NERV I OLFACTOR

Reprezintă prelungirile axonice ale celulelor neurosenzoriale din mucoasa

olfactivă, care acoperă cornetul nazal superior , lama ciuruită a etmoidului
și partea superioară a mucoasei septului nazal. Ei nu formează un trunchi
nervos , ci se grupează în 15-20 de nervi olfactori subțiri , care pătrund
prin orificiile lamei ciuruite , străbat dura mater și ajung la bulbul olfactiv
unde fac sinapsă. Axonii neuronilor bulbului olfactiv formează partea
principală a tractului olfactiv care se termină prin trigonul olfactiv

I NERUON: celule neurosenzoriale din tunica mucoasă a meatului nazal

superior
-prelungiri periferice: receptor olfactivi
-prelungiri centrale: nervi olfactivi, trec prin orificiile lamei ciuruite
II NEURON: celule mitrale din bulb olfactiv
-axonii: formează tractul olfactiv, care în apropierea triunghiului olfactiv
se împarte în:
1) fascicul medial
-prin comisura albă anterioară, trece în tract olfactiv de partea opusă, se
termină în celule mitrale
2) fascicul intermediar
-formează leg sinaptice cu neuronii substantei perforate anterioare si
neuronii septului pelucid
-o parte trec prin comisura alba anterioara spre formatiunile partii opuse
3) fascicul lateral
-spre centrul cortical olfactiv(uncus)
II NEURON: triunghiul olfactiv+ substanta perforata anterioară

Centrii olfactivi subcorticali:

1) corp mamilar
-ajung de la centru cortical olfactiv prin fornix
-nucleii mediali au conexiune cu centru de integrare a
mezencefalului(pornesc cai tectospinale, tectonucleare ce exercita reflexe
motorii neconditionate ale muschilor trunchi, membre, cap, glob ocular, la
raspuns la mirosuri puternice)
2) nucleii anterior talamus
-prin bratul posterior al capsulei interne se indreapta spre centrul olfactiv
localizat pe fata ventrala a lob frontal
-face leg cu centrul de integrare al diencefaluluo

Nervul II optic
-format de axonii celulelor ganglionare din stratul ganglionare al retinei
-fibrele sunt grupate în fascicule și separate prin septuri conjuctive-vagina
interni nervi optici
-superficial este dislocată-vagina externa nervi optici
-între cele doua teci se află spațiile intervaginale(prin ele are rol refluxul umorii
apoase în spațiile subarahnoidiene
-începe în regiunea petei oarbe, penetrează tunica vasculară și sclera;apare la
polul posterior al globului ocular, trece în orbită, spre canalul optic, prin care
pătrunde în cavitatea craniului
Porțiuni:
1) porțiunea intraoculară-perforează tunicile globului ocular
2) porțiunea orbitală(cea mai lungă)
-de la polul posterior și până la canalul optic
-aproximativ la mijloc în nervul optic pătrunde artera centrală a retinei
-ajuns la vârful conului muscular, trece prin compartimentul superior al inelului
tendinos comun și pătrunde în canalul optic, alături de artera oftalmică
3) porțiunea intracanaliculară
4) porțiunea intracraniană

-dislocată la baza subarahnoidian lungime=50mm

encefalului, în spațiul
grosime= 4 mm
10. Căile conductoare ale analizatorului vizual

I NEURON: celule bipolare din startul VI al retinei(strat granular intern)

II NEURON: stratul VIII (stratul celulelor multipolare)

-prelungirile: formează nervul optic

-axonii proveniți din câmpul medial(câmpul nazal) se încrucișează, formând

chiasma optică, după care ajung în tractul optic opus

-axonii proveniți din câmpul lateral(temporal), nu se încrucișează și trec în

tractul optic de aceeași parte
* la lezarea chiasmei optice are loc suspendarea funcției de propagare a
impulsurilor porțiunilor mediale ale retinelor

* la lezarea tractului optic are loc suspendarea funcției de propagare a

impulsurilor porțiunii laterale a ochiului din partea respectivă și de la sectorul
medial a ochiului opus

III NEURON: corpul geniculat lateral


-axonii: trec prin brațul posterior al capsulei interne, fomrează radiația optică și
se îndreaptă spre lobul occipital,în jurul scizurii calcarine

III NEURON: coliculii superiori

-axonii merg spre nucleii parasimpatici ai nervului III de aceeași parte și de

partea opusă, de la care pornesc fibre preganglionare ce fac legături cu neuronii
ganglionilor ciliari; fibrele postganglionare în componența nervilor ciliari scurți
vor ajunge la mușchiul ciliar și sfincter al pupilei

-alți axoni coboară în cornul lateral al măduvei spinării C8-T2, de unde pornesc
fibre simpatice care ajung la dilatatorul pupilei
Nervul oculomotor III
-nerv mixt
Fibre motorii:
-pornesc de la nucleul motor par și impar(mezencefal, coliculii superiori)
nucleul motor par-format din 5 segmente; asigură inervația anumitor mușchi a
globului ocular și m ridicător al pleoapei
nucleul motor impar-asigură inervația mușchilor drepți mediali

Fibre parasimpatice
-pornesc de la nucleul accesor al oculomotorului(mezencefal)

