I.

Conspect 1 Regi

Cap. 1 – Nasterea lui Samuel

- Elcana traia in Ramataim (Rama), in muntele Efraim; avea 2 soții: Ana și Penina.
- Elcana mergea în fiecare an la Şilo să aducă jertfă (preoți erau Eli si cei doi fii ai sai: Ofni și Finees) ,
Anei îi dadea îndoit pentru ca o iubea mai mult.
- Penina avea copii, dar Ana era stearpa si in fiecare an venind la casa Domnului se intrista si plangea
si nu manca.
- Ana se roagă Domnului Savaot („Doamne, Doamne, Dumnezeule,Atottiitorule, daca vei vrea sa
cauti spre smerenia roabei Tale - rostire a Fecioarei Maria catre Elisabeta )și promite că dacă îi va da
baiat, nu va bea vin sau bautura tare , nici nu-l va tunde (in stilul nazireilor) si il va darui Domnului la
templu.
- Preotul Eli privind catre ea si vazand ca-si misca buzele , crede că e beată, insa ea se ruga in
sufletul ei.
- In Prima faza Ana este alungata de Servul lui Eli dar aceasta îi explică de ce era tristă si Eli vazand
suferinta, staruinta si smerenia ei o binecuvinteaza “ Dumnezeu sa-ti faca parte de toata cererea ta
pe care ai ceru-to de la El”
- Se întorc în Rama , Elcana cunoaste pe Ana si aceasta naste pe Samuel.Ţin copilul pana va fi înțărcat
și după îl duc la Şilo și îl dau Domnului să îi slujească, Ana se întalnește cu Eli și îi mulțumește.
Samuel ar putea sa insemne : “ Numele (lui Dumnezeu) este El , sau “ Numele lui
Dumnezeu” Biblia Anania.

Cap. 2 – Cântarea Anei, creșterea lui Samuel și răutatea fiilor lui Eli. (de completat in
continuare)
- Samuel rămâne în Şilo să slujească Domnului sub preotul Eli.
- Copiii lui Eli erau răi și furau cu furculița din jertfele oamenilor – depărtau lumea de a mai aduce
jertfă.
- Preotul Eli îl binecuvintează pe Elcana să îi nască Ana alți copii pentru că l-a dat Domnului pe
Samuel – Ana naște 3 băieți și 2 fete.
- Eli aude că fiii lui sunt răi și păcătuiesc (se culcau cu femeile celor ce veneau la cort). - Domnul se
hotărăște să-i dea morții. Un om al lui Dumnezeu vine la Eli și îi spune că Domnul a decis să îi
omoare în aceeași zi pe Ofni și Finees din cauza răutății lor iar toți din neamul său vor muri la
jumatatea anilor vârstei (nu vor mai avea bătrâni).

Clasificare BT: Uz Intern

 Cap 3 – Chemarea lui Samuel. (de completat in continuare)
- În timp ce Samuel dormea în Cortul Domnului, Acesta îl strigă și Samuel merge la Eli crezând că el l-
a chemat (de 3 ori). Eli își dă seama că Domnul îl chema.
- Domnul îi spune planul Său cu casa lui Eli, iar Samuel se teme să îi spună lui Eli vedenia sa.
- Poporul află că Samuel s-a învrednicit să fie prooroc al Domnului.

Cap 4 – Moartea lui Eli și a fiilor săi. (de completat in continuare).

Razboi între Filisteni și Israel. Filistenii înving, ucid 4000 de evrei. Israel ia Chivotul Legii din Şilo să îi
apere și pe Ofni și Finees cu ei. Filistenii se sperie când aud strigătele evreilor. Filistenii se încurajează
să nu ajungă sclavi și înving, omorând 30.000 evrei și pe Ofni și Finees și fură Chivotul. Un
veniaminean fuge și anunță în Şilo. Eli avea 98 ani și când aude despre cele întâmplate, cade de pe
scaun și își rupe spinearea și moare.

Cap 5 – Pedeapsa Filistenilor pentru chivotul legii.

Filistenii duc Chivotul în Așdod, langa zeul Dagon. Dimineața, statuia lui Dagon statea cu fața la
pamant, a doua zi la fel, statuia ramanand fără mâini și picioare. Așdodenii scot Chivotul pentru că era
grea mâna Domnului pentru ei pentru dumnezeul lor Dagon. Trimit Chivotul în Gat. Domnul îi lovește
cu buboaie, se hotărăsc să trimită Chivotul înapoi la israeliți.

Cap 6 – Întoarcerea chivotului legii.

Chivotul stă în țara Filistenilor 7 luni și s-a umplut țara de șoareci. Filistenii trebuie să faca 5 buboaie
de aur și 5 șobolani de aur jertfă pentru păcatul lor, să le pună împreuna cu chivotul într-o trăsura cu 2
vaci care abea au născut și să le lase să vada unde merg, de ele vor merge înspre hotarele lui Israel
atunci este semn că lucrurile se întâmplasera din voia Domnului iar daca nu atunci era din întâmplare.
Acestea ajung în Betșemeș, în țarina lui Iosua și evreii se bucură și aduc jertfă ardere de tot. Fiii lui
Iehonia din Betșemeș nu s-au bucurat să vada chivotul și mor 50.070 de oameni.

Cap 7 – Israeliții biruiesc pe Filisteni.

Chivotul este dus în casa lui Aminadab în Chiriat-Iearim iar pe fiul lui, Eleazar, îl sfințesc să păzească
chivotul. Samuel cere evreilor să lepede baali și astartele și să se întoarcă la Domnul și să se adune toți
la Mițpa și el se va ruga pentru ei. Filistenii aud de strângerea din Mițpa și vin peste ei dar sunt înfrânți
deoarece Domnul îi lovește cu tunete și se înfricoșează. Samuel era judecător.

Clasificare BT: Uz Intern

 Cap 8 – Poporul cere un rege.
Samuel îmbătrânește și îi pune pe fiii săi judecători (Ioil și Abia în Beer-Şeba). Copiii săi erau lacomi și
judecau strâmb iar batranii lui Israel îi spun lui Samuel despre fiii lui și îi cer să pună peste ei un rege.
Domnul îi spune lui Samuel să spună poporului drepturile regelui: pe fiii lor îi va lua și vor fi calareții
lui, va pune căpetenii peste mii, peste sute și peste cincizeci, sa faca arme de razboi. Fetele le va lua,
sa facă miresme, mâncare.
Va lua zeciuială din toate ale lor și din oi și vor fi robii lui. Vor suspina sub regele pe care îl vor alege și
Domnul nu le va răspunde. Poporul însă nu îl asculta pe Samuel și cer rege.

Cap 9 – Saul la Samuel.

Chiș (din seminția lui Veniamin) avea un fiu – Saul, cel mai frumos din Israel și foarte înalt. Se
rătăceasc asinele lui Chiș și Saul merge să le caute în toate ținuturile. Sluga care era cu Saul îi spune de
un om al lui Dumnezeu din cetatea Ţuf și merg la el – înainte, proorocii erau numiți văzători. Domnul îi
spusese cu zi înainte lui Samuel că îl va tirmite pe Saul și să îl ungă rege. Saul îi spune ca el este din
seminția lui Veniamin care e cea mai mică și din
familia cea mai mică din seminția sa, de ce îi vorbește așa? Saul prânzește cu Samuel (îi dă pâinea
păstrată).

Cap 10 – Saul uns rege.

Samuel ia vasul cu untdelemn și toarnă pe capul lui Saul și îl sărută. Semn: când va pleca va întâlni 2
oameni lângă mormântul Rahilei (în hotarele lui Veniamin) și îi vor spune că s-au găsit asinele și tatal
lui era neliniștit. În dumbrava Tabor va întâlni 3 oameni care merg la Dumnezeu și au 3 iezi, 3 paini și
un burduf de vin care îi vor da 2 pâini. Dupa va ajunge la Ghibeea-Elohim unde se află garda de pază a
Filistenilor și va intra in cetate și va întâlni o ceată de prooroci. Atunci va veni Duhul Domnului peste el
și va prooroci și el și va deveni alt om. Dupa ce se vor împlini aceste semne, Domnul va fi cu el. Dupa
să se ducă să îl aștepte (pe Samuel) în Ghilgal, 7 zile, să aduca jertfă. Samuel adună poporul la Mițpa și
trage la sorți dintre seminții, dintre familii și îl alege pe Saul ca rege.

Cap 11 – Saul biruie pe Amoniți.

Nahaș Amoniteanul ataca cetatea Iabeș din Galaad, locuitorii vor să încheie legământ că îl vor sluji, Nahaș vrea
sa scoata ochiul drept al tuturor ca sa arunce necinste asupra inregului Israel, batranii ii cer vreme de 7 zile sa
ceara ajutor. Tinerii merg in Ghibeea lui Saul si plang, Saul aude, se coboara Duhul Domnului peste el, si se
mânie. Ia o pereche de boi, ii taie bucati si ii trimite in toate colturile Ierusalimului spunand ca asa se va face cu
boii celui care nu va merge dupa Saul si Samuel, ies toti evreii ca un om. Saul ii cerceteaza in Bezec – 300.000
oameni + iuda 30.000. Saul trimite soli sa spuna ca ii ajuta, imparte poporul in 3 tabere, au patruns in tabara
Amonitilor dis-de dimineata si i-au batut, nu au ramas doi in acelasi loc. Poporul ii caut pe cei care s-au indoit
de Saul sa ii omoare, Saul spune ca azi nu trebuie sa moara nimeni pt ca Domnul a izbavit pe Israel. Samuel zice
sa mearga la Ghilgal,
merg toti acolo sa il incoroneze pe Saul rege. Aduc jertfe si se veselesc.

Clasificare BT: Uz Intern

 Cap 12 – Samuel inceteaza de a fi judecator.
Samuel spune ca a ascultat glasul poporului si a pus rege peste ei, cere sa marturiseasca daca a luat
boul cuiva, daca a asuprit pe cineva, daca a luat mita sau aa inchis ochii la judecata loi, ii va despagubi.
Toti raspund ca nu. Martor este Domnul ca n-au gasit nimic la el, martor! Samuel judeca poporul
inaintea Domnului, facand o
retrospectiva a istoriei poporului, de la Iacov in Egipt, Moise, Ierubaal, Ieftae si Samuel (judecatorii), ii
mustra ca au cerut un rege, pt ca Domnul imparatea peste ei. Daca vor asculta ei si regele de Domnul,
nu va fi impotriva lor.
Minunea Domnului: era timpul secerisului graului, Samuel striga la Domnul si El trimite trasnete si
ploaie si ei afla cat de mare este pacatul pe care-l facusera cand au cerut rege. Poporul cere lui Samuel
sa se roage Domnului sa nu moara, Samuel spune ca au facut pacat dar sa nu se indeparteze de
Domnul, sa asculte de El.

Cap 13 - Greseala lui Saul. Dupa 1 an, in timpul celui de-al 2lea an de domnie, Saul isi alege 3000 de
israeliti, 2000 erau cu el la Micmaș si pe muntele Betelului, si o mie erau cu Ionatan in Ghibeea lui
Veniamin. Celalalt popor era lasat la casele lor. Saul sfărâmă toata tabara de paza a Filistenilor,
poporul se aduna in Ghilgal. In Micmaș se aduna toți Filistenii, cu care și soldați, sa se razboiasca cu
israelitii. Israelitii se vad in primejdie si se ascund, unii chiar au trecut de Iordan in pamantul lui Gad si
al Galaadului. Saul asteapta 8 zile in Galaad si tot poporul era curpins de frica, a asteptat pana la
vremea hotarata de Samuel dar Samuel nu mai venea la Ghilgal si poporul incepuse sa fuga de el. Saul
aduce ardere de tot, vine si Samuel si il cearta pe Saul, spunand ca nu a implinit porunca Domnului, iar
domnia lui nu va dura, Domnul isi va gasi alt barbat pe placul Sau, pt ca nu implinise ceea ce ii
poruncise Domnul. Samuel merge in Ghibeea iar Saul cu poporul s-au dus la razboi – 600 barbati. Saul
cu Ionatan sed in Ghibeea si plang, din tabara Filistenilor ies 3 cete sa pustiasca tara. Fierar nu era in
tara lui Israel, pt ca Filistenii nu vroiau ca
ei sa-si faca sabii – niciun razboinic nu avea sabii sau sulite, in afara de Saul si Ionatan. Ceata intai a
Filistenilor vine si se aseaza la trecatoarea Micmaș.

Cap. 14 – Vitejia lui Ionatan.

Ionatan + cel care ii cara armele trec in ceata Filistenilor, fara sa stie Saul, care se afla in Ghibea cu 600
de oameni. Ahia, preotul Domnului din Şilo, purta efodul Domnului. Numele trecatoarei prin care
vroia Ionatan sa treaca era Boțeț si Sene. Ionatan vroia sa treaca, poate ii va ajuta Domnul, caruia nu ii
era greu sa izbaveasca prin putini ca prin multi. Daca Filistenii vor spune sa stea pana vin la ei, vor
ramane pe loc si nu se vor sui la ei, dar daca vor zice
sa se suie la ei, atunci se vor sui pt ca Domnul i-a dat in mainile lor – acesta va fi semnul. Filistenii ii
vad si le spun sa se suie la ei sa le vorbeasca ceva, Ionatan spune ca acesta este semnul. 20 de oameni
cad in fata lui Ionatan,

Clasificare BT: Uz Intern

 Filistenii se cutremura. Saul vede ca multimea Filistenilor se imprastie, Saul vede ca Ionatan lipseste, ii
spune lui Ahia sa aduca chivotul lui Dumnezeu, Evreii care erau in tabara Filistenilor se unesc cu
israelitii, la fel si cei care se ascunsesera, Domnul izbaveste pe Israel. Lupta se duce pana in Bet-Aven.
Poporul – 10.000 oameni. Saul pune poporul sa jure ca blestemat va fi cel care va manca pana seara,
pana cand nu vor razbuna pe vrajmasii lor.
Nimeni nu a gustat hrana, poporul intra intr-o padure, Ionatan, neauzind de blestem, intinde varful
toiagului si il inmoaie intr-un fagure si mananca, luminandu-i-se ochii. Unul din popor ii spune de
blestem, Ionatan spune ca daca poporul ar fi gustat din prazile rabzoiului, nu ar fi fost victoria si mai
mare? Poporul a batut pe Filisteni de la Micmaș pana la Aialon, dar erau istoviti, si s-au aruncat asupra
prazilor si au luat oi si boi si au mancat carne cu sange. Saul aude si pune o piatra mare si cere tuturor
sa vina sa injunghie boul acolo, sa nu greseasca in fata Domnului. Aici zideste Saul primul jertfelnic
Domnului. Saul vrea sa mearga noaptea asupra Filistenilor, poporul e de acord, preotul spune sa se
apropie mai intai de Dumnezeu, Saul intreaba pe Dumnezeu daca sa mearga dupa Filisteni, daca ii va
da in mainile lui, iar Domnul nu ii raspunde. Saul cauta in popor al cui e pacatul, spunand ca daca va fi
chiar Ionatan il va omori. Saul sta deoparte cu Ionatan iar poporul in alta parte, daca va cadea Urim va
fi vina lui sau Ionata iar daca va cadea Tumim va fi vina poporului. Poporul a iesit drept, Saul spune sa
arunce sorti asupra sa si a fiului sau pt cine va fi omorat, poporul nu e de acord, Saul insista. Sortul
cade pe Ionatan, Saul vrea sa-l omoare, poporul spune ca nu pt ca Ionatan a adus izbavire minunata
poporului, pt ca el lucrase cu Domnul atunci. Poporul izbaveste pe Ionatan. Astfel si-a intarit Saul
domnia, batandu-se cu toti vrajmasii. Fiii lui Saul:
Ionatan, Iesui și Melchișua, fete: Merob și Micol, femeia: Ahinoam, capetenia oștirii: Abner. Chiș era
tatal său.

Cap 15 – Saul osândit.

Samuel – Saul: asculta glasul Domnului: mergi si bate pe Amalec si pe Ierim, sa nu iei nimic ci da blestemului
toate cate are, sa nu crute, sa dea mortii de la barbat la femeie, animale si tot. Saul numara poporul la Telaim.
Saul – Chenei: despartiti-va de Amalec ca sa nu va pierd impreuna, caci ati aratat bunavointa cand au venit
israelitii din Egipt. Cheneii se despart de Amalec. Loveste Saul pe Amalec si pe Ierim, iar pe Agag, regele, l-au
prins viu. Dar Saul a crutat pe rege si pe mieii grasi si vacile bune si nu au vrut sa le piarda. Domnul – Samuel:
imi pare rau ca am pus pe Saul rege. Samuel – Saul: am crutat cele mai bune animale ca sa fie aduse jertfa
Domnului.
Samuel mustra pe Saul. Saul intreaba daca arderile de tot sunt la fel de placute ca ascultarea de glasul
Domnului?
Ascultarea este mai buna decat jertfa si supunerea mai buna decat grasimea berbecilor! Nesupunerea la fel ca
vrajitoria, impotrivirea ca inchinarea la idoli! Pt ca a lepadat cuvantul Domnului, si Domnul il va lepada pe el ca
rege. Saul: a calcat cuvantul Domnului pt ca s-a temut de popor. Saul rupe poala hainei lui Samuel, Saul spune
ca azi a rupt poporul lui Israel si va fi altcineva rege. Samuel taie pe Agag in fata Domnului in Ghilgal. Samuel
pleaca
in Rama iar Saul in Ghibeea si nu se vor mai vedea pana cand va muri Samuel.

Clasificare BT: Uz Intern

 Cap 16 – David uns rege. D – Samuel: umple cornul tau cu mir si du-te la Iesei Betleemitul, caci dintre
fiii lui Miam ales rege. Lui Samuel ii e frica sa nu afle Saul si sa-l ucida, Domnul ii spune sa ia o junca
din cireada si sa spuna ca se duce sa duca jertfa Domnului si sa-l cheme pe Iesei si pe fiii lui la jertfa si
Domnul ii va arata pe cine sa unga. Samuel vede pe Eliab si crede ca el e unsul, dar Domnul spune sa
nu se uite la infatisarea lui si la inaltimea lui ca
El nu se uita ca omul, se uita la inima. Vin toti cei 7 fii ai lui Iesei dar nici unul nu era unsul, Iesei spune
ca mai are pe copilul cel mai mic la pascut oile. Domnul il alege pe David. Samuel il unge si Duhul
Domnului odihneste asupra lui David. Samuel pleaca in Rama. Atunci s-a departat Duhul Domnului de
la Saul si-l tulbura un duh rau, trimis de Domnul. Saul trimite sa gaseasca un om care sa cante bine la
harpa ca sa-l scape de duhul rau. Saul aude de David, vorbeste cu Iesei sa-l trimita la el. Saul il face pe
David purtatorul sau de arme, iar cand duhul rau venea la Saul, David canta si ii era mai usor si duhul
cel rau se indeparta de el.

Cap 17 – David si Goliat.

