UNIVERSITATEA ………..

FACULTATEA ............................
SPECIALIZAREA:

MATERIA: Îngrijiri calificate în obstetrică – îngrijirea mamei și nou-născutului

TEMĂ REFERAT: Nou născutul la termen

CADRU MEDICAL:

STUDENT
 NOU NĂSCUTUL LA TERMEN

 Introducere

In toate situatiile dorinta parintilor si a medicilor este de a da nastere, respectiv de a

asista sarcina si nasterea unui copil normal si sanatos. In acest sens este esential un istoric
familial complet care presupune date privind mediul socioeconomic de provenienta al
parintilor, obiceiuri alimentare, consumul de droguri, tutun sau alcool, posibila
consangvinitate dintre parinti, prezenta unor boli ale genitorilor cu posibila transmitere
ascendenta la copil, caracteristicile genotipice si fenotipice ale parintilor, etc.
Starea de bine a fatului la nastere este conditionata de toate evenimentele
preconceptionale si din aceste motiv este foarte important de urmarit si notat in cadrul
istoricului medical al femeii gravide toate aceste aspecte. Vor fi mentionate rezultatele tuturor
consultatiilor prenatale, incluzand: cresterea fetala, rezultatele examenelor ecografice,
volumul lichidului amniotic evaluat ecografic, datele testelor de laborator materne, valorile
curbelor ponderale si de tensiune, examenele clinice ginecologice. Istoricul sarcinii va include
date despre orice stare infectioasa instalata innaintea debutului travaliului, momentul
debutului acestuia, momentul ruperii membranelor si aspectul lichidului amniotic. Se vor
mentiona aspecte legate de calea nasterii (vaginala sau operatie cezariana), prezentatia fetala
la debut de travaliu, indicatia pentru care s-a realizat operatia cezariana, eventualele manevre
obstetricale efectuate.
Evaluarea adaptarii fetale dupa nastere trebuie sa ia in considerare faptul ca in primele
ore dupa nastere copilul parcurge o perioada de tranzitie de la viata intrauterina la cea
extrauterina.
Starea nounascutului in primele minute dupa nastere este descrisa de scoprul Apgar, in
general inregistrat la 1 si 5 minute (tabel1). Desi acesta poate suscita unele aspecte
controversate, fiind in cea mai mare masura suma unor criterii subiective notate de medic
dupa travaliu si in primele minute dupa expulzia fatului), ramane in continuare un indicator
universal folosit. El a fost descris in anul 1953 de catre Dr Virginia Apgar, un medic
anestezist pediatru care a incercat sa indice niste criterii simple care sa descrie starea
nounascutului in raport cu necesitatea efectuarii dupa nastere a manevrelor de resuscitare.
Desi imperfect, este absolut evident ca un scor mic (0 sau 1, batai cardiace absente sau
bradicardie marcata) indica un nounascut cu sanse mici de supravietuire fara manevre de
resuscitare, in timp ce un scor Apgar mai mare ca 8 este atribuit copiilor cu satre generala
buna. In ceea ce priveste evolutia ulterioara a copilului pe termen mediu sau lung, corelarea
cu scorul Apgar la nastere este imperfecta. De exemplu, un copil cu scor bun initial poate
dezvolta dificultati in ceea ce priveste schimbul de gaze la nivel pulmonar in minutele de dupa
nastere, chiar daca aceste aspecte vor fi tranzitorii.

Tabel 1. Scorul Apgar

 Semn clinic 0 1 2
Aspect (coloratie) Cianotic, alb Roz cu extremitati Roz complet
cianotice
Frecv. Cardiaca Absent <100 batai/minut >100 batai/minut
Grimasa (iritabilitate) Fara raspuns Grimasa Tuse sau stranut
Activitate (tonus Absenta Reflexe limitate Miscari active
muscular)
Respiratie absenta Inceata, neregulata Buna, tipat

