in
remisiune partiala, sau de bulimie nervoasa.

Criteriile de diagnostic pentru Bulimia Nervoasa


A. Episoade recurente de mincat compulsiv. Un episod de mincat compulsiv se caracterizeaza prin ambii
itemi care urmeaza:
(1) mancatul intr-o anumita perioada de timp (de ex., in decursul unei perioade de doua ore), a unei
cantitati de mancare mai mare decat cea pe care ar manca-o cei mai multi oameni intr-o perioada,
similara, de timp si in circumstante similare.
(2) sentimentul de lipsa de control al mincatului in cursul episodului (de ex., sentimentul ca persoana
respectiva nu poate stopa mancatul sau controla ce sau cat de mult mananca).
B. Comportament compensator inadecvat recurent in scopul prevenirii luarii in greutate, cum ar fi
varsaturile autoprovocate, abuzul de laxative, diuretice, clisme sau alte medicamente, postul sau
exercitiile excesive.
C. Mancatul compulsiv si comportamentele compensatorii inadecvate apar ambele, in medie de cel putin
doua ori pe saptamana, timp de 3 luni.
D. Autoevaluarea este in mod nejustificat influentata de conformatia si greutatea corpului.
E. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul episoadelor de anorexie nervoasa.

Studiu de caz
In cazul Anei ,studenta in varsta de 24 de ani, care doreste sa-si rezolve problema bulimiei nervoase se
va utiliza o terapie structurata pe parcursul a 12 sedinte.
Sedinta nr. 1
Prima sedinta debuteaza cu stabilirea aliantei terapeutice si a contractului terapeutic. Stabilirea
obiectivelor terapiei impreuna cu clienta:
➔ Explicarea mecanismelor cognitive ale aparitiei si mentinerii tulburarii
➔ Inlocuirea mancatului compulsiv cu un model stabil de alimentare regulata si corecta
➔ Cresterea stimei de sine
Anamneza din care doresc sa aflu:
➔ ocupatia clientei
➔ varsta ei
➔ relatiile pe care le are cu parintii
➔ daca prieten(iubit)
➔ momentul debutului tulburarii de care sufera
In continuare au fost administrate sugestii de relaxare, reducerea ritmului respirator si a celui cardiac si
au fost sugerate sentimente agreabile legate de imaginarea unor scene din natura.
In finalul primei sedinte se da ca tema pentru acasa ca pacienta sa-si automonitorizeze comportamentul
alimentar acest lucru insemnand:
▪ notarea aspectelor de alimentatie, acest lucru ajutand-o pe clienta sa-si constientizeze
deprinderile alimentare precum si circumstantele in care apar comportamentele patologice
▪ intre sedintele de psihoterapie automonitorizarile vor permite clientilor sa indentifice si sa
modifice gandurile sentimentele si comportamentele disfunctionale sa adreseze intrebari cu
caracter provocator
Sedinta nr. 2
Se verifica si se discuta tema pentru acasa. Apoi terapeutul va examina care este semnificatia gandului
ma simt neatragatoare, apoi se va utiliza dialogul socratic pentru a se demonstra pacientului lipsa de temei a
gandurilor sale negative. Cautarea si identificarea dovezilor care pledeaza impotriva gandului sau convingerii
negative asupra careia se lucreaza. Se administreaza sugestii directe menite sa focalizeze arentia subiectului
asupra senzatiei de foame si satietate.
Tema pentu acasa va fi prescrierea unui regim alimentar sanatos de trei mese si doua gustari pe zi cu
evitarea altor diete.

Sedinta nr. 3
Se verifica si se discuta tema pentru acasa. In cadrul terapiei i se va spune clientei sa-si adreseze
urmatoarea intrebare: "Oare ce sfat i-as da unui prieten care seamana mult cu mine si care are o problema
asemanatoare?"
Am folosit aceasta tehnica de combatere a gandurilor negative deoarece oamenilor le este mult mai usor
sa dea sfaturi altora decat sa le aplice pentru ei.
Tot in acest timp terapeutul ii va da clientei sale exemple de persoane care reusesc sa faca fata
cotidianului in ciuda unui aspect fizic mai putin placut.
Tema pentru acasa este identificare de catre clienta a acelor activitati care ii fac placere si care o
indeparteaza de la mancare cum ar fi :
• sa ii telefoneze unui prieten
• sa se plimbe in parc
• sa practice exercitii fizice

Sedinta nr. 4
Se verifica si se discuta tema pentru acasa. Pentru intarirea Eului au fost administrate sugestii de
imbunatatire a autostimei si de sporire a asertivitati clientei. S-a utilizat si tehnica progresiei in viitor in cadrul
careia subiestul se vizualizeaza pe sine ca fiind eficient si inafara familiei.
Ca tema pentru acasa Ana trebuie sa isi aleaga acele preparate pe care nu este dispusa sa le vomite.
Pacientilor care au o puternica tendinta de a vomita dupa orice fel de mancare li se cere sa-si distraga atentia
pana cand dorinta respectiva va disparea.
Sedinta nr. 5
Se verifica si se discuta tema pentru acasa. Se foloseste jocul de rol "avocatul apararii" in care clienta
va fi avocatul apararii, acesta luptand cu argumente impotriva procurorului, rol jucat de gandurile negative
automate care o acuza pe clienta ca este o persoana : grasa, urata, incapabila sa renunte la comportamentul
sau compulsiv. Intrebarea si indemnul adresate de terapeut clientei vor imbraca forma urmatoare :
"Daca ar trebuii sa joci rolul propriului tau avocat ce ai spune in apararea ta ?", cauta sa te comporti ca si
cum ai fi cel mai bun avocat care iti apara cauza.
Tema pentru acasa este sa-si aleaga doua zile pe saptamana incare sa faca sport.
Sedinta nr. 6
Se verifica si se discuta tema pentru acasa. Am realizat reducerea elementelor responsabile de
declansare a episoadelor de exces alimentar prin examinarea relatiilor interpersonale a diferitelor emotii sau
sentimente.
A fost aplicata tehnica regresiei de varsta pentru a explora conflictele inconstiente care au contribuit la
instalarea simptomelor.
Ca tema pentru acasa clienta trebuie sa noteze orice interactiune negativa din viata ei: prietenul sau ,
mama sa , rude , etc. De asemenea sa noteze orice preocupare cu modul in care o trateaza celelalte persoane
incercand sa surprinda modul in care influenteaza si sunt influentate modalitatile de baza de relatiile ei
interpersonale.

