Sunteți pe pagina 1din 2

EDUCATIA NOUA- Roger Cousinet

Citeva date despre autor: Roger Cousinet s-a nascut in 1881, intr-o familie
burgheza. A facut “Scoala Normala Superioara “, a fost profesor,mai tarziu a fost
numit inspector si era responsabil de sute de scoli publice. De-a lungul vietii sale, a
organizat si a participat la conferinte despre educatia noua. In 1964 a fondat revista
“Educatie si Dezvoltare”. Decedeaza pe 7 aprilie 1973 la Paris.
A scris multe lucrari printre care “Viata sociala a copilului”, “Formarea
educatorilor” si cartea care o voi prezenta eu “Educatia Noua”, care a fost publicata in
anul 1978.Cartea “Educatia Noua” este structurata pe 9 capitole:
Capitolul I- Psihologia copilului si pedagogia educatii noi
II- Precursorii :1.J.J Rousseau
III- Precursorii: 2 Tolstoi
IV- Experimentatorii : Stanly Holl, Dewei si succesorii lor
V- Definitia educatiei noi
VI- Activitatea naturala a copiilor
VII- Analiza trebuintelor copiilor pe care educatia e datoare sa le respecte
VIII- Organizarea mediului pedagogic
IX- Concluzie
In primul capitol se vorbeste despre psihologia si pedagogia copilului.
Problemele de natura speciala a gandirii si a trasaturilor copilului au construit o
psihologie a copilului.Psihologia fiind o stiinta de fapte, care constat si nimic mai
mult, iar pedagogia este o stiinta de drept care decreteaza (concluzioneaza),care a
incercat intotdeauna sa indrumeze copilul, asa cum este spre omul care trebuie sa fie.
Pedagogia utilizeaza informatiile date de psihologia copilului. Urmarind scopul fixat
de pedagogie, educatorul va invata sa indrumeze copii pe alte cai decat cele invatate
de el. Orice progres spre claritate, spre precizie, spre exactitate in cunoasterea
mentalitatii infantile se obtine prin actiune pedagogica.
In al doilea capitol J.J. Rousseau isi spune parea sa despre copilarie. El afirma
ca varsta copilariei nu este de loc o cale de acces, o pregatire, ci poseda o valoare in
sine, o valoare pozitiva. El spune ca trebuie sa ingaduim sa zaboveasca copiii, sa nu-i
atintim spre iesirea din aceasta cale a copilariei. Pana la Rousseau, educatia consta in
pregatirea copilului ca sa devina adult; de la Rousseau, educatia consta in
impiedicarea copilului de a deveni adult. El afirma ca este necesar copilului sa se
bucure indelung de copilarie, deoarece ea e varsta de aur a vietii, varsta cand viata e
perfecta. Pentru Rousseau un rol important a jucat si natura , el spunea ca om al
naturii este acel care traieste la tara o viata simpla, fara dorinte ca si fara vicii, nu acel
de la oras. El spunea ca este nevoie sa mentinem copilul cat mai mult timp in natura
ferita de societate, atat din punct de vedere spiritual, cat si material.
In al treilea capitol se vorbeste despre discipolul lui Rousseau, adevaratul
continuator al misticii sale Tolstoi. Acesta considera ca fiecare individ are dreptul la
dezvoltarea sa libera. Educatorul trebuie sa lase elevului deplina libertate, astfel el va
dezvolta calitatile naturale prin tot felul de lucrari personale si prin exprimarea literara
libera. Rousseau si Tolstoi au fixat doua puncte importante referitoare la educatia
intelectuala a copilului: primul punct : elementul primordial al educatiei intelectuale a
copilului in constituie activitatea sa personala. Fiind mereu in miscare este nevoit sa
observe multe lucruri, sa cunoasca multe efecte. Invata sa cunoasca lumea, conform
interesului sau. Si al doilea punct este de a acorda libertatea activitatii copilului atat
in domeniul artistic cat si in cel moral si intelectual.
In al patrule capitol se vorbeste despre experimentatorii Stanly Holl si Dewey,
ei n-au fost discipolii lui Rousseau, dar ii recunosc valoarea deosebita a copilariei, ca
o perioada importanta, pentru durata ei. Holl spune ca ar trebui copii sa-si petreaca
mai mult timp la tara, sa-si satisfaca acolo nevoia lor de joc, de pescuit, de viata de
grup. Dewey spune ca scoala este viata insasi si noi trebuie sa plasam copilul in
conditiile vetii, in care activitatea este determinata de interes. Cand o lectie nu
trezeste interes copilului, inseamna ca-l plictiseste, ca nu-i face placere si poate sa
ajunga pana a-i produce o suferinta.interesul este intotdeauna manifestarea unei puteri
ascunse , insemnatatea lui consta in lucrul spre care tindem.
In al cincilea capitol se vorbeste despre definitia Eduactie Noi. Educatia noua,
prin esenta ei, ea este pentru educator o orientare noua, iar pentru elevi, un mod nou
de viata. Educatie este opera copilului; el nu are nevoie sa fie educat, nu are altceva de
facut decat sa traiasca, astfel afirma Rousseau. Pentru copil, viata reprezinta intelegere
si invatatura, pentru el, viata prin ea insasi este educatie.
In capitolul sase se vorbeste de activiatea naturala a copiilor. Aici se
evidentiaza ca: copilul ar avea o constructie psiho-fizica deosebita, deci adultul nu
poate actiona asupra acestuia, n-are dreptul sa patrunda cu forta in viata copilului.
Psihologia spune sa se plaseze copilul in mediul sau natural si sa priveasca ce se va
intampla. A respecta copilaria inseamna a-i recunoaste si a-i satisface trebuintele, dar
aceasta trebuie sa se exercite si sa produca un anumit rezultat.
In al saptelea capitol se analizeaza trebuintele copiilor pe care educatia trebuie
sa le respecte. Prima trebuinta este de a se dezvolta, de a creste, trebuinta care ne
deschide o fereastra larga asupra intimitatii vietii copilului. A doua trebuinta este de
afectiune care o ofera mama copiluluicu prezenta sa afectuoasa. Si a treia trebuinta
este acea de securitate , ea se va satisface tocmai atunci cand educatorul nu intervine
si-l lasa pe copil sa experimenteze singur.
In capitolul opt se vorbeste despre organizarea mediului pedagogic. A pregati
mediul inseamna a cauta sa satisfaci trebintele copilului, a introduce in mediu stimuli
care sa produce reactiile. Apare trebuinta de ordine in organizarea mediului,
trebuinta de socializare, care este legata de reusita, de afirmare de sine. Obiecttul nou
care se introduce in mediul copilului, este el insusi: subiectul devine obiect de
cunoastere, resimte trebuinta de a se cunoaste.
In capitolul noua se fac concluzii privind educatia. Educatia consta in gasirea
mediului mediului in care copilul sa-si poata satisface liber toate nevoile sale, pe
masura ce se dezvolta. Educatia noua este o igiena si nimic altceva.