Traiect:
-nervul srăbate cisterna interpedunculară și iese prin șantul omonim
-trece pe peretele lateral al sinusului cavernos(anastomozează cu nervul
oftalmic și primește de la plexul cavernos fibre simpatice pentru mușchii netezi
ai globului), apoi prin fisura orbitală superioară pătrunde în orbită
-înainte de a pătrunde în orbită se împarte în:
1)ramură superioară
-motorie
-inervează mușchiul levator al pleoapei superioare și mușchiul drept superior
2)ramură inferioară
-mixtă
-fibre motorii pentru mm. rect medial, rect inferior și oblic inferior
-fibre vegetative preganglionare ce pornesc de la nucleul accesor și formează
rădăcina oculomotorie a ganglionului ciliar; fibrele postganglionare se îndreaptă
spre glob ocular în componența nervilor ciliari scurți care inervează mușchiul
sfincter al pupilei și mușchiul ciliar
-aceste ramuri ies prin fisura orbitală superioară și trec prin inelul tendinos
comun

NERVUL IV TROHLEAR
-cel mai subțire nerv
-se compune din axonii de la neuronii din nucleul motor(din mezencefal)
-inervează mușchiul oblic superior
Traiect
-iese din mezencefal pe de o parte si alta de valul medular superior
-perforeaza dura mater
-se orientează anterior, trece prin peretele lateral al sinusului cavernos
-pătrunde în orbită prin fisura orbitală superioară

Nerv trigemen(V)

originea reală – în trunchiul cerebral şi primele segmente spinale cervicale: nucl.

mesencefalicus (somatosenzitiv); nucl. pontinus (somatosenzitiv); nucl. spinalis
(somatosenzitiv – protopatic şi algotermic al capului); nucl. n. trigeminus
(somatomotor).

origine aparentă:

! fața anterioară a punții, pars lateroanterior pontis la limita dintre punte şi

pedunculul cerebelar mijlociu, la nivelul dintre treimea superioară şi cele două
treimi posterioare.

Emergența se face prin două rădăcini:

"radix sensoria – rădăcina senzitivă, mai groasă şi situată lateral; totalittaea

prelungirilor centrale ale neuronilor din ganglionul Gasser

"radix motoria – rădăcina motorie, mai subțire şi situată medial; trece pe

dedesuptul ganglionului și se atașează exclusiv nervului mandibular

traiect intracranian:

! de la nivelul originii aparente până la nivelul cavității trigeminale (cavum

trigeminale) cele două rădăcini sunt învelite în teaca pială proprie şi teaca
arahnoidă comună;

! rădăcinile se orientează oblic superior, anterior şi lateral către cavitatea

trigeminală.

la origine are:
! medial: artera bazilară şi nervul trohlear;

! lateral: nervul facial, nervul vestibulocohlear şi sinusul pietros inferior; !
superior: cortul cerebelului şi artera cerebelară superioară.

pasaj: n. ophthalmicus – fissura orbitalis superior; n. maxillaris – foramen

rotundum; n. mandibularis – foramen ovale.

-este un nerv mixt; are fibre motorii si sensitive.

Fibrele motorii
-axonii nucleului motor al nervului trigemen(punte) ; se mai numeşte şi nucleu
masticator, deoarece fibrele pornite de aici inervează muşchii masticatori, dar şi
muşchii tensor al timpanului şi tensor al vălului palatin.

Fibrele sensitive
-prelungirile neuronilor din ganglional trigeminal(Gasser)

-Ganglion Gasser, localizat pe fața anterioară a piramidei temporalului, în

impresiunea trigeminală, într-un diverticul al pahimeningelui ‘’cavum Meckeli’’
-prelungirile centrale: se termină pirn sinapse în nucleele senzigtive ale nervului
trigemen
-inervația:pielea feței, tunica mucoasă a cavității nazale și sinusurilor
paranazale, a cav. bucale, a limbii pulpa dinților, conjuctiva ochiului, mucoasa
gingivală
-prelungirle periferice:
1.nervul oftalmic iesa prin fisura orbitala (inervațiai treimii superioare a feței)
2.nervul maxilar iesa prin foramen rotund(inervația treimii medii)
3.nervul mandilbular iesa prin foramen ovale.(inervația senzitivă a treimii
inferioare și inervația motorie a mușchilor masticatori)

1) Calea conductoare senzitivă

I NEURON: ganglionul Gasser
-dendrite: intră în componența ramurilor nervului trigemen; percep
sensibilitatea generală din: pielea feței, partea frontoparietală a regiunii pieloase
a capului, globul ocular, mucoasa cav nazale si a sinusurilor paranazle, cav
bucală, 2/3 anterioare ale limbi…
-axonii: pătrund în trunchiul cerebral n componeța nervului trigemen
II NEURON: nucleele senzitive ale nervului trigemen
-axonii: trec de partea opusă și în componența lemniscului medial se îndreaptă
spre
III NEURON: tuberculul anterior al talamusului
-axonii: în componența tractlui talamocortical pleacă spre partea inferioara a
girus postcentral

2) Calea conductoare motorie

I NEURON: celule betz din girus precentral
-axonii: trec în componența căii corticonucleare prin coroana radiată,
genunchiul capsulei interne, prind peduncul cerebral și parțial încrucișat se
terminină în
II NEURON: nucleul motor
-fibrele trec în componența nervului mandibular
-inervează mușchii masticatori, milohioidian, venterul anterior al mușchiului
digastric,mușchiul tensor al timpanului și tensor al vălului palatin

