CUPRINS

Motto

Moti
Motiva
vație

1. Noțiuni de anatomia şi fiziologia sângelui

2. Preze
Prezenta ntare reaa teoret
teoretic ic a leuce
leucemiei
miei
2.1. Definiție. Generalități
2.2. Etiologie și epidemiologie
2.3. Factori de risc
2.4. Anatomie patologică
2.5. Clasificare
2.6. Simptome
2.. Diagnostic po!iti" și diferențial
2.#. E$pectati"a "igilentă
!. Rolul
Rolul asistentu
asistentului lui medical
medical "n "ngri#irea
"ngri#irea și trataretratareaa $olna$olnavului
vului cu leucemie
leucemie
3.1......................................
3.1.............................................
....... %ol&l asistent&l&i medical 'n efect&area e$amen&l&i clinic
3.2......................................
3.2.............................................................
...............................................
.......................... %ecoltarea de prod&se (iologice
3.3......................................
3.3.............................................................
..............................................
.....................................................
.............................. )&nc*ia osoasă
3.4......................................
3.4.............................................................
........................................................
................................. +ăs&rarea f&nc*iilor "itale
%. &cordarea
&cordarea "ngri#irilor
"ngri#irilor s'ecifice
s'ecifice 'acientulu
'acientuluii cu cu leucemie.
leucemie. (duca (ducația 'entru sntate
sntate și
'rofila)ia $olii
4.1......................................
4.1.............................................................
..............................................
............................................
.........................
.... ,ngri-iri igienice
4.2......................................
4.2.............................................................
..............................................
.....................................
........................
.......... ,ngri-iri dietetice
4.3......................................
4.3.............................................................
..................................................................
........................................... ,ngri-iri terape&tice
4.4......................................
4.4.............................................................
..............................................
...........................................
.................... ,ngri-iri profilactice
*. Planur
Planurii de de "ngr
"ngri#ir
i#iree a 'acien
'acienților ilor cucu leuc
leucemie
emie
5.1......................................
5.1.............................................................
..............................................
..............................................
.........................................
.................. Ca!&l A
5.2......................................
5.2.............................................................
..............................................
..............................................
.........................................
.................. Ca!&l 
5.3......................................
5.3.............................................................
..............................................
..............................................
........................................
................. Ca!&l C
+. Concluzii
,. -i$li
i$lioograf
grafie ie

1
 M//

„Oricare ar fi durata timpului, ştiinţa întrebuinţării lui îl va face lung.”

Seneca

2
 M//

„Oricare ar fi durata timpului, ştiinţa întrebuinţării lui îl va face lung.”

Seneca

2
 M/I0&ȚI(

)romo"area /i men*inerea sănătă*ii c0t /i pre"enirea 'm(olnă"irilor s&nt o(iecti"e importante

'n act&al&l sistem de sănătate. +edicina !ilelor noastre are &n caracter prof&nd profilactic iar 
de la drept&l de sănătate sa a-&ns la datoria de a păstra sănătatea.

Din păcate e$isten*a om&l&i n& poate fi concep&tă fără (oli mai ales ac&m c0nd fiecare l&cr&
 pre!intă &n strop de pol&are cimic sa& radioacti"
radioacti" de aceea preoc&parea pentr& 'ngri-irea
 pacient&l&i a fost /i răm0ne &n&l din *el&rile
*el&rile &manitare ale medicinei.
medicinei.

Dintre (olile
(olile 'nt0lnite
'nt0lnite din ce 'n
'n ce mai
mai des datori
datorită
tă ră&l&i
ră&l&i prod&s
prod&s de noi prin
prin s&(stan
s&(stanțele
cimice se 'nscrie /i le&cemia.

Am ales ca temă ,ngri-irea pacient&l&i c& le&cemie datorită fapt&l&i că 'n acti"itatea
 practică pe care am desfă/&rato 'n timp&l stagi&l&i clinic 'n cei trei ani am acordat 'ngri-iri
mai m&ltor pacien*i care s&ferea& de această (oală.

Apăr0nd la toate "0rstele are de reg&lă &n diagnostic c& at0t mai se"er c& c0t se instalea!ă la
"0rste din ce 'n ce mai tinere. Consecin*ele /i rapiditatea instalării complica*iilor ma&
impresionat iar empatia manifestată fa*ă de pacien*ii c& această afec*i&ne ma a-&tat să 'n*eleg
mai (ine această (oală fapt pentr& care le&cemia mi sa păr&t potri"ită ca s&(iect al acestei
l&crări.

Folosind o (ogată (i(liografie de specialitate /i 'ns&/ind&mi no*i&ni de n&rsing din cadr&l

orelor la care am participat la /coală
/coală "oi 'ncerca să s&(linie! importan*a acestei afec*i&ni
afec*i&ni și
'ngri-irile ce tre(&iesc acordate (olna"ilor.

3
 1. NȚIUNI ( &N&/MI& I 3I4I56I& S7N6(5UI

S7N6(5(

S0ngele este *es&t licid care irigă toate organele /i *es&t&rile. Cantitatea de s0nge din
organism este de 4  5 litri din care o parte este s0ngele circ&lant iar rest&l de depo!it care "a
fi ar&ncat 'n circ&la*ie la ne"oie.