Filistenii se aseaza la Efes-Damim, Israelitii la Valea Stejarului, fiecare pe un munte, iar la mijloc era
vale. Din tabara Filistenilor iese Goliat, din Gad, de 6 coti si o palma ca statura, Goliat tipa catre
Israeliti sa coboare unul sa se lupte cu el, iar de va castiga toti Filistneii vor fi sclavii lor. Israelitii si Saul
aud si se tem. Fiii cei mari ai lui Iesei care erau la raboi erau: Eliab, Aminadab si Şama. David era sa
pasca oile tatalui sau. Goliat se arata 40 de zile. Iesei – David: ia o efa de graunte uscate si 10 paini si
mergi la fratii tai, si 10 cași pentru capetenia peste mia lor, cerceteaza-i de sanatate. David ajunge
cand israelitii se pregateau de razboi, adude ce zicea Goliat, David intreaba ce va pati cel care il va
omori pe Goliat (va primi bogati si pe fata lui Saul) iar Eliab il cearta pe David. Saul il cheama pe David
si David ii spune ca il va bate pe filistean. Saul ii spune ca el inca e copilandru iar filisteanul e
ostas inca din tineretile lui, David spune ca a batut lei si ursi cand pazea oile, la fel se va intampla si cu
filisteanul pentru ca ocaraste poporul Domnului. Saul ii spune sa se duca si Domnul sa fie cu el. Saul il
imbraca in armura dar David nu poate s-o poarte si o dezbraca. Isi ia doar toiagul in mana, 5 pietre
lucii din parau si traista lui de pastor
si cu prastia in mana a iesit inaintea filisteanului. Goliat il dispretuieste, ce vii la mine cu toiag si
prastie, sunt eu caine? Nu, mai rau decat un caine. David – Goliat: tu vii cu sabia si cu scutul asupra
mea, eu vin asupra ta cu numele Domnului pe care tu l-ai hulit. David loveste pe Goliat cu o piatra in
frunte si acesta cade cu fata la pamant. Sabie nu se afla in mana lui David. Israel bate pe Filisteni,
David ia capul filisteanului si il duce la Ierusalim si armele lui le duce in cortul sau. Saul il intreaba al cui
fiu e – Iesei.

Clasificare BT: Uz Intern

 Cap 18 – Rasplata lui David.
Ionatan il iubeste pe David, amandoi incheie legatura, ii da haina, sabia, arcul si braul lui. Saul il face
capetenie peste osteni. Cand se intorceau ei, femeile cantau: Saul a biruit mii, iar David zeci de mii! –
Saul se manie pe David. A doua zi cade duhul cel rau asupra lui Saul iar David ii canta, Saul ia o lance si
o arunca de 2 ori inspre David, care se fereste. Israel si Iuda iubeau pe David fiindca statea in fruntea
lor. Saul o da pe fata lui, Merob, de
sotie, cu conditia sa duca razboaiele cu filistenii, gandind ca mai bine il omoara acestia decat el. Merob
e casatorita cu altcineva, dar fiica mai mica, Micol, il placea pe David. Acesta spunea ca e sarac si
insemnat, Saul nu vroia zestre decat 100 de prepuțuri filistene, ca razbunare impotriva vrajmasilor
regelui. David merge si omoara 200 de filisteni si aduce prepuțurile lor lui Saul. David se insoara cu
Micol.

Cap 19 – Prietenia lui Ioatan cu David.

Saul – Ionatan si toate slugile: sa omoare pe David. Ionatan – David: tatal meu cauta sa te omoare;
Ionatan vorbeste cu Saul de bine pt David, Saul se jura ca David nu va muri. Razboiul incepe iar si
David este victorios, duhul ce rau vine iar asupra lui Saul, Saul iar arunca cu sulita in David, care canta
la harpa, si el se fereste si fuge in noapte. Micol ii spune lui David sa fuga pe geam, pune un idol in
locul lui in pat, Saul o intreaba pe Micol de ce l-a lasat sa scape, Micol spune ca David a zis ca o ucide
daca nu-l lasa sa plece. David fuge la Samuel in Rama si ii povesteste, Saul afla ca ei sunt la Naiotul
Ramei, Saul trimite slujitorii dupa David dar acestia cand vad ceata proorocilor, se coboara Duhul
peste ei si incep si ei a prooroci. La fel si al 2lea si al 3lea rand de slujitori trimisi de Saul. Saul se duce
el insusi, peste el coborandu-se Duhul, a mers pana in Naiotul Ramei proorocind.

Cap 20 – prigonirea lui David.

David intreaba pe Ionatan cu ce a gresit, Ionatan spune ca nu va muri pt ca Saul nu ii ascunde nimic
lui, David il roaga pe Ionatan ca la masa, cand va intreba Saul de ce nu e acolo, sa spuna ca e in
Betleem sa aduca jertfa anuala, daca acesta va zice „bine” atunci e semn de pace, daca se va mania e
semn de razboi. Ionatan leaga legamant cu David. Cand va fi luna noua si Saul va intreba de ce locul lui
David e gol, acesta sa se ascunda langa piatra Ezel, iar Ionatan va trimite acolo 3 sageti, si daca va
trimite un baiat zicandu-i „iata sagetile sunt dincoace de tine, ia-le” atunci e semnd e pace; „iata
sagetile sunt dincolo de tine” atunci sa plece. Vine luna noua, Saul crede ca David nu era curatit, de
aceea nu e acolo; a doua zi intreaba pe Ionatan de ce David nu e acolo, Ionatan spune ca e in Betleem,
Saul se manie si hotaraste sa-l ucida pe David. Ionatan face cum i-a promis lui David, acesta se inchina
de 3 ori si se saruta si plang amandoi, David plangand mai tare. Repeta
legamantul, David pleaca iar Ionatan se intoarce in cetate.

Clasificare BT: Uz Intern

 Cap 21 – David cauta scapare.
David merge in Nobe, la preotul Ahimelec, care se intreba de ce e David singur, acesta a zic ca e trimis de rege
cu o taina si nu trebuie sa stie nimeni. David ii cere paine, Ahimelec ii spune ca nu are decat paine sfintita si
daca sau abtinut de la femei pot sa o manance. Preotul ii da painea sfintita si sabia lui Goliat.
David pleaca la Achiș, regele din Gat. David se preface nebun inaintea lui Achiș, scriind pe uși, mergând in maini,
cu bale pe barba.
Cap 22 – Saul ucide preoții din Nobe.
David fuge în pestera Adulam. Fratii lui si toti din casa lui vin la el, toti prigonitii si datornicii, si cei cu sufletul
amarat – 400 oameni. David merge la Mițpa Moabului si roaga pe rege sa ii lase sa stea acolo. Proorocul Gad
spune lui David sa mearga in cetatea lui Iuda. Saul, care era in Ghibeea, afla de la Doeg idumeul, despre David si
preotul Ahimelec din Nobe. Saul il cheama pe Ahimelec si toti din casa lui, toti preotii din Nobe, pe care il
intreaba de ce l-a ajutat pe David. Saul comanda paznicilor sa ii omoare pe toti, insa ei n-au vrut sa omoare
preotii Domnului, Saul ii spune lui Doeg idumeul si acesta omoara in ziua aceea 85 de preoti. Scapa doar un fiu
al lui Ahimelec, Abiatar care fuge la David si ii spune ce s-a intamplat. David ia asupra sa greseala si moartea
preotilor.
Cap 23 – David prigonit de Saul.
Filistenii navalesc in Cheila, David intreaba pe Domnul daca sa mearga sa loveasca pe Filisteni, Domnul spune
da, cei care erau cu David se temeau, David intreaba iar pe Domnul, David bate pe Filisteni la Cheila. Saul afla ca
David e la Cheila si cheama tot poporul sa mearga la razboi in Cheila sa-l omoare pe David. Cand David afla, ii
cere lui Abiatar sa aduca efodul Dmnului, se roaga Domnului si intreaba daca va veni Saul acolo, va veni, ma vor
da locuitorii in mainile lui Saul, te vor da, Saul fuge si cei 600 se ascund in pustiu, Saul nu il gaseste. Ionatan vine
la David in pustiul Zif si il intareste in nadejde: nu te teme caci vei imparati peste Israel, iar eu voi fi dupa tine.
Incheie legamant si pleaca. Zifeii spun lui Saul pe unde umbla David. Saul il cauta pe David in pustia Maon dar
afla ca Filistenii au intrat in Israel si pleaca.
Cap 24 – David cruta viata lui Saul.
Dupa ce pleaca Filistenii, Saul ia 3000 de oameni si merge dupa David in desertul Enghedi. Saul intra intr-o
pestera pentru nevoile sale, dar David cu oamenii lui se ascundeau in fundul pesterii. David se scoala si taie
usor poala hainei de deasupra lui Saul nevrand sa omoare pe unsul Domnului. Saul iese din pestera si David
striga dupa el, se inchina lui si ii spune ca l-a crutat pt ca e unsul Domnului. Saul plange si zice ca David e mai
drept decat el, David se jura lui Saul ca nu va starpi pe urmasii sau din casa tatalui sau.
Cap 25 – moartea lui Samuel. Nabal si Abigail.
Moare Samuel si e ingropat in Rama. David merge in pustiul Maonului. Nabal, un om foarte bogat din Maon,
care avea 3000 de oi si 1000 de capre, venise in Carmel la tunsul oilor, cu femeia sa Abigail. David trimite 10
tineri la Nabal sa ii ureze sanatate, pastorii sai sunt in siguranta si sa le dea ce se indura mana lui. Nabal le
raspunde urat si nu le da nimic. David + 400 oameni merg dupa Nabal. Abigail afla de la servitori ca David vine,
ia 200 de paini si 2 burdufuri de vin, 5 oi gatite si 5 masuri de graunte si le trimite cu slugile inaintea lui David,
fara ca Nabal sa stie.
Abigail cade in fata lui David si ii cere mila, spunand ca e pacatul ei si ca sotul ei e rau dupa nume. David
binecuvinteaza pe Abigail, ea se intoarce la Nabal care facea ospat si se imbatase si nu ii spune niciun cuvant
pana dimineata. Aceasta ii spune dimineata iar inima lui a ramas ca de piatra 10 zile dupa care a murit. David o
ia pe Abigail de femeie. Cealalta femeie a lui David a fost Ahinoam.

Clasificare BT: Uz Intern

 Cap 26 – David cruta din nou viata lui Saul.
Saul cu 3000 de barbati, la informatia Zifeilor, merge sa il caute pe David prin pustiul Zif. Saul isi aseaza tabara
pe muntele Hachila. David trimite iscoade, si merge David cu Abișai la Saul, noaptea, cand dormea in cort.
Abișai spune sa-l omoare pe Saul dar David nu vrea sa ridice mana sa asupra unsului Domnului dar ii ia lancea
care era la capul lui si vasul cu apa. David le ia si pleaca fara sa-i vada nimeni si cand ajunge la mare departare
striga dupa Abner (capetenia ostirii lui Saul) si il mustra ca nu il pazeste bine pe unsul Domnului. Saul il
recunoaste, David il intreaba de ce merge dupa el, ca e un purice, Saul recunoaste ca a gresit si ii spune sa se
intoarca ca nu ii va face rau. David spune sa vina un ostas dupa lancia lui si sa mearga fiecare la locul lui.
Cap 27 – David in Ţiclag.
David + 600 oameni pleaca la Achiș, regele Gatului, si traieste acolo. Achiș ii da lui David Ţiclagul sa
traiasca acolo si de aceea Ţiclagul a ramas al regilor Iudei. David traieste acolo 1 an si 4 luni, pustiind
tara de vrajmasii ei, Achiș spunand ca David va ramane pe veci sluga sa.
Cap 28 – Saul la vrajitoarea din Endor.
Filistenii se aduna sa se bata cu Israel, Achiș il face pe David paznic peste capul sau. Saul izgoneste pe ghicitori si
pe cei ce chemau mortii. Filistenii adunati la Şunem, israelitii la Ghilboa. Saul se tulbura de Filisteni si intreaba
pe Domnul dar nu ii raspunde, atunci Saul cauta o vrajitoare iar slugile ii gasesc una in Endor. Saul se deghizeaza
si merge cu 2 oameni la vrajitoare cerandu-i sa-i scoale un mort, aceasta se teme, Saul spune ca nu va pati
nimic, Saul cere sa il ridice pe Samuel, vrajitoarea il recunoaste pe Saul, nu te teme, ii spune ca vede parca un
dumnezeu, iesind din pamant, foarte batran, imbracata cu o haina luna – Saul il recunoaste pe Samuel si i se
inchina. Samuel – Saul: pentru ce ma tulburi ca sa ies? Imi e foarte greu, nu stie ce sa faca cu Filistenii pt ca
Domnul nu ii raspunde, ce sa faca Samuel daca Domnul S-a indepartat de el? Samuel spune iar ca Domnul va da
pe el si pe israeliti in mana Filistenilor, maine va muri si el si fiii sai. Saul nu mai avea putere pt ca nu mancase
paine ziua si noaptea de dinainte, vrajitoarea ii spune sa manance o bucata de paine, a mancat si a plecat.
Cap 29 – David trimis inapoi de Filisteni.
Filistenii la Afec, israelitii la Izreel. David mergea cu ai lui si in spatele lor Achiș, Filistenii s-au maniat
cand l-au vazut pe David, chiar daca Achiș nu gasise nimic rau la el. Ii cer sa ii dea drumul lui David,
Achiș il lasa liber pe David sa se intoarca in locul sau, David intreaba ce a gasit rau la el, Achiș spune ca
nimic dar capeteniile filistenilor asa au vrut.

Cap 30 – David biruieste pe Amalec.

A 3-a zi, dupa ce David si oamenii lui au plecat la Ţiclag, Amalaciții au navalit asupra Ţiclagului si i-au dat foc,
cand ajung David si oamenii cetatea era arsa si femeile cu copiii erau luati sclavi. David si poporul plang.
Poporul vrea sa omoare cu pietre pe David, David cere lui Abiatar preotul sa ii aduca efodul si intreaba David pe
Domnul daca sa urmareasca aceasta ceata, o va ajunge oare? Da. David + 600 ajung la pârâul Besor, raman doar
400, gasesc in camp un egiptean caruia ii dau de mancare si de baut, il intreaba al cui e, era sclavul unui
amalacit, David il roaga sa ii duca la aceast aceata, acesta ii va duce daca se jura ca nu il vor omori. David jura, ii
prind pe amalaciti si ii omoara. David ia toate prazile si din oamenii lui nu pierise nimeni, se intorc la cei 200
care nu putusera sa vina cu ei, cei rai nu vroiau sa imparta cu ei prada, David ii cearta. David se intoarce in
Ţiclag si trimite din prada de razboi prietenilor sai din neamul lui Iuda.

Clasificare BT: Uz Intern

 Cap 31 – Moartea lui Saul.
Filistenii s-au batut insa cu israelitii si i-au ucis pe acestia pe muntele Ghelboa. Filistenii ucid pe
Ionatan, pe Aminadab si pe Melchișua, fiii lui Saul; Saul e ranit de sageti si ii spune purtatorului sau de
arme sa il omoare, sa nu il ucida netaiatii imprejur. Purtatorul de arma n-a vrut, Saul isi ia sabia si se
arunca in ea. Filistenii il gasesc pe Saul si fiii sai morti, ii taie capul si il trimit in tara Filistenilor sa se
veseleasca. Au spanzurat trupul lui pe cetatea Ben-San. Locuitorii Iabeșului din Galaad s-au dus si au
luat trupurile lor si le-au ars in Iabeș. Oasele lor le-au ingropat sub un stejar in Iabeș, dupa care au
postit 7 zile.

Conspect 2 Regi
Cap 1 – David îl plânge pe Saul și pe Ionatan.
David se întorcea de la luptă, se oprește în Ţiclag 2 zile, iar a treia zi vine un om din tabăra lui Saul cu
hainele rupe și pe cap țărână, spunând ca tabăra lui Israel a fugit si au murit Saul și Ionatan. Îl văzuse
pe muntele Ghelboa pe Saul sprijinit în suliță, atunci Saul îl strigă pe om și îi crezând că e amalacit, îi
cere să îl omoare pentru ca suferea și sufletul era încă în el, acesta îl omoară, luându-i cununa
regească și brățara lui și i le aduce lui David. Atunci, David își rupe hainele, la fel și ceilalți. Plâng și
postesc până seara, îl întrabă pe acesta cum nu s-a temut el să ridice mâna lui și să-l ucidă pe Unsul
Domnului? Apoi îl ucide (o slugă), David spune: sângele tău sa fie pe capul tău, căci buzele tale au
mărturisit împotriva ta cand ai zis: Eu am ucis pe Unsul Domnului. David poruncește ca fiii lui Iuda
să învețe cântarea de jale din Cartea Dreptului pe care o cânta el.
Cap 2 – David rege. Răzvrătirea lui Ișboșet.
David întreabă pe Domnul dacă să se ducă în vreo cetate (Da), în care (Hebron). Pleacă David cu cele 2 femei ale
sale și cu poporul care îl urma în cetatea Hebron, unde vin fiii lui Iuda și îl ung pe David rege pentru casa lui
Iuda.
David îi binecuvântează pe locuitorii Iabeșului din Galaad pentru ca au aratat milă și l-au îngropat pe Saul.
Abner (căpetenia lui Saul) îl ia pe Ișboșet (fiul lui Saul) și merg în tabăra Mahanaim, unde îl face rege peste
Galaad (+ Izreel, Efrem, Veniamin) și peste tot Israelul. Ișboșet avea 40 de ani și a domnit 2 ani, cu David a
rămas numai casa lui Iuda. David domnește 7 ani și 6 luni peste casa lui Iuda în Hebron. Ișboșet + Abner + slugile
lui Saul se întânesc cu Ioab + slugile lui Daivd la iazul Ghibeonului, așezându-se unii de o parte și alții de alta.
Abner spune lui Ioab să se scoale tinerii și să joace – se duc 12 Veniamineni din partea lui Ișboșet și 12 dintre
slugile lui David din partea cealalta și se omoară – începe bătălia, Abner pierde. Unul din fiii Ţeruiei, Asael, care
era foarte sprinten, aleargă după Abner, Abner îi spune să se ducă la dreapta sau la stânga, acesta nu vrea, îl
roagă Abner să nu fie nevoit sa îl omoare, nu vrea, Abner îl omoară. Abner se adună cu niște oameni, Abner
strigă către Ioab (+
Abișai) pana când îi vor urmări pe frații lor, aceștia spun că încă de dimineață s-ar fi oprit dacă le vorbea așa nu
îi mai urmăreau, sună din trâmbiță și se oprește războiul. Abner pleacă și ajunge la Mahanaim, Ioab vede ca
fratele său, Asael, lipsea (+ 19 sluji ale lui David) și omoară 370 de Veniaminieni, îl îngroapă pe Asal în
mormântul tatăul lor din Betleem, apoi pleacă cu oamenii săi și ajung la Hebron.

