LACTAT SANGUIN

(medie aritmetică – mmol/l)

GRUPA EXPERIMENT
Testare iniţială : 13,9 mmol/l

Se acceptă ipoteza nulă

Testare finală : 15,5 mmol/l

GRUPA CONTROL
Testare iniţială : 13,8 mmo/l

Se acceptă ipoteza nulă

Testare finală : 13,5 mmol/l

 LACTAT SANGUIN TESTARE FINALĂ
(mmol/l)
GRUPA EXPERIMENT
Testare finală: 15,5 mmo/l
Se acceptă ipoteza nulă

GRUPA CONTROL
Testare finală : 13,5 mmol/l
 LACTAT SANGUIN FINAL RAPORTAT LA PERFORMANŢA TOTALĂ FINALĂ
 GRUPA EXPERIMENT
15,5 mmol/l  – 282,2 m

 GRUPA CONTROL
13,5 mmol/l  -  271,3 m

O performanţă finală mai bună a subiecţilor grupei experiment, respectiv 10,9 metri, pe fondul unei
lactacidemii care nu diferă semnificativ între valorile obţinute de subiecţii celor două grupe de cercetare,
indică o mai bună tolerare a acidităţii în dreptul subiecţilor care au urmat un program de mijloace
anaerob lactacide pe parcursul a 6 cicluri săptămânale.

 FRECVENŢA CARDIACĂ LA ÎNCEPUTUL ŞI FINALUL SEGMENTELOR DE EFORT

Scopul înregistrării acestui aspect a fost controlul asupra modului de angrenare a sportivilor la efort.
Mediile aritmetice ale frecvenţei cardiace la finalul fiecărui segment de alergare sunt de peste 180 b/min,
ceea ce implică o bună angrenare la efort, raportată la o frecvenţă cardiacă de 180 – 200 b/min, specifică
zonei anaerob lactacide (punctul de vedere al metodicii antrenamentului sportiv). Revenirea pe parcursul
pauzei a prezentat deasemenea aspecte similare, reluarea efortului făcându-se de la valori apropiate ale
frecvenţei cardiace.

VITEZA MAXIMĂ AEROBĂ ŞI FRECVENŢA CARDIACĂ POST EFORT MINUTELE 2,30 – 3

VAM-ul şi frecvenţa cardiacă  post efort (FC/3, minutul 2,30 – 3) la cele două grupe au avut evoluţii
aproximativ similare, ceea ce arată creşterea capacităţii de efort pentru ambele grupe în aceeaşi
proporţie; iar pe de altă parte, aceste două variabile au fost controlate cu scopul de a avea o imagine a
modului în care capacitatea aerobă de efort ar putea influenţa metabolizarea acidului lactic. Cum nu
există diferenţe semnificative între rezultatele obţinute, am putea concluziona că nu există modificări
majore în modul de influenţă a mecanismelor aerobe asupra metabolismului lactatului sanguin în
evoluţia celor două grupe.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI METODOLOGICE

1. Utilizarea lactatului sanguin în antrenamentul jocului de fotbal:

 Ca indicator al intensităţii efortului

 Ca indicator al modului de angrenare la efort a jucătorilor, pe parcursul unui joc
competiţional
 Ca indicator al capacităţii de toleranţă la acidoză, în cazul unui efort maximal, raportat la
performanţa obţinută
2. Evitarea concentraţiilor mari de lactat în antrenamentul specific portarului

3. Antrenarea zonei anaerob lactacide de sine stătător în antrenamentul jocului de fotbal

 
 Lactatul sanguin si antrenamentul zonei
anaerob lactacide in jocul de fotbal

 F.R.F. – S.F.A.
HANCĂŞ ALIN-referent zonal
Caracteristicile efortului anaerob lactacid 
 Intensitatea efortului : maximală sau chiar supramaximală, în cazul în care se vizează puterea
sistemului energetic; mai scăzută atunci când obiectivul esta capacitatea : 85 – 95 % ;
 Durata efortului : între 20 – 90 secunde pentru putere; se extinde 120 – 150 secunde pentru
capacitate;
 Numărul de repetări : 4 – 8; elementul de bază în stabilirea numărului optim de repetări, îl
reprezintă menţinerea nealterată a intensităţii efortului/repetare; orice scădere semnificativă a
intensităţii efortului, impune oprirea antrenamentului;
 Durata refacerii : între 2 – 8 minute ; obiectivul exerciţiului va influenţa durata pauzei; când se
urmăreşte creşterea toleranţei la efectele acidului lactic, pauzele sunt ceva mai mici, în comparaţie
cu o pauză mai mare, când obiectivul antrenamentului îl reprezintă ameliorarea capacităţii
sistemului anaerob lactacid;
 Natura refacerii : parţial activă (de preferinţă mers, streching, alergare de intensitate scăzută ) ,
pentru a nu se favoriza aportul de oxigen la nivel muscular şi a obişnui sportivul să lucreze în
condiţii de acidoză. Pauza devine ceva mai activă în cazul eforturilor cu o durată mai mare de 90
secunde.
 Concentratraţia lactatului sanguin : 12 – 20 mmol/l .
Antrenamentul zonei anaerob lactacide
 Metode de antrenament : metoda efortului intermitent
 Mijloace de antrenament : nespecifice şi specifice fotbalului
 Numărul de antrenamente pe săptămână.  Propun două antrenamente pe săptămână în perioada de
pregătire generală şi doar un singur antrenament al zonei de toleranţă la lacatat în perioada
competiţională. În ciclul săptămânal cu două jocuri oficiale, antrenamentul acestei zone de efort
trebuie exclus.
 Recomandări metodice privind efortul  de efort anaerob lactacidă
 Antrenamentul în zona de efort a toleranţei la lactat, va fi urmat de un antrenament cu caracter
aerob
 Antrenamentul care vizează antrenementul în zona de efort anaerob lactacid se va desfăşura cu
minimum 72 de ore înaintea jocului oficial
  Antrenamentul care vizează antrenamentul în zona de efort anaerob lactacidă să nu se desfăşoare
în primele 48 de ore după terminarea jocului oficial
 Antrenamentul zonei de efort a toleranţei la lactat să nu se efectueze în ciclul săptămânal cu două
jocuri oficiale
 Nu se vor cupla în acelaşi antrenament, zonele de efort ale toleranţei  la lactat şi ale consumului
maxim de oxigen.
Mijloace
 Naveta pe 15-20m: 30-45 secunde
 Naveta pe 15-20m, punctată cu o execuţie tehnică la mijlocul distanţei: 30-45 secunde
 Joc 2×1 in spaţiu de 10×10. număr limitat de atingeri(1, maxim 2 pentru cursivitate): 60 secunde;
jucătorul din centru se schimbă rapid după recuperare
 3×2 în faţa careului de 16m, într-un dreptunghi de 18x10m, atacanţii combină cu scopul de a găsi
un culoar de finalizare din afara careului de 16m, apărătorii se poziţionează cu scopul de a bloca
finalizarea: 60 – 75 secunde
 3×2 la o singură poartă, pe un teren de 20x12m(în faţa porţii) atacanţii combină cu scopul de a
găsi un culoar de finalizare, apărătorii se poziţionează cu scopul de a bloca finalizarea sau de a
recupera si a transmite apoi mingea controlat : 60 – 75 secunde
 Joc 1×1 pe un teren de 12x10m la două  porţii: 60-75 secunde
 Joc 2×2 pe un teren de 16x12m la două  porţii: 60-75 secunde
 Exerciţii tehnice : 45-60 secunde
 Translaţia liniei  : 75-90 secunde