 
 
 NERV VI ABDUCENS
-nerv motor
-inervează mușchiul drept lateral al globului ocular
-origine:șanțul bulbopontin
Traiect
-penetrează pahimeningele, pătrunde în sinusul cavernos(lateral de artera
carotidă)
-părăsește cavitatea craniului prin fisura orbitală superioară
-în orbită se aplică pe fața medială a mușchiului drept lateral

NERV VIII VESTIBULOCOHLEAR
-nerv senzorial constituit prin reunirea a două părți: partea cohleară și partea
vestibulară
-cele două componente emerg din trunchiul cerebral la nivelul șanțului
bulbopontin, lateral de rădăcina nervului facial
-pătrunde în meatul acustic intern, unde se află cei doi gangloni: vestibular și
cohlear
1)ganglion vestibular
-in fundul meatului acustic intern
-format din corpul neuronilor bipolari
Prelungiri:
1. nervi ampulari anterior,posterior și lateral(pentru receptori crestelor
ampulare)
2. ramura comunicantă cohleară
3. nervul utricular(pentru macula utriculei)
4. nervul utriculoampular(maculei utriculei si crestei ampulare ale canalelor
anterior și lateral)
5. sacular(destinata maculei saculei)

2) ganglion cochlear
-format din corpul neuronilor bipolari
-situat în canalul spiral al modiului
-dendrite: organul Corti
-axoni: spre nucleii cholear dorsal și ventral din aria vestibulară

Calea conductoare a analizatorului auditiv .

I NEURON: ganglionul spiralat

-dendrite: spre celule auditive

-axonii: vor forma nervul cohelar

II NEURON: nuclei cohlear dorsal și ventral(punte)
-Axonii se grupeaza si formeaza corp trapezoid si proemina stria medularis , apoi iau
traiect ascendent -formeaza leminscul lateral
III NEURON:corpii geniculati mediali si coliculii inferiori ai lamei cvadrigine .

-Din corpii genciulati mediali , se formeaza radiatii acustice care prin bratul posterior
ai capsule interne ajung in Gyrus Temporal Sup (gyri temporales transversi HeschlIar,
-iar de la coliculii inf prin tractul tectospinal va ajunge la nuclei motori din coarnele
anterioare si de acolo la muschi (si noi intoarcem capul sa auzim mai bine)
Acest nerv patrunde prin santul bulbonpotin

Calea conductoare a analizatorului vestibular

I NERUON: ganglionul vestibular al lui Scarpa.

-acest ganglion este situat profund în meatul acustic intern

-dendritele: se duc spre macula utriculei si saculei .

-axonii:formeaza componenta vestibulară a nervul vestibulocohlear

-prin meatul audtiv intern nervul se indrepata spre cei 4 nuceli vestibulari localizati
in aria vestibulara .
II NEURON:

1.Nucleul vestibular superior al lui Bechterew este situat în punte

2Nucleul vestibular lateral al lui Deiters este situat în punte; din el porneşte tractul
vestibulo-spinal; –
3.nucleul vestibular medial al lui Schwalbe

4.nucleul vestibular inferior este situat în bulb

Prelungirele acetsor neuroni formeaza fascicule ce pleaca in mai multe directii:
1.vestibulospinal spre maduva (controleaza tonusul muscular)

2.vestibulocerebelos spre cerebel(controleaza echilibru static si dinamic)

3.vestibulo nuclear -spre nuclei n .trochlar 4 (m oblic superior)si oculomotor
3(superior , medial si inferior ) si abunces 6(Lateral) ,controleaza miscarile globului
ocular

4.vestibulo thalamic spre talamis spre proiecteaza in lobul occipital

Nerv VII facial
originea reală – grupul nuclear facial din punte: nucl. salivatorius superior
(parasimpatic); nucl. solitarius (senzitiv) – nucleul gustativ Nageotte; nucl. n.
facialis (somatomotor).

originea aparentă – pars lateroposterior pontis.

Traiect

El iese din encefal la nivelul șanțului bulbopontin , între olivele bulbare și

pendunculii cerebrali inferiori. De aici el pătrunde prin meatul auditiv în
grosimea stâncii temporalului, în canalul facialului , și părăsește craniul prin
orificiul stilomastoidian.


Fibrele motoare
- reprezintă axonii nucleului motor, localizat în punte.
Fibrele senzitive
-constituie prelungirile celulelor pseudounipolare localizate în ganglionul
genicular; acest ganglion este localizat la nivelul genunchiului canalului
nervului facial al piramidei temporalului.
-fibrele senzitive centrale se termină pe celulele senzitive a nucleului tractului
solitar.
Fibrele preganglionare parasimpatice
- pornesc de la cei 2 nuclei vegetativi ai nervului facial – nucleul salivator
superior și nucleul lacrimal.

*Totalitatea fibrelor nervoase senzitive gustative și a fibrelor vegetative destinate

glandelor submandibulare, sublinguale, palatine, bucale, labiale și glandelor
vârfului limbii alcătuiesc nervul intermediar.