Clasificare BT: Uz Intern

 Cap 3 – Abner ucis de Ioab.
Dușmănia continuă între casa lui Saul și casa lui David, casa lui David se întărea, iar a lui Saul slăbea. Lui David i
se nasc 6 copii în Hebron, primul fiind Amnom (din Ahinoam), după Chileab (din Abigail), Abesalom (din
Machei), Adonia (din Haghita), Ştefania (din Abital), Itream (din Egla). Abner se culcă cu Rițpa, fosta concubina a
lui Saul, iar Ișboșet aflând, îl mustră pe Abner, care îi răspunde: Sunt eu cap de câine? A avut milă și nu l-a dat în
mâinile lui David, iar el îi găsea vină pentru o femeie? Jură că va lua domnia de la casa lui Saul și îl va pune pe
tron pe David. Abner îi trimite mesaj lui David în Hebron spunând să încheie legământ cu el iar mana lui Abner
va fi cu el și va întoarce tot poporul lui Israel la David. David acceptă, dar îl roagă să o aducă pe Micol (fiica lui
Saul, prima soție) cu el. David trimite soli la Ișboșet, cerând-o pe Micol, femeia lui pe care a luat-o pentru 100
de prepuțuri filistene. Abner merge prin Israel și laudă pe David, spunând ca Domnul, prin mana lui David, va
izbavi poporul pe filisteni, după care merge la David, să îi spună ce dorea Israel. Îi spune lui David că va merge
să adune tot poporul să facă legământ cu el, David îl eliberează. Când se întoarce Ioab de la bătălie, aud că
David i-a dat drumul lui Abner și îi cere explicații, spunând că Abner a venit să îl înșele și să afle lucruri despre
el. Trimite oameni după Abner, fără știrea lui David. Când se întoarce Abner, Ioab îl cheamă să vorbească și îl
ucide, răzbunându-l pe Asael, fratele său. David aude și spune că el este nevinovat iar sângele lui Abner să cadă
asupra casei lui Ioab, niciodată să nu lipsească din casa lui Ioab cei cu scurgere, cei leproși, cei ce merg în cârji,
cei omorâți de sabie si înfometați.
Abner este înmormântat in Hebron.
Cap 4 – Ișboșet ucis; David îl răzbună.
Ișboșet aude de Abner și îi slăbesc mâinile. El avea 2 căpetenii: Baana și Rechab (fiii lui Rimon
Beeroteanul), Ionatan avusese un fiu șchiop, Mefiboșet. Rechab și Baana merg în casa lui Ișboșet, care
dormea, îl omoară și iau capul cu ei, ducându-l la David, și spunând că vrăjmașul său e mort. David
spune, că atunci când a venit la el cel ce se socotea bine-vestitor și i-a spus de moartea lui Saul și lui
Ionatan, că el l-a omorât pe Saul, David l-a prins si l-a omorât în Ţiclag, acum niste oameni netrebnici
au ucis un om nevinovat. Poruncește slugilor să îi omoare. Îi omoară, le taie mâinile și picioarele și îi
spânzură deasupra iazului din Hebron, iar capul lui Ișboșet îl îngroapă în mormântul lui Abner din
Hebron.
Cap 5 – David rege peste tot Israelul.
Toate triburile lui Israel vin la David în Hebron, toți bătrânii încheie legământ cu regele, înaintea Domnului și
ung pe David rege peste tot Israelul. David avea 30 de ani și a domnit 40 de ani (7 ani și 6 luni în Hebron peste
Iuda, și 33 de ani peste tot Israelul). David pornește spre Ierusalim, împotriva Iebuseilor, care ziceau că David nu
va intra acolo pentru ca îl vor goni orbii și șchiopii. David ia cetatea Sionului (cetatea lui David), atunci ordonă
David ca cel ce va ucide pe Iubisei să omoare și pe șchiopii și orbii care îl urăsc pe David. David se mută acolo și
întărește cetatea. Hiram, regele Tirului, trimite lui David lemn, tâmplari, pietrari și zidari, care îi fac casă lui
David. David își mai ia concubine, care nasc în Ierusalim: Şamua și Şobab, Natan și Solomon etc. Filistenii aud că
David a fost uns rege și merg după el. David îl întreabă pe Domnul dacă să meargă împotriva Filistenilor,
Domnul îi va da în mâinile
sale. Pleacă David la Baal-Perațim, îi răcorește, filistenii își lasă idolii lor acolo, David îi arde cu foc. Filistenii vin
din nou în valea Refaim, David întreabă iar pe Domul care îi spune să îi atace din spate și să aștepte zgomotul,
după care va merge Domnul înaintea sa.

Clasificare BT: Uz Intern

 Cap 6 – David sărbătorește aducerea chivotului.
David adună poporul și merg spre Balaat în Iuda, să aducă chivotul Domnului. Pun chivotul într-un car nou, îl
scot din casa lui Aminadab, carul fiind dus de fiii lui Aminadab, Uza și Ahio. Când ajung la aria lui Nachon, Uza se
sprijină de chivot, pentru ca boii erau gata să-l răstoarne, iar Domnul se mânie pe Uza și l-a lovit Dumnezeu
chiar acolo, David se întristează și numește locul Pereț-Uza. David se teme să ducă chivotul în casa sa și îl duce
în casa lui Obed-Edom, aude că Domnul i-a binecuvântat casa lui Obed, duce chivotul în cetatea lui David.
David aducea jertfă câte un vițel și un berbec la fiecare 6 pași ai celor care duceau chivotul. Când intră cu
chivotul în cetate, Micol îl vede pe David jucând si cântând înaintea chivotului și îl disprețuiește în inima ei. Pun
chivotul în cortul construit pentru el și aduc arderi de tot și jertfe de împăcare. David împarte fiecărui om câte o
pâine, o bucată de carne friptă și o turtă. Micol îl întreabă câtă cinste și-a adus regele Israelului făcând ca un om
de nimic în fața chivotului, David răspunde ca va juca înaintea Domnului și se va înjosi și mai mult și va fi mai
mic în ochii ei, dar mai mare în ochii slugilor ei. Şi până la ziua morții ei, Micol n-a avut copii.
Cap 7 – Domnul vorbește lui David prin proorocul Natan.
David către Natan: eu stau în casă de cedru iar chivotul stă în cort, Natan îi spune să facă ce are la
inimă, căci Domnul e cu el. Domnul vorbește lui Natan că El n-a locuit decât din cort în cort, de când i-
a scos pe fiii lui Israel din Egipt, a spus El vreodată vreunuia de ce nu ii face casă de cedru? Să îi spună
lui David că va liniști pe Israel și pe el, va întări casa lui, iar când va veni timpul si David va muri va
naște pe urmașul său, din coapsele sale, și va întări stăpânirea sa, acela va zidi casă numelui Său, îi va
fi aceluia Tată, de va greși îl va lovi cu toiagul, dar mila Sa nu o va lua cum a luat-o de la Saul, casa lui
va fi neclintită, regatul va rămâne veșnic. Natan îi spune lui David iar David, stând în fața Domnului,
spunea: cine e el să îl mărească așa, să îi vestească viitorul său? Se roagă lui Dumnezeu să îi întărească
proorocia și Îl roagă să îl binecuvinteze.
Cap 8 – David, biruitor, rânduiește dregători.
David lovește pe Filisteni și cucerește Meteg-Haama, bate pe Moabiți, punându-i la pământ și
măsurându-i cu funia – 2 funii spre ucidere și o funie spre cruțare, moabiții ajung robii lui David. David
bate pe Hadad-Ezer, regele din Ţoba, luând de la el călăreți și soldați, tăind vinele cailor, păstrând cai
doar pentru 100 de care. Sirienii din Damasc vin în ajutorul lui Hadad, David îi răcorește, Sirienii ajung
robi. David ia scuturile de aur de la robii lui Hadad-Ezer care vor fi furate de regele Egiptului în timpul
fiului lui Solomon, Roboam. Tou, regele Hamatului, trimite pe fiul său Hadoram să îl salute pe David și
să îi mulțumească, oferindu-i vase de argint, aur și aramă. Ioab, fiul lui Ţeruia, era căpetenia oștirii și
Iosafat era cronicar; Ţadoc și Ahimelec au fost preoți iar Seraia dregător.
Cap 9 – David face bine lui Mefiboșet (Meribaal).
David se întreba dacă a mai rămas cineva din casa lui Saul, pentru că ar vrea să-i arate milă în memoria
lui Ionatan. Aduce pe robul Ţiba, din fosta casă a lui Saul, pe care îl întreabă dacă mai este cineva din
casa lui Saul – da, fiul lui Ionatan, cel șchiop. Era în casa lui Machir din Lodebar, David trimite după el.
Când vine Mefiboșet, David îi spune să nu se teamă că îi va arăta mila pentru tatăl său și îi va da toate
țarinile lui Saul și el va mânca totdeauna pâine la masa sa. Mefiboșet se închină și întreabă ce este el

Clasificare BT: Uz Intern

 de a căutat la un asemenea câine mort cum este el? David cheamă pe Ţiba și îi spune să lucreze
pământul lui Saul, el și fiii săi, pentru Mefiboșet.
Cap 10 – Răzvrătirea Amoniților și pedeapsa lor.
După ce moare regele amoniților, în locul lui vine Hanun, fiul lui. David arată milă lui Hanun, pentru
binefacerile tatălui său Nahaș. Trimite David slugile sale să îl mângâie pe Hanun pentru pierderea sa,
dar căpeteniile amoniților zic către Hanun că David a trimis slugile sale să iscodească cetatea și să vadă
ce este în ea ca apoi s-o dărâme. Atunci Hanun ia pe slugile lui David și le rade fiecaruia jumate de
barbă și le taie hainele pe jumate, pana la șolduri și le dă drumul. David aude și le poruncește celor
batjocoriți să rămâne în Ierihon până le vor crește bărbile. Amoniții, văzând că s-au făcut nesuferiți de
David, trimit să tocmească cu plată pe Sirinienii din Bet-Rehov si din Ţoba. David aude și trimite pe
Ioab cu toată oștirea. Amoniții ies în rânduri de luptă la poartă iar Sirienii din Ţoba, Rehov, Iștov și
Maacha au stat deoparte, în câmp. Ioab vede oștirile cele 2, pune pe cei mai buni luptători împotriva
sirienilor iar cealaltă parte de oameni i-a încredințat-o lui Abișai, fratele său, împotriva Amaleciților.
Ioab îi spune lui Abișai: dacă sirienii mă vor birui, să mă ajuți; dacă Amaleciții te vor birui, te vor ajuta.
Ioab merge înspre Sirieni, dar aceștia fug; Amoniții, văzând că Sirienii fug, fug și ei. Sirienii se
regrupează și a trimis Hadad-Ezer de cheamă pe sirienii de peste râul Eufrat și aceștia au venit la
Helam, iar Sovac, căpetenia oștirii lui Hadad-Ezer, îi conducea. David aude și trimite toți israeliții la
Helam, David îi răcorește, moare și Sovac.
Regii supuși lui Hadad-Ezer, văzând că pierd, au încheiat pace cu Israeliții și se supun acestora – iar
Sirienii s-au temut să mai dea ajutor Amoniților.
Cap 11 – David și Urie.
Peste un an, regii pornesc război, David trimite pe Ioab și îi lovesc pe Amoniți și împresurează Raba,
David rămânând la Ierusalim. David vede o femeie scăldându-se, care era foarte frumoasă și trimite să
vadă cine e – era Batșeba, femeia lui Urie Heteul. David trimite slugile să o ia, ea a venit la el și el s-a
culcat cu ea. Aceasta rămâne însărcinată, David îi spune lui Ioab să îl aducă pe Urie Heteul. David îl
trimite acasă să își spele picioarele, dar Urie rămâne la poarta casei regelui și doarme cu slugile și nu
merge la casa sa. David îl întreabă de ce, Urie: Chivotul Domnului și Israel și Iuda sunt în corturi, Ioab și
robii sunt în tabără și el să meargă acasă, nu o va face. David îi cere să rămână atunci ziua aceea acolo.
David îi arată cinste lui Urie, dar Urie iar s-a dus sa doarmă cu slugile iar la casa lui nu. David scrie lui
Ioab să îl pună pe Urie unde e lupta mai crâncena și să se retragă, ca el să fie ucis.
Ioab face așa, Urie este ucis. Ioab tirmite să i se spună lui David, iar când acesta se va mânia de ce s-au
dus să se lupte așa aproape de cetate, să îi spună că și Urie a murit. David trimite vorbă lui Ioab să îl
încurajeze, să dărâme cetatea. Femeia lui Urie aude si plânge, și trecând zilele plângerii David trimite
să se aducă femeia la casa sa și ea i-a nascut un fiu. Fapta aceasta pe care a făcut-o David a fost rea
înaintea Domnului.

Clasificare BT: Uz Intern

 Cap 12 – Natan mustră pe David.
Natan proorocul îi spune lui David: erau 2 oameni, un bogat și un sărac, cel bogat avea multe vite iar cel sărac
doar o oiță, pe care o avea de mică și o hrănise și crescuse cu copiii lui. Din pâinea lui mâncase și dormea la
sânul lui și era ca o fiica pentru el; la bogat a venit un călător și gazda nu a vrut sa ia din oile și vitele sale pentru
călătorul care venise la el, ci a luat oița săracului și a gătit-o pe aceea pentru oaspetele său. David s-a mâniat
cumplit și spune că bogatul e vrednic de moarte și trebuie să plătească împătrit pentru oaie. Natan îi spune că
bogatul e el. Domnul spune că el l-a ucis pe Urie Heteul, cu sabia Amoniților, și de aceea nu se va depărta sabia
de casa lui în veac; iată Eu voi ridica asupra ta rău chiar din casa ta și voi lua pe femeile tale înaintea ochilor tăi
și le vi da aproapelui tău și se va culca acela cu femeile tale în văzul soarelui acestuia. Tu ai păcătuit pe ascuns,
Eu voi face aceasta înaintea a tot Israelul. David spune că a păcătuit înaintea Domnului, Natan spune că Domnul
a ridicat păcatul său și nu va muri, dar pentru ca prin această faptă a dat vrăjmașilor Domnului pricină să-L
hulească, de aceea va muri fiul ce i se va naște. Natan pleacă, Domnul lovește pe copilul născut de femeia lui
Urie și s-a îmbolnavit, David se roagă Domnului, a postit, si a petrecut noaptea întins pe pământ, bătrânii vin să-
l ridice, nu vrea și nu mănâncă pâine cu ei. După 7 zile a murit copilul, David se scoală de pe pământ, se spala,
se unge și merge în casa Domnului și se roagă. Slugile se mirau că atata timp cât copilul trăia, David postea și se
ruga dar când acesta a murit David mănâncă și bea; David răspunde că atata timp cât era în viață copilul s-a
rugat poate îl miluia Domnul și trăia copilul, acum că a murit copilul nu se va întoarce la el, ci David va merge la
copil. David mângâie pe Batșeba și i-o dă din nou, după care va naște pe Solomon, pe care Domnul l-a iubit,
Natan spune să îi pună numele Iedida (iubitul Domnului). Ioab era aproape să cucerească cetatea Raba și
trimite la David să trimită popor să ia cetatea că dacă o va lua el, poporul va slăvi numele lui Ioab; David face
așa și cucerește cetatea.
Cap 13 – Amnon ucis de slugile lui Abesalom.
Abesalom, fiul lui David, avea o soră frumoasa, Tamara, pe care o iubea Amnon (alt fiu al lui David). Amnon se
chinuie până într-atât încât se îmbolnavește pentru ca Tamara era virgină și nu vroia să-i facă ceva. Ionadab (fiul
lui Şama, fratele lui David – care era foarte șiret) îl întreabă pe Amnon de ce slăbește pe zi ce trece, acesta
răspunde că iubește pe Tamara. Ionadab spune să se prefacă bolnav iar când vine David la el să-i ceară să o
trimită pe Tamara să îi facă mâncare înaintea ochilor lui. Acesta face așa, vine Tamara la el și îi gătește turte și
când îi dă să mănânce, Amnon îi trimite pe toți afară, îi spune Tamarei să ducă mâncarea în odaia din fund și
acolo va mânca, o prinde și îi spune să se culce cu el, Tamara refuză pentru că ar necinsti-o (nu se face in Israel
așa ceva), căci ea unde s-ar duce cu necinstea ei și el ar fi tratat ca unul fără minte, mai bine vorbește cu regele
și el sigur o va da lui. Amnon nu o asculta și o necinstește. Amnon o urăște după și o alungă, ea îl roagă să n-o
alunge căci ar fi un rău și mai mare decat că a necinstit-o, Amnon o alungă. Ea își rupe haina pestriță și își pune
cenușă în cap și ajunge în casa lui Abesalom, fratele ei, unde stă. David aude și se mânie dar nu vrea să îi strice
inima lui Amnon, pentru că era primul său născut. Abesalom îl ura pe Amnon, pentru că a necinstit-o pe sora sa.
După 2 ani, când se tundeau oile în Baal-Hațor, Abesalom cheamă toți fiii regelui și merg la David și îi cer sa
meargă regele și slugile sale la Abesalom că e tunsul oilor, David nu vrea să-l împovăreze și zice nu, Abesalom
insistă să vină măcar Amnon. Abesalom face ospăț și vorbește cu slugile sale că după ce se va îmbăta Amnon și
el dă semnalul să-l ucidă.

Clasificare BT: Uz Intern

 Aceștia fac așa și toți fiii regelui se sperie și fug, ajunge la David vestea ca Abesalom a ucis pe toți fiii săi, David și
slugile își rup hainele. Ionadab, fiul lui Şama, îi spune lui David să nu creadă, că Abesalom l-a omorât doar pe
Amnon. Fiii lui David se întorc și David îl plânge pe Amnon; Abesalom fuge în Gheșur, unde stă 3 ani.
Cap 14 – Iertarea lui Abesalom.
Ioab ia din Tecoa o femeie înțeleaptă, pe care o pune să se facă bocitoare, să fie ca o femeie care a plâns multe
zile după un mort și să meargă la rege, spunându-i ce îi zice Ioab. Femeia merge la David și strigă ajutor, era de
mult văduvă și feciorii ei s-au bătut și unul a omorât pe celălalt și acum toate rudele îi cer să le dea pe copilul ei
să-l omoare pentru ca era ucigașul fratelui său, vrând să-l omoare și pe el și pe moștenitorul său. David spune
să meargă în pace ca va da poruncă pentru ea, dacă cineva va fi împotriva ei să vină la David. Femeia îl întrabă
pe David de ce cugetă el așa împotriva poporului Domnului, ca noi vom muri dar Dumnezeu nu vrea să piardă
sufletul și se gândește cum ar face să nu lepede de la Sine nici pe cel înlăturat. David înțelege că e mâna lui
Ioab, femeia recunoaște că Ioab a pus în gura ei toate cuvintele acestea. David trimite după Abesalom, Ioab
cade cu fața la pământ se închină si află bunăvoință de la David, pleacă după Abesalom. David, însă, spune ca
Abesalom să se întoarcă la casa lui, dar fața sa nu o va vedea. Abesalom era foarte frumos, din cap până în
picioare nu avea meteahnă, își tundea părul în fiecare an pentru că-l îngreuna, părul său cântărea 200 de sicli. I
s-au născut lui Abesalom 3 băieți și pe Tamara, care va fi soția lui Roboam, fiul lui Solomon, și va naște pe Abia.
Abesalom cheamă pe Ioab ca să-l trimită la rege, Ioab nu vine, trimite și a doua oară, când acesta nu vine
Abesalom ordona slugilor să arda țarina lui Ioab de orz. Ioab vine să îi ceară socoteală, Abesalom spune că l-a
chemat să meargă la rege să îl întrebe pentru ce l-a adus din Gheșur, daca e vinovat mai bine să-l ucidă. Regele
cheamă pe Abesalom și îl sărută.
Cap 15 – Fuga lui David dinaintea lui Abesalom.
Abesalom își ia care și 50 de bărbați și stătea înaintea porții care mergea la rege, când venea cineva la rege să
se judece, Abesalom îi chema la el și îi judeca el, după care zicea că la rege nu are cine să-l asculte și era mai
bine să fie el judecător, că ar fi judecat drept. Dacă venea cineva să i se închine lui Abesalom, el îi întindea mână
și-I îmbrățișa și îi săruta – Abesalom întră în inima israeliților. După 40 de ani de Domnie, Abesalom îi spune
regelui că se duce la Hebron să împlinească o făgăduință, atunci când era în Gheșur în Siria, jurase că de-l va
întoarce Domnul în Israel el va aduce jertfă Domnului. Abesalom pleacă și trimite 7 fete la toate triburile lui
Israel și le spune când vor auzi sunetul cornului să zică: Abesalom s-a făcut rege în Hebron! 200 de oameni merg
cu Abesalom din neștiință, în Hebron, ei nefiind vinovați. În timpul jertfei, Abesalom aduce pe Ahitofel
Ghiloneanul, sfetnicul lui David și s-a făcut răzvrătire mare și poporul se înmulțea în jurul lui Abesalom. Un
vestitor vine la David și îi raportează, David ordonă slugilor să se scoale și să fugă, ca nu cumva Abesalom să îi
prindă și să strice cetatea. Slugile sunt gata, David lasă 10 femei din concubinele sale, să păzească casa. Pleacă
regele cu slugile sale la Bet-Merhac. Toate slugile mergeau lângă el iar toți Cheretienii, Peletienii și Gateienii,
care veniseră cu el, mergeau înaintea sa. Regele îl întreabă pe Itai din Gat de ce merge cu el, mai bine se
întoarce la Ierusalim căci abea venise și era străin, Itai răspunde ca oriunde va merge regele va merge și el.
Regele împreună cu poporul trec pârâul Ghedron, acolo era Ţadoc preotul cu toți leviții care duceau chivotul
Domnului, regele îi spune lui Ţadoc să întoarcă chivotul la locul lui. Îl trimite pe Ţadoc, împreuna cu fiul său
Ahimaaț și Ionatan, fiul lui Abiatar, iar David va rămâne în pustiu până va primi veste de la ei. Ţadoc și Abiatar
duc chivotul iar David se duce în muntele Eleonului. David aude că și Ahitofel este în numărul răzvrătiților lui
Abesalom, David se roagă ca Domnul să risipească planurile lui Ahitofel. Când ajunge David pe vârful muntelui,
se închină lui Dumnezeu și se întâlnește cu Hușai Archianul, cel mai bun prieten al său, care avea haina sfâșiată