S0ngele este alcăt&it din plasmă /i elemente fig&rate

 eritrocite
 gran&locite
 limfocite
 plasmocite
 monocite
 trom(ocite
Elementele fig&rate s&nt ela(orate de organele ematopoietice no*i&nea de ematopoie!ă
referind&se la procesele (iologice care d&c 'n final la formarea cel&lelor sang&ine mat&re. ,n
trec&t sa& emis mai m&lte teorii 'n legăt&ră c& acest proces de formare 'n f&nc*ie de n&măr&l
cel&lelor prec&rsoare monofiletică d&alistă pl&ralistă. Astă!i este c&nosc&t fapt&l că cel&lele
sang&ine deri"ă din me!encim. )e aria "asc&lară a sac&l&i "itelin apar precoce ins&le de
cel&le dintre care cele periferice formea!ă "asele sang&ine iar cele centrale cel&lele stem
ematopoietice. ni*ial aceste cel&le migrea!ă de pe s&prafa*a sac&l&i "itelin 'n ficat splină
măd&"ă /i tim&s &nde formea!ă re!er"oare sec&ndare. Din l&na a a 'ncepe fa!a
epatosplenică a ematopoie!ei iar din l&na a 7a fa!a med&lară.

Cel&lele a& do&ă proprietă*i de (a!ă diferen*ierea spre &n tip cel&lar sa& alt&l /i a&to
reprod&cerea care face ca re!er"or&l de cel&le stem să se men*ină intact de/i diferen*ierea
este contin&ă. Se pot deose(i cel&le stem pl&ripotente 8capa(ile să se diferen*ie!e9 pentr&
toate sistemele cel&lare pl&ripotente pentr& an&mite sisteme cel&lare /i cel&le stem &ni
 potente pentr& &n an&mit sistem cel&lar. :a &ltim&l ni"el ac*ionea!ă stim&lii specifici
8eritropoietina gran&lopoietina trom(opoietina9 pentr& diferen*iere 'n cel&le ad&lte.

;n rol important 'n ematopoie!ă 'l are măd&"a osoasă 8torace "erte(re crani& pel"is9. :a
ad&lt măd&"a este re!er"or&l acti" de cel&le stem pentr& toate tip&rile de cel&le sang&ine at0t
 pentr& cele care se diferen*ia!ă intramed&lar 8eritrocite gran&locite trom(ocite /i monocite9

4
c0t /i pentr& limfocite /i plasmocite care se diferen*ia!ă e$tramed&lar. Acest fenomen se
reali!ea!ă prin migrarea cel&lelor stem care persistă 'n tot timp&l "ie*ii ad&lte. Fiecare cel&lă
'ndepline/te f&nc*ii specifice eritrocitele transportă ga!ele respiratorii 8<2 /i C<29
trom(ocitele ia& parte la emosta!ă gran&locitele 8ne&trofile eo!inofile /i (a!ofile9 /i
macrofagele asig&ră fagocito!a limfocitele /i plasmocitele prod&c anticorpi /i formea!ă
sistem&l im&n. Fagocito!a /i im&nitatea s&nt mecanismele de (a!ă prin care organism&l l&ptă
'mpotri"a a aceea ce este străin.

=radi*ional s&( den&mirea de le&cocite s&nt c&prinse cel&lele sang&ine care 'ndeplinesc
f&nc*ia de apărare 8gran&locite monocite limfocite plasmocite9. ,n dr&m&l lor de la stadi&l
de stem spre cel ad&lt cel&lele sang&ine se diferen*ia!ă proliferea!ă /i se mat&rea!ă. ,ntre
distr&gerea /i prod&cerea cel&lelor sang&ine e$istă &n ecili(r& care face ca n&măr&l
elementelor fig&rate din s0nge să fie constant la indi"id&l normal.

Cercetarea ematopoie!ei se face c& a-&tor&l mielogramei splenogramei /i adenogramei. ,n

 practică se folose/te mai ales mielograma 8prin p&nc*ie sternală9. +ielograma sternală
 pre!intă emocito(la/ti 1  2>? mielo(la/ti @5>? promielocite 1  #>? mielocite ne&trofile 5
14>? eo!inofile @3  3>? metamielocite ne&trofile 13  3@>? eo!inofile @  4>? (a!ofile @
1>? normo(la/ti  32>? macro(la/ti 1  #>? limfocite 3 2@>? megacariocite @  3>? cel&le
retic&lare @  2>.

)e l0ngă elementele fig&rate s0ngele mai con*ine apă 8@>9 s&(stan*e organice /i
anorganice. D&pă 'ndepărtarea elementelor fig&rate din s0nge 8prin centrif&gare9 răm0ne
 plasma.

5
 (RI/RCI/(5( 89ematii sau glo$ule roşii:

Eritropoie!a are loc 'n măd&"a osoasă. Con"en*ional se descri& &rmătoarele stadii de
de!"oltare proeritro(last eritro(last (a!ofil eritro(last policromatofil eritro(last o$ifil /i
eritrocit. Eritropoie!a este reglată de &n ormon 8eritropoietina9 'n formarea căreia -oacă &n
rol ano$ia renală.

Eritrocit&l este o sol&*ie concentrată de emoglo(ină sit&ată 'n interior&l &nei mem(rane. B(
este alcăt&ită din glo(ină o proteină condi*ionată genetic din protoporfirină /i din fier. D&rata
de "ia*ă a eritrocit&l&i este 'n medie 12@ de !ile emoli!a fi!iologică prod&c0nd&se 'n splină
8filtr&l cel mai sensi(il pentr& eritrocitele 'm(ătr0nite9 /i foarte p&*in 'n s0nge.

