Impozitul pe profit

20. O societate comercială obţine venituri din comerţul cu amănunt în

sumă de 110.000 lei şi venituri din activitatea unui bar de noapte 90.000
lei. Cheltuielile înregistrate sunt în cazul comerţului cu amănuntul 60.000
lei, din care 10.000 lei nedeductibile şi în cazul barului de noapte 30.000
lei, din care 2.000 lei nedeductibile. Separat de aceste cheltuieli
înregistrează şi cheltuieli generale de administrare în valoare de 4.000 lei.
Să se determine impozitul pe profit.
Raspuns:
Pas 1. Identificarea veniturilor şi cheltuielilor aferente fiecărui tip de activităţi
Pentru bar de noapte:
Venituri = 90.000 lei
Cheltuieli = 28.000 lei
Cheltuieli nedeductibile = 2.000 lei
Pentru celelalte activităţi
Venituri = 110.000 lei
Cheltuieli = 50.000 lei
Cheltuieli nedeductibile = 10.000 lei
Cheltuieli gen de admin = 4.000 lei
Pas 2. Determinarea impozitului pe profit aferent activităţii de bar de noapte(art.18CF)
Pentru activitatea de bar de noapte impozitul pe profit este suma maximă dintre:
•16% xProfitul impozabil din aceasta activitate sau
- 5% xTotal venituri din aceasta activitate . Astfel, vom calcula impozitul pe profit în
ambele moduri, urmând să decidem ulterior care este suma de plată.
Cu cota de 16%: Impozit = 16% x (90.000 – 28.000) = 7.440 lei
Cu cota de 5%: Impozit = 5%x 90.000 = 4.500 lei
Impozitul pe profit datorat din activitatea barului de noapte = 7.440lei
Pas 3. Determinarea impozitului pe profit aferent celorlalte activităţi
Pentru celelalte activităţi impozitul pe profit se determină prin aplicarea cotei de 16% la
profitul impozabil.
Impozitul pe profit datorat pentru alte activităţi = 16% * (110.000 –54.000) = 8.960 lei
Pas 4. Determinarea impozitului pe profit datorat
Impozit datorat = Impozitbar + Impozitalteact. = 7.440 + 8.960 = 16.400 lei

Impozitele şi taxele locale

32. Un contribuabil persoană fizică deţine în proprietate la începutul
anului:
a) un apartament de 130 mp suprafaţă desfăşurată situat în mediul urban
(coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile este 2,2), valoarea
impozabilă unitară 669 lei/ mp suprafaţă desfăşurată, aflat într-un bloc de
locuinţe cu trei etaje şi 6 apartamente, construit în 1963. Acest
apartament este locuinţă de domiciliu până la data vânzării -10 iulie anul
curent.
b) o casă în mediul rural cu o suprafaţă totală desfăşurată de 120 mp,
valoare impozabilă unitară 669 lei/mp suprafaţă desfăşurată, din care o
mansardă locuibilă de 30 mp suprafaţă desfăşurată. Casa a fost
achiziţionată în luna februarie, anul curent. Aceasta devine locuinţă de
domiciliu dupa vânzarea apartamentului. Coeficientul de corecţie pozitivă
a valorii impozabile unitare este 1.
Să se calculeze impozitul datorat de către contribuabil, separat, pe cele
două proprietăţi imobiliare.