Cei mai multi copii vor prezenta in prima ora dupa nastere reflexul de supt si vor
recunoaste mirosul matern.
Talia nounascutului este un bun indicator al nutritiei si dezvoltarii sale intrauterine.
Restrictia de crestere intrauterina poate fi consecinta unei functii placentare deficitare
( afectiuni ca hipertensiunea indusa de sarcina, boli de colagen, consumul de droguri, tutun,
infectii, etc), afectiuni congenitale, cromozomopatii sau alcoolism matern cronic.
Observarea miscarilor nounascutului dezbracat si, de preferinta, in prezenta unuia sau
ambilor parinti, permit notarea calitatii si caracteristicilor acestor miscari (simetrie,
coordonare, sacadare, etc), date care pot fi usor corelate cu posibilitatea diagnosticarii
postnatale precoce a multor dintre afectiunile nounascutului.
Ochii sunt uneori mai dificil de examinat deoarece adeseori exista un edem fiziologic
al pleoapei dar ei vor fi obligatoriu verificati mai tarziu pentru notarea prezentei reflexului la
impusul de culoare rosie. In cazul copiilor externati foarte repede din maternitate, aceste
aspecte vor fi verificate la domiciliu de catre medicul de familie sau asistenta de pediatrie.
Vor fi examinate cu atentie buzele, gingiile si palatul moale si dur pentr excluderea
existentei de malformatii la acest nivel, cu consecinte pe termen scurt (alimentatie neonatala)
sau lung (programarea interventiilor chirurgicale optime).
Soldul trebuie evaluat pentru excluderea displaziei congenitale de sold. Capacitatea de
a realiza abductie abductie completa imediat dupa nastere este un indicator foarte valoros. Vor
fi in continuarea examinate membrele superioare si inferioare pentru identificarea anomaliilor
la acest nivel, diagnosticul precoce de picior stramb congenital fiind obligatoriu pentru
instituirea unui tratament ortopedic adecvat si cu sanse maxime de succes, inca din primele
ore postnatal.
Examinarea toracica poate descoperi eventuale asimetrii in cursul inspirului sau
expirului, retractie subcostala sau intercostala, mameloame supranumerare. Pielea poate fi
sediul unor hiperpigmentari sau hipopigmentari, pustule (infectii), petesii, hemangioame sau
traumatisme de la nastere. La nivelul regiunii anogenitale se vor evalua eventuale anomalii ale
organelor genitale externe, imperforatii anale, pozitii anormale ale anusului, anomalii ale
sacrului.
Evaluarea maturitatii neonatale raporteaza procesul de crestere si diferentiere la varsta
de gestatie (criteriul cronologic). Maturitatea pentru o varsta gestationala va fi comparata cu
standardul acceptat al dezvoltarii somatice si functionale pentru acea varsta, aceste aspecte
suferind insa multiple variatii. Varsta gestationala se calculeaza de la prima zi a ultimei
menstruatii si in raport cu aceasta data, nounascutul va fi considerat la termen daca nasterea se
produce intra saptamana 37-38 si 42 (saptamani de amenoree). Sub 38 de saptamani vorbim
despre prematuritatea iar peste 42 de saptamani nounascutul va fi postmatur. Aspectul
stabilirii varstei de gestatie dupa prima zi a ultimei menstruatii este supusa erorii in cazul
necunoasterii cu certitudine a acestor date, neregularitati menstruale, sangerari, etc si din acest
motiv trebuie luate in considerare si alte criterii de apreciere a varstei gestationale, in functie
de apsectul morfologic si functional al nounascutului.
In dezvoltarea fatului, tesuturile cu cea mai buna corelare cu varsta de gestatie sunt
pielea si tesutul nervos. In absenta unor factori patologici majori, aceste tesuturi sunt cel mai
putin influentate de factorii hormonali care influenteaza maturizarea pulmonara, a tractului
digestiv, hepativa, etc. Ele sunt luate in considerare de catre neonatologi pentru aprecierea
varstei gestationale, confirmarea sau infirmarea acesteia comparativ cu data ultimei
menstruatii. Scorurile reunite ale maturitati neuromusculare si morfologice includ si
caracterizeaza mai corect prematuritatea extrema.

