AVANGARDISMUL

 Avangardismul este un curent de sinteză al

modernismului, apărut la debutul secolului al XX-lea,
care s-a manifestat simultan în artele plastice,
literatură, teatru, balet și cinematografie. Este cunoscut
și sub numele de avangarda clasică. În România i-a
avut drept reprezentanți pe pictorul Victor Brauner,
autorul manifestului Pictopoezii, pe Matiss Teutch, pe
pictorul Marcel Iancu și pe
scriitorii Sașa Pană, Ilarie Voronca, Ion Vinea.
Tristan Tzara Ion Vinea
Revistele avangardei românești au fost colecționate de
medicul și poetul Sașa Pană. Există două antologii, una îngrijită de Sașa Pană, cealaltă de
Marin Mincu și un studiu al lui Ion Pop, Avangardismul poetic românesc. Printre revistele de
avangardă au fost 75 H.P, Contimporanul și Integral.
 Avangardismul este untermen împrumutat din limbajul militar (detaşamentul care explorează
primul, din trupă, un teren necunoscut) noţiune pusă în circulaţie abia la sfârşitul secolului al
XIX-lea având menirea de a pregăti instaurarea unor noi structuri artistice, prin sublimarea
celor vechi;

TRASĂTURILE CURENTULUI AVANGARDIST

 orientare culturală disipată în mai multe curente (futurismul, constructivismul, dadaismul,

suprarealismul, expresionismul), dar, în esenţă, având toate acelaşi mod de a înţelege realitatea
(secolul al XX-lea);
 coeziunea scriitorilor, de regulă, mult mai uniţi şi mai decişi decât scriitorii pe care îi contestă
radical; manifestările lor publice, şocante uneori, au loc mai degrabă în grup decât individual;
 corespunde unei crize a valorilor, a căutării identităţilor, a sensului literaturii;
 mişcare literară care luptă împotriva tradiţiei, propunând o ,,reluare” a literaturii de pe baze
radical noi sau chiar de la zero, contestând uneori însăşi ideea de artă şi de literatură; se
revoltă împotriva trecutului osificat în formule vide, academice, învechite, cultivând spiritul
de rebeliune, agresiunea, nihilismul, scandalul.

 principalele caracteristici pot fi formulate astfel: caracter eterogen, permanentă căutare a unei
formule artistice, caracter insurecţional, extremism, caracter antifilistin (filistin - om mulţumit
de sine, făţarnic, laş, mărginit), anticonformism, antiacademism, antiburghez,
anticonvenţional, îndrăzneală, libertate absolută, negativism radical, anarhism;
 nu a dat opere literare prestigioase, dar a insuflat literaturii un spirit nou, bântuit de nelinişte,
de frământări şi tensiune, opunându-se lâncezelii, inerţiei, automulţumirii şi dogmelor estetice
de până la el;
 avangarda românească se sincronizează aproape perfect cu cea europeană, ajungând să se
constituie chiar ca model prin dadaismul lui Tristan Tzara.

O SCURTĂ ISTORIE A CURENTULUI AVANGARDIST/ DADAISMUL

  Avangardismul, ca miscare literara
europeana, are ca punct de plecare curentul
nonconformist cunoscut sub numele de
dadaism, initiat la Zurich in 1916 de
romanul Tristan Tzara (1896-1963), devenit
ulterior poet de limba franceza, Cuvantul
"dada" a fost luat la intamplare de Tzara
dintr-un dictionar "Larousse", iar "Cabaretul
Voltaire" din Zurich a constituit locul care a
reunit intelectuali de diverse nationalitati,
veniti in Elvetia pentru a nu participa in nici
un fel la primul razboi mondial: Tristan Tzara, Marcel Iancu, Hugo Ball, Hans Arp si altii.
Ei initiaza o miscare culturala si artistica de negare a artei traditionale, ca semn al unui
teribilism care contesta, uneori, insasi ideea de arta si literatura. in "Manifestul Dada" din
1918, Tristan Tzara pledeaza pentru o umanitate purificata prin libertate absoluta, fiecare
om avand dreptul sa strige, sa-si faureasca "arta sa, in maniera sa, cunoscand fie bucuria
de a urca ca o sageata spre repausuri astrale, fie pe aceea de a cobori in mine unde
imbobocesc flori de cadavre si de spasme fertile".

 Dada inseamna "Libertate, urlet de culori ondulate, intalnire a tuturor contrariilor si a

tuturor contradictiilor, a oricarui motiv grotesc, a oricarei incoerente: VIATA". Pentru a
crea o poezie dadaista trebuie sa decupezi din ziare niste cuvinte la intamplare, apoi le
amesteci si le extragi in ordine aleatorie, le copiezi si aceasta este creatia care te reprezinta
ca artist. De altfel, Tristan Tzara directioneaza amanuntit tehnica poeziei dadaiste in
"Manifestul despre iubirea slaba si iubirea amara", publicat in 1920.