Clasificare BT: Uz Intern

 și pe cap cenușă. David îi spune că dacă va merge cu el va fi o povară, mai bine să meargă în cetatea lui Israel și
să fie robul lui Abesalom, astfel va strica planurile lui Ahitofel, iar tot ce aude de la Abesalom să spună preoților
Ţadoc și Abiatar și celor 2 fii ai lor Ahimaaț și Ionatan.
Cap 16 – David mustrat de Şimei.
Ţiba, sluga lui Mefiboșet, îl întâmpină pe David cu o pereche de asini in care erau 200 de pâini, o legătură de
stafide, smochine si un burduf de vin. Asinii erau pentru rege, să umble, pâinea pentru popor, iar vinul pentru
cine va slăbi în pustie. David ajunge la Bahurim, unde trăia un om din casa lui Saul, care înjura și blestema,
aruncând cu pietre asupra lui David. Abișai întreabă pe David pentru ce acest câine leșinat vorbește așa de rege,
mai bine se duce el să-i ia capul. David zice să-l lase în pace că Domnul i-a poruncit să blesteme pe David.
Poate va căuta Domnul la umilirea lui David și-i va răsplăti cu bine pentru acest blestem al lui. David pleacă cu
poporul iar Şimei mergea pe coasta muntelui și blestema și arunca cu pietre si cu praf. David și poporul ajung la
Aiefim și se odihnesc. Abesalom ajunge în Israel și Hușai Archianul se închină lui Abesalom. Abesalom îl întreabă
de ce nu îl urmează pe prietenul său David, Hușai răspunde ca va sluji pe cine alege Domnul. Abesalom cere sfat
către Ahitofel care îi spune să intre la concubinele tatălui său și vor auzi toți israeliții ca David îl va urî și se vor
întări mâinile lor. Abesalom intră la toate concubinele lui David, înaintea ochilor a tot Israelul.
Cap 17 – Sfatul lui Ahitofel și moartea lui.
Ahitofel vrea 12.000 să meargă după David, și îl va prinde când va fi slăbit iar toți oamenii lui vor fugi și el va
omorî doar pe rege, iar pe oameni îi va întoarce la el. A plăcut vorba aceasta lui Abesalom și bătrânilor, îl
cheamă și pe Hușai Archianul, care zice că sfatul lui Ahitofel nu este bun, spune că David și oamenii lui sunt
viteji iar David probabil se ascunde în vreo peșteră, iar dacă va cădea unul din oamenii săi se va auzi că oamenii
lui Abesalom au fost înfrânți iar toți se vor descuraja, de aceea el sfătuia: să se adune tot Israelul iar el să fie în
mijlocul lor, așa vor merge la David, iar de va intra David în vreo cetate o vor dărâma – sfatul lui Hușai a fost mai
bun decât al lui Ahitofel – așa a judecat Domnul sp aduca pieirea asupra lui Abesalom. Hușai le spune preoților
Ţadoc și Abiatar, care trimit vorba lui David să nu rămână noaptea aceea pe câmp în pustiu. Ionatan și Ahimaaț
stăteau în En-Roghel și merg la David dar sunt văzuți de un tânăr care îi spune lui Abesalom. Aceștia 2 se ascund
într-o fântână în Bahurim, iar o femeie a acoperit gura fântânii, iar când au venit oamenii lui Abesalom și au
întrebat-o pe femeie, aceasta le-a spus ca au trecut pârâul cei 2. Cei 2 ajung la David și aud ce planuri avea
Abesalom și trec cu toții Iordanul. Ahitofel, văzând că planul său n-a fost urmat, merge la casa lui, își scrie
testamentul și se spânzură.
David merge în Manahaim. Abesalom pune, în locul lui Ioab, pe Amasa.
Cap 18 – Moartea lui Abesalom.
David își numără oamenii și pune căpetenii, împarte armata în 3, cu 3 căpetenii: Ioab, Abișai și Itai Gateul – iar
regele va merge cu ei, dar poporul nu e de acord, mai bine rămâne în cetate și îi ajută de acolo. David
poruncește căpeteniilor să nu-l omoare pe Abesalom. Bătălia se dă în pădurea Efraim, Israel e înfrânt de
oamenii lui David, când Abesalom s-a întâlnit cu oamenii lui David, catârul de sub el a început sa fugă iar părul
lui Abesalom a rămas încurcat în crengile stejarului, rămânând spânzurat. Cineva îl vede și îi raportează lui Ioab,
Ioab îl întreabă de ce nu l-a dat jos de acolo, acela răspunde ca nici pentru 1000 de sicli nu și-ar fi ridicat mâna
asupra fiului regelui.
Ioab înfige 3 săgeți în inima lui Abesalom, care era încă viu. Abesalom e aruncat într-o groapă în pădure și peste
el aruncă grămadă mare de pietre. Ahimaaț vrea sa meargă să vestească regelui cele întâmplate, Ioab spune nu,
că nu duce o veste bună, mai bine merge Hușai să îi spună ce a văzut, dar Ahimaaț insistă să meargă cu Hușai.

Clasificare BT: Uz Intern

 Straja îi spune regelui că vede că vine un om cu mersul lui Ahimaaț, care era un om bun și va aduce o veste
bună.
Ahimaaț spune că au câștigat, David întreabă de Abesalom, Ahimaaț spune că nu știe; vine și Hușai, spune că
toți care-l urmăreau au fost bătuți, David întreabă de Abesalom, Hușai spune că i s-a întâmplat lui ce li s-a
întâmplat tuturor, David merge si plânge.

Cap 19 – David iarăși rege.

Regele plângea după fiul său iar biruința s-a prefăcut în plângere. Ioab mustră pe David care i-a
umplut de rușine pe toți cei care au izbăvit viața lui (intraseră pe furiș în cetate așa cum fac cei ce
fugeau din război, ei fiind victorioși), ca tu îi iubești pe cei ce te urăsc și pe cei ce îl iubesc îi urăște, că
dacă ar fi murit cu toții dar Abesalom ar fi trăit ar fi fost mai fericit pentru David. Sa meargă să
vorbească cu slugile sale că dacă n-o face, până seara nu va mai rămâne niciunul. În Israel începe să se
vorbească să se aduca David înapoi, să fie rege, David trimite să se spună preoților Ţadoc și Abiatar de
ce sunt ei ultimii care vor să-l aducă pe rege înapoi. Lui Amasa îi trimite vorbă să fie căpetenia oștirii
lui, pentru totdeauna, în locul lui Ioab. Israel cere să se întoarcă regele, David se întoarce la
Iordan iar Iudeii vin la Ghilgal să întâmpine pe rege. Şimei cade cu fața la pământ înaintea lui David și îi
cere iertare; Abișai întreabă dacă se poate ca acesta să trăiască după ce a blestemat pe unsul
Domnului? David nu-l ucide, nu era timpul astăzi să ucidă cineva în Israel. Mefiboșet, fiu lui Ionatan,
de când plecase regele nu-și spălase picioarele, nu-și tăiase unghiile, nu-și tăiase barba. Vine și Barzilai
Galaaditeanul și trece Iordanul să-l petreacă pe David. Barzilai era foarte bătrân (80 ani) și îl ospătase
pe rege la Mahanaim; regele cere să vină cu el să-l ospăteze si el la Iersualim; Barzilai spune că e
bătrân și nu va putea să fie decât o povară pentru rege, să îl lase să se ducă în cetatea sa să moară
lângă mormântul părinților lui dar fiul său, Chimham să meargă cu David.

Cap 20 – Răzvrătirea lui Şeba și moartea lui.

Un om netrebnic, Şeba, sună din trâmbiță și spune că nu are nicio legătură cu David și Iesei – fiecare la
cortul său, Israele! David ajunge în Ierusalim, ia pe cele 10 concubine și le pune într-o casă frumoasă și
le poartă de grijă dar nu se ducea la ele, au trăit ele acolo pana la moartea lor ca văduve. David
cheamă pe Amasa și cere să adune Iudeii în 3 zile, dar durează mai mult. Atunci, David zice lui Abișai
că Şeba le va face mai mult rău decât Abesalom, să meargă după el până își găsește vreo cetate
întărită. Abișai pleacă cu oamenii și se întâlnește cu Amasa, lângă Ghibeon, Ioab îl întreabă pe Amasa
dacă e sănătos și când se duce să-l sărute, îl omoară. Ioab merge si îl împresurează pe Şeba în Abel și
în Bet-Maaca. O femeie înțeleaptă cheamă pe Ioab să vorbească cu el, de pe zidurile cetății. Spune că
cetatea pe care Ioab vroia s-o distrugă era dintre cetățile pașnice și credincioase ale lui Israel, iar el
vroia s-o strice, de ce vrea el să strice moștenirea Domnului? Ioab spune că nu era gândul său să faca
așa ceva, dar caută pe Şeba care își ridicase mâna asupra regelui, să îl dea doar pe omul acela și ei vor
pleca; femeia îi aruncă capul lui Şeba peste zid.

Clasificare BT: Uz Intern

 Cap 21 – David întâmpină foametea și biruie pe Filisteni.
Foamete în țară 3 ani, David întreabă pe Domnul de foamete, spune că este din cauza lui Saul pentru
când i-a ucis pentru Ghibeoniți, pe care, deși le făcuseră legământ, Saul a voit să-i piardă din râvnă
pentru fiii lui Israel (ghibeoniții erau rămășițe din Amorei). David cheamă la el pe ghibeoniți și întreabă
cum să îi împace. Aceștia cer 7 oameni din urmașii lui Saul pe care îi vor spânzura înaintea Domnului în
Ghibeea lui Saul, David le dă. David cruță pe Mefiboșet, dar dă pe Armoni și pe (alt) Mefiboșet + 5 fii ai
lui Merob, aceștia fiind spânzurați în prima zi a secerișiului orzului. Rițpa, pune cort și apără trupurile
de animale, David aude și ia oasele lui Saul și ale lui Ionatan, de la locuitorii Iabeșului Galaadului, și
îngroapă oasele lor împreună cu a celor 7 la Ţela, în mormântul lui Chiș (tatăl lui Saul) – după aceea s-a
milostivit Domnul asupra țării. Începe război cu Filistenii, David iese la război, David obosește, atunci
Ișbi-Benob (urmaș al lui Rafa), cu o suliță de 300 de sicli, vrea să lovească pe David, Abișai îl salvează
pe David. Atunci, oamenii se jură lui David că nu-l vor mai lua la război. Război în Gob x2, în Gat, unde
era un om înalt care avea 6 degete la mâini și picioare (24 în total) care hulea pe Israeliti, dar l-a ucis
Ionatan, fiul lui Şama, fratele lui David – sunt uciși 4 oameni din neamul lui Rafa.
Cap 22 – Cântarea de mulțumire a lui David pentru izbăvirea de vrăjmași.
David cântă dupa ce Domnul l-a izbăvit din mâinile vrăjmașilor lui și ale lui Saul.
Cap 23 – Cele din urmă cuvinte ale lui David și vitejii lui.
Vitejii lui David: Ioșeb-Basșebet Tașchemonitul (unul dintre marile căpetenii, a ucis 800 oameni cu
lancea deodată); Eleazar (unul din cei 3 viteji care, împreună cu David, a luptat cu Filistenii); Şama (a
rămas in Lehi și i-a înfrânt pe Filisteni); aceștia 3 viteji (cei mai mari) au străbătut prin tabăra
Filistenilor și au scos apă din fântâna Betleemului pentru David, dar el n-o bea ci o varsă înaintea
Domnului. Alți viteji: Abișai (a ucis cu sulița sa 300 de oameni); Benaia (a ucis pe cei 2 fii ai lui Ariel
Moabitul și într-o groapă a ucis un leu); și restul (inclusiv Urie Heteul) – toți vitejii sunt 37.
Cap 24 – David numără poporul și este pedepsit cu ciumă.
Mânia Domnului vine iarăși pentru că cineva îi spusese lui David să numere poporul, regele îi spune lui Ioab să
numere poprul. Ioab întreabă de ce vrea să numere poporul, dar cuvântul regelui biruie. Străbate toată țara si
după 9 luni și 20 de zile se întoarce în Ierusalim. Ioab îi dă cartea cu numele celor 800.000 bărbați buni de
răbzoi + 500.000 din Iuda. Atunci s-a cutremurat inima lui David, recunoaște păcatul său și se roagă Domnului
pentru iertare. A doua zi, vine Gad proorocul, spunându-i lui David ce zice Domnul: 3 pedepse dintre care să-și
aleagă ce va veni peste el: 1. Foamete în țară 7 ani, să fugă 3 luni de vrăjmașii lui și ei să-l urmărească sau timp
de 3 zile să fie ciumă? David alege ciuma în vremea secerișiului grâului. Domnul dă ciumă și mor, de la Dan până
la Beer-Şeba 70.000 oameni. Domnul trimite pe Îngerul Său să pustiască Israelul dar i se face milă și îl oprește,
David vede pe îngerul Domnului și cere să lase oile sale în pace căci el a păcătuit, Îngerul Domnului se oprește în
aria lui Aravna Iebuseul, locul unde proorocul Gad îi spune lui David să ridice jertfelnic. Aravna vine și se închină
regelui și regele cumpără aria sa pentru a aduce jertfelnic să înceteze moartea în țară. Aravna vrea sa dea în dar
dar David refuză, nu va aduce Domnului jertfă lucruri primite în dar, cumpără aria și boii cu 50 de sicli de argint.
Aduce arderi de tot și jertfe de împăcare și S-a milostivit Domnul asupra țării și a încetat moartea în Israel.

Clasificare BT: Uz Intern

 Conspect 3 Regi
Cap.1 Solomon
Slugile lui David cauta pentru acesta o femeie frumoasa care sa il slujeasca pentru ca acesta a ajunsese
la adanci batraneti. Femeia gasita este Abisag Sunamiteanca, ea il ingrijeste pe rege, dar regele nu o
va cunoaste. Atunci Adonia fiul Haghitei se proclama singur rege, isi i-a oameni, calareti, care de razboi
si toate cele, si s-a inteles cu Ioab si cu Abiatar preotul, iar acestia doi au fost de partea lui. Preotul
Tadoc nu si ceilalti viteji ai lui David nu au fost de partea lui Adonia. Natan apoi vorbeste cu mama lui
Solomon (Batseba) si ii spune sa vorbeasca cu regele David despre problema cu Adonia, ii mai spune si
ca in timp ce ea va vorbi cu regele, el va intra si va intregi cuvintele acesteia. Asa se si intampla,
Batseba ii spune regelui despre Adonia si ii mai spune ca Solomon trebuia sa fie regele dupa ce David
va muri, Natan intra si intregeste cuvintele Batsebei. David ii spune Batsebei ca Solomon va fi rege
dupa el apoi da porunca, ca Natan, Benaia si Tadoc sa il ia pe Solomon si sa il unga rege in
Ghihon si sa sune din trambita si sa zica : “ Sa traiasca regele Solomon!” iar apoi sa il aduca pe tron.
Adonia aude strigatele multimilor. Ionatan fiul lui Abiatar ii da de veste lui Adonia despre ungerea lui
Solomon. Cei ce erau de partea lui Adonia se inspaimanta si fug pe drumurile lor. Adonia se teme de
Solomon, va fi adus la el cu “de-a sila” pentru ca vroia ca Solomon sa ii promita ca nu ii va face rau.
Solomon spune ca nu se va atinge de el daca este om cinstit. Adonia vine si se inchina lui Solomon.
Cap.2 Moartea lui David
Inainte sa moara, David lasa fiului sau Solomon legamant. Ii spune sa pazeasca legile si poruncile Domnului, sa
faca cu Ioab dupa intelepciunea sa, caci acesta a varsat in timp de pace sange ca in timp de razboi, sa arate mila
fiilor lui Barzilai si sa nu il lase nepedepsit pe Simei (cel care l-a blestemat pe David cu blestem greu). Dupa
legamant David moare si Solomon se aseaza pe tron, iar domnia acestuia va fi stralucita. Atunci Adonia
vorbeste cu Batseba rugand-o sa ii spuna lui Solomon sa i-o dea de femeie pe Abisag Sunamiteanca. Batseba ii
spune lui Solomon, iar Solomon porunceste ca Adonia sa fie ucis, cel care il ucide este preotul Abiatar. Dupa
aceasta fapta Solomon il indeparteaza pe Abiatar de la preotia Domnului si il trimite la mosia sa la Anatot.
Aceasta fapta ajunge la urechile lui Ioab, care se daduse dupa Adonia. Apoi Ioab de frica lui Solomon merge la
cortul Domnului si se apuca cu mainile de coarnele jertfelnicului. Solomon va trimite pe Benaia ca sa il omoare
dar Ioab ii spune ca nu vrea sa iasa si ca vrea sa moara acolo. Benaia se intoarce si discuta cu Solomon iar in
final, Benaia il omoara in acel loc si il ingroapa la casa lui, in pustiu. (Ioab omorase pe Abner si Amasa) In locul
lui Ioab, Solomon pune pe Benaia iar in locul lui Abiatar pe Tadoc. Domnul a dat lui Solomon intelepciune multa
si el va lua pentru sine pe fata lui Faraon si o aduce in cetatea lui David pana era gata casa sa. Si Solomon zidea
casa sa, si aducea jertfe de trei ori pe an. Si a zidit el Asurul, Magdinul, Gazerul, Bet-Horonul de sus si Valatul
dar dupa ce a zidit templul Domnului. Apoi isi aduce aminte despre ceea ce a spus David tatal sau despre Simei.
Solomon trimite dupa Simei si ii spune sa isi faca o casa in Ierusalim si sa nu iasa de acolo caci daca va iesi cu
moarte va muri. Simei accepta, dar dupa trei ani pleaca din Ierusalim dupa doi robi care au fugit de la el,
Solomon ii reaminteste lui Simei despre
intelegerea facuta pe care acesta o incalcase. In cele din urma Solomon trimite pe Benaia care il va ucide pe
Simei.