Topografic, traiectul nervului facial prezintă 3 porțiuni :

• o porțiune intercraniană (până a pătrunde în canalul nervului facial)
▪ nu trimite ramuri
▪ Nervul facial, porțiunea lui intermediară și nervul vestibulo – cohlear
străbat împreună spațiul subarahnoidian , mergând înainte și lateral , și pătrund
în meatul acustic intern , înăuntrul căruia au loc anastomoze fine între nervul
intermediar și porțiunea vestibulară a nervului vestibulo-cohlear , precum și
între acesta din urmă și nervul facial. – fibre senzitive și parasimpatice , care se
alipesc nervului vestibulo cohlear.
• o porțiune intrapietroasă ( ce trece prin canalul nervului facial)
▪ în profunzimea meatului acustic intern , nervul facial și intermediar se
îndepărtează de nervul vestibulo-cohlear și pătrunde în canalul nervului facial
din stânca temporalului.
În această porțiune de la nervul facial pornesc 4 ramuri :
▪ Nervul pietros mare – nerv parasimpatic format de fibre preganglionare, ce
reprezintă axonii neuronilor nucleilor salivator superior și lacrimal. Nervul ia
naștere la nivelul genunchiului nervului facial și apare pe fața anterioară a
piramidei prin hiatul canalului nervului pietros mare. Trecând prin șanțul
nervului pietros mare , nervul ajunge în gaura ruptă de unde pătrunde în canalul
pterigoid și împreună cu nervul pietros profund( nerv simpatic ce se desprinde
din plexul carotic intern)  formează nervul canalului pterigoid. După pătrunde
în fosa pterigopalatină, unde formează legături sinaptice cu neuronii
ganglionului pterigopalatin. De la ganglionul pterigopalatin pornesc ramuri
postganglionare către glandele bucale și nazale în componența nervilor
palatini și nazali posteriori. Spre glanda lacrimală fibrele postganglionare la
început trec în componența nervului zigomatic , ulterior, despărțindu-se de el,
formează anastomoză cu nervul llacrimal ( ramură a nervului oftalmic).
▪ Coarda timpanului- este un nerv mixt constituit din fibre gustative de la
2/3 anterioare a limbii, fibre senzitive (visceroaferente generale) de la o zonă a
mucoasei linguale, situată anterior de orificiul orb, și fibre parasimpatice
preganglionare din nucleul salivator superior, care vin prin nervul intermediar
și fac sinapsă în ganglionul submandibular. Fibrele postganglionare inervează
glanda submandibulară, glanda sublinguală și glandele vârfului limbii. Coarda
timpanului pornește de la nervul facial înainte de ieșirea lui prin orificiul
stilomastoidian. El nu dă ramuri colaterale , trece prin cavitatea timpanică și
apare la exterior prin fisura pietrotimpanică. Trecând printre mușchii
pterigoidieni anastomozează cu nervul lingual , ramură a nervului mandibular
( V) , în componența căruia ajunge la papilele limbii și la ganglionii vegetativi.
▪ Nervul scăriței – este un nerv motor , pornește de la nervul facial în
porțiunea descendentă a canalului, inervează mușchiul scăriței din cavitatea
urechii medii , considerat după funcție antagonist mușchiului tensor al
timpanului.
▪ Ramura comunicantă cu nervul glosofaringian conține fibre parasimpatice
și contribuie la formarea plexului timpanic.
• Porțiune extrapietroasă – după ieșirea din canalul facial, nervul facial
trimite ramuri musculare :
• nervul auricular posterior – inervează mușchiul auricular posterior și
venterul occipital al m. occipitofrontal
• ramura digastrică la venterul posterior al m. digastric
• ramura stilohioidiană pentru m. stilohioidian
Ramurile terminale extrapietroase ale nervului facial pătrund în glanda
parotidă și anastomozând abundent între ele , formează plexul intraparotidian
constituit numai din fibre motoare. Din acest plex iau naștere :
• ramurile temporale ce sunt destinate m. auriculari anterior și superiori,
venterului frontal al m. occipitofrontal, m. orbicular al ochiului și mușchiului
sprâncenos
• ramuri zigomatice - se orientează spre unghiul lateral al ochiului și inervează
m. orbicular al ochiului și m. zigomatici
• ramurile bucale destinate regiunii infraorbitale și orale , se orientează
orizontal anterior pe fața laterală a m. maseter și inervează m. zigomatici, m.
ridicator al buzei superioare și a unghiului gurii, m. buccinator, orbicular al
gurii, m. nazal și rizor
• ramura marginală a mandibulei este destinată regiunii mentale. Se
orientează anterior superior de unghiul mandibulei , descinde de-a lungul
corpului mandibulei și inervează m. depresor al unghiului gurii, risoriu,
depresor al buzei inferioare , precum și mușchii buzei superioare și cel mental
• ramura cervicală descinde inferior pe fața superficială a m. platisma , căruia
este destinat. Anastomozează cu nervul transvers al gâtului de la plexul cervical
, printr-o ansă mai groasă și 2-3 mai subțiri. Anastomoza este denumită ansa
cervicală superficială și este situată pe fascia cevicală superficială , acoperită
de platisma.