 Generalități

Asa cum am sublinat mai devreme, maturitatea nounascutului este data de lungimea
gestatiei iar severitatea problemelor legate de prematuritate sunt direct raportate la acest
aspect. World Health Organization (WHO) defineste ca prematuri, copiii nascuti innainte de
saptamana 37, iar ca terminologie mai recenta putem vorbi despre prematurul intarziat (late
premature) in loc de nounascut in apropierea termenului (near-term), cazurile in care nasterea
are loc intre saptamana 34 si 36 si 6 zile. Acest copii au o mortalitate si morbiditate mai mare
decat cei nascuti la peste 37 saptamani de amenoree, chiar daca aspectul lor este similar.
Greutatea. Din punct de vedere al caracteristicilor morfologice, nounascutul la termen
are o greutate de 2500-4000g (in medie, in afara conditiilor patologice) cu o talie de 48-52cm,
un perimetru cranian de 34-36cm, perimetru toracic de 33-34cm si abdominal de 31-32cm.
Capul este mare și reprezintă 1/4 din talie. Fața este mică și se poate observa cum
sprâncenele o împart în două părți egale.
Fontanela anterioară (bregmatică) este deschisă și are o formă rombică, cu diametrul antero-
posterior de 4 cm, iar cel transversal de 3 cm.
Fontanela posterioară (lambdoidă) are o formă triunghiulară și este de obicei închisă la
naștere. Atunci când este deschisă, măsoară 6-8 mm și se închide după o perioadă de 6-8
săptămâni.
Sutura sagitală este uneori dehiscentă - craniul moale congenital.
Inspectia extremitatii cefalice in cazul nasterii vaginale arata un craniu succedaneu ca urmare
a incalecarii oaselor boltei. In unele situatii se poate observa bosa serosangvinolenta care este
o infiltratie serohematica mai proeminenta la nivelul partii prezentate a craniului fetal,
depaseste suturile, pielea adiacenta poate avea petesii. Bosa dispare spontan in cateva zile si
apare in general in nasterile laborioase. La nivelul fetei se pot vedea echimoze, cianoza,
petesii. Cele doua fontanele (anterioara, bregmatica) si posterioara (lambdoida) se palpeaza in
mod fiziologic la unii nounascuti (cea labdoida in doar 15-20% din cazuri), ele inchizandu-se
in primele saptamani de viata.
Tegumentele - pielea. În prima zi de viata tegumentele sunt de culoare roz-rosie
(eritem fiziologic) datorita vasodilatatiei fiziologice, eritem care diminua si dispare dupa
primele doua zile cand tegumentele isi incep si descumarea fiziologica.
La nastere piela este acoperita de vernix caseosa, format predominent din tesut gras
care protejeaza intrauterin pielea fatului de lichidul amniotic. In travaliu vernixul are rol
lubrifiant iar in primele ore dupa nastere are rol de protectie termica. Pe piele se poate observa
existenta unui par fin, matasos (lanugo) care dispare in primele saptamani de viata.
Unii nounascuti prezinta in primele 5-7 zile dupa nastere un edem fiziologic la nivelul
organelor genitale externe , regiune prepubiana, pleoape,dosul mainilor si picioarelor,
explicate printr-o imaturitate tranzitorie a mecanismelor de reglare a metabolismului
hidroelectrolitic.
Alte particularități. La nounascutul la termen, in mod normal, capul reprezinta ¼ din
lungime corpului, gatul este scurt, coloana vertebrala rectilinie; unghiile au mici striatii
longitudinale iar lungime lor la maini depaseste pulpa degetelor.
Nasul este scurt, concav, iar nările sunt îndreptate înainte. Pavilioanele urechilor sunt
normal situate și conformate.
Paniculul adipos subcutanat este bine reprezentat la fata (bula lui Bichat), slab
reprezentat la torace si membre si absent pe abdomen.
Abdomenul este mare - depășește rebordul costal - iar peretele abdominal are tonus
muscular scăzut Astfel, sistemul muscular este slab dezvoltat. Imediat dupa nstere este
inlocuit de o usoara hipertonie cu predominenta flexorilor.
Cordonul ombilical este format dintr-o vena si doua artere cuprinse intr-un tesut
gelatinos (gelatina Wharton); dupa nastere acesta se ligatureaza si sectioneaza, urmand apoi
faza de mumificare, formarea santului de eliminare la nivelul liniei amnio-cutanate si se
detaseaz in jurul zilei 5-7 de viata.
Aparatul respirator . Prima respiratie dupa nastere se manifesta ca un tipat,
mecanismul ei fiind reprezentat de excitarea directa a centrilor respiratori de catre CO2
sanguin rezultat prin intreruperea circulatiei fetoplacentare, pensarea cordonului ombilical,
diferenta de presiune intrauterina cu cea atmosferica, modificarea temperaturii odata cu
trecerea in mediul extern. Frecventa respiratorie dupa nastere este 30-60 respiratii/minut in
prima zi pentru a se reduce treptat la 45-50 respiratii/minut. Concentratia O2 sanguin creste de
la 50% imediat dupa nastere la 98% dupa 3 ore. Respiratia este de tip abdominodiafragmatic
si depinde de permeabilitatea cailor respiratorii, integritatea structurala pulomnara, forta
musculara. Gaspul este o manifestare fiziologica dupa nastere, semnificand necesitatea
sporirii volumului de aer inspirat in primele minute de viata.
Aparatul cardiovascular
Dupa nastere circulatia fetala isi modifica fiziologia: circulatia pulomonara devine un
teritoriu cu presiune mai redusa, sangele din ventriculul drept va trece preferential in artera
pulmonara prin gradientul de presiune, cel din atriul drept va veni in ventriculul drept si
orificiul interatrial Botalo incepe sa se inchida. Circulatia periferica este mai lenta si
nounascutul are deseori extremitati reci, cianotice. Nounascutul prezinta instabilitate
vasomotorie manifestata prin inrosirea tegumentelor in timpul plansului sau paloare in somn.
Tensiunea arteriala este 75/40mmHg si pulsul 130batai/minut.
La nastere numarul de hematii este crescut, aproximativ 7milioane /mm3 cu un Ht de
circa 55-60%. Hemoglobina la nastere este 80% de tip HbF(hemoglobina fetala) si ea va
scadea la o luna, paralel cu scaderea HT si a numarului de eritrocite.
Aparatul urogenital
La nastere functia renala nu este complet matura cu o amoniogeneza usor deficitara si
capacitate limitata de eliminare a ureei, Na si Cl si cu retentie crescuta hidrosalina. Urina are
aspect tulbure si este acida, cu albuminurie fiziologica in primele zile. Aceste aspecte se
normalizeaza, devenind similara cu cea a adultului, in primele saptamani dupa nastere.
Organele genitale externe la nastere prezinta aspecte de maturitate la nastere cu testiculele
coborate in scrot la baieti si labiile mari acoperindu-le pe cele mici la fetite.