Sedinta nr. 7
Se verifica si se discuta tema pentru acasa. Se foloseste metafora : "ce simt si ce sunt atunci cand
mananc". Aceasta metafora are ca scop identificarea starilor si gandurilor clientei pe care le are atunci cand
mananca .
Ca tema pentru acasa clienta trebuie sa-si noteze pe o scala de la 0 la 10 intensitatea gandurilor sale
automate pe care le are in legatura cu comportamentul sau.

Sedinta nr. 8
Se verifica si se discuta tema pentru acasa. Pacientei aflata in stare de hipnoza i se cere sa-si
proiecteze imaginile constientizate si preconstiente pe un ecran imaginar. Se utilizeaza tehnica regresiei de
varsta pentru a descoperii radacinile si cauzele care au stat la baza distorsionarii imaginilor de sine. Imaginea
corporala deformata proiectata pe ecranul mental va fi apoi corectata tot in plan imaginar. Se va utiliza dupa
aceea progresia de varsta in cadrul careia pacienta va exersa la nivel de antrenament mental noua imagine de
sine adecvata.
Tema pentru acasa a clientei va consta in analizarea costurilor si a beneficilor comportamentului sau pe
o scala de la 0 la 10.

Sedinta nr. 9
Se verifica si se discuta tema pentru acasa. Se aplica testul de completare a povestirilor. Am aplicat
acest test pentru a vedea cum se plaseaza si unde se plaseaza in viata clienta in mod inconstient.
Ca tema pentru acasa clienta trebuie sa-si aloce o ora din zi doar pentru ea.
Sedinta nr. 10
Se verifica si se discuta tema pentru acasa. Se aplica testul de completare a frazelor, cu scopul de a
vedea cum gandeste clientadespre tulburarea pe care o are spre sfarsitul terapiei. I se explica clientei de catre
terapeuta sa efectul laxativelor si diureticelor mai exact ineficienta lor.
Ca tema pentru acasa clienta trebuie sa renunte la folosirea laxativelor si diureticelor si sa-si convinga
mama si prietenul sa o insoteasca la urmatoarea sedinta de terapie.

Sedinta nr. 11
Se verifica si se discuta tema pentru acasa. Se realizeaza intervievarea mamei si a prietenului clientei
prin prezentarea principiilor terapiei si explicarea gravitatii tulburarii cu numele de bulimie nervoasa.
Li-se cere acestora sa sprijine clienta in demersurile sale de a mentine sub control si eventual de a
inlatura comportamentul compulsiv. Clientei i se da ca tema pentru acasa sa-si noteze pe o foaie de hartie daca
obiectivele pe care si-le propusese la inceputul terapiei au fost indeplinite pe o scala de la 0 la 10 si clienta mai
are ca sarcina sa mearga intr-un grup de dezvoltare personala care sa fie cuprins de persoane cu probleme
asemanatoare.

Sedinta nr. 12
Se verifica si se discuta tema pentru acasa. Se face evaluarea finala atat de catre terapeut cat si de
catre clienta, din aceasta rezultand un succes al terapiei de scurta durata fiind indeplinita obiectivele propuse la
inceputul terapiei.

Pe parcursul terapiei clienta a avut un comportament receptiv la indicatiile terapeutice rezolvand cu


succes temele pentru acasa dar in acelasi timp intelegand rolul sau in decurgerea unui demers terapeutic cu
succes. Terapeutul inca dela debutul terapiei a manifestat o atitudine empatica fata de client, implicandu-se mai
mult ca de obicei in terapie deoarece si ea a manifestat o tulburare cu caracter compulsiv la un moment dat. Cu
toate acestea terapeutul a reusit sa fie obiectiv in procesul terapeutic. In urma terapiei relatia dintre clienta si
mama ei s-a imbunatatit.
Bibliografie
1. Holdevici Irina Tratat de Psihoterapie Cognitiv-Comportamentala editura Trei Bucuresti 2009
2. Holdevici Irina Hipnoza clinica editura Trei Bucuresti 2010
3. Manea Mirela Psihiatrie si Psihopatologie pentru psihologi editura Universitatii "Titu Maiorescu"
Bucuresti 2008
4. Anzieu Didier , Chabert Catherine Metodele Proiective editura Trei Paris 2010
5. Dimitriu Odette Curs Psihoterapie Cognitiv-Comportamentala Bucuresti 2006
6. DSM V
7. http://www.psyvolution.ro
8. http://www.psihoterapie.net