 Tristan Tzara , creatorul curentului publică un articol care explică pasii "Pentru a face o
poezie dadaista"
"Luati un ziar, luati niste foarfeci, alegeti in ziar un articol care sa aiba lungimea pe care doriti s-o dati
poeziei dumneavoastra, decupati articolul. Decupati de asemenea, cu grija, fiecare dintre cuvintele
care alcatuiesc acel articol si puneti-le intr-un sac.
Agitati usor, scoateti apoi fiecare taietura una dupa alta. Copiati-le constiincios in ordinea in care au
parasit sacul. Poezia va va semana.Iata-va un scriitor deosebit de original si inzestrat cu o incantatoare
sensibilitate"

 Dadaistii sfideaza traditia, negand toate conventiile si normele literare, considerand ca "E de
implinit o mare munca distructiva, negativa" si ducand astfel la un conformism al contestarii si
la o conventie a negatiei oricaror principii, promovand antiliteratura, antimuzica, antipictura.
Miscarea s-a autodizolvat in 1921.

TRĂSĂTURILE DADAISMULUI
 dorinţa de a şoca bunul-simţ prin insubordonarea faţă de orice autoritate morală, culturală,
socială, logică chiar, prin negarea violentă a culturii, a civilizaţiei, a progresului, a familiei,
prin iniţierea unor conferinţe în care oamenii politici sau militari ai timpului erau
făcuţi ,,idioţi”, prin organizarea de spectacole şi concerte cu totul epatante, teribile,
scandaloase (expoziţie de pictură unde apare Gioconda purtând mustăţi);
 ridică libertatea absolută la rangul de criteriu unic al artei;
 spiritul de frondă, de răzvrătire, opunere persiflantă împotriva burgheziei;
 negarea culturii lumii civilizate;
 dispreţul faţă de literatură, muzică, pictură, considerate viciate de ipocrizie;
 prin poetica ,,întâmplătorului” se prefigurează literatura absurdului; promovarea absurdului, a
hazardului;
 cultivarea antiliteraturii, a antipicturii, antimuzicii;
 tehnicile de creaţie au la bază incoerenţa, lipsa de logică, absurdul;

 Constructivismul, grupat in jurul revistei "Contimporanul" condusa de Ion Vinea, sustinea

corespondenta perfecta dintre tehnologia moderna in plina dezvoltare, care imita natura,
depasind-o prin forme noi si inventii uimitoare si arta, care trebuia sa imite tehnica moderna.
Dintre colaboratorii acestei reviste fac parte nu numai scriitori, ci si pictori, sculptori, actori:
Tudor Arghezi, I.Barbu, Felix Aderca, Ilarie Voronca, Marcel Iancu, Constantin Brancusi etc.

TRĂSĂTURILE CONSTRUCTIVISMULUI

 luau în derâdere modelele clasice;

 deviza: ,,Noi vrem să fin beton armat”;
 ideea era necesitatea unei corespondenţe între artă şi spiritul contemporan al tehnologiei
moderne, care inventează forme noi concurând natura;
 arta trebuie să imite tehnica modernă;
 sub egida acestui curent vor apărea:
 pictura abstractă, nonfigurativă;
 ideea armoniei de senzaţii cromatice;
 cubismul;
 ideea de a descompune percepţia vizuală a obiectelor şi de a le recompune arbitrar;
 stilizarea energică a sculpturii (Brâncuşi);
 sincretismul artelor: pictopoezie, jazzbandul frazelor, colajul poetic, funcţionalismul
arhitectural.

 Suprarealismul a fost promovat de revistele "unu", "Urmuz",

"Alge" si sustinea ideea visului, a delirului ca singura stare de
creatie, in care omul se scufunda total, iar arta se produce in
subconstient si de aceea este in forma pura, autentica, fara
ipocrizia constientului. La acest curent literar au aderat: Tristan
Tzara, Ilarie Voronca, Marcel Iancu, Geo Bogza, Gellu Naum,
Aurel Baranga etc.

TRĂSĂTURILE SUPRAREALISMULUI
 pătrunderea artei în planul subconştientului, al visului, al
delirului, în acele spaţii care scapă de sub controlul
conştiinţei;
 este prezentă o tendinţă a poeţilor ,,de a substitui tot ce e categoric şi explicit cu ceea
ce e indecis, intermediar şi tulbure” (Carlos Bausono)
 consideră că adevărata realitate apare deformată de cenzura conştiinţei care introduce
numeroşi factori de modelare convenţională, schematică a fiinţei umane; pătrunzând
 în subconştient, arta ar aşeza omul în realitatea lui integrală, adevărată, într-o
suprarealitate autentică, neipocrită;
 se inspiră din psihanaliza lui Sigmund Freud şi filozofia lui Henri Bergson;
 tehnica propusă: dicteul automat (încercarea de transcriere rapidă a unor cuvinte,
propoziţii, fraze ca şi cum ar ieşi spontan din fluxul continuu al subconştientului
suprimând raţiunea) şi alte tehnici combinatorii întâmplătoare, fortuite.