Partea motorie este alcătuită din 2 neuroni și asigură inervația m. mimici , a

pavilionului urechii, a bolții craniului, venterului posterior al m. digastric , m.
scăriței și platisma.
I neuron – celulele gigantopiramidale ale treimii inferioare a circumvoluției
precentrale, ai căror axoni trec în componența tractului corticonuclear

neuronul II. nucleul motor al nervului VII. Fibrele ce formează legături

sinaptice cu neuronii porțiunii superioare a nucleului motor, sunt încrucișate
parțial , orientându-se spre nucleul motor de aceeași parte și de partea opusă.
Prelungirile neuronului localizat în această porțiune a nucleului motor asigură
inervația m. mimici ai porțiunii superioare a feței.
Spre deosebire de aceasta, fibrele nervoase ale căii corticonucleare, ce se
orientează spre porțiunea inferioară a nucleului motor, trec complet de partea
opusă – încrucișarea deplină. Prelungirile acestor neuroni inervează m. mimici
din partea inferioară a feței. De aceea, la afectarea neuronilor centrali, într-o
emisferă survine doar paralizia grupului inferior de mușchi ai mimicii de partea
opusă.
Porțiunea senzitivă
I neuron al porțiunii senzitive al nervului facial este reprezentat de celulele
pseudounipolare ale ganglionului genicular,
- dendrite: trec mai întâi în canalul facial împreună cu fibrele motorii ale
nervului și apoi se desprind de la el, participând la formarea coardei
timpanice. În continuare ele intră în componența nervului lingual și se
termină cu receptori ( corpusculi gustativi) în mucoasa 2/3 anterioare a
limbii.
- Axonii :trec în componența nervului și pătrund în trunchiul cerebral
neuronul II:localizat în nucleul tractului solitar.
- Fibrele emergente de la acest nucleu trec de cealaltă parte, deci sunt
încrucișate pe deplin, se asociază lemniscului medial
neuronul III: tuberculul anterior al talamusului
- Axonii străbat partea posterioară a brațului posterior al capsulei interne și fac
legătura cu centrul cortical al analizatorului interoceptiv, localizat în regiunea
inferioară a circumvoluției postcentrale.
Porțiunea parasimpatică
I neuron :în nucleul salivator superior.
-Axonii neuronilor acestui nucleu, sub aspectul fibrelor nervoase
preganglionare parasimpatice, intă în componența nervului intermediar și în
canalul nervului facial se îndreaptă în 2 ramuri – coarda timpanului și nervul
pietros mare. Ulterior coarda timpanului se asociază nervului lingual, în
componența căruia ajunge la ganglionii submandibular și sublingual, făcând
sinapsă cu neuronii acestora. În acești ganglioni e localizat neuronul II al căii
conductoare eferente vegetative. Fibrele nervoase postganglionare
parasimpatice se îndreaptă spre glandele sublinguală și submandibulară,
asigurând inervația lor secretorie.
Nervul pietros mare, la nivelul canalului pterigoidian se unește cu nervul
pietros profund simpatic și formează nervul canalului pterigoidian. În fosa
pterigopalatină fibrele preganglionare parasimpatice fac legături sinaptice cu
neuronii ganglionului pterigopalatin. Fibrele parasimpatice postganglionare se
asociază la nervul maxilar, unde, trecând prin nervul zigomatic în orbită, dă
ramura comunicantă care conține fibre parasimpatice spre nervul lacrimal
pentru inervația secretorie a glandei lacrimale. O parte din fibrele
postganglionare asigură inervația parasimpatică a glandelor mucoasei cavității
nazale, bolții palatine și faringelui.
NERV VIII GLOSOFARINGIAN
Nervul glosofaringian este un nerv mixt. Conține :
• fibre motoare cu originea în porțiunea superioară a nucleului ambiguu, care
inervează mușchii constrictor superior al faringelui, constrictor mijlociu ( la
inervația căruia contribuie și nervul vag), mușchii palatofaringian, palatoglos și
parțial mușchii tensor și ridicator al vălului palatin.
• fibre parasimpatice preganglionare cu originea în nucleul salivator inferior
din bulbul rahidian , destinate glandei parotide și glandelor salivare de la
rădăcina limbii
• fibre senzitive cu originea în ganglionii superiori și inferiori ai
glosofaringianului, prelungirile centrale a neurocitelor emerg spre bulbul
rahidian la nucleultractului solitar , iar cele periferice spre mucoasa nazo- și
bucofaringelui, a regiunii tonsilare și arcurilor palatine, la 1/3 posterioară a
limbii, precum și la mucoasa urechii medii și a celulelor mastoidiene și tubei
auditive, la fel, și spre sinusul carotid și glomul carotid.
Traiect:
Nervul glosofaringian are emergența prin 5-6 rădăcini în șanțul lateral posterior
( ș. retroolivar) între originea aparentă a nervului facial și a nervului
vestibulocohlear, situați superior, și nervul vag, situat inferior. Rădăcinile se
reunesc în 2 trunchiuri subțiri ce se îndreaptă spre orificiul jugular unde este
situat ventral față de nervul vag și accesor. În limitele acestui orificiu nervul
formează ganglionul superior, și imediat după ieșirea din craniu se găsește
ganglionul inferior.
La ieșirea din craniu, nervul glosofaringian se găsește înapoia venei jugulare
 interne, a arterei carotide interne și a nervului vag, dar înaintea ganglionului
cervical superior al lanțului simpatic. Apoi se deplasează între mușchii
stilofaringian și stiloglos, trecând de obicei printre mușchiul constrictor superior
și mijlociu al faringelui, merge înainte pe sub polul inferior al tonsilei palatine
și ajunge la rădăcina limbii, unde se termină prin ramuri linguale la mucoasa
treimii posterioare a limbii.
Nervul glosofaringian dă următoarele ramuri colaterale
1. nervul timpanic se desprinde din ganglionul inferior, pătrunde în canaliculul
timpanic al temporalului și ajunge pe planșeul urechii medii. La nivelul
canaliculului timpanic, nervul prezintă pe traiectul său un mic ganglion
reprezentat de intumescența timpanică sau ganglionul timpanic. În cavitatea
timpanică nervul se împarte în numeroase ramuri care formează plexul
timpanic. La acest nivel, nervul timpanic anastomozează cu fibre simpatice,
care pleacă din plexul carotic intern, formând nervii caroticotimpanici. Acești
nervi realizează anastomoze între  plexul timpanic și plexul carotic și sunt
destinați mucoasei cavității timpanice și glomusului carotic. De la acest plex
pornește și ramura tubară, destinată mucoasei tubei auditive.
2. Ramura comunicantă cu ramura auriculară a nervului vag ia naștere din
trunchiul nervului glosofaringian, la ieșirea acestuia din orificiul jugular, și
contribuie la inervația meatului acustic extern.
3. Ramuri faringiene destinate mușchiului constrictor mijlociu al faringelui și
mucoasei faringelui , anastomozează cu ramurile faringiene ale nervului vag și
ramurile laringofaringiene ale ganglionului cervical superior al trunchiului
simpatic, formând plexul faringian.
4. Ramura mușchiului stilofaringian (motorie) inervează mușchiul
stilofaringian.
5. Ramura sinusului carotic destinată sinusului carotic și glomusului carotic
6. Ramuri tonsilare – iau naștere din porțiunea terminală a trunchiului nervului
glosofaringian, înainte de a pătrunde în rădăcina limbii, și enervează tunica
mucoasă a arcurilor palatine și tonsilelor palatine
7. Ramuri linguale – reprezintă ramurile terminale ale nervului glosofaringian
destinate inervației mucoasei linguale, situate posterior de șanțul terminal, și
papilele circumvalate. Ele se unesc cu cele de partea opusă și formează un plex
lingual. Din acest plex iau naștere 3 tipuri de fibre nervoase : simpatice
vasomotorii și secretorii, fibre senzitive și fibre senzoriale gustative.
Ganglionul otic este un ganglion parasimpatic, atașat morfologic nervului
mandibular, dar aparținând funcțional nervului glosofaringian. Este situat în
fosa infratemporală , inferior de orificiul oval.
Nervul pietros mic – ramură aferentă a ganglionului otic, ia naștere din plexul
timpanic și conține fibre preganglionare parasimpatice de la nucleul
salivator inferior. Părăsește cavitatea timpanică prin hiatul canalului pietros
mic de pe fața anterioară a piramidei temporalului și, trecând prin fisura
pietroscuamoasă se termină prin sinapsă în ganglionul otic. Fibrele
postganglionare de la neuronii acestui ganglion se îndreaptă spre glanda
parotidă în componența nervului auriculotemporal ( ramură a nervului
mandibular).
Ramura comunicantă cu coarda timpanului – ramură eferentă a ganglionului
otic care anastamozează cu coarda timpanului. Prin intermediul său fibrele
nervoase ajung la mușchiul ridicator al vălului palatin.