%ol&l eritrocit&l&i constă 'n transport&l ga!elor 8<2 /i C<29. oile elemente care intră 'n
circ&la*ie d&pă pierderea n&cle&l&i se n&mesc retic&locite. Acestea s&nt epatii tinere /i 'n
mod normal repre!intă 1> din ematiile circ&lante. +ărimea &nei ematii ad&lte este de
5m. ,n stări patologice se pot 'nt0lni ematii mici de 3  6m 8microcite9 /i ematii mari de
 peste 1@m 8macrocite9. &măr&l ematiilor este la (ăr(at de 45  5 milioanemm iar la femeie
de 4  45 milioane. Cre/terea n&măr&l&i acestora poartă den&mirea de poliglo(&lie iar 
scăderea de anemie.

%aport&l dintre masa de ematii /i "ol&m&l plasmatic se n&me/te ematocrit /i are ca "alori
medii la (ăr(at 46> iar la femei 42>. Bematocrit&l cre/te 'n poliglo(&lie /i plasmoragii /i
scade 'n anemii /i idremii.

Bemoglo(&lina  constit&ent&l principal al ematiei  se determină c& emoglo(inometr&l

Sali pe (a!a aprecierii colorimetrice c& &n t&(etalon sa& prin metoda fotometrică. ormal
la (ăr(at se găsesc 16 g1@@ ml s0nge iar la femeie 14 g1@@ ml s0nge. Bemoglo(ina scade 'n
anemii.

6
%ela*ia dintre n&măr&l de ematiimm /i con*in&t&l 'n emoglo(ină se n&me/te "aloare
glo(&lară sa& indice de c&loare 8con*in&t&l fiecăr&i eritrocit 'n B(9 /i se calc&lea!ă 'mpăr*ind
con*in
con*in&t&
&t&ll emog
emoglo(
lo(ina
ina 8B(9
8B(9 e$pri
e$primat
mat 'n proce
procente
nte fa*ă
fa*ă de norma
normall 81@@>9
81@@>9 prin
prin d&(
d&(l&l
l&l
 primelor do&ă cifre ale n&măr&l&i de ematii dintr&n milimentr& c&(. De e$empl& dacă B(
este de 16 g ceea ce 'nseamnă 1@@> iar ematiile 5 @@@ @@@ "aloarea glo(&lară este egală
c& 1.

Concentra*ia medie 'n emoglo(ină pe ematie *in0nd seama de "ol&m&l acesteia e$primă
concentra*ia mi-locie la s&tă a emoglo(inei pe ematie /i se calc&lea!ă 'mpăr*ind gramele de
B( la 1@@ ml s0nge prin ematocrit. ormal 32  3#>? scade 'n anemia feripri"ă. %e!isten*a
glo(&l
glo(&lară
ară  "aloa
"aloare
re care
care apreci
aprecia!
a!ăă fragil
fragilita
itatea
tea eritro
eritrocit
citelo
elorr  se cerce
cercetea
tea!ă
!ă in"est
in"estig0
ig0nd
nd
re!isten*a osmotică adică re!isten*a eritrocitelor la sol&*ii ipotone de clor&ră de sodi&.
 ormal emoli!a 8distr&gerea
8distr&gerea ematiilor c& eli(erarea
eli(erarea B(9 'ncepe la concentra*ie de 44 g>o
 aCl /i este completă la 34 g>o. ,n sindroamele emolitice scade re!isten*a
re!isten*a glo(&lară 5>o9
/i cre/te emoli!a.

7ite!a de sedimentare a ematiilor 87.S.B.9 este o constantă (iologică de mare interes 'n
 patologie. Dacă se ada&gă &n anticoag&lant 8citrat de sodi&9 s0ngel&i recoltat intro mică
epr&(etă metoda estergreen9 glo(&lele se dep&n pe f&nd&l t&(&l&i datorită gre&tă*ii lor 
specifice care este s&perioară celei a plasmei. 7alorile normale la o oră s&nt de 612 mm la
 (ăr(at /i de 1@  16 mm la femeie. Cre/terea 7.S.B. indică &n proces e"ol&ti"
e"ol&ti" a căr&i
intensitate este c& at0t mai mare c& c0t "alorile s&nt mai mari. 7.S.B. depinde de proteinele
sang&ine /i 'ndeose(i de fi(rinogen /i de aglo(&line.

)entr& aprecierea grad&l&i de distr&gere a ematiilor se do!ea!ă &ro(ilina 'n materiile fecale.
Eliminări cresc&te apar 'n anemiile
anemiile emolitice /i 'n anemia pernicioasă
pernicioasă 8)iermer9. ,n &nele
stări patologice 'n s0ngele periferic apar /i ematii anormale megalocite /i megalo(la/ti 'n
anemia iermer? eritro(la/ti 'n anemia emolitică? retic&locite depă/ind "aloarea normală de
1> 'n emoragii
emoragii cri!a emolitică
emolitică tratament&l
tratament&l c& fier sa& e$tracte
e$tracte epatice.
epatice. ,n stările
stările
 patologice pot apărea diferite anomalii ale ematiilor "aria*ii anormale ale dimensi&nilor 
8ani!ocito!ă c& pre!en*a macrocitelor sa& microcitelor9 deformări ale glo(&lelor  'n pară
'n "irg&lă 'n (astona/ 8poiilocito!ă9  anomalii de colora*ie 8policromatofilie9 etc.