Aparatul digestiv
La nastere exista si o imaturitate usoara si tranzitorie a tubului digestiv cu digestie
buna pentru glucide si proteine si scazuta pentru lipide. Alimentul optim pentru nounascut
este laptele matern, cu compozitie adecvata acestui tub digestiv si cu o importanta
componenta imunologica prin anticorpii specifici. Suptul este un act reflex cu centrul de
control la nibelul bulbului rahidian si care are doua faze: de fixarea gurii la mamelon si
aspirare si de compresiune a mamelonului si exprimarea laptelui matern la nivelul cavitatii
bucale.
Primul scaun al nounascutului se numeste meconiu, este de culoare verde inchis
(culoare data de continutul crescut in bila); meconiul se elimina in primele dou-trei zile prin
atiunea laxativa a colostrului si este urmat de scaunele semilichide si apoi de cele tipice de
lapte, in functie de alimentatie. Flora microbiana intestinala a nounascutului alaptat la san este
dominata de bacili bifidus iar la cei alimentati artificial predomina bacili Coli.
Metabolismul nou nascutului are cateva particularitati: glicemia scazuta pana la 50mg
% (mai accentuata la copiii macrosomi sau proveniti din mame diabetice) si care ajunge la
valorile fiziologice ale adultului in prima saptamana, exista o usoara tendinta la acidoza
imediat postnatal, calcemia poate fi usor redusa prin hipoparatiroidia tranzitorie din prima
saptamana de viata. Nounascutul poate avea edeme tranzitorii in primele zile explicate printr-
o usoara hipoproteinemie.
Sistemul nervos
Maturizarea functiei motorii si senzoriale incep precoce in cursul vietii intrauterine,
fiind in mare parte dezvoltate in trimestrul al doilea de sarcina, dar procesul continua in al
treilea trimestru si dupa nastere. Examenul ecografic si in special cel 4D permite identificarea
si clasificarea miscarilor si comportamentului fetal in uter. Inca din saptamana 6-7 de
amenoree se pot vedea miscari embrionare sporadice si neregulate pentru ca in saptamana 8-9
sa apara miscarile generalizate ale membrelor, flexia extremitatii cefalice si polului caudal. La
10 saptamani se poate vedea deschiderea gurii si protruzia limbii, reflexul de inghitit, miscari
de rotatie in jurul axului longitudinal si miscari independente ale membrelor.
Maturizarea sistemului nervos central determina raspunsul fetal si reactia la diversi
stimuli. Cel mai precoce raspuns la stimulul auditiv se poate inregistra in jurul saptamanii 19
de amenoree dar reactii consistente apar doar dupa saptamana 25(4). Maturizarea sistemului
vizual incepe in luna a Va dar este inca imatura si la termen. Gustul se dezvolta sub influenta
unor substante din lichidul amniotic care pot fi trasmise prin dieta materna inca din saptamana
14. Dupa nastere, gustul poate fi modificat de admnistrarea de medicamente, intarzierea
introducerii alimentatiei orale sau alterarea dezvoltarii centrilor corticali al gustului.
Sistemul senzorial incepe sa se dezvolte la 8 saptamani si devine functional la 12
saptamani. Chiar si la copiii nascuti la termen exista receptori si cai de transmitere incomplet
maturizate, astfel ca perceptia poate fi afectata de administrarea de medicamente, folosirea de
droguri, etc.
Nounascutul la termen este capabil de a recunoaste mirosul matern. Sistemul olfactiv
este complet functional in saptamana 14.
Avand in vedere aceste aspecte, trebuie stiut ca nounascutul la termen prezinta imediat
dupa nastere o stare de liniste dupa care apare motilitatea spontana, plansul viguros. Initial
poate exista o hipertonie exagerata, cu pozitie de flexie, dar aspectele sunt tranzitorii. Din
cauza mielinizarii incomplete a fasciculelor nervoase refelexele osteotendinoase pot fi mai
ample, miscarile pot fi anarhice si necoordonate.