Calea conductoare a nervului glosofaringian

Porțiunea senzitivă include 3 neuroni
I neuron : în ganglionii superior și inferior.
-dendritele celulelor pseudounipolare se îndreaptă spre periferie și asigură
inervația senzitivă a meningelui cerebral, palatului moale, arcadelor palatine,
amigdalei faringiene, părții anterioare a epiglotei, conductului auditiv, cavității
timpanice, mugurilor gustativi din treimea posterioară a limbii.
-axonii celulelor nervoase ale acestor ganglioni pătrund în bulbul rahidian
neuronul II: nucleulul tractului solitar
-axonii neuronului II trec de partea opusă și, alipindu-se de lemniscul medial,
neuronul III tuberculul anterior al talamusului,
- fibrele neuronului III trec prin brațul posterior al capsulei interne și se
termină în scoarța circumvoluției postcentrale. Fibrele sensibilității gustative se
termină în uncus.

Calea motorie este constituită din 2 neuroni

I neuron este reprezentat de celulele piramidale Betz din porțiunea inferioară a
circumvoluției precentrale.
-axonii acestor neuroni trec în componența căilor corticonucleare care se
termină făcând sinapse
neuronul II : nucleului ambiguu
-de la care pleacă fibre nervoase ce inervează mușchii stilofaringian,palatoglos,
hioglos, transvers al limbii și parțial mușchii ridicator și tensor al vălului
palatin.

Calea vegetativă
I neuron :se află în nucleul salivator inferior.
Fibrele preganglionare ajung la ganglionul otic, unde se află neuronul II.
Fibrele postganglionare de la acest ganglion asigură inervația parasimpatică a
glandei parotide și glandelor salivare ale vestibulului cavității bucale.
NERV X VAG
-nerv mixt

originea aparentă – sulcus postolivarius/ retroolivaris (medulla oblongata).


originea reală – bulbară: nucleii tractului solitari (fibrele senzitive de la
ganglion superior si inferior); nucl. dorsalis n.

