principalele caracteristici pot fi formulate astfel: caracter eterogen, permanentă căutare a unei
formule artistice, caracter insurecţional, extremism, caracter antifilistin (filistin - om mulţumit
de sine, făţarnic, laş, mărginit), anticonformism, antiacademism, antiburghez,
anticonvenţional, îndrăzneală, libertate absolută, negativism radical, anarhism;
nu a dat opere literare prestigioase, dar a insuflat literaturii un spirit nou, bântuit de nelinişte,
de frământări şi tensiune, opunându-se lâncezelii, inerţiei, automulţumirii şi dogmelor estetice
de până la el;
avangarda românească se sincronizează aproape perfect cu cea europeană, ajungând să se
constituie chiar ca model prin dadaismul lui Tristan Tzara.
Tristan Tzara , creatorul curentului publică un articol care explică pasii "Pentru a face o
poezie dadaista"
"Luati un ziar, luati niste foarfeci, alegeti in ziar un articol care sa aiba lungimea pe care doriti s-o dati
poeziei dumneavoastra, decupati articolul. Decupati de asemenea, cu grija, fiecare dintre cuvintele
care alcatuiesc acel articol si puneti-le intr-un sac.
Agitati usor, scoateti apoi fiecare taietura una dupa alta. Copiati-le constiincios in ordinea in care au
parasit sacul. Poezia va va semana.Iata-va un scriitor deosebit de original si inzestrat cu o incantatoare
sensibilitate"
Dadaistii sfideaza traditia, negand toate conventiile si normele literare, considerand ca "E de
implinit o mare munca distructiva, negativa" si ducand astfel la un conformism al contestarii si
la o conventie a negatiei oricaror principii, promovand antiliteratura, antimuzica, antipictura.
Miscarea s-a autodizolvat in 1921.
TRĂSĂTURILE DADAISMULUI
dorinţa de a şoca bunul-simţ prin insubordonarea faţă de orice autoritate morală, culturală,
socială, logică chiar, prin negarea violentă a culturii, a civilizaţiei, a progresului, a familiei,
prin iniţierea unor conferinţe în care oamenii politici sau militari ai timpului erau
făcuţi ,,idioţi”, prin organizarea de spectacole şi concerte cu totul epatante, teribile,
scandaloase (expoziţie de pictură unde apare Gioconda purtând mustăţi);
ridică libertatea absolută la rangul de criteriu unic al artei;
spiritul de frondă, de răzvrătire, opunere persiflantă împotriva burgheziei;
negarea culturii lumii civilizate;
dispreţul faţă de literatură, muzică, pictură, considerate viciate de ipocrizie;
prin poetica ,,întâmplătorului” se prefigurează literatura absurdului; promovarea absurdului, a
hazardului;
cultivarea antiliteraturii, a antipicturii, antimuzicii;
tehnicile de creaţie au la bază incoerenţa, lipsa de logică, absurdul;
TRĂSĂTURILE CONSTRUCTIVISMULUI
TRĂSĂTURILE SUPRAREALISMULUI
pătrunderea artei în planul subconştientului, al visului, al
delirului, în acele spaţii care scapă de sub controlul
conştiinţei;
este prezentă o tendinţă a poeţilor ,,de a substitui tot ce e categoric şi explicit cu ceea
ce e indecis, intermediar şi tulbure” (Carlos Bausono)
consideră că adevărata realitate apare deformată de cenzura conştiinţei care introduce
numeroşi factori de modelare convenţională, schematică a fiinţei umane; pătrunzând
în subconştient, arta ar aşeza omul în realitatea lui integrală, adevărată, într-o
suprarealitate autentică, neipocrită;
se inspiră din psihanaliza lui Sigmund Freud şi filozofia lui Henri Bergson;
tehnica propusă: dicteul automat (încercarea de transcriere rapidă a unor cuvinte,
propoziţii, fraze ca şi cum ar ieşi spontan din fluxul continuu al subconştientului
suprimând raţiunea) şi alte tehnici combinatorii întâmplătoare, fortuite.