Raspuns:
În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de
impozitare de 0,1% la valoarea impozabilă a clădirii.
Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei
construite desfăşurate a acesteia, exprimate în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă
corespunzătoare, exprimată în lei/m2 (ajustată cu un coeficient de corecţie în funcţie de
rangul localităţii şi zona în cadrul localităţii). În cazul unui apartament amplasat într-un
bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, coeficientul de corecţie se reduce cu
0,10.
Valoarea impozabilă a clădirii,se reduce în funcţie de anul terminării acesteia, după
cum urmează:
a) cu 20%, pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referinţă;
b) cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani
inclusiv, la data de 1ianuarie a anului fiscal de referinţă.
În cazul clădirii utilizate ca locuinţă, a cărei suprafaţă construită depăşeşte 150 de
metri pătraţi, valoarea impozabilă a acesteia se majorează cu câte 5% pentru fiecare 50
metri pătraţi sau fracţiune din aceştia.
Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul
exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea
suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,20.
Pentru apartament
Suprafaţa construită desfăşurată = 130 mpx 669lei/mp= 86.970
Determinarea valorii impozabile după aplicarea coeficientului de corecţie
Valoare impozabilă după aplicarea coeficientului de corecţie = 86.970x 2,2 = 191.334
lei
Determinarea reducerii datorate anului terminării
Blocul are o vechime de pana 50 de ani la data de 01 ianuarie 2010 persoana fizică va
beneficia de reducerea valorii impozabile cu 10%
Determinarea valorii impozabile după aplicarea reducerii datorată anului terminării
Valoarea impozabilă după aplicarea reducerii datorată anului terminării = 191.334 –
191.334x 10% = 172.201 lei.
Determinarea majorării datorate suprafeţelor mari
Suprafaţa construită nu depăşeşte 150 mp, deci nu se va aplica majorare datorită
suprafetei mari.
Determinarea valorii impozabile finale
Valoarea impozabilă finală = 172.201 lei.
Determinarea impozitului de plată anual
Impozit = 0,1% x 172.201 = 172 lei
Pentru apartament se va plăti impozitul numai pentru perioada ianuarie-iulie, adică
pentru 7 luni ; 172/12 x 7 luni =100 lei
Pentru casa
Determinarea suprafeţei desfăşurate
Suprafaţa desfăşurată construită = 120mp
Determinarea valorii impozabile
Valoarea impozabilă = 120 x 669 = 80.280 lei
Aplicarea coeficientului de corecţie
Valoarea impozabilă = 80.280 x 1 = 80.280 lei
Aplicarea majorării datorate suprafeţelor mari
Deoarece suprafaţa construită nu depăşeşte 150 mp, nu se va aplica majorare datorită
suprafeţei mari.
Determinarea impozitului anual
Impozit anual = 80.280 x 0,1% = 80 lei
Determinarea impozitului de plată
Însă pentru cel de-al doilea imobil valoarea impozitului se majorează cu 15%, întrucât
este prima clădire în afara celei dedomiciliu, doar pentru 5 luni.Majorarea nu se va aplica
în lunile în care imobilul a devenit domiciliul de locuinta Majorarea se aplică pentru
perioada februarue-iulie, impozitul de plată = 80x 5/12x 1,15 + 80 x 6/12 = 38 + 40 =
78lei

Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice

11. Cum se determină impozitul pe veniturile realizate de persoanele
fizice din înstrăinarea proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal în
cazul în care imobilul este deţinut în coproprietate (60% - 40%) de două
persoane fizice.
Raspuns:
(1) La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte
juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora,
precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un
impozit care se calculează astfel:

a) pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru

terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani
inclusiv:
- 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei
inclusiv;
b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani:

- 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv.

(2) Impozitul prevăzut la alin. (1) nu se datorează în următoarele cazuri:

a) la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel,

prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;
b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini până la
gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi.

(3) Pentru transmisiunea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu

titlul de moştenire nu se datorează impozitul prevăzut la alin. (1), dacă succesiunea este
dezbătută şi finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. În
cazul nefinalizării procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus, moştenitorii
datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.

(4) Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se calculează la valoarea declarată de părţi în
actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. În cazul în
care valoarea declarată este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza
întocmită de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la nivelul valorii stabilite
prin expertiză, cu excepţia tranzacţiilor încheiate între rude ori afini până la gradul al II-
lea inclusiv, precum şi între soţi, caz în care impozitul se calculează la valoarea
declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate.

Taxa pe valoarea adăugată

35. Societatea comercială A din România (înregistrată în scop de TVA
ca persoană impozabilă normală) pune la dispoziţia societăţii B din
Franţa (înregistrată în scop de TVA cu echivalentul art 153 CF) piese
auto. Bunurile sunt trimise din România la depozitul lui B din Franţa,
urmând ca aprovizionarea lui B să intervină pe măsură ce are nevoie
de ele (sunt bunuri puse la dispoziţia clientului). Analizaţi speţa din
punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum
şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă nu se aplică măsuri de
simplificare.
Raspuns:
Societatea A din Romania efectueaza o livrare intracomunitara asimilata cu plata
in Romania, iar societatea B din Franta efectueaza o achizitie intracomunitara asimilata
cu plata in Franta, la momentul in care bunurile sunt transportate in Franta.
Furnizorul , adica societatea A din Romania trebuie sa solicite inregistrarea in
scopuri de TVA in Franta.
Locul livrarii de bunuri este in Romania cf art.132, alin 1, lit. a.
Faptul generator, cf art 134, din 4 intervine la data livrarii bunurilor. Livrarea
bunurilor are loc la data la care clientul ( soc B) retrage bunuri din stoc in vederea
utilizarii.

Accizele
4. Prezentaţi ce este operatorul înregistrat şi operatorul neînregistrat în
cazul accizelor.
Raspuns:
Art. 1851 Operatorul inregistrat
(1) Operatorul inregistrat inainte de primirea produselor trebuie sa fie inregistrat la
autoritatea fiscala competenta, in conditiile prevazute in norme.
(2) Operatorul inregistrat trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
a) sa garanteze plata accizelor in conditiile fixate de autoritatea fiscala competenta;
b) sa tina contabilitatea livrarilor de produse;
c) sa prezinte produsele oricand i se cere aceasta de catre organele de control;
d) sa accepte orice monitorizare sau verificare a stocului.
(3) Pentru operatorii inregistrati, acciza va deveni exigibila la momentul receptionarii
produselor.