Traiect:

-iese prin orificiul jugular, insoțind arte carotidă internă și vena jugulară

-la nivelul orificiului jugular formează 2 ganglioni: superior și inferior

-la ieșire din orificiu, trece posterior de artera carotidă internă și vena jugulară

-în regiunea cervicală, trece în componența fasciculului vasculonervos al

gâtului

-pătrunde în cav toracică prin apertura superioara(nervul din dreapta-anterior de

artera subclavie; nervul din stânga-fața anterioară a arcului aortei)

-trec posterior de rădăcina plâmânilor, însoțesc esofagul( nervul drept-pe fața

posterioară;nerv stâng-pe fața anterioară)

-ramificărilor nervilor vor forma plexul esofagian, din care se formează

trunchiul vagal anteior și posterior, care vor pătrunde în cavitatea abdominală

Fibre senzitive:

-origine:ganglionii superior și inferior

1)prelungiri periferice ale neuronilor pseudounipolari

2)prelungirile centrale trec în componența rădăcinilor n. vag și se termină prin

sinapsă în nucleul tractului solitar

Fibre motorii

-origine: nucleul ambiguu


-inervația mușchilor faringelui, laringelui,

Fibre parasimpatice

-origine: fibrele preganglonare pornesc de la nucleul dorsal

-inervația parasimpatică a organelor regiunii cervicale, a cavității toracice și

abdominale

-în organe sunt localizați ganglioni intramurali, de la care pornesc fibre

postganglionare scurte

Calea conductoare aferentă(senzitivă)

I NEURON: ganglion superor și inferior

-dendrite: terminații nervoase senzitive; percep sensibilitatea generală de la

meninge cerebral, pielea conductului auditiv extern, pielea pavilionului urechii,
bulbii gustativi ai mucoasei epiglotei, mucoasa palatului moale, faringelui,
laringelui, organelor cav. toracice și abdominale

-axonii: pătrund în bulb rahidian între olivă și peduncul cerebelos inferior

II NEURON: nucleul tractului solitar


-axonii: trec de partea opusă, se alipesc lemniscului medial

III NEURON: tuberculul anterior al talamus

-fibrele trec prin brațul posterior al capsulei interne și se termină în girus

postcentral
Calea conductoare motorie

I NEURON: celule gigante Betz din porțiunea inferioară a girus precentral


-axonii: trec în componența tract corticonuclear

II NEURON: nucleul ambiguu

inervează mm. Palatului moale, m.faringelui, laringelui, epiglotei, părții
superioare a esofagului și m. corzilor vocale

Calea eferntă vegetativă

I NEURON: nucleul dorsal

axonii: fibre preganglionare

II NEURON: gangliomi parasimpatici viscerali și intramurali

- inervează m. netezi, glandele organelor cav. toracice și abdominale

Porțiunea Ramura -din ganglion superior, se orientează recurent spre cavitatea craniană
craniană meningee -se distribuie pahimeningelui din fosa craniană posterioară și
pereților sinusurilor transversal și occipital
-între
bulbul Ramura -din ganglon superior, pătrunde în canaliculul stilomastoidian,
rahidian și auricular traversează piramida temporalului, o părăsește prin fisura
ganglion ă timpanomastoidiană
superior -inervează pielea meatului acustic extern și pielea suprafeței externe
a pavilionului urechii
Porțiunea Ramuri -în peretele faringelui, împreuna cu ramurile nervului IX și lanțul
cervicală faringien simpatic formează plexul faringian
-între e -de la plex iau naștere ramuri destinate mm constrictor mijlociu și
ganglion inferior al faringelui, mm. palatului moale(cu excepția m. tensor al
inferior și vălului palatin); glanda tiroidă și paratiroidă
până la
nivelul Ramuri -conțin fibre senzitive și parasimpatice preganglionare
aperturii cardiace -nerv stâng coboară anterior de artera carotidă comună stângă
toracice cervicale -nerv drept descinde de-a lungul trunchiului brahiocefalic și împreună
superioare superioar cu ramurile lanțului simpatic formează plexul cardiac
e
N e r v u l -din ganglion Ram -inervația motorie a m. cricotiroidian și m.
l a r i n g e u inferior ura constrictor inferior
superior -inervația exte -inervația senzitivă a mucoasei cav.
laringelui rnă Infraglotice a laringelui
-descinde pe
 -descinde pe
peretele lateral Ram -inervează tunica mucoasă mai sus de rima
al faringelui și ura vocală și o porțiune a rădăcinii limbii
la nivelul osului inte -se desprinde ramura comunicantă cu nervul
hioid se rnă laringeu recurent
î mparte î n 2
ramuri
N e r v u l -cel drept ia naștere din n. vag ,anterior de porșiunea retroscalenică
l a r i n g e u a arterei subsclavii; înconjoară artera din dreapta din partea
recurent inferioară, apoi urcă pe fața laterală a traheii
-cel stâng ia naștere din n. vag la nivelul arcului aortei; o inconjoară
spre inferior și posterior și urcă în șanțul format de esofag și trahee
-porțiunea terminală=nerv laringeu inferior; anastomozează cu
ramura comunicantă a n. laringeu superior(inervația tunicii mucoase
a laringe, inferior de rima vocală)
Ramuri traheale
Ramuri esofagiene
Ramuri faringiene
Ramuri cardiace cervicale inferioare
Porțiunea Ramuri -emerg spre plexurile cardiace
toracică cardiace
-trece prin toracice
mediastinul
posterior Ramuri -formarea plexului pulmonar
Delimitare: bronhiale
superior-
locul de Plex -format din ramurile nervului drept și stâng
pornire a n. esofagian -pleacă ramuri ce inervează tunicile esofagului
laringeu
recurent
inferior-
hiatul
esofagian
Porțiunea Trunchiul -drept și stâng Ramuri -formează plexul gastric anterior
abdominală vagal -trece pe fața anterioară gastrice
-de la anterior a stomacului, în
nivelul vecinătatea curburii mici Rmuri -în componența omentului mic
hiatului hepatic ajung la ficat
esofagian e
Ramuri -trec pe curbura mică a stomac
pilorice -inervează sfincterul piloric
Trunchiul -coboară de pe esofag pe Ramuri -plex gastric posterior
vagal peretele post. a stomac gastrice
posterior posterio
are
Ramuri -trec prin ganglionii celiaci și
celiace impreună cu fibrele simpatice
ale plexului celiac se îndreaptp
spre. Pancreas, splină,
ficat,intestin subțire, intestin
gros
Ramuri -plex renal
renale
NERV XI ACCESOR