Clasificare BT: Uz Intern

 Cap.3 Casatoria lui Solomon. Intelepciunea lui.
Dupa ce regatul s-a intarit in mainile lui Solomon, acesta se inrudeste cu Faraon luand-o pe fica
acestuia in cetatea lui David, pana a zidit casa sa si templul Domnului si zidul dimprejurul
Ierusalimului. Poporul inca mai aducea jertfe pe inaltimi, Solomon merge la Ghibeon si aduce o mie de
jertfe pentru ardere de tot. Apoi in vis I se arata Domnul, iar Solomon ii cere intelepciune ca sa
conduca poporul. Domnului Ii place cererea lui si ii da inca mai mult de atat, ii da si bogatie si slava, iar
daca va pazi poruncile Lui, ii va inmulti zilele. Dupa vis Solomon merge la Ierusalim si aduce tot felul de
jertfe si face ospat. Apoi doua femei desfranate vin inaintea regelui, acestea nascusera amandoua la o
diferenta mica de zile, dar una dintre ele adoarme pe copil si il omoara. Se trezeste noaptea si fura
copilul celeilalte si asa se creeaza neintelegerea intre cele doua femei. Cea care a luat copilul nu
recunoaste iar cea caruia i-a dat copilul mort isi vrea adevaratul copil. Solomon spune sa I se dea
copilul cel viu si sa il taie in doua bucati. Apoi prima femeie facandui-se mila de copil ii spune regelui
sa il de-a celeilalte femei si sa nu il omoare. Iar cealalta femeie spune sa il taie, ca sa nu fie copilul nici
al ei nici al celelilalte femei. Apoi Solomon porunceste sa I se dea copilul acesteia pentru ca ea era
mama lui. Poporul vazand intelepciunea Domnului in Solomon incepe sa se teama de rege.
Cap.4 Dregatorii lui Solomon. Slava lui.
Capitolul incepe cu enumerarea capeteniilor pe care Solomon le avea la curtea sa si cei 12 ispravnici.
Solomon domnea peste toate regatele de la raul Eufrat pana la pamantul Filistenilor si pana in hotarul
Egiptenilor. Acestia ii aduceau daruri si ii slujeau si era pace cu toate tarile de primprejur. Solomon
avea 14 mii de iesle pt caii de la care si 12 mii de calareti. Cei 12 ispravnici aduceau in luna cuvenita
cele trebuincioase pentru masa regelui. Si intelepciunea lui Solomon era mai presus de toata
intelepciunea Egiptenilor, si numele lui era in slava in toate popoarele de primprejur. Solomon a spus
trei mii de pilde si cantarile au fost o mie si cinci. Vorbea despre copaci si despre animale si toate
popoarele veneau la el sa ii asculte intelepciunea.
Cap.5 Pregatiri pentru zidirea templului Domnului.
Hiram regele Tirului trimite la Solomon slugile sale cand aude ca este uns Solomon rege. Apoi si
Solomon trimite slugile la Hiram si ii spune acestuia sa porunceasca slugilor sale sa taie lemn ca sa
construiasca templul Domnului asa cum graise Domnul catre David. Slugile lui Solomon aveau sa fie cu
cele ale lui Hiram, iar Solomon spune ca va da robilor lui Hiram cat va hotara acesta. Hiram accepta cu
o conditie, ca Solomon sa aduca paine pentru casa aceluia. Deci Hiram da lemnul lui Solomon iar
Solomon da lui Hiram 20 mii de core de grau si 20 de core de untdelemn de masline curat pe an.
Solomon pune peste tot Israelul o corvoada de 30 mii de oameni, cate 10 mii mergeau la Liban cate o
luna sa ia lemn iar doua luni erau la casa lor.Adoniram era capetenie peste acestia, iar pe langa ei mai
avea 70 mii salahori si 80 mii taietori de piatra in munte, inafara de cele 3300 capetenii care erau
puse sa supravegheze poporul. Si asa s-a pregatit lemnul si piatra pentru ridicarea templului, timp de
trei ani.

Clasificare BT: Uz Intern

 Cap.6 Solomon zideste templul Domnului.
In al patrulea an de domnie al lui Solomon in luna Zif, porneste zidirea templului. La zidirea acestuia nu s-a auzit
nici ciocan nici topor pentru ca pietrele folosite erau cioplite de dinainte. Templul era pardosit cu scanduri de
cedru. Atunci a fost cuvantul Domnului catre Solomon si i-a spus ca, daca se va purta dupa legile Lui, Domnul va
locui in mijlocul fiilor lui Israel si nu il va parasi. Apoi Solomon a terminat de zidit templul si a imbracat peretii
pe dinauntru cu lemn de cedru. Tot pe dinauntru Solomon a imbracat templul in aur curat si inaintea
catapetesmei a pus lanturi de aur si a imbracat-o si pe aceasta tot in aur. Pe Sfanta Sfintelor a facut doi
heruvimi de lemn de maslin de 10 coti pe care i-a imbracat deasemenea in aur. De jur imprejurul templului , pe
dinauntru si pe dinafara erau sapate capete de heruvimi, de copaci, de finici si de flori imbobocite. A imbracat
cu aur pardoseala in partea din fata si in partea din fund a templului. Pe usile pe care intrai in Sfanta Sfintelor
face deasemenea heruvimi de lemn , finici si flori imbobocite pe care le imbraca in aur. In anul al unsprezecelea
in luna Bul a terminat templul, asa ca l-a zidit in sapte ani. (sunt date foarte multe masuratori – coti - in
capitolul asta, peste care am sarit din motive lesne de inteles)
Cap.7 Facerea casei regale si a vaselor sfinte
Solomon a zidit casa sa in 13 ani. Casa a facut-o din lemn din Liban, a mai facut doua pridvoare, unul
cu tron din care el judeca numit bineinteles pridvorul judecatii. Si la casa ficei lui Faraon era facut un
astfel de pridvor. (urmeaza descrierea curtii si masuratorile casei). Apoi Solomon a trimis si a luat pe
mesterul Hiram din Tir, tatal acestuia era aramar iar Hiram era si el plin de pricepere. Acesta a facut
pentru Solomon tot felul de lucrari in arama, pentru stalpi a facut numeroase coroane, a mai facut si o
mare, tot din arama rotunda de jur imprejur, 10 postamente din arama (urmeaza descrierea
postamentelor) a facut 10 lighene de arama, in fiecare incapand 40 de baturi. Postamentele le aseaza
5 in partea dreapta a templului si 5 in partea stanga, marea a asezat-o in partea dreapta (rasarit-
miazazi) Toate lucrurile pe care le-a facut Hiram pentru Solomon au fost : 2 stalpi cu 2 capiteluri,
400 de rodii de arama, cele 10 postamente si cele 10 spalatori de pe postamente, o mare si cei 12 boi
de sub mare, caldarile, lopetile si cupele. Apoi a mai facut si Solomon cateva lucruri din aur, si aduce
lucrurile afierosite de David si pune toate aceste lucruril la locurile lor.
Cap.8 Sfintirea templului lui Solomon.
Solomon aduna pe batrani si capii familiilor lui Israel, si au hotarat sa aduca chivotul Domnului din Sion de unde
era, in cetatea noua, levitii si preotii aduc chivotul iar Solomon merge inaintea lor cu obstea aducand jertfe.
Dupa ce baga chivotul in Sfanta Sfintelor, preotii ies din templu si un nor negru il umple (slava Domnului).
Atunci Solomon spune ca Domnul locuieste in norul cel intunecos, apoi binecuvinteaza multimea care statea de
fata.
Vorbeste despre faptul ca tatalui sau David ii intrase la inima sa zideasca templu, dar Domnul ii spune ca nu el
va fi acela care va face asta.
Apoi Solomon sta in fata jertfelnicului, si se roaga contra foametei, pentru izbanda in razboi, pentru iertare de
pacate etc. (rugaciune lunga) Se ridica si binecuvinteaza toata adunarea Israelitilor.(alta binecuvantare lunga)
Solomon si israelitii aduc apoi jertfa, iar Solomon mai sfinteste si mijlocul curtii de dinaintea templului, aducand
acolo ardere de tot. Dupa toate acestea, Solomon sarbatoreste sarbatoarea corturilor impreuna cu tot Israelul
timp de 14 zile. In ziua a opta Solomon a dat drumul poporului, care se bucura si se veselea cu inima pentru tot
binele pe care il facuse Domnul.

Clasificare BT: Uz Intern

 Cap.9 Dumnezeu Se arata lui Solomon a doua oara.
Dupa ce Solomon termina zidirea cladirilor, Domnui I se arata la Ghibeon a doua oara spundandu-I ca
i-a auzit rugaciunea si i-a indeplinit cererile si a sfintit templul asa cum ceruse. Domnul ii mai prezinta
inca odata ce se intampla de va urma poruncile Lui si ce se intampla daca nu va urma caile si poruncile
Lui. Pentru tot lemnul dar de regele Hiram al Tirului, Solomon i-a dat acestuia 20 de cetati in pamantul
Galileii dar lui Hiram nu i-au placut si le-a numit pamantul Cabul. Iar Hiram trimisese lui Solomon 100
de talanti de aur. Iata darea pe care o pusese Solomon ca sa zideasca templul, casa sa, Milo, zidul
Ierusalimului, Hatorul, Meghido si Ghezerul. Faraon luase Ghezerul si il arsese si il daduse ficei sale,
femeia lui Solomon. Si Solomon a zidit cetatile Ghezer, Bet-Horonul de Jos, Baalat si Tadmorul din
pustiu si tot ce a mai vrut sa zideasca. Pe oamenii de alte neamuri ramasi in tara, i-a
facut lucratori de corvoada, iar fii lui Israel erau tinuti pentru ostire/capetenii/slujitori/calareti.
Ispravnicii care supravegheau lucratorii erau 550 la numar. Acum este momentul in care fica lui
Faraon se muta din cetatea lui David in cetatea zidita pentru ea, iar apoi Solomon zideste Milo.
Solomon a mai facut si corabii la Etion-Gheber.
Hiram trimite apoi supusi corabieri ca sa duca corabiile cu supusi lui Solomon. Apoi se duc la Ofir, de
unde vor lua 420 de talanti si ii duc lui Solomon.
Cap.10 Regina din Saba vine la Solomon.
Regina din Saba auzind de intelepciunea lui Solomon, vine la el cu mare bogatie si se sfatuieste cu el.
Astfel, ea ii spune tot ce avea pe ea pe inima iar Solomon ii dezleaga toate vorbele acesteia. Atunci ea
se convinge de intelepciunea lui si vazant bogatia si slava lui, il binecuvinteaza pe rege si pe Dumnezeu
si pe oamenii lui Solomon si apoi ii da regelui 120 talanti, aromate si pietre scumpe. Apoi corabiile din
Hiram aduc lemn rosu de la Ofir din care Solomon face balustrade, chitare si harpe. Si Solomon ii da
reginei tot ce aceasta a dorit, apoi regina se intoarce in tara ei. Solomon mai face din aurul primit, 200
de scuturi din aur ciocanit si 3 scuturi tot asa dar mai mici, un tron mare din os de fildes ferecat cu aur
cu rezematori de o parte si de alta fiind doi lei + inca 12 lei care stateau de o parte si de alta, vasele si
lighenele toate erau de aur. Avea 1400 de care si 12 mii calareti. Caii ii lua din Egipt si Coa, la fel si
carele.
Cap.11 Moartea lui Solomon
Inafara de fica lui Faraon, Solomon a iubit femei si de alte neamuri, care erau interzise de Dumnezeu.
Si acestea au smintit inima lui Solomon, iar Solomon a inceput sa se roage la Dumnezeii lor si sa aduca
jertfa lor, lui Moloh si Astartei. Apoi Domnul ii spune lui Solomon, ca pentru aceste fapte si pentru ca
nu a tinut legamantul, va rupe regatul din mainile lui Solomon si il va da slujitorului sau. Din mana
fiului sau il va rupe, nu din mana lui Solomon, iar fiului sau ii va ramane o semintie, pentru David robul
Domnului. Atunci Domnul ridica vrajmas impotriva lui Solomon pe Hadad, care traieste la Faraon pana
cand aude ca regele David a raposat. Atunci el cere lui Faraon sa il lase sa mearga in tara sa. Al doilea
vrajmas ridicat impotriva lui Solomon este Rezon fiul Eliadei, care era fiul unei bande de hoti in
Damasc si dusmanea Israelul. Asemenea il ridica vrajmas si pe Ieroboam, pe care atunci cand Solomon

Clasificare BT: Uz Intern

 zidea Milo, il pune dregator peste lucratori. Ieroboam va iesi din Ierusalim, se intalneste cu proorocul
Ahia care avea o haina noua pe care o rupe in 12 bucati, si acest Ahia ii spune lui Ieroboam sa isi i-a
pentru el 10 bucati pentru ca asa spune Domnul, 2 semnintii ramanand pentru robul Lui, David. II
spune si lui Ieroboam acelasi lucru, ca daca va pazi poruncile, Dumnezeu nu il va parasi si il va intari.
De aceea Solomon cauta sa il omoare pe Ieroboam, dar Ieroboam fuge in Egipt la regele Sisac unde
traieste pana Solomon moare.
Solomon a domnit 40 de ani. A fost inmormantat in cetatea lui David, iar in locul sau rege a devenit
Roboam, fiul sau.
Cap.12 Dezbinarea regatului.
Roboam, merge la Sichem ca sa fie facut rege si acolo venisera toti israelitii. Atunci aude si Ieroboam de acestea
si vine din Egipt si ii spune lui Roboam, impreuna cu toata adunarea israelitilor ca tatal sau a pus jug greu pe ei
si vor ca Roboam sa le usureze munca si jugul.
Roboam sa sfatuieste cu batranii care spun sa le usureze munca, dar nu vrea sa asculte. Apoi se sfatuieste cu
tinerii care spun sa ingreuneze munca acelora, si in cele din urma asa si hotaraste. Atunci poporul se revolta si
pleaca fiecare la casa sa, Roboam domnea acum numai peste fii lui Israel care locuiau in cetatile lui Iuda.
Roboam trimite pe Adoniram, capetenia cea peste dari, in contra israelitilor iar acestia il vor omora cu pietre.
Roboam fuge la Ierusalim. Multimea afland ca Ieroboam s-a intors din Egipt, il va face rege peste toti israelitii,
iar cu casa lui David ramane doar semintia lui Iuda. Roboam pregateste oameni pentru razboi la Ierusalim, ca sa
aduca poporul din nou sub stapanirea sa, dar Domnul ii spune lui Semaia omul sau sa nu mearga sa inceapa
razboi cu fratii lor, si au ascultat. Apoi regele Solomon moare, e ingropat in cetatea lui David, si in locul sau vine
Roboam, dar Roboam nu umpla dupa caile Domnului dar Solomon avusese un rob si anume Ieroboam, dregator
peste lucratorii casei lui Iosif. Solomon vrea in final sa il omoare, dar Ieroboam fuge in Egipt la regele Sisac,
acolo traieste mult timp si se insoara cu Ano, sora mai mare a Tafnesei femeia lui Faraon. Dupa moartea lui
Solomon, Ieroboam se intoarce in muntele Efraim in pamantul Tirta, acolo ridica tabere si copilul sau (Abia) se
imbolnaveste. Atunci Ieroboam o trimite pe Ano la un om al lui Dumnezeu (Ahia) sa il intrebe daca ii va
supravietuii copilul. Ahia ii spuna ca pana ce ea va ajunge acasa, copilul va muri iar ea va fi intampinata de
strigatul de jale, si asa a fost. Apoi Ieroboam merge la Sichem, si a mers si Roboam la Sichem, si cuvantul
Domnului a fost catre Semaia Enlamitul si ii spune sa i-a o haina care nu a fost spalata cu apa, sa o rupa in 12
bucati, sa il puna pe Ieroboam sa aleaga 10 bucati pentru el.
Atunci poporul a spus catre Roboam sa usurege jugul greu pus de talas sau. Acesta face sfat cu batranii pe care
nu ii asculta, face sfat cu tinerii pe care ii asculta dar acestia spun sa ingreuneze jugul care era deja greu.
Poporul din Sichem se intoarce la casa lui iar Roboam fuge cu un car la Ierusalim unde pregateste calareti si
soldati gata de razboi. Dar Domnul ii spune lui Semaia sa nu inceapa razboi cu fratii lor, iar acestia asculta.
Ieroboam zideste Sichemul si Penuelul apoi se gandeste ca poporul se poate intoarce sub stapanirea lui
Roboam, cand se vor duce la Ierusalim sa aduca jertfe, de aceea Ieroboam face doi vitei de aur (unul in Betel ,
celalalt in Dan) ca sa nu mai fie nevoie ca poporul sa mearga la Ierusalim. Fapta aceasta duce la pacat, pentru ca
poporul mergand sa se inchine la cel din Dan, parasesc templul Domnului, si fac preoti care nu erau fii ai lui
Levi. Ieroboam mai infiinteaza o sarbatoare asemanatoare celei care era in Iuda si aduce jertfe. Si in Betel se
intampla la fel. (ciudat
capitol, se repeta povestirea)

Clasificare BT: Uz Intern

 Cap.13 Ieroboam pedepsit.
Un om al lui Dumnezeu, din Iuda, vine la Betel pe cand Ieroboam era si el acolo ca sa tamaieze. Apoi
omul, prooroceste zicand catre jerftfelnic ca se va naste un fiu casei lui David, care va jertfi preotii
inaltimilor si va arde pe acel jertfelnic oase de oameni. Semnul care confirma cele spuse era ca
jertfelnicul sa se despice iar cenusa care era pe el sa se imprastie. Ieroboam aude acestea si striga
“Pune-ti mana pe el!” dar omul inlemneste mana lui Ieroboam apoi semnul se adevereste si
jertfelnicul se despica. Ieroboam ii spune omului sa imblanzeasca fata Domnului ca sa isi recapete
mana, iar omul asa face. Tot Ieroboam il invita sa pranzeasca cu el, dar acesta refuza caci asa a fost
cuvantul Domnului catre el. (sa nu manance si sa nu bea in acel tinut). Apoi omul a plecat pe
drumul lui. Un prooroc batran din Betel isi intreaba fii pe unde a luat-o acel om, merge dupa el si il
convinge sa vina inapoi, sa manance si sa bea cu el. Acesta accepta in cele din urma, dar cand pleaca,
este omorat de un leu pe drum. Atunci niste drumeti dau de stire cetatii, si proorocul din Betel se
intoarce si i-a trupul proorocului omorat si apoi il inmormanteaza cu porunca de a fi si el inmormantat
in acelasi mormant, caci cu adevarat se va indeplinii ceea ce acela spusese. Cu toate acestea,
Ieroboam continua sa ridice preoti din oamenii de rand iar acest lucru duce la pieirea casei si la
starpire.
Cap.14 Proorocii asupra lui Ieroboam. Domnia lui Ieroboam; pacatul si moarta lui.
In acel timp se imbolnaveste Abia copilul lui Ieroboam, iar acesta o trimite pe sotia lui la Ahia cel care
ii proorocise ca va fi rege, sa il intrebe despre soarta copilului. Aceasta ajungand, afla de la Ahia ca
Domnul pentru pacatele lui Ieroboam va starpi din casa lui Ieroboam pe toti cei de parte barbateasca
pana se va curata casa. Ii spune sa se scoale si sa plece si indata ce va pasi in cetate copilul va muri.
Domnul va aseza un rege in Israel care va nimici pe Ieroboam si va lovi Domnul pe israeliti si ii va
azvarli dincolo de Eufrat pentru ca se inchinau altor dumnezei. Atunci femeia se intoarce si cum
paseste in cetate, copilul moare si este jelit. Timpul lui Ieroboam a fost de 22 de ani iar in locul lui rege
a devenit Nadab fiul sau. Roboam a domnit 17 ani in Ierusalim. Si a facut si Iuda lucruri neplacute
Domnului, si acestia se inchinau astartei si faceau toate ticaloseniile paganilor. In anul al cincilea de
domnie a lui Roboam, regele Sisac al Egiptului ataca Ierusalimul si i-a vistieriile templului Domnului si
ale casei regelui si scuturile de aur. Roboam face scuturi de arama in locul celor de aur, iar cand regele
mergea la templul Domnului, numai atunci garda le purta. Intre Roboam si Ieroboam a fost razboi in
toate zilele vietii lor.
Apoi Roboam a murit si a fost inmormantat in cetatea lui David, iar in locul sau rege a devenit Abia, his
son. (deci si Ieroboam avea un fiu Abia – care moare, si Roboam avea un fiu Abia, care devine rege :\ )
Cap.15 Domnia lui Abia si a lui Asa in Iuda. Domnia lui Nadab si Baesa in Israel. Iosafat.
Abia s-a facut rege peste Iuda unde domneste trei ani si face aceleasi pacate ca si tatal sau. Apoi a fost
razboi intre Abia si Ieroboam iar Abia trece la parintii lui si este inmormantat in cetatea lui David.
Dupa el rege devine Asa, fiul sau. Acesta a fost bineplacut lui Dumnezeu pentru ca a umplat dupa
poruncile Lui. A dat afara din tara pe desfranati si a stricat toti idolii, mai putini cei de pe inaltimi. Ii va
retrage numele de regina mamei sale pentru ca aceasta facuse chip turnat astartei. Chip pe care Asa il