Art. 1852 Operatorul neinregistrat

Operatorul neinregistrat are urmatoarele obligatii:
a) sa dea o declaratie la autoritatea fiscala competenta, inainte de expedierea produselor
de catre antrepozitarul autorizat, si sa garanteze plata accizelor, in conditiile prevazute in
norme;
Norme metodologice:
123. (1) Operatorul neinregistrat este persoana fizica sau juridica autorizata in
exercitarea profesiei sale, sa primeasca cu titlu ocazional produse supuse accizelor
in regim suspensiv provenite de la antrepozitari autorizati, altii decat cei de pe
teritoriul Romaniei.
(2) Operatorul neinregistrat nu poate detine sau expedia produse supuse accizelor in
regim suspensiv.
(3) Un operator neinregistrat poate efectua achizitii intracomunitare de produse
supuse accizelor numai in baza autorizatiei emise de autoritatea fiscala teritoriala la
care acesta este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, prin compartimentul cu
atributii in domeniul autorizarii.
(4) In vederea obtinerii autorizatiei de operator neinregistrat, persoana care
intentioneaza sa fie un astfel de operator trebuie sa depuna o declaratie la
autoritatea fiscala teritoriala.
(5) Declaratia trebuie sa contina informatiile si sa fie insotita de documentele
prevazute in anexa nr. 8.
(6) Declaratia care nu contine toate informatiile solicitate se considera a fi nula.
(7) Inainte de inregistrarea declaratiei, operatorul neinregistrat trebuie sa constituie
o garantie la nivelul cuantumului accizelor aferente produselor ce urmeaza a fi
receptionate, in contul Ministerului Finantelor Publice si sa o aduca la cunostinta
autoritatii fiscale teritoriale.
(8) Autorizaţia de operator neînregistrat se emite pentru fiecare operaţiune de
achiziţionare de produse accizabile în regim suspensiv, potrivit prevederilor alin.
(1), inclusiv în situaţia în care operaţiunea de transport se realizează prin
intermediul mai multor mijloace de transport. Autoritatea fiscală emitentă atribuie
şi înscrie în această autorizaţie un cod similar codului de acciză.- modif prin HG
1618/2008
(9) In vederea emiterii autorizatiei, autoritatea fiscala teritoriala poate sa solicite
operatorului neinregistrat propus orice informatie si documente pe care le considera
necesare, dupa caz, cu privire la:
a) identitatea operatorului neinregistrat propus;
b) locul unde se receptioneaza produsele accizabile;
c) tipurile de produse accizabile ce urmeaza a fi receptionate.
(10) Autorizatia de operator neinregistrat va fi emisa in termen de maxim 5 zile
lucratoare de la depunerea documentatiei complete, in doua exemplare.
(11) Un exemplar al autorizatiei ramane la autoritatea fiscala emitenta iar cel de-al
doilea exemplar se elibereaza operatorului neinregistrat. Pentru fiecare operatiune
in parte o copie a autorizatiei se transmite antrepozitului fiscal expeditor si va insoti
transportul pana la destinatie, fiind anexat documentului administrativ de insotire.
(12) Nu va primi calitatea de operator neinregistrat, persoana care a comis o
infractiune grava sau infractiuni repetate la reglementarile vamale sau fiscale.
(13) Operatorul neinregistrat are obligatia sa tina evidente distincte privind
cantitatile de produse receptionate in regim suspensiv. Informatiile privind
produsele vor fi inregistrate intr-un registru special in care se vor mentiona
urmatoarele informatii: tara si denumirea antrepozitului fiscal expeditor,
denumirea produselor, unitatea de masura, cantitatea receptionata, numarul de
inregistrare al autorizatiei, numarul documentului administrativ de insotire aferent,
cuantumul accizelor platite si numarul documentului de plata.
(14) Produsele supuse accizelor, primite in regim suspensiv de catre operatorul
neinregistrat sunt insotite de documentul administrativ de insotire, conform
procedurii prevazute la pct. 14.
(15) Operatorul neinregistrat este obligat ca la primirea produselor accizabile sa
anunte autoritatea fiscala in raza careia au fost primite produsele si sa pastreze
produsele accizabile in locul de receptie cel putin 48 de ore, in vederea verificarii
acestora si a certificarii documentului administrativ de insotire de catre
reprezentantul acestei autoritati.
(16) In cazul in care receptia produselor accizabile se face intr-un loc situat in raza
teritoriala a altei autoritati fiscale decat cea care i-a eliberat autorizatia, autoritatea
fiscala de la locul primirii produselor va informa operativ autoritatea fiscala
emitenta a autorizatiei despre acest fapt.'
b) sa plateasca acciza in ziua lucratoare imediat urmatoare celei in care au fost
receptionate produsele;
c) sa accepte orice control ce permite autoritatii fiscale competente sa se asigure de
primirea produselor si de plata accizelor aferente.