-11 nerv cranian și este un nerv motor. 

1.Nucleu motor (bulb)ambigu
2.nucleu motor (coarnele anterioare a le ms S6)
Nervul are 2 radacini .radacina craniana (bulbara) -(nucleu ambiguu) si radacinile
 spinale (maduva spinarii originea)
Cea spinala  e sub forma de filaminte si urca in cavitatea craniul prin occipital
mare ,unde se uneste cu portiunea bulbara  si formeaza trunchiul nervului accessor,
care va iesi prin orificul jugular(9,10,11)si va da 2 ramuri:
1.Ramura interna  e formata din fibre nervoase din provenite din portiunea bulbara
si se ataseaza la n vag care va ajunge la ramurile larigiene ale nervul larigian
recurrent si va enerva muschii laringelui ,muschiul constrictor superior
faringian ,valui palatin.
2.Ramura externa e formata din fibre provenite din portiunea spinala si va enerva m
trapez si sternocleidomastoidian.
Astfel, nervul accesor are rol în mișcările de rotație și extensie ale capului

NERVUL XII HIPOGLOS

Nervul hipoglos este perechea 12 de nervi cranieni. Este un nerv motor, inervează
muşchii intrinseci şi extrinseci ai limbii.
Traiect:

-din encefal emerge prin 10-15 rădăcini nervoase din șanțul anterolateral al bulb(între
piramide și olive)
-la unirea acestor rădăcini se formează trunchiul nervului

-părăsește craniul prin canalul nervului hipoglos, ocolește nervul vag, coboară în jos
și se plasează între artera carotidă internă și vena jugulară internă

-trece pe sub venterul posterior al mușchiului digastric și mușchiul stilohioid în

triunghiul submandibular(anastomozează cu rădăcina superioară a plexului cervical,
formarea ansei cervicale profunde)
-în triunghiul submandibular, nervul formează un arc cu convexitatea în jos, trece
între mușchiul milohioidian și hioglos și se distribuie mușchilor limbii prin ramuri
linguale
-de la nerv ia naștere rădăcina descendentă, conține fibre motorii din nervul I
SPINAL; anastomozează cu ramuri ascendente de la plex cervical, formând ansa
cervicală , de la care are loc inervația mușchlor infrahioidieni

Nucleu motor -nucleu motor al nervului hyppoglos se afla in trigonum hygolos in

fosa romboida si nervul se afla in santul preolivar(intre piramide si olive)
*nervului facial +n tranversal al gitului care va enrva M platysima

Inervația limbii
Toți mușchii limbii, în afară de palatoglos, primesc inervație motorie prin
nervul XII – nervul hipoglos. Palatoglosul este un mușchi palatin inervat de
plexul faringian. Din punct de vedere al sensibilității generale (tactilă și
termică) , mucoasa celor 2/3 anterioare ale limbii este inervată de nervul
lingual, ramură a nervului V- trigemen ram 3.  Pentru sensibilitățile speciale
( gustativă) această regiune a limbii, cu excepția papilelor circumvalate este
inervată de nervul coarda timpanului – ramură a nervului VII. Nervul coardei
timpanului se alătură nervului lingual în fosa infratemporală și are traiect
anterior în teaca acestuia. Mucoasa treimii posterioare a limbii și papilele
circumvalate sunt inervate de ramura linguală a nervului glosofaringian,
atât din punct de vedere al sensibilității generale cât și speciale. Ramura
internă a nervului laringeu superior – ramură a nervului vag, transportă
impulsurile sensibilității generale și parțial speciale la o mică arie a limbii
situată imediat anterior de epiglotă. Acești nervi predominant senzitivi conțin
fibre secretorii parasimpatice pentru glandele secretoase ale limbii.
Gustul dulce – la vârful limbii, sărat – marginile laterale , acru și amar -partea
posterioară a limbii.