 6R&NU5CI/(5(

Formarea gran&locitelor are loc tot 'n măd&"a osoasă din cel&le stem. Etapele de de!"oltare
s&nt mielo(last promielocit mielocit metamielocit nesegmentat /i segmentat. D&pă tip&l de
gran&la*ie se deose(esc gran&locite ne&trofile eo!inofile /i (a!ofile. Aceste cel&le a& "ia*ă
sc&rtă 'n medie 1@ ore /i s&nt disp&se 'n "ase 'n do&ă sectoare circ&lant /i marginal.

 e&t
e&tro
rofi
file
lele
le 84 2@@m
@mm39 a& n&c
n&cle&
le&l poli
polilo
lo((at
at gra
gran&la
n&la*i
*iii fin
fine (ogate
gate 'n en!ime
ime
idrolitice /i a& &n rol important 'n fagocito!ă.
 Eo!i
Eo!ino
nofifile
lele
le 82@@
82@@m
mm3
m399 a& n&cl
n&cle&
e&ll (ilo(
(ilo(at
at gran&
gran&la
la*i
*iii mari
mari H ca icre
icrele
le de +an
+anci
ci&r
&ria
ia
f&nc*ii fagocitare /i 'nglo(ea!ă comple$ele antigenanticorp.
antigenanticorp.
 a!o
a!ofi
file
lele
le 85@
85@mm
mm3939 pre!
pre!in
intă
tă gran
gran&l
&la*
a*ii
ii mari
mari nereg
nereg&l
&lat
ate
e negr
negre?
e? s&n
s&ntt (ogat
(ogatee 'n sero
sero
tonină eparină /i istamină /i -oacă
- oacă rol 'n ipersensi(ilitatea int0r!iată.
+astocitele s&nt (a!ofile tis&lare. +ăd&"a este (ogată 'n gran&locite 865>9 iar raport&l eritro
citegran&locite este de 13. Scăderea gran&locitelor 8gran&locitopenia9 interesea!ă de o(icei
ne&t
ne&tro
rofil
filel
elee /i apar
apar 'n fe(r
fe(raa tifo
tifoid
idă
ă (r&c
(r&cel
elo!
o!ă
ă epa
epati
tita
ta "ira
"irală
lă pal&
pal&di
dism
sm.. Scăd
Scăder
erea
ea
eo!inofil
eo!inofilelor
elor se 'nt0lne/t
'nt0lne/tee 'n &nele
&nele (oli infec*ioas
infec*ioase.
e. Cre/terea
Cre/terea gran&locitelo
gran&locitelorr se n&me/te
n&me/te
gran&locit
gran&locito!ă.
o!ă. e&trofili
e&trofiliaa 'nso*e/te
'nso*e/te aproape
aproape 'ntotdea
'ntotdea&na
&na o infec*ie
infec*ie (acteria
(acteriană
nă s&p&ra*ii
s&p&ra*ii
colectate t&(erc&lo!ă p&lmonară t&mori maligne etc.

Eo!inofilie se 'nt0lne/te 'n (olile alergice para!ito!e limfogran&lomato!a malignă. a!ofilia

este
este carac
caracter
terist
istică
ică pentr&
pentr& polIc
polIcIt
Itemi
emiaa "era
"era /i le&cem
le&cemia
ia gran&l
gran&loc
ocita
itară
ră cronic
cronică.
ă. C0nd
C0nd
gran&locito!a este foarte pron&n*ată /i 'n s0nge apar elemente tinere starea se n&me/te
le&cemoidă. Gran&locitele maligne s&nt (oli med&lare primiti"e.

,n practică gran&locitele limfocitele /i monocitele s&nt den&mite le&cocite. &măr&l lor este
de 5@@@  #@@@mm3. &mărătoarea lor 8form&la le&cocitară sa& le&cograma9 se face citind
froti&l sang&in. Cre/terea n&măr&l&i de le&cocite peste  @@@  1@ @@@ se n&me/te le&cocito!ă
8sa& iperle&cocito!ă9 iar scăderea s&( 4 @@@  5 @@@ le&copenie.

5IM3CI/(5( l P5&SMCI/(5(

#
,n trec&t
trec&t era& conside
considerat
ratee do&
do&ăă sistem
sistemee cel&l
cel&lare
are distin
distincte
cte.. Astă!
Astă!ii se /tie că s&nt str0n
str0nss
'nr&di
'nr&dite
te plasm
plasmoci
ocitel
telee fiind
fiind &ltima
&ltima fa!ă
fa!ă de spec
special
iali!a
i!are
re a &no
&norr limfoc
limfocite
ite.. )lasm
)lasmoci
ocitel
tele
e
limfocitele /i macrofagele alcăt&iesc sistem&l im&nologic.

De/i limfocitopoie!a la ad&lt are loc 'n splină /i ganglionii limfatici re!er"or&l
r e!er"or&l de cel&le stem
se află tot 'n măd&"a osoasă. <rganele limfatice se 'mpart 'n centrale 8tim&s&l /i (&rsa
epitelială9 /i periferice 8ganglioni limfatici splină /i limfocitele circ&lante9. =im&s&l care
 -oacă &n rol capital 'n limfocitopoie!a
limfocitopoie!a 'n timp&l "ie*ii em(rionare '/i men*ine importan*a
importan*a /i 'n
timp&l "ie*ii ad&lte.

D&pă loc&l &nde ia& na/tere limfocitele se 'mpart 'n limfocite = 8timodependente9 locali!ate
'n !onele paracorticale din ganglionii limfatici /i p&lpa al(ă splenică c& rol 'n im&nitatea
cel&lară 8ipersensi(ilitatea 'ntar!iată im&nitatea de transplant reac*ia grefă contra ga!dă9 /i
limfoc
limfocite
ite  8(&rso
8(&rsodep
depen
enden
dente9
te9 locali
locali!at
!atee 'n centri
centriii germin
germinati
ati"i
"i care
care se transf
transform
ormăă 'n
 plasmocite /i a& deci rol 'n im&nitatea &morală 8plasmocitele secretă anticorpi care s&nt
im&noglo(&line9.