Clasificare BT: Uz Intern

 i-a si il arde. Intre Asa si Baesa regele lui Israel a fost razboi in toate zilele lor. Asa, luand vistieriile
templului Domnului si argintul, il da slugilor si le trimite la regele Siriei, Benhadad, sa incheie legamant
cu el, ca sa rupa legamantul ce il avea deja cu Baesa. Benhadad accepta si ataca Israelul, iar Baesa
auzind se sa mai zideasca Rama. Atunci Asa, trimite pe toti oamenii sa i-a piatra de la Baesa si
asa zideste Ghibeea si Mitpa. Apoi Asa moare si este inmormantat in cetatea lui David, iar in locul sau
devine rege Iosafat, fiul sau. Nadab domneste peste israeliti din al doilea an de domnie al lui Asa,
acesta umbla in pacate la fel ca tatal sau, insa Baesa unelteste asupra lui, iar Nadab va fi omorat dupa
doi ani de domnie, in locul lui devenind rege Baesa care domneste 24 de ani si nu lasa nici un suflet
din casa lui Ieroboam si il nimiceste, dupa cuvantul Domnului. Si Baesa savarseste fapte rele inaintea
Domnului umbland dupa pacatele lui Ieroboam.

Cap.16 Patru regi in Israel.

Prin Iehu fiul lui Hanani, vine cuvantul Domnului catre Baesa care spune ca acesta a umblat in pacat si
nu a ascultat de poruncile Domnului, drept pentru care va face cu casa lui, la fel ca si cu casa lui
Ieroboam. Cine va muri din neamul lui Baesa in cetate, cainii il vor linge, iar in afara cetatii, pasarile
cerului il vor manca. Si asa Baesa moare, iar in locul sau devine rege Ela, fiul sau. Ela a inceput domnia
in Tirta in al 26-lea an de domnie al lui Asa, dar impotriva lui va unelti Zimri, cel care era mai mare
peste jumatate din carele de razboi. Si asa ca atunci cand Ela se imbata, Zimri vine si il omoara si se
face el rege. Asa face cu toti cei din casa lui Baesa, inclusiv prieteni si rude, dupa cum a fost cuvantul
Domnului prin Iehu. Zimri domneste sapte zile in Tirta, iar cand oamenii care erau plecati in tabere,
afla ca Zimri a uneltit impotriva regelui, il aleg pe Omri si impresoara Tirta. Si afland Zimri ca
este impresura, merge in odaia din fund a cetatii si da foc casei si asa piere si el in pacatele sale,
pentru ca a umblat pe calea lui Ieroboam. Apoi poporul se rupe in doua, jumatate il vroiau rege pe
Tibni, iar cealalta jumatate pe Omri. Cei care erau cu Omri castiga si astfel Omri ajunge rege si
domneste 12 ani. El va zidi Samaria, si va face fapte neplacute in fata Domnului si va umpla intru totul
dupa calea lui Ieroboam, si va fi mai nelegiuit decat toti ceilalti de dinaintea lui. Apoi moare, si in locul
sau devine rege Ahab, fiul sau. Ahab va domni peste Israel in Samaria 22 de ani si face si el fapte rele
inaintea Domnului mai mult decat facuse ceilalti dinainte lui, slujiind lui Baal si ridicandu-I jertfelnic. El
mai face si o Asera ( un stalp facut din lemn sfintit in cistea Astartei ) si asa a maniat pe Domnul mai
mult decat ceilalti regi. In zilele lui, Hiel zideste Ierihonul.

Cap.17 Proorocul Ilie.

Atunci proorocul Ilie Tesviteanul ii spune lui Ahab ca in acesti ani nu va mai fi roua si nici ploaie pana
cand va zice el. Apoi Domnul ii spune lui Ilie sa mearga la paraul Cherit din fata Iordanului si acolo va
trai cu apa din parau si mancare de la corbi. Dupa ce paraul seaca, Domnul ii spune sa mearga la
Sarepta Sidonului, unde o femeie vaduva o sa il hraneasca. Apoi Ilie se intalneste cu femeia vaduva, si
ii spune sa ii pregateasca o turta. Femeia avea atat cat sa gateasca pentru ea si fiul ei, dar Ilie ii spune
sa faca mai intai turta pentru el si apoi pentru ea si fiul sau pentru ca untdelemnul si faina nu se vor

Clasificare BT: Uz Intern

 imputina. Asa s-a si intamplat, dar dupa aceea fiul vaduvei se imbolnaveste si moare, iar femeia
intreaba pe Ilie de ce a venit la ea, sa ii pomeneasca pacatele si sa ii omoare fiul. Atunci Ilie il i-a pe fiul
acesteia in brate si punandu-l in patul sau, se roaga Domnului si sufla de trei ori peste baiat, si apoi
mai roaga inca odata pe Domnul sa intoarca sufletul baiatului in trup, iar copilul invie. Atunci femeia
cunoaste cu adevarat ca Ilie este omul lui Dumnezeu si cuvantul lui Dumnezeu se afla in gura lui.

Cap.18 Jertfa lui Ilie

Domnul ii spune lui Ilie sa mearga sa se arate lui Ahab caci are sa de-a ploaie. In Samaria era foamete
mare. Atunci, Ahab cheama pe Obadia mai-marele curtii care era un om temator de Dumnezeu (el
ascunsese 100 de prooroci ai Domnului pe cand Izabela ii ucidea) Si amandoi pleaca pe un drum diferit
in tara, cautand iarba pentru cai si vite. In drumul lui, Obadia se intalneste cu Ilie, iar Ilie il trimite la
Ahab sa ii de-a de veste ca acesta a venit. Temator ca Ilie va fugi, Obadia se duce si ii da de veste lui
Ahab, iar acestia se intalnesc. Ilie ii spune sa trimita si sa adune in muntele Carmel tot Israelul
impreuna cu proorocii lui Baal si ai Astartei. Asa a si facut Ahab. Atunci Ilie, le spune proorocilor sa i-a
un vitel si sa il taie bucati si sa il puna pe jertfelnic, si el va lua un vitel si va face la fel, si foc nu vor da.
Apoi proorocii lui Baal si Astartei vor chema numele dumnezeilor lor si Ilie va face la fel, iar Dumnezeul
care va raspunde cu foc, Acela este Dumnezeu adevarat. Proorocii lui Baal, s-au chinuit toata ziua si au
chemat numele dumnezeului lor dar nu s-a intamplat nimic, iar spre seara Ilie, a luat 12 pietre dupa
numarul semintiilor si a facut din ele jertfelnicul, pe jertfelnic a pus lemnele iar de jur imprejur a
facut un sant pe care a porunci sa fie umplut cu apa. Apoi Illie se roaga Domnului, si foc s-a pogorat de
la Dumnezeu si a mistuit carnea. Atunci toti au cazut cu fata la pamant cunoscand ca Acela era
Dumnezeul Adevarat. Illi porunceste apoi ca proorocii lui Baal sa fie prinsi, si acestia au fost prinsi iar
Ilie i-a junghiat la paraul Chisonului. Apoi Ilie ii spune lui Ahab sa mearga sa manance si sa bea pentru
ca se aude vuiet de ploaie. Ilie ingenuncheaza in muntele Carmelului, si ii spune ucenicului sau sa
mearga sa priveasca marea, (sa faca asta de sapte ori). A saptea oara un nor se ridica din mare cat o
palma. Atunci Ilie il trimite la Ahab sa ii spuna sa fuga ca sa nu il prinda ploaia. Ahab pleaca la Izreel,
iar Ilie a alergat inaintea lui Ahab la Izreel, mana Domnului fiind peste el.
Cap.19 Ilie hranit de inger. Urmasul sau.
Ahab ii spune Izabelei intamplarile si faptele lui Ilie cu proorocii lui Baal, iar Izabela trimite un vestitor la Ilie care
ii spune ca Izabela va face cu el asa cum si el a facut cu acei prooroci. Atunci Ilie fuge in pustiu se ascunde sub
un ienupar si se ruga sa moara, dar adormind un inger vine si il hraneste, si adormind iar , ingerul a venit din
nou si iar il hraneste spunandu-I ca are cale lunga. Apoi Ilie ajunge la Horeb intr-o pestera un Domnul il intreaba
ce face acolo, si ii mai spune sa iasa si sa stea pe munte caci Domnul va trece iar inaintea lui va fi cutremur si
foc, iar Dumnezeu va veni la sfarsit in adierea lina de vant. Apoi iesind din pestera Domnul il mai intreaba odata
acelasi lucru, iar apoi ii spune sa mearga in drumul lui spre Damasc unde va avea sa unga rege peste Siria pe
Hazael, pe Iehu rege peste Israel, iar pe Elisei sa il faca uncenicul sau. Ilie isi continua drumul si il gaseste pe
Elisei arand, acestuia ii arunca mantia iar Elisei il roaga sa il lase sa mearga sa sarute pe tatal si mama sa si apoi
are sa ii sljeasca. Apoi plecand, a luat o pereche de boi pe care i-a junghiat si a fript carnea lor si au mancat-o. S-
a sculat si a mers cu Ilie si a inceput sa ii slujeasca.

Clasificare BT: Uz Intern

 Cap.20 Razboiul lui Ahab cu Sirienii.
Benhadad si inca 32 de regi impresoara Samaria, trimite soli la Ahab si ii spune sa ii de-a tot aurul si
femeile si copii si slugile iar regele lui Israel a zis “ Eu si toate ale mele, ale tale sa fie “. Apoi solii se
intorc si ii spun lui Ahab, ca maine pe aceeasi vreme va trimite robii in casa lui ca sa scotoceasca si sa i-
a tot ce e mai de pret din ea. Ahab se intalneste cu batranii tarii si le comunica si lor, iar acestia
raspund “Sa nu il asculti, nici sa nu te impotrivesti”. In final Benhadad impresoara cetatea, iar un
prooroc al Domnului ii spune lui Ahab ca toata multimea i-o va da lui.
Ahab se pregateste de razboi, si incepe lupta care se termina prin victoria israelitilor, iar Benhadad
reuseste sa fuga. Proorocul il sfatuieste pe Ahab sa mearga sa se intareasca pentru ca Benhadad va
ataca dupa un an din nou.
Slugile lui Benhadad ii spun acestuia ca vor iesi victoriori dupa ce isi vor reintregii armata si doar daca
vor lupta in vale (pentru ca spuneau ca Dumnezeul israelitilor e Dumnezeul muntilor iar al lor era
Dumnezeul vailor). Al doilea razboi se sfarseste cu victorie tot pentru israeliti. Benhadad fuge intr-o
cetate, iar unele dintre slugile lui il roaga sa le lase sa se predea lui Ahab. In final, se preda si
Benhadab, si face legamant cu Ahab. Benhadab inapoiaza cetatile luate de tatal sau si deschide lui
Ahab targ in Damasc iar Ahab il va elibera. Un om din fii proorocilor a zis atunci catre un prieten “Bate-
ma!” dar acesta nu a voi si fiul proorocului ii spune ca pentru ca nu a ascultat cuvantul Domnului, un
leu il va omora (asa se si intampla). Apoi merge la un alt om si ii spune “ Loveste-ma! “
acesta face dupa spusele fiului proorocului. Acesta merge in fata regelui cu parul dat pe fata pentru ca
regele sa nu il cunoasca, vrand sa scape pentru ca a lasat sa fuga din mainile lui un om blestemat, dar
acesta spune dupa cuvantul Domnului, ca sufletul celui fugit va fi in locul sau si poporul celui fugit in
locul poporului sau. Apoi regele israelului vine in Samaria.
Cap.21 Tirania lui Ahab si a Izabelei.
Ahab pune ochii pe via lui Nabot Izreeliteanul dar acesta nu vrea sa i-o dea pentru ca era mostenirea
parintilor sai. Ahab merge acasa maniat si trist , nu mananca si se culca. Atunci Izabela femeia lui il
vede si ii povesteste si acesteia treaba cu Nabot si via. Izabela ii promite ca via lui Nabot i-o va da chiar
ea. Izabela apoi scrie scrisori in numele lui Ahab, si ii pune pe batranii si fruntasii cetatii sa il puna pe
Nabot in fruntea poporului si apoi cheama doi ticalosi care vor marturisii ca Nabot a hulit pe
Dumnezeu si apoi sa il omoare.
Dupa moarte Izabela ii da de stire lui Ahab care merge sa i-a in stapanire via (imbracat in sac :D). Apoi
cuvantul Domnului a fost asupra lui Ilie, care il mustra pe Ahab si il avertizeaza ca Domnul va face cu el
asa cum a facut si cu neamul lui Ieroboam. Dar Ahab se va smerii, de aceea Dumnezeu il iarta, iar
necazurile asupra sa vor fi aduse in zilele fiului sau.
Cap.22 Moartea lui Ahab. Domnia lui Iosafat.
Iosafat regele Iudei si regele lui Israel se hotarasc sa cucereasca Ramot-Galaadul. Dar mai intai Iosafat
il indeamna pe regele lui Israel sa intrebe proorocii ca sa vada ce zice Domnul. Dupa ce toti proorocii
spun ca este bine sa porneasca razboi, Iosafat nu este convins si intreaba daca mai este oare un
prooroc care poate fi intrebat. Acela era Miheia, dar regele lui Israel nu il iubea pentru ca acesta

Clasificare BT: Uz Intern

 proorocea de rau. In cele din urma, regele nu va fi de acord cu proorocirea lui Miheia si ordona ca
acesta sa fie dus la Amon si aruncat in temnita si sa fie hranit cu putina apa si cu putina paine pana ce
el se va intoarce biruitor. Apoi regele lui Israel si Iosafat merg la Ramot- Galaad unde incep batalia,
Ahab se imbraca in soldat si merge in lupta, iar lui Iosafat ii spune sa se imbrace in rege. Regele
sirienilor porunceste ca soldatii lui sa se lupte doar cu regele, si astfel s-ar asupra lui Iosafat, dar
sirienii isi dau seama ca nu el este regele. Apoi regele lui Israel este ranit de o sageata si porunceste sa
fie scos din lupta iar la sfarsitul zilei a murit si a fost ingropat in Samaria. Iar dupa Ahab, rege a devenit
Ohozia, fiul sau. Iosafat a fost un rege care a umblat dupa caile tatalui sau Asa, fiind bineplacut lui
Dumnezeu. Apoi a murit si a fost ingropat in cetatea lui David. Ohozia a fost un rege care a savarsit
fapte urate in fata Domnului, el a umblat dupa caile tatalui si mamei sale si pe caile lui Ieroboam,
inchinandu-se lui Baal si maniiind pe Dumnezeu.

Conspect 4 Regi
Capitolul 1 (Boala lui Ohozia. Râvna lui iLie)
După moartea lui Ahab, Moabul s-a răzvrătit împotriva lui Israel. Regele Samariei, Ohozia, s-a
îmbolnăvit și a trimis soli să-l întrebe pe dumnezeul Ecronului, Baal-Zebub, dacă se va vindeca. Atunci,
îngerul Domnului i-a spus lui iLie Tesviteanul să iasă înaintea lor și să le spună: „Dar în Israel nu este
Dumnezeu, de vă duceți la dumnezeul Ecronului? De aceea, din patul în care te-ai suit, nu te vei mai
coborî, ci vei muri”. Regele auzind, i-a întrebat cum arăta cel care le-a spus cuvintele respective, iar
aflând a trimis o căpetenie cu 50 de supuși să îi spună lui iLie dacă e omul lui Dumnezeu să se coboare
din vârful muntelui. iLie a spus că dacă este omul lui Dumnezeu, să cadă foc din cer peste ei și așa s-a
întâmplat. Regele aflând, a mai trimis o căpetenie cu 50 de oameni și s-a întâmplat la fel.
A treia oară, căpetenia a stat în genunchi înaintea lui iLie și l-a rugat să aibă milă de el. Atunci îngerul
Domnului i-a spus lui iLie să nu se teamă, ci să meargă cu el. Ajuns la rege, iLie i-a transmis personal
mesajul lui Dumnezeu lui Ohozia și acesta din urmă a murit pentru că a cerut sfat la alt dumnezeu. În
locul lui s-a făcut rege fratele lui, Ioram, căci Ohozia nu avea fiu.
Capitolul 2 (iLie rânduiește prooroc pe Elisei)
Domnul a vrut să înalțe pe iLie în vârtej de vânt la cer, iar iLie a plecat cu Elisei din Ghilgal și i-a spus
stă stea pe loc că Domnul îl trimite la Betel. Elisei a zis că nu-l lasă singur și au mers împreună la Betel.
Și au ieșit fiii proorocilor cei din Betel la Elisei și i-au zis lui Elisei: „Știi că astăzi Dumnezeu îl va ridica la
cer pe iLie?” Și el a zis: „Știu, dar tăceți!” Atunci, iLie i-a spus să rămână pe loc că Domnul îl trimite la
Ierihon. Povestea se repetă cu Elisei, care nu vrea să-l lase singur și merg împreună la Ierihon, unde fiii
proorocilor îl întreabă pe Elisei dacă știe că Dumnezeu îl va ridica pe iLie la cer. La fel și în cazul
Iordanului, unde au mers amândoi, iar 50 din fiii proorocilor au stat în fața lor. iLie a luat mantia sa și a
lovit cu ea apa, iar ea s-a strâns la stânga și la dreapta și au trecut ca pe uscat. După ce au trecut, iLie l-
a întrebat pe Elisei ce vrea de la el înainte să fie luat la cer, iar Elisei i-a cerut să îi dea de două
ori duhul care e în el. iLie a ezitat, dar i-a spus că îi va da dacă îl va vedea când e ridicat. În timp ce
mergeau pe drum, un car de foc l-a ridicat pe iLie în vârtej de vânt la cer, iar apoi Elisei a prins mantia

Clasificare BT: Uz Intern

 lui iLie și a lovit apa cu ea. Apa s-a tras la dreapta și la stânga și a trecut Elisei. Fiii proorocilor din
Ierihon au văzut și i-au cerut să-l caute pe iLie, dar nu l-au găsit. Apoi, locuitorii cetății i-au spus lui
Elisei că apa nu e bună și pământul nu rodește, iar Elisei le-a cerut o oală nouă cu sare în ea și a
aruncat sarea într-o fântână, iar apa s-a curățit. Elisei pleacă spre
Betel, unde niște copii râd de el și-l fac „pleșuv”, iar el îi blesteamă și sunt sfâșiați de doi urși ieșiți din
pădure.

