Negura Dorina

1. Reproduceți noţiunea de organ statal al politicii externe, identificați schematic tipurile

organelor statale ale politicii externe şi descrieţi activitatea protocolară a președintelui,
parlamentului și guvernului (6 p).

Noțiunea de organ statal al politicii externe percepem organizație sau instituție care este responsabilă
pentru gestionarea Afacerilor Externe în contextul relațiilor internaționale, în limitele competenței stabilite,
determinată de regulamente juridice interne. În fiecare stat există două grupuri de organe ale politicii
externe: centrale și străine.

1. 2. acreditarea și rechemare reprezentanților diplomatice a republicii Moldova

3. primirea scrisorilor de acreditare și rechemare ale reprezentanților diplomatice ai altor țări în
Republica Moldova
4. participare la acțiunile cu caracter internațional ce au loc în țară
5. aprobarea înființării, desființării sau schimbării rangului misiunii diplomatice;
6. primirea vizitelor omologilor săi; acordarea rangurilor diplomatice; anunțarea stării de război

Parlamentul Republicii Moldova este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii

Moldova și unica autoritate legislativă a statului. Posibilitatea și importanța cunoașterii directe
de către parlamentari a problemelor de pe Arena internațională, constituie încă o modalitate
de acțiune în apărarea intereselor statului nostrum. Principalele atribuții ale Parlamentului sunt
următoarele:
1. Adoptă legi, hotărâri și noțiuni, declară referendumuri
2. interpretează legile și asigură unitatea reglementărilor legislative pe întreg teritoriul țării;
3. aprobă direcțiile principale ale politicii interne și externe a statului.

Guvernul Republicii Moldova este organul suprem executiv a statului care îndeplinește funcția
de conducere politică și dirijare a politicii externe a statului. Printre atribuțiile Guvernului
putem numi:
1. stabilirea contractelor economice, culturale, politice, științifice cu statele străine
2. încheierea acordurilor internaționale.
3. asigurarea protejării intereselor naționale în activitatea politicii externe
4. stabilirea direcției lor activității Ministerului Afacerilor Externe aprobarea; numirii consulilor
generali
 Președinte

Autoritate
Parlament Guvern
judecătorească
2. Stabiliți esența noțiunilor de decan, listă diplomatică, corp diplomatic și ordine
de precădere. Analizați etapele ceremonialului de înmânare a scrisorilor de
acreditare (10 p).

După sosirea la post, Protocolul diplomatic organizează primirea noului Ambasador de către conducerea
Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene în vederea prezentării copiilor autentice ale scrisorilor
de acreditare şi ale celor de rechemare ale predecesorului său. Ordinea de precădere între Şefii Misiunilor
Diplomatice se stabileşte în conformitate cu agenda prezentării scrisorilor de acreditare Preşedintelui
Republicii Moldova. Ambasada va comunica prin intermediul unei note verbale data încheierii misiunii
Ambasadorului în Republica Moldova. Această dată va servi ca referinţă pentru a fixa întrevederile de adio
cu conducerea ţării.

La plecarea definitivă, Ambasadorul va trimite ultima notă verbală semnată de el prin care notifică
desemnarea Însărcinatului cu Afaceri interimar pînă la sosirea noului şef de misiune. Din acest moment,
numai Ministerul Afacerilor Externe al ţării acreditante poate notifica desemnarea altui însărcinat cu afaceri
interimar.

3. Formulați etapele formării şi evoluţiei protocolului, ceremonialului și etichetei pe

parcursul istoriei. Decideți asupra specificului, esenței și importanței protocolului diplomatic,
ceremonialului diplomatic și etichetei diplomatice, demonstrând similitudinile şi deosebirile
dintre acestea într-o tabelă comparativă (14 p).

Abordările istorice susțin că Protocolul apare ca un produs al relațiilor de comunicare între membrii tribului
care stabilea o anumită ierarhie. Mai apoi acest fapt răsfrânge între diverse centre de putere (clanuri,
huarde, triburi) care ocupau același spațiu și care au simțit necesitate de a contacta unul cu altul, în urma
depășirii relațiilor violenței și stabilirea relațiilor pașnice între ele.
 Perioada de implementare a normelor de protocol nu poate fi definită cu exactitate. Se susține că apariția
acestuia a avut loc odată cu structurarea comunităților umane, când centrele de putere atingând un anumit
grad de civilizare decid să treacă de la etapa confruntărilor la etapa de stabilire a unor relații nonviolente,
bazate pe negocieri.
Prezența protocolului se conturează mai clar, când relațiile dintre state devin mai formale și încep să fie
încheiate acorduri politice și de cooperare.
Protocolul antic devine structurat și atinge apogeul în Egiptul faraonic ,imperiile asirian, babilonian,
person. Protocolul ajunge să se extindă ulterior din Orient până în Imperiul Roman, unde capătă o conotație
pur religioasă care se răsfrânge nemijlocit asupra semnării acordurilor.

Împărații bizantini au instituit structuri guvernamentale specializate în activitate externă privind formarea
profesională a diplomaților, care, ulterior, erau trimiși în calitate de Ambasador la curțile străine. Creștea
responsabilitatea, pregătirea profesională și cel mai important- eficiența diplomației. O atenție deosebită a
fost acordată etichetei diplomatice. Ambasadorii erau învățați să fie întotdeauna politicoși în relațiile cu
străinii, să nu aducă critici și dimpotrivă să laude ceea ce au văzut în străinătate. Importanța practică a
etichetei rezidă în faptul că ea permite de a utiliza formulele curtoaziei umanism acceptabile de acum
stabilite în comunicare internațională la diferite niveluri.
Stabilirea normelor de conduită și morală reprezintă rezultatul unui proces îndelungat de formare a
relațiilor interumane din cadrul societății. Din respectarea acestor reguli și norme presupune inexistența
relațiilor politice economice culturale deoarece noi nu putem exista fără a nu ține cont unii de alții, fără a nu
ne supune unei careva restricții sau limite.

.Protocolul guvernează ceremonialul în sensul de codificare a regulilor și normelor pentru desfășurarea unei
ceremonii .Protocolul se aplică raporturilor instituționale conțin anumite forme de comunicare adresare
corespondență de asemenea o linie strictă de organizare al vizitelor petrecerii întâlnirilor și convorbirilor
recepțiilor diplomatice ceremonialul presupune elementul ce determină cadrul și atmosfera desfășurării și
unul dintre marile merite ale ceremonialului și protocolului Diplomatic este contribuția sau uriașă la
înfăptuirea Egalității în drepturi a tuturor Națiunilor ceremonialul și eticheta reprezintă instrumente cruciale
ale activității diplomatice creând atmosfera necesară în cadrul activităților misiunilor diplomatice în
elaborarea dintre reprezentanți ai statelor suverane ceremonialul Diplomatic include totalitatea regulilor
protocolare și de curtoazie