 Concluzii

Nou-născutul prezintă unele particularități morfologice și funcționale, determinate de

trecerea de la viața intrauterină la cea extrauterină, care solicită adaptarea funcțiilor organelor
și sistemelor la noile condiții.
Nou nascutul are nevoie de ingrijire, de hrana si de foarte multa afectiune.

 Bibliografie:

1. Prof. dr. Mircea Geormăneanu, Dr. Zoica Moldovan: Puericultură și pediatrie: manual

pentru învățământul sanitar postliceal, anul II și anul III, Editura Didactică și
Pedagogică, 1995, ISBN 973-30-4770-8
2. Dr. Mircea Brateș: Nașterea și îngrijirea nou-născutului, Editura Tritonic, 2001, ISBN
973-8051-34-7
3. Penny Simkin, Janet Whalley, Ann Keppler: Sarcina, nașterea și nou-născutul : ghid
complet, Editura Meteor Press, 2006, ISBN 973-728-076-8
4. Dr. Ioana Vârtosu: Curs de Puericultură Online pentru tătici, Internet.
5. Ioan Munteanu. Tratat de obstetrica. Ed Academiei Romane Bucuresti 2000.
6. Asociatia Americana de Cardiologie & Academia Americana de Pediatrie. Manual de
reanimare neonatala (traducere in limba romana), 1990
7. https://ro.scribd.com/document/129563794/Nou-Nascutul-La-Termen
8. https://www.romedic.ro/particularitatile-nou-nascutului-0C431
9. https://ro.scribd.com/doc/226807945/19-Nou-Nascut-La-Termen-Nou-Nascut-
Prematur-Patologia-Nou-Nascutului-Principii-de-Tratament-Si-Reanimare