Capitolul 3 (Războiul lui Ioram cu moabiții)

Când a murit Ahab, regele Moabului s-a răzvrătit împotriva regelui lui Israel. În vremea aceea, regele
Ioram din Samaria a numărat tot Israelul și s-a dus la Iosafat, regele Iudei, să-l întrebe dacă se aliază cu
el împotriva Moabului?. Ăla a fost de acord și au luat-o amândoi pe calea pustiului Edomului. A apărut
o problemă: nu era apă pentru oștire și pentru vitele ce veneau în urmă. Atunci a căutat un prooroc al
Domnului pe care să-l întrebe ce vor face și l-au găsit pe Elisei, care a cerut un cântăreț, iar când a
început să cânte mâna Domnului s-a atins de Elisei, iar acesta le-a spus să facă șanțuri, pe care le va
umple Domnul cu apă. În plus, Domnul le-a transmis prin Elisei că vor bate toate cetățile cele întărite
și însemnate. Dimineața, moabiții s-au pregătit de luptă și au văzut de departe că apa din șanțuri era
roșie. Au crezut că sunt bălți de sânge și că regii s-au luptat deja între ei. Când au venit spre tabăra
israelită, moabiții au fost bătuți, iar cetățile lor au fost dărâmate și toate ogoarele bune au fost
umplute cu pietre și izvoarele astupate. Atunci, regele Moabului văzându-se înfrânta, a luat 700 de
oameni să pătrundă la regele Edomului, dar n-a putut. Așa că l-a luat pe primul fiu și l-a adus ardere
de tot pe zid, fapt care ia mâniat pe israeliți, care s-au întors în țara lor.

Capitolul 4 (Minunile lui Elisei)

O femeie din fiii prorocilor striga către Elisei că a murit bărba-su și vor datornicii să-i ia copiii drept
robi. Singurul lucru pe care îl avea în casă era un vas cu untdelemn. Elisei îi spune să adune vase goale
și să le umple cu acel ulei. Face așa și se umplu toate. Acel untdelemn l-a vândut să-și plătească
datoriile, iar cu ce i-a rămas a trăit ea și copiii. În altă zi a venit la Elisei o femeie bogată, care i-a spus
lu' bărba-su să îi facă un foișor lui Elisei, care s-a și culcat acolo. Pentru ospitalitate, Elisei îl întreabă pe
sluga Ghehazi cu să o răsplătească, iar el spune că femeia nu are nici un copil și bărbatul ei este
bătrân. Elisei îi spune femeii că anul viitor va avea un fiu și așa a fost. Copilul a crescut și într-o zi i s-a
făcut rău și a murit. Maică-sa l-a pus în patul unde dormea Elisei și a mers să-l caute. L-a găsit iar Elisei
îi spune lui Ghehazi să ia toiagul lui și să-l pună pe fața copilului. Așa face, dar copilul nu s-a trezit.
Elisei intră în casă, se roagă, se pune deasupra copilului, acesta strănută de 7 ori și deschide ochii.
Apoi, Elisei se întoarce la Ghilgal unde era foamete, iar el îi hrănește pe fiii proorocilor după ce elimină
otrava dintr-o căldare cu verdețuri sălbatice. Tot atunci, un om a venit și i-a adus pârgă 20 de pâini de
orz și grăunțe de grâu, iar Elisei a zis să li se dea oamenilor să mănânce. Sluga lui a zis că nu e
suficientă mâncare pentru 100 de oameni, dar Elisei a arătat că Domnul a spus că se vor sătura și va
mai și rămâne și așa a fost.

Clasificare BT: Uz Intern

 Capitolul 5 (Vindecarea lui Neeman. Pedeapsa lui Ghehazi)
Neeman, căpetenia oștirii regelui Siriei, era lepros, iar o fată care slujea la femeia lui a spus că dacă s-ar duce la
Elisei s-ar vindeca. Regele Siriei l-a trimis pe Neeman la regele lui Israel cu o scrisoare, zece talanți de argint,
șase mii de sicli de aur și zece rânduri de haine. Regele lui Israel citește scrisoarea în care regele Siriei îl roagă
să-l vindece pe Neeman, se enervează și își rupe hainele. Elisei află și îi spune să-l lase să vină la el, ca să
cunoască faptul că există prooroc în Israel. Și a venit Neeman la casa lui Elisei, iar acesta din urmă își trimite
sluga să-i spună lui Neeman să se scalde de 7 ori în Iordan pentru a se curăți de lepră. Neeman s-a mâniat și a
plecat dezamăgit de îndemn, dar slugile lui l-au înduplecat să asculte și, într-un final, s-a cufundat cum i s-a spus
și s-a vindecat.
Atunci, s-a întors cu toți cei cu care venise la Elisei și a zis că a cunoscut că este Dumnezeu doar în Israel. În plus,
ia propus lui Elisei să îi dea ceva în dar, dar Elisei a refuzat ferm. După ce a plecat Neeman, sluga lui Elisei,
Ghehazi, l-a urmărit ca să ia totuși ceva de la el. A luat doi talanți și două rânduri de haine pe care le-a ascuns în
casă. Elisei a aflat și l-a blestemat și pe el și pe urmașii lui să aibă lepra lui Neeman în veci.
Capitolul 6 (Alte minuni făcute de Elisei)
Fiii proorocilor au mers cu Elisei la Iordan pentru a-și face locuință acolo. Unul dintre ei, după ce a tăiat o bârnă,
a scăpat toporul în apă și era luat cu împrumut. Elisei a tăiat o bucată de lemn și, aruncând-o unde a căzut
toporul, acesta a ieșit la suprafață. Regele Siriei a declanșat război Israeliților și a trimis cai, care și oștiri pentru
a împresura cetatea în căutarea lui Elisei. Slujitorul lui Elisei s-a temut, iar Elisei i-a spus: „Nu te teme, pentru că
cei ce sunt cu noi sunt mai mulți decât cei ce sunt cu ei”. Dumnezeu i-a deschis ochii și el a văzut că tot muntele
era plin de cai și care de foc împrejurul lui Elisei. Iar când au venit asupra lui Sirienii, Elisei s-a rugat Domnului
să-I lovească cu orbire și așa s-a întâmplat. Apoi, Elisei i-a dus în Samaria și regele lui Israel a vrut să-i ucidă.
Elisei însă, i-a spus să-i hrănească și să-i elibereze. Apoi n-au mai venit taberele siriene în țara lui Israel. Apoi a
fost foamete mare în Samaria, iar o femeie a trecut pe lângă regele lui Israel plângând și i-a spus să o ajute. O
altă femeie îi propusese să-și mănânce amândouă fiii. Prima l-a fiert pe fi-su și l-au mâncat, iar când a venit
rândul celeilalte, aia l-a ascuns pe al ei. Regele și-a rupt hainele de pe el și s-a jurat că îi va tăia capul lui Elisei.
Capitolul 7 (Ieftinătatea în Samaria)
În vreme de foamete mare în Samaria, Elisei a spus că Domnul zice că mâine, o măsură de făină va fi
un siclu, iar două de măsuri de orz vor avea același preț. Slujbașul de al cărui braț se sprijinea regele a
răspuns că nici dacă Domnul ar deschide ferestrele cerului nu ar fi posibil așa ceva. Elisei i-a replicat că
așa va vedea cu ochii lui, dar el nu va mânca din ele. De foame, patru leproși s-au dus în țara sirienilor,
dar n-au găsit pe nimeni, căci sirienii fugiseră de frica israelienilor, căci auziseră zgomot de care și de
oștire mare și au crezut că sirienii, împreună cu regii Heteilor și Egiptului s-au vorbit să-i atace. Leproșii
au intrat în corturile sirienilor, au mâncat, au băut și au luat argint și aur și haine și s-au dus de le-au
ascuns. Apoi au mers la casa regelui lui Israel și i-au spus situația.
Atunci, israelitenii au prădat tabăra siriană și a fost măsura de făină un siclu și două măsuri de orz un
siclu, după cuvântul Domnului. Iar regele a luat pe slujitorul de mâna căruia se sprijinea și l-a rânduit
de pază la poarta cetății, iar el a fost călcat în picioare de popor și a murit la poartă, potrivit cuvântului
lui Dumnezeu că nu va mânca din cele ieftinite.

Clasificare BT: Uz Intern

 Capitolul 8 (Proorocii ale lui Elisei)
Elisei vorbește cu femeia căreia îi înviase copilul și i-a zis să plece de acasă că Domnul va trimite
foamete în următorii 7 ani. Femeia a ascultat și a trăit în perioada aia în pământul Filistenilor. După
șapte ani s-a întors și l-a rugat pe rege să-i dea casa și țarina înapoi. Tocmai atunci regele vorbea cu
Ghehazi, sluga lui Elisei, și asculta cum l-a înviat Elisei pe copilul femeii. Atunci, regele a zis să i se
întoarcă femeii toate câte sunt ale ei plus veniturile din țarină din ziua în care a plecat. Apoi a venit
Elisei în Damasc, când Benhadad, regele Siriei, era bolnav. Acesta îl trimite pe Hazel la Elisei să-l
întrebe dacă se va însănătoși. Hazael s-a dus și Elisei i-a zis că da, se va însănătoși, deși Domnul i-a
descoperit că va muri. Elisei s-a uitat la Hazael și a plâns, căci a văzut că va face mult răul
Israelului, îl va omorî pe regele Siriei și îi va lua locul. Întors în Siria, Hazael i-a dat vestea cea bună
regelui, apoi a luat o pătură udă a pus-o pe fața lui și l-a omorât pe rege. Ulterior, s-a făcut Hazael
rege în Israel. (Urmează o lungă listă de personaje pe care n-are rost s-o scriu...)
Capitolul 9 (Iehu uns rege. Moartea lui Ioram. Ohozia și Izabela)
Elisei îl trimite pe unul din fiii proorocilor la Iehu,la Ramot,în Galaad pentru a-l unge ca împărat al lui
Israel și pentru a declara judecată împotriva casei lui Ahab. Iehu este proclamat împarat de către
armată. El îi ucide pe Ioram, împăratul lui Israel, pe Ahazia, împăratul lui Iuda și pe Izabela. Izabela
încearcă să-l seducă pe Iehu făcând apel la farmecele sale feminine, dar este prea bătrână. Profeția lui
Ilie este împlinita întocmai. Este sfârșitul înfricoșător al unei femei înfricoșătoare.
Capitolul 10 (Stârpirea neamului lui Ahab și a slujitorilor lui Baal)
Casa lui Ahab este nimicită prin uciderea celor 70 de fii. Iehu a ucis dar au mai ramas dintre ei. De
asemenea, Iehu îi ucide pe frații lui Ahazia, împăratul lui Iuda. Iehu pretinde că se închină la Baal
pentru a-i aduna pe toți adepții lui Baal. Când toți acestia se adună la un loc, Iehu porunceste să fie
omorâți. Iehu îndepărtează din Israel închinarea la Baal (v. 27, 28), dar nu revine la închinarea înaintea
lui Dumnezeu. El se întoarce la nivelul josnic al închinării la instaurată de Ieroboam. Totusi, Dumnezeu
îi recunoaste meritele si îl răsplăteste. Începe declinul lui Israel ca mare împărăție (v. 32). Iehu moare
si este urmat la tron de fiul său Ioahaz (v. 34, 35).
Capitolul 11 (Atalia. Ungerea lui Ioaș)
Când vede că fiul ei, Ahazia, a fost ucis de Iehu, Atalia – această fiică sângeroasă a Izabelei – îsi
propune să nimicească descendenții lui David. Ea îi ucide pe toți urmasii din această familie
împărătească. Scapă numai Ioas care este ascuns de o soră a lui Ahazia. Când Ioas împlineste sapte
ani, el este arătat conducătorilor împărăției care pun la cale un plan pentru înlăturarea de la putere a
sângeroasei Atalia. Ea este ucisă si Ioas ajunge împărat la 7 ani (v. 21). Preotul Iehoiada conduce o
miscare de întoarcere la închinarea la Dumnezeu.Închinarea la Baal
care invadase Iuda este desființată .Ioaș avea 7ani când a fost făcut rege.

Clasificare BT: Uz Intern

 Capitolul 12 (Domnia lui Ioaș)
Ioas domneste 40 de ani si face ce este drept înaintea Domnului.Este îndreptată starea preoției si
Templul este reparat. Sirienii ocupă cetatea Gat. Ioas este nevoit să plătească o răscumpărare lui
Hazael, împăratul Siriei, pentru a evita ocuparea Ierusalimului. Ioas este ucis în urma unei conspirații a
slujitorilor săi. Fiul său, Amania, a domnit în locul său.
Capitolul 13 (Regii Ioahaz și Ioaș)
Ioahaz, fiul lui Iehu, domneste 17 ani peste Israel si calcă pe urmele pline de păcat ale lui Ieroboam. În
disperare de cauză, el se întoarce la Domnul atunci când este asuprit de împăratul Siriei. Domnul îi
eliberează, dar ei se întorc din nou la păcatele lui Ieroboam. Ioahaz moare de moarte naturală. Ioas,
fiul lui Ioahaz, îi urmează tatălui său la tron. Nimic important nu este consemnat în timpul domniei lui,
în afară de faptul că reia războiul împotriva lui Iuda în timpul domniei lui Amania. Elisei se
îmbolnăveste de o boală incurabilă. El este vizitat de împăratul Ioahaz al Israelului, căruia proorocul îi
făgăduieste biruința asupra sirienilor. Elisei moare. Sirienii asupresc Israelul, dar Dumnezeu este bun si
îndurător.
Capitolul 14 (Regii Amasia și Azaria)
Amania, fiul lui Ioas, urmează la tronul lui Iuda si el face ce este drept înaintea Domnului, desi nu s-a
ridicat până la înălțimea standardului reprezentat de David . El este învins de Ioas, împăratul lui Israel,
care cucereste Ierusalimul, face o spărtură de 400 de coți în zidul cetății si ia aurul si argintul din Casa
Domnului. Amania este ucis la Lachis. Azaria, fiul lui Amania, este făcut împărat peste Iuda. Ieroboam
al II-lea, împăratul lui Israel, domneste 41 de ani si face numai ce este rău înaintea Domnului. El face
aceleasi păcate ca Ieroboam I. El reface granița Israelului după cuvântul lui Iona, fiul lui Amitai.
Aceasta este o referință istorică la Iona si confirmă faptul că Iona a existat cu adevărat si a fost profet
în Israel . Ieroboam al II-lea moarte de moarte naturală si este urmat la tron de fiul său, Zaharia.
Capitolul 15 (Alți regi în Iuda și Israel)
Azaria sau Ozia, împăratul lui Iuda, este un împărat bun, dar din cauză că îsi asumă funcția de preot si intră să
ardă tămâie, este lovit cu lepră. Fiul său, Iotam, îi urmează la tron. Zaharia, ultimul din linia neamului lui Iehu,
este ucis de Salum după o domnie de sase luni. Salum domneste numai o lună. Menahem îl înlătură de pe tron
si îl omoară pe Salum. Apoi domneste vreme de 10 ani si face ce este rău înaintea Domnului, la fel ca Ieroboam.
În timpul acesta, Pul, împăratul Asiriei porneste război împotriva lui Israel si Menahem plăteste 1 000 de talanți
de argint pentru a-si păstra împărăția. După moartea sa, fiul său Pecahia urcă pe tronul lui Israel, dar nu rezistă
decât doi ani, până când căpetenia ostirii, Pecah, unelteste înlăturarea lui si îl ucide. În timpul domniei lui
Pecah, împăratul Asiriei – Tiglat-Pileser – vine împotriva lui Israel si ia captivă seminția lui Neftali. Pecah este
omorât de Osea. Iotam domneste în Iuda si este recunoscut ca un împărat bun.
Capitolul 16 (Regatul lui Ahaz)
Ahaz, fiul lui Iotam, îi urmează la tron. El este un împărat rău care calcă pe urmele tuturor celorlalți
împărați răi ai lui Israel. Rețin, împăratul Siriei si Pecah, împăratul lui Israel, invadează Iuda, fără să
poată ocupa însă Ierusalimul. Ahaz cere ajutor Asiriei si asirienii cuceresc Damascul. Cuvântul „evrei”
este folosit pentru prima dată în Biblie în versetul 6.

Clasificare BT: Uz Intern

 Capitolul 17 (Iezechia și robia Asirienilor)
Salmanasar, împăratul Asiriei, pune stăpânire pe împărăția din nord si cere tribut. Când descoperă că
împăratul Osea a pus la cale o conspirație împotriva lui, el asediază Samaria si, după trei ani, ia
semințiile din nord în captivitate. Iată motivele pentru care a îngăduit Dumnezeu ca Israel să fie dus în
robie:
(1) Neascultarea de Dumnezeu (v. 13) –
Domnul a înstiințat pe Israel si Iuda prin toți proorocii Lui, prin toți văzătorii, si le-a zis: „Întoarceți-vă
de la căile voastre cele rele, si păziți poruncile si rânduielile Mele, urmând în totul legea pe care am
dat-o părinților vostri si pe care v-am trimis-o prin robii Mei proorocii.”
(2) Ei s-au îndoit de Dumnezeu (v. 14; vezi si 2 Cronici 36:15, 16) Dar ei nu au ascultat, si-au înțepenit
grumazul, ca si părinții lor, care nu crezuseră în Domnul, Dumnezeul lor.
(3) L-au sfidat pe Dumnezeu (v. 15) prin refuzul lor de a sărbători anul sabatic vreme de 490 de ani.
Asiria aduce străini pentru a coloniza țara – samaritenii sunt menționați pentru prima dată (v. 29).