Con"en*ional etapele de de!"oltare 'n seria limfatică s&nt limfo(last prolimfocit limfocit
mare
mare mi-loc
mi-loci&
i& /i mic
mic iar 'n seria
seria plasmo
plasmocit
citară
ară plasm
plasmo(l
o(last
ast propla
proplasmo
smocit
cit plasmo
plasmocit
cit..
Sistem&l im&nologic format din limfocite plasmocite /i macrofage apără organism&l de
agresi&ni
agresi&ni e$terne.
e$terne. m&nitate
m&nitateaa este cel&lară
cel&lară mediată de limfocite
limfocite /i &morală
&morală mediată
mediată de
 plasmocite. Acestea din &rmă secretă anticorpi care s&nt im&noglo(&line 8g.G g.A g.D
g.+ g.E9. )ătr&nderea 'n organism a &n&i antigen d&ce la 'ncorporarea acest&ia de către
macro
macrofag
fage.
e. An
Antig
tigen
en&l
&l prel&c
prel&crat
rat de către
către ma
macro
crofag
fag sensi(
sensi(ili
ili!e
!ea!ă
a!ă fie plasm
plasmoci
ocitel
tele
e c&
 prod&cere de im&noglo(&line 8im&nitate &morală9 fie limfocitele c& declan/area reac*iilor de
im&nitate cel&lară.


:imfocitele circ&lante s&nt 'n n&măr de 2 5@@mm3. Cre/terea limfocitelor 8limfocito!ă9 se
'nt0lne/te 'n parotidita epidemică "aricelă epatita "irală t&/ea con"&lsi"ă neoplasme
limfole&co!ă. Scăderea im&noglo(&linelor 8deficit im&n9 apare 'n (oala Bodgin sarcoido!ă
mielom&l m&ltipl& le&cemia limfocitară cronică. Sistem&l im&nologic de*ine in"entar&l
antigenic al *es&t&rilor proprii. Dereglarea acestei f&nc*ii d&ce la nerec&noa/terea antigenelor 
 proprii de către sistem&l im&nologic? astfel apar a&toanticorpii 8anemia emolitică a&toim&nă
l&p&s&l eritematos diseminat etc.9.

MNCI/(5( l M&CR3&6(5(

Etapele de de!"oltare 'n seria monocitară s&nt mono(last promonocit monocit /i macrofag.
:oc&l de formare este măd&"a osoasă prin cel&le stem. & e$istă re!er"or de monocite 'n
măd&"ă. D&rata de "ia*ă 'n s0nge este de 32 de ore.

+onocitele s&nt cel&le imat&re ele de"enind mat&re 'n *es&t&ri &nde poartă den&mirea de
macrofage. Deci monocitele /i macrofagele s&nt stadii f&nc*ionale ale acel&ia/i tip de cel&lă.
+acrofagele poartă diferite den&miri d&pă loc&l &nde se găsesc microglie macrofag
al"eolar splenic cel&lă J&pffer melanofag osteoclast etc. D&rata lor de "ia*ă este de c0te"a
l&ni.

+onofagele a& trei f&nc*ii importante fagocito!a eritrocitelor le!ate im&nologic componentă
a sistem&l&i im&nologic /i rol 'n apărarea 'mpotri"a t&(erc&lo!ei (r&celo!ei etc. +onocitele
se găsesc 'n s0nge 'n n&măr de 4@@mm3. +onocito!a se 'nt0lne/te 'n t&(erc&lo!ă (r&celo!ă
fe(ră tifoidă endocardita lentă iar scăderea n&măr&l&i 'n ins&ficien*ele med&lare.

+acrofagele 'ncărcate c& lipide -oacă rol acti" 'n aterosclero!ă ipercolesterolemie (oala
Ga&cer istiocito!a K.

/RM-CI/(5(

1@
Etapele de e"ol&*ie a trom(ocitelor s&nt megacario(last promegacariocit megacariocit
gran&lat /i megacariocit trom(ocitogen. =rom(ocitele s&nt fragmente gran&late de
megacariocite iar "ia*a lor d&rea!ă 1@ !ile.

=rom(ocitopoie!a are loc 'n măd&"ă 8cel&le stem9 /i se află s&( control&l trom(ocitopoietinei.
23 din trom(ocite se află 'n s0nge /i 13 'n splină. =rom(ocitele s&nt mici cel&le an&cleate c&
gran&la*ii /i ecipamente en!imatic (ogat. Ele -oacă &n rol important 'n emosta!ă prote-ea!ă
endoteli&l "asc&lar formea!ă ceag&l al( primar contri(&ie /i la coag&larea plasmatică /i
 prod&c retrac*ia ceag&l&i 8trom(ostenina9. Se găsesc 'n n&măr de apro$imati" 25@ @@@mm3.

Scăderea n&măr&l&i apare 'n le!i&ni med&lare splenomegalii factorii im&nologici iar 
cre/terea 'n trom(ocito!e /i trom(ocitemie. E$istă /i alterări calitati"e ale trom(ocitelor 
8trom(astenii9.