Capitolul 18 (Domnia lui Iezechia. Asirienii înconjoară Ierusalimul)

Ezechia, fiul lui Ahaz, îi urmează acestuia la tron si este un împărat bun (v. 3). În timpul domniei lui are
loc o trezire spirituală (v. 4, 5). Ezechia îi învinge pe filisteni, dar Sanherib, împăratul Asiriei, invadează
Iuda si amenință Ierusalimul. Rabsache, căpetenia ostirii asirienilor, îl insultă pe Ezechia si încearcă să-l
înspăimânte.
Capitolul 19 (Iezechia înfrânge pe Senaherib)
El reuseste acest lucru, pentru că Ezechia se îmbracă în sac si se duce la Casa Domnului să se roage. În
acelasi timp, el trimite un sol la Isaia. Isaia îi trimite un mesaj de încurajare. Rabsache prinde curaj si Îl
provoacă pe Dumnezeul lui Israel trimițându-i lui Ezechia o scrisoare ofensatoare. Ezechia se duce în
Casa Domnului si întinde scrisoarea înaintea lui Dumnezeu. Dumnezeu îi răspunde prin Isaia si îi spune
că El va întoarce înapoi oastea asirienilor. Dumnezeu nimiceste 185 000 de soldați asirieni. Sanherib se
întoarce acasă unde este omorât.
Capitolul 20 (Boala lui Iezechia. Lungirea vieții lui și moartea)
Ezechia se îmbolnăveste si este pe moarte (v. 1). El se roagă pentru vindecare si Dumnezeu îi ascultă
rugăciunea.
Acesta este cazul unui om care ar fi trebuit să moară la momentul potrivit. După însănătosirea sa,
Ezechia face trei lucruri nesăbuite:
(1) Le permite ambasadorilor din Babilon să-i vadă vistieriile (v. 12-19).
(2) Îl are ca fiu pe Manase – cel mai rău împărat (21:2, 9, 16, 17).
(3) Inima lui Ezechia se umple de mândrie (2 Cronici 32:25).
Este clar că aceasta este o secțiune importantă pentru că este înregistrată de trei ori în Cuvântul lui
Dumnezeu (si în 2 Cronici, si în Isaia).

Clasificare BT: Uz Intern

 Capitolul 21 (Manase și Amon. Regii Iudei)
Manase, fiul lui Ezechia, este cel mai rău împărat, întrecându-i în răutate chiar si pe Ahab si Izabela.
(Dacă Manase avea 12 ani când a început să domnească si Ezechia a domnit 14 ani după însănătosirea
sa, înseamnă că Manase s-a născut după refacerea lui Ezechia) Succesorul lui Manase este Amon, un
împărat la fel de rău ca tatăl său.
Slujitorii uneltesc împotriva lui si îl omoară în casa lui. După el vine la domnie fiul său, Iosia.
Capitolul 22, 23 (Cartea Legii aflată sub Iosia. Iosia curăță templul și regatul de idoli. Ioahaz și
Ioachim regi)
Iosia începe să domnească la vârsta de 8 ani si domneste vreme de 31 de ani. El este unul din cei mai
buni împărați care au domnit după Solomon. Vine o mare si necesară trezire spirituală pentru acest
popor. Marele preot Hilchia este sfătuitorul, asistentul siconsilierul său. Sunt dați pasii trezirii:
(1) Templul este reparat (22:3-6);
(2) Întoarcerea la Cuvântul lui Dumnezeu (22:8-10);
(3) Convingerea de păcat (22:11-13);
(4) Înlăturarea idolatriei (23:4);
(5) Înlăturarea imoralităŃii (23:7);
(6) Reinstituirea Pastelui (23:21-23 si 2 Cronici 35:18);
(7) Continuarea reformei (23:8-20).
Iosia este omorât de Faraon Neco, împăratul Egiptului. Fiul lui Iosia, Ioahaz domneste 3 luni, după care
împăratul Egiptului îl pune împărat pe Eliachim, un alt fiu al lui Iosia, si îi schimbă numele în Ioiachim.
Ioiachim face ce este rău înaintea Domnului (v. 37).
Capitolul 24 (Ioiachim, Iehonia și Sedechia, regii lui Iuda)
Nabucodonosor, împăratul Babilonului, îl atacă pe Ioiachim si Iuda este nimicit. Aceasta este judecata
lui Dumnezeu asupra poporului din cauza păcatelor lui Manase. După moartea lui Ioiachim, care
domneste 11 ani, fiul său îi succede la tron si domneste doar 3 luni. El este un împărat rău. Împăratul
Babilonului îl prinde, atacă Ierusalimul si îi ia captivitate pe toți conducătorii din Ierusalim – printre
acestia se numără si Daniel împreună cu cei trei tineri băieți evrei. Nebucodonosor îl ia în robie si pe
Ioiachim si îl pune pe unchiul său,Matania, împărat peste Iuda si îi schimbă numele în Zedechia. Si
Zedechia este un împărat rău. El se răzvrăteste împotriva lui Nebucodonosor.
Capitolul 25 (Dărâmarea Ierusalimului. Robia Babilonului)
Nabucodonosor a venit cu toată ostirea împotriva Ierusalimului. El distruge cetatea si îi deportează pe
locuitorii ei. Lui Zedechia îi sunt scosi ochii după ce a fost obligat să vadă uciderea propriilor fii.
Nebucodonosor arde Templul si transportă toate lucrurile de valoare la Babilon, inclusiv vasele din
Templu. Ierusalimul este distrus total. Ghedalia este pus guvernator si devine abjectul supus al
împăratului Nebucodonosor. Nu trece mult si este ucis. Oamenii care au mai rămas fug în Egipt.
Ioiachin este eliberat din închisoarea babiloniană si îi este dat un loc de cinste.

Clasificare BT: Uz Intern

 Conspect Estera
Capitolul 1 - Visul lui Mardoheu
În anul al 2-lea al domniei lui Artaxerxe cel Mare, in ziua 1 a lunii Nisan, Mardoheu,fiul lui Iair, fiul lui
Simei, fiul lui Chiș, iudeu din semintia lui Veniamin a visat acesta: „S-a facut parca zgomot mare pe
pamant, tunet, cutremur si tulburare. Si deodata au iesit doi balauri mari, gata sa se lupte unul cu
altul, si urletul lor era cumplit. Dupa urletul lor, toate popoarele s-au pregatit de razboi, ca sa loveasca
pe poporul dreptilor. Si iata a venit pe pamant zi de negura si intuneric, de necaz si stramtorare, de
mare durere si tulburare. Atunci tot poporul dreptilor s-a tulburat, temandu-se de raul lor; s-a pregatit
sa piara si a inceput sa strige catre Domnul. La strigatul lor, a iesit parca dintrun izvor mic un rau mare
cu apa multa, a stralucit lumina si soare, s-au inaltat cei smeriti si au nimicit pe trufasi".
Incercand sa priceapa acest vis Mardoheu a ramas la curte cu Gavata si cu Tara, doi eunuci ai regelui
care pazeau curtea si care vroiau sa puna mana pe rege. Mardoheu i-a spus regelui cele auzite, cei doi
fiind spanzurati.. Pe langa rege era atunci vestit Aman, fiul lui Hamadata din tara Agag. Acesta se silea
sa faca rau lui Mardoheu si poporului sau pentru cei doi eunuci ai regelui. În vremea când regele
Artaxerxe își avea scaunul său domnesc în cetatea Suza, a dat el ospăț pentru dregătorii săi și pentru
cei ce-i slujeau lui, pentru căpeteniile mai înalte ale oștirii Persiei și Mediei și pentru guvernatorii
țărilor sale,apoi pentru poporul sau din capitala Suza.Regina Vasti a făcut și ea ospăț, pentru femei,iar
cand a fost chemata de rege ca să arate popoarelor și căpeteniilor frumusețea ei, aceasta nevoind sa
vina, regele s-a maniat foarte. Atunci a răspuns Memucan înaintea regelui și a căpeteniilor:
„Regina Vasti s-a făcut vinovată nu numai înaintea regelui, ci și înaintea tuturor dregătorilor și înaintea
tuturor popoarelor care sânt în toate țările regelui Artaxerxe. Regele da un decret prin care regina
Vasti nu va mai intra înaintea sa, iar vrednicia de regină a ei acesta o va da alteia mai vrednică decât
ea.Atunci toate femeile din imparatie își vor cinsti bărbații de la mic până la mare", iar fiecare barbat
era stapan in casa sa.
Capitolul 2 – Vasti alungata de Artaxerxe
După întâmplarea aceasta, regina Vasti a fost alungata din imparatie si au inceput sa se caute in toate
tarile regatalui, fete tinere si frumoase, pentru a fi aduse in capitala Suza, in casa femeilor, fiind
supravegheate de Hegai, eunucul care pazea femeile.Iar fata care va placea regelui va fi aleasa regina
in locul Vastei. Mardoheu creștea pe Hadasa, adică pe Estera, fiica unchiului său, deoarece ea nu avea
nici tată, nici mamă. Fata aceasta era mândră la înfățișare și frumoasă la chip și, după moartea tatălui
ei și a mamei ei, o luase Mardoheu ca fiică.Estera a fost luata si ea in casa regelui, sub spravegherea lui
Hegai.Ea n-a spus nimic nici de poporul său, nici de neamurile sale, pentru că Mardoheu îi dăduse
poruncă să nu spună.Estera a fost luată la regele Artaxerxe și dusă în casa lui domnească în luna a
zecea. Si a iubit regele pe Estera mai mult decât pe toate femeile, și el a pus coroana domnească pe
capul ei și a făcut-o regină în locul Vastei. Mardoheu auzind ca cele doua capetenii ale
paznicilor,eunuci ai regelui, Bigtan și Tereș, vroiau sa puna mana pe rege, s-a dus si i-a spus Esterei.
Fapta s-a cercetat și s-a găsit adevărată. Amândoi eunucii au fost spânzurați în curte. Această
binefacere a lui Mardoheu a fost scrisă în cartea amintirilor zilnice ale regelui.

Clasificare BT: Uz Intern

 Capitolul 3 – Uneltirile lui Aman
Regele Artaxerxe a pus pe Aman, mai presus de toate capeteniile pe care le avea. Toate lumea se
inchina acestuia cu inchinaciuni pana la pamant, cu exceptia lui Mardoheu. Vazand acestea Aman s-a
umplut de manie.Auzind din ce popor se tragea Mardoheu, acesta a pus gand rau intregului popor
evreu din regatul lui Artaxerxe, si vroia sa ii omoare pe toti. Au aruncat Pur (sorti) sa hotarasca in ce
luna a anului va fi omorat poporul evreu, stabilindu-se luna a 12-a, Adar. Aman l-a convins pe rege sa
dea un drecret pentru omorarea tuturor iudeilor din imparatie si a promis ca va varsa in vistieria
regelui 10 mii de talanti de argint. Regele a fost de acord cu decretul si a scot inelul
de pe mana sa, pentru a i-l da lui Aman zicand: „Îți dau ție acest argint și poporul; fă cu el ce vrei!”
Scrisorile s-au trimis prin ștafete în toate țările regelui, ca să ucidă, să piardă și să nimicească pe toți
Iudeii, mic și mare, copii și femei, într-o singură zi, și anume în a treisprezecea zi a lunii a
douăsprezecea, adică în luna Adar, iar averile lor să le jefuiască.
Capitolul 4 – Jalea si postul Iudeilor
Mardoheu, afland acestea, si-a rupt hainele sale, s-a pus intr-un sac si pe cap cenusa, strigand cu
amar. In toate partile imparatiei, unde a ajuns decretul, era tanguire mare printre iudei, post, plangere
si bocet. Mergand Hatac la Mardoheu, fiind trimis de Estera, acesta a aflat supararea lui si a primit si o
copie a poruncii domnesti prin care ii da Esterei de veste despre toate.
Estera, auzit cele petrecute, a trimis vorba catre toti iudeii sa posteasca pentru ea, sa nu manance si
nici sa bea 3 zile si 3 nopti, si va posti si ea impreuna cu slujnicele ei, apoi va merge la rege, si de va fi
sa piara, va pieri.
Mardoheu a facut intocmai dupa spusele Esterei si i-a cerut Domnului ajutor in rugaciune pentru cele
ce vor urma.
Capitolul 5 – Estera la rege.Aman unelteste moartea lui Mardoheu.
Dupa 3 zile de rugaciune, Estera a luat cu ea 2 slujnice si s-a dus inaintea regelui. Regele i-a intins
varful sceptrului, aceasta invitandu-l la un ospat, ziua urmatoare, atat pe el cat si pe Aman. Aman,
vanzandu-l pe Mardoheu ca nici nu s-a ridicat in picioare la trecerea lui, s-a maniat foarte, iar
sfatuinde-se cu sotia sa si cu apropiatii au hotarat moartea prin spanzurare a lui Mardoheu.
Capitolul 6 – Mardoheu in mare cinste
Intr-o noapte , regele a poruncit slugilor sa ii aduca cronicile , unde erau trecute numele persoanelor
de mare cinste pentru regat, acolo fiind scrisa si fapta lui Mardoheu, in ajutorul regelui. Afland regele
ca Mardoheu nu fusese rasplatit cu nimic pentru fapta savarsita, ii cere parerea lui Aman despre cum
ar trebui sa il rasplateasca pe Mardoheu. Aman, nestiind despre cine e vorba, si crezand ca este vorba
chiar despre el, i-a sugerat regelui ca să îmbrace pe omul acela, pe care vrea regele să-l cinstească și
să-l plimbe călare pe cal prin piața cetății și să se strige înaintea lui: „Așa se face omului, pe care vrea
regele să-l cinstească!". Regele a acceptat indata si i-a poruncit lui Aman sa se ocupe personal de acest
fapt. Aman, dupa ce savarseste aceasta porunca a regelui, se duce trist spre casa si povesteste sotiei
cele intamplate. Zereș i-a spus ca acesta fiind iudeu, nu are ce rau sa ii faca deoarece Dumnezeu este
cu el.

Clasificare BT: Uz Intern

 Capitolul 7 – Aman spanzurat
Aman vine sa pranzeasca la regina Estera. In timpul pranzului, regina este intrebata din nou de rege,
care este dorinta acesteia. Estera si-a spus dorinta arzatoare, de a ramane ea in viata, impreuna cu
toti cei de acelasi neam cu ea, caci sunt dati spre ucidere si pieire. Regele , auzind ca cel ce a uneltit
toate acestea este Aman, s-a tulburat foarte. Aman a rugat-o pe regina sa il ierte, stiind ce va urma.
Apoi unul dintre ucenicii regelui a aratat si spanzuratoarea facuta de Aman, pentru Mardoheu, iar
Aman a fost spanzurat chiar acolo, la porunca regelui.
Capitolul 8 – Razbunarea iudeilor.
Regele Artaxerxe a dat reginei Estera casa lui Aman, iar Mardoheu a fost chemat de rege, căci Estera îi
spusese că el este rudă cu ea. Regele și-a scos inelul pe care-l luase de la Aman, și l-a dat lui
Mardoheu.Estera roaga pe Artaxerxe ca să fie revocate scrisorile cele trimise după uneltirile lui Aman,
pentru uciderea Iudeilor în toate părțile regatului. Regele Artaxerxe a zis către Estera și Mardoheu sa
scrie despre iudei ce le place,in numele regelui si sa intareasca cu inelui acestuia, caci scrisoarea scrisa
si intarita cu acest inel nu se poate schimba.
Regele îngăduie iudeilor din fiecare cetate să se adune ca să-și apere viața lor, să bată, să ucidă și să
piardă pe toți cei puternici din popor și din țară, care ar vrea să-i atace, cu femeile și cu copiii lor, iar
averea lor să o jefuiască.
Aceasta să se facă în toate țările lui Artaxerxe, într-o singură zi, în a treisprezecea zi a lunii a
douăsprezecea, adică a lunii Adar. Fiecare cetate, sau ținut îndeobște, care nu se va conforma, se va
pustii fără cruțare cu sabie și foc și va ajunge nu numai nelocuită de oameni totdeauna, ci
dezgustătoare pentru fiare și păsări. Copii ale acestei scrisori să se dea în fiecare țară, ca lege, astfel ca
Iudeii să fie gata pentru ziua aceea să se răzbune pe vrăjmașii lor. Porunca a fost vestită și în cetatea
Suza. De asemenea în toate țările, prin toate cetățile și în toate locurile unde ajunsese scrisoarea cu
porunca regelui, a fost bucurie, veselie, ospețe și prăznuire la Iudei. Chiar și dintre popoarele țării
mulți se făcură Iudei, pentru că-i cuprinsese frica de Iudei.
Capitolul 9 – Iudeii randuiesc sarbatoare
În luna a douăsprezecea, adică în luna Adar, în a treisprezecea zi ,iudeii s-au adunat în toate cetățile
lor, prin toate țările lui Artaxerxe, ca să pună mâna pe cei ce le doreau răul și nimeni n-a putut sta
împotriva feței lor, pentru că frica de Iudei apăsa asupra tuturor popoarelor. Toate căpeteniile țărilor,
satrapii, guvernatorii și slujitorii regelui au sprijinit pe Iudei, de teama lui Mardoheu. În cetatea Suza,
au ucis Iudeii cinci sute de oameni, printre care si cei 10 feciori ai lui Aman. Iudeii , care se aflau în
Suza, s-au adunat în ziua de treisprezece și de paisprezece ale lunii lui Adar, iar în cincisprezece ale ei
s-au liniștit și au făcut-o zi de ospăț și de veselie.
De aceea Iudeii din provincie, care locuiesc în sate neîntărite, petrec ziua de paisprezece ale lunii Adar
în veselie și ospețe, ca zi de sărbătoare, trimițându-și daruri unii altora; iar cei ce trăiesc în orașe
petrec și ziua de cincisprezece ale lunii Adar în mare veselie, trimițând daruri vecinilor. s-au numit
aceste zile Purim, de la numirea Pur. Şi ca zilele acestea ale Purimului să fie pomenite și prăznuite din
neam în neam, în fiecare familie, la Iudei, în fiecare țară și în fiecare cetate Regina Estera, fiica lui

Clasificare BT: Uz Intern

 Abihail și Mardoheu Iudeul au scris a doua oară în chip stăruitor cele ce au făcut ei, ca să întărească
scrisoarea despre Purim Ca ei să păzească cu tărie aceste zile ale Purimului la vremea lor, precum le
statorniciseră Mardoheu Iudeul și regina Estera, pentru ei și pentru urmașii lor cu post și tânguire.
Capitolul 10 – Lauda lui Mardoheu
Toate faptele slăvite și atotputernicia lui, cum și arătarea amănunțită a măririi lui Mardoheu cu care-l
cinstise regele, sunt scrise în cartea Cronicilor regilor Mediei și Persiei. E arătat acolo că iudeul
Mardoheu era al doilea după regele Artaxerxe, mare înaintea Iudeilor și iubit între mulțimile fraților
săi, căci căuta binele poporului său și vorbea în folosul neamului lui. Şi zicea Mardoheu: „De la
Dumnezeu a fost aceasta, că eu mi-am adus aminte de visul pe care l-am visat despre aceste
întâmplări, că n-a rămas neîmplinit nimic din el. Izvorul cel mic s-a făcut râu mare și a fost lumină,
soare și mulțime de apă; acest râu este Estera, pe care și-a luat-o de femeie regele și a făcut-o regină.
Iar cei doi balauri sânt eu și Aman. Popoarele sânt cei ce s-au unit să stârpească numele Iudeilor;
iar poporul meu sunt Israeliții, care au strigat către Dumnezeu și au fost izbăviți. A izbăvit Dumnezeu
pe poporul Său și ne-a izbăvit Domnul din toate relele acestea. Săvârșit-a Dumnezeu semne și minuni
mari, cum n-au fost printre neamuri. Așa a rânduit Dumnezeu doi sorți: unul pentru poporul lui
Dumnezeu, iar celălalt pentru neamuri. Acești doi sorii au ieșit în ceasul, la vremea și în ziua judecății
înaintea lui Dumnezeu și a tuturor neamurilor. Atunci și-a adus aminte Domnul de poporul Său și a dat
dreptate moștenirii Sale. Aceste zile ale lunii lui Adar, adică a paisprezecea și a cincisprezecea ale
acestei luni, se vor prăznui veșnic cu alai, cu bucurie și veselie înaintea lui Dumnezeu în poporul Său
Israel.

Clasificare BT: Uz Intern