P5&SM& S&N6UIN;

D&pă 'ndepărtarea elementelor fig&rate ale s0ngel&i răm0ne &n licid "0scos găl(&i n&mit
 plasmă repre!et0nd 55> din "ol&m&l s0ngel&i. )roprietă*ile plasmei s&nt similare c& ale
s0ngel&i diferă doar "alorile /i c&loarea 8plasma este incoloră9.

)lasma este &n licid găl(&i c& o constit&*ie e$trem de comple$ă con*in0nd &n mare n&măr 
de ioni s&(stan*e organice /i anorganice 'n tran!it de la sa& spre *es&t&ri. 7ol&m&l plasmatic
repre!intă cca 4 H 5> din gre&tatea corporală 841 mlg corp9. ;n ad&lt de @ g "a a"ea o
cantitate de plasmă de cca 3.@@@ H 3.5@@ ml. )lasma con*ine @> apă /i 1@> re!id&& &scat
constit&it din n&meroase s&(stan*e organice /i anorganice.

11
S&(stan*ele organice repre!intă > din re!id&&l &scat /i s&nt constit&ite din

)roteinele plasmatice 8#>9 repre!intă constit&ient&l principal al s&(stan*elor organice

 plasmatice /i s&nt alcăt&ite dintr&n amestec foarte comple$ care incl&de at0t proteine simple
c0t /i proteine comple$e de tip&l glicoproteinelor /i al lipoproteinelor.

S&(stan*ele organice neproteice s&nt &reea 8@2@ H @3@ mg>9 acid&l &ric 85 mg>9 creatina
/i creatinina 8@# H 2 mg>9 amoniac&l 84@ H @ Lg>9 aminoaci!ii /i polipeptidele. ;nele
dintre aceste s&(stan*e s&nt prod&/i finali ai cata(olism&l&i proteic 8&reea creatinina9 sa&
n&cleoproteic 8acid&l &ric9. Altele s&nt s&(stan*e de meta(olism intermediar 'n tran!it
sang&in 8aminoaci!ii polipeptidele etc.9.

Alte s&(stan*e organice plasmatice s&nt repre!entate de corpii cetonici 815 H 6 mg> ml9
 pigmen*ii (iliari 8(ilir&(ina indirectă sa& preepatică repre!ent0nd 45 din total&l
 (ilir&(inemiei9 &ro(ilinogenii 8@ H @5 mg>9.

S&(stan*ele organice nea!otate s&nt repre!entate de di"er/i prod&/i meta(olici gl&co!ă 81@@
mg>9 acid lactic 81@ H 2@ mg>9 acid pir&"ic 81 mg>9 acid o$alic acid f&maric lipidele
 plasmatice 8'n medie @@ mg> ml9 alcăt&ite din fosfolipide 835>9 gliceride mai ales
trigliceride 81@ H 25>9 colesterol li(er 85>9 /i esterificat 83@1>9 /i aci!ii gra/i 825>9 .

S&(stan*ele anorganice. %epre!intă 1> din re!id&&l &scat al plasmei /i s&nt constit&ite din
clor&ri s&lfa*i fosfa*i de a J Ca +g Fe C& etc. ;nele dintre ele se găsesc 'n
concentra*ii mari 8sodi&9 altele 'n cantită*i e$trem de red&se ceea ce a făc&t să fie den&mite
oligoelemente 8iod&l flor&l !inc&l co(alt&l etc.9. Cele mai m&lte s&(stan*e anorganice
 plasmatice se găsesc s&( formă disociată 'n partic&le c& 'ncărcăt&ră electrică po!iti"ă 8cationi9
sa& negati"ă 8anioni9 concentra*ia plasmatică a electroli*ilor fiind 31@ mEMl 8s&ma anionilor 
fiind egală c& cea a cationilor9.

<(MS/&4& l C&6U5&R(& S&N6(5UI

12
 Bemosta!a este mecanism&l care permite oprirea emoragiei 'n ca!&l &nei le!i&ni "asc&lare.
,n emosta!ă inter"in 3 factori "asc&lar trom(ocitar /i plasmatic 8coag&larea9 'ntr&n prim
timp s&( infl&en*a serotoninei 8factor "asc&lar eli(erat prin distr&gerea trom(ocitelor9 se
 prod&ce "asoconstric*ia capilară 'n !ona tra&mati!ată ceea ce determină 'ng&starea plăgii
"asc&lare. ,ntr&n al doilea timp trom(ocitele aderă de s&prafa*a le!ată /i se agl&tinea!ă
form0nd trom(&l placetar. Al treilea timp care repre!intă /i etapa principală a emosta!ei /i
apare c0nd trom(ocitele n& a& re&/it să oprească emoragia este coag&larea propri&!isă.

Coag&larea este &n fenomen comple$ in care inter"in &n n&măr de treispre!ece factori

. fi(rinogen&l?
. protrom(ina?
. trom(oplastină tis&lară?
7. calci&l?
7. proaccelerina?
7. accelerina?
7. procon"ertina?
7. factor&l antiemofilic A?
K. factor&l antiemofilic ?
K. factor&l St&art)roNer?
K. glo(&lina antiemofilică C?
K. factor&l Begemann?
K. factor&l sta(ili!ator al fi(rinei.
,n mecanism&l coag&lării se disting doi timpi esen*iali formarea trom(inei /i transformarea
fi(rinogen&l&i 'n fi(rină. )&nct&lceie este repre!entat de factorii K 7 /i 7 as&pra cărora
ac*ionea!ă do&ă sisteme. )rim&l den&mit intrinsec porne/te de la factor&l K acti"at /i prin
transformări en!imatice acti"ea!ă pe r0nd factorii K K /i 7 form0nd 'n final &n
comple$ capa(il să acti"e!e factorii K /i 7 'n pre!en*a ionilor de calci&. %e!&ltat&l este
 protrom(ina!a care cli"ea!ă molec&la de protrom(ină eli(er0nd cea mai p&ternică en!imă a
coag&lării  trom(ină. ,n acela/i sens ac*ionea!ă /i sistem&l e$trinsec 'n care trom(oplastina
tis&lară -oacă rol&l cel mai important. Al doilea timp constă 'n transformarea fi(rinogen&l&i 'n
fi(rină. Fi(rinogen&l este o glo(&lină ela(orată mai ales 'n ficat care se transformă s&(
infl&en*a trom(inei 8en!imă proteolitică ce apare n&mai 'n c&rs&l coag&lării9 'n fi(rină 
stadi&l final al coag&lării.

S&( infl&en*a trom(osteninei trom(ocitare d&pă 23 ore ceag&l de fi(rină se retractă. Este
esen*ial ca proces&l de coag&lare să răm0nă locali!at. E$istă do&ă mecanisme prin care
e"ent&alii acti"atori s&nt elimina*i din circ&la*ie antitrom(inele /i cel&lele macrofage care
'ndepărtea!ă comp&/ii intermediari. ,n final ceag&l de fi(rină este li!at 8distr&s9 de

13
fi(rinoli!ină 8plasmină9 proteina!ă care re!&ltă dintr&n prec&rsor H plasminogen&l
8prifi(rinoli!ina9. ,ntre formarea /i distr&gerea fi(rinei e$istă &n ecili(r& dinamic? de
asemenea /i 'ntre coag&lare /i fi(rinoli!ă.

Dereglarea acest&i sistem poate prod&ce (oli gra"e. Coag&larea este ini(ată de eparină /i
deri"a*ii săi care (locea!ă transformarea protrom(inei 'n trom(ină /i de s&(stan*ele
dic&marinice care ini(ă sinte!a protrom(inei.

Antidot&l eparinei este s&lfat&l de protamină. =&l(&rările coag&lării consta& 'n coag&lări
e$cesi"e 8trom(o!e9 sa& ins&ficiente 8diate!e emoragice9. Acid&l eaminocaproic 8EACA9
este &n agent antifi(rinolitic.

)entr& e$plorarea &nei diate!e emoragice se practică &rmătoarele e$amene timp&l de

s0ngerare care constă 'n pro"ocarea &nei mici emoragii 8de o(icei prin 'n*eparea lo(&l&i
&recii9 /i măs&rarea timp&l&i p0nă la oprirea acest&ia? normal este s&( 5 min&te cre/terea
'nregistrand&se 'n trom(openii? fragilitatea capilară se cercetea!ă prin compresi&ne c&
a-&tor&l aparat&l&i de tensi&ne arterială aplicat deas&pra plicii cot&l&i /i men*in&t 5 min&te la
o presi&ne de 1@@ mm Bg? normal n& tre(&ie să apară dec0t c0te"a pete /i s&( ni"el&l
man/etei aparat&l&i? reac*ia ceag&l&i care se cercetea!ă d&pă 4 ore este 'ntar!iată 'n (olile
trom(ocit&l&i 8trom(openie trom(astenie9? retrac*ia ceag&l&i care se cercetea!ă d&pă 4 ore
este 'ntar!iată 'n (olile trom(ocit&l&i 8trom(openie trom(ostenie9? timp&l de coag&lare care
normal n& depă/e/te 61@ min&te fiind foarte prel&ngit 'n emofilie? timp&l de protrom(ină
sa& timp&l O&ic care constată in st&dierea coag&lării plasmei o$alatate /i recalcifiate 'n
 pre!en*a &n&i e$ces de trom(oplastină /i se e$primă 'n procente fa*ă de martor? normal este de
1@  12 sec&nde #5  1@@>9. =imp&l O&ic scade 'n ipoprotrom(inemii /i constit&ie test&l
clasic 'n tratament&l anticoag&lant c& deri"a*i dic&marinici.

<(M5I4&

Bematiile con*in s&(stan*e n&mite agl&tinogene iar plasma s&(stan*e n&mite agl&tinine care
s&nt anticorpi nat&rali den&mi*i /i i!oanticorpi. D&pă reparti*ia agl&tinogenelor /i
agl&tininelor se deose(esc patr& gr&pe sang&ine.

14
Cei din gr&pa @ 89 se n&mesc donatori &ni"ersali iar cei din gr&pa A 879 primitori
&ni"ersali. ,n afara acestor antigene se mai c&noa/te /i factor&l %es&s antigen care se
găse/te la apro$imati" #5> din oameni.

Dacă n& se respectă gr&pele sang&ine 'n c&rs&l transf&!iilor pot apărea accidente de
emoli!ă &neori mortale. Accidente emolitice mai pot apărea /i la no&născ&t&l al căr&i tată
este %po!iti" /i mama %negati"ă. Bemoli!a este 'nsă /i &n fenomen normal. D&rata "ie*ii
&nei ematii fiind de 12@ de !ile 'n fiecare !i se distr&ge apro$imati" o s&time din n&măr&l
total al eritrocitelor eli(er0nd&se emoglo(ina. ,n stările patologice emoli!a se e$agerea!ă.

C0nd emoli!a este (r&tală apar anemii ac&te /i t&(&lonefrite ac&te? c0nd este lentă apar 
anemie /i icter icter emolitic sa& anemie emolitică.

3UNC=II5( S7N6(5UI

Funcţia circulatorie prin "ol&m&l /i proprietă*ile sale fi!icocimice s0ngele contri(&ie la

men*inerea /i reglarea presi&nii sang&ine.

15
Funcţia respiratorie. S0ngele reali!ea!ă transport&l de ga!e de la plăm0ni la *es&t&ri
asig&r0nd aport&l de o$igen necesar desfă/&rării normale a proceselor energetice tis&lare. :a
ni"el tis&lar cedarea o$igen&l&i este 'nso*ită de prel&area (io$id&l&i de car(on re!&ltat din
respira*ie /i transportarea sa către !ona de eliminare al"eolocapilară.

Funcţia excretorie se reali!ea!ă prin fapt&l că s0ngele este principal&l transportor al

cata(oli*ilor de la ni"el tis&lar la ni"el de organe e$cretoare.

Funcţia nutritivă. S0ngele repre!intă principal&l mi-loc de legăt&ră 'ntre *es&t&rile /i

organele de a(sor(*ie a principiilor alimentare.

Funcţia de menţinere a echilibrului hidroelectrolitic. ;na din condi*iile f&ndamentale ale

omeosta!iei organism&l&i H men*inerea ecili(r&l&i idroelectrolitic 'ntre cele trei
compartimente ale medi&l&i intern H se reali!ea!ă c& inter"en*ia s0ngel&i.

Funcţia de termoreglare. +en*inerea temperat&rii constante a organism&l&i 8omeotermia9

repre!intă &n element de (a!ă al omeosta!iei generale condi*ion0nd "ite!a /i randament&l
reac*iilor meta(olice.

Funcţia de apărare. S0ngele repre!intă o importantă (arieră 'n calea agresi&nii antigenice.
Această f&nc*ie se reali!ea!ă prin intermedi&l &nor proteine specifice 8anticorpi9 prec&m /i
 prin intermedi&l elementelor fig&rate speciali!ate 8le&cocitele9.

Funcţia de reglare a principalelor funcţii a organismului . S0ngele inter"ine prin

 proprietă*ile sale fi!icocimice /i prin s&(stan*ele acti"e con*in&te 'n reglarea f&nc*iilor 
circ&latorii digesti"e e$cretorii etc. Asig&rarea &nită*ii organism&l&i reali!0nd o cale de
legăt&ră directă 'ntre cele mai diferite sisteme /i *es&t&ri s0ngele repre!intă &n mi-loc de
asig&rare a sim&ltaneită*ii de ac*i&ne a organelor /i sistemelor sim&ltaneitate ce condi*ionea!ă
adaptarea la condi*iile medi&l&i am(iant.

<(M&/PI(4&

%epre!intă ansam(l&l mecanismelor care asig&ră prod&c*ia t&t&ror elementelor fig&rate

sang&ine pornind de la cel&la stem.

16
Bematopoie!a c&prinde c0te"a etape importante

 a&tore'nnoirea cel&lelor stem ?

 anga-area cel&lelor stem 'n proces&l de diferen*iere /i orientare spre o an&mită linie
cel&lară trec0nd prin etapa cel&lelor progenitoare?
 proliferarea diferen*ierea /i mat&rarea cel&lelor progenitoare cond&c0nd spre &n an&mit
tip cel&lar mat&r.

2. PR(4(N/&R(& /(R(/IC; & 5(UC(MI(I

2.1.  (3INIȚI(. 6(N(R&5I/; ȚI

1
:e&cemia este &n cancer al cel&lelor s0ngel&i. Cel&lele din s0nge s&nt prod&se 'n măd&"a
osoasă care este &n țes&t pre!ent 'n ma-oritatea oaselor. ,n le&cemie măd&"a osoasă 'ncepe să
 prod&că prea m&lte le&cocite 8cel&lele al(e9 și &neori acestea n& și mai 'ndeplinesc f&nc țiile.
Aceste cel&le se 'nm&lțesc 'n contin&& c0nd ar fi normal să se oprească din acest proces. Ele
 pot a"ea o di"i!i&ne cel&lară m&lt mai rapidă dec0t celelalte cel&le. ,n timp aceste cel&le
anormale a-&ng să 'nloc&iască cel&lele normale  le&cocitele ematiile și trom(ocitele.
:e&cocitele a& rol&l de a a-&ta organism&l să l&pte c& infecțiile. Bematiile a& rol&l de a
asig&ra o (&nă o$igenare la ni"el cel&lar necesară pentr& o (&nă f&nc ționare a organism&l&i
iar trom(ocitele a-&tă 'n oprirea s0ngerărilor. ,n moment&l c0nd aceste cel&le le&cemice le
'nloc&iesc pe cele normale s0ngele n&și mai poate 'ndeplini f&nc țiile. Ca &rmare se pot
 prod&ce s0ngerări și ecimo!e 8"0nătăi9 c& & ș&rință poate e$ista o stare de o(oseală contin&ă
sa& persoanele 'n ca&!ă se pot 'm(olnă"i frec"ent.

2.2. (/I56I( ȘI (PI(MI56I(

Etiologia le&cemiilor este m&ltifactoriala. Factori genetici "irali si ai medi&l&i incon-&rator

c&m s&nt radiatiile cimicalele si medicamentele s&nt implicate in patogene!a le&cemiilor. Se
considera drept model final patologic alterarea AD&l&i c& aran-area material&l&i genetic si
 permiterea oncogenelor anterior silentioase sa fie e$primate.

Ca&!ele le&cemiei n& s&nt foarte (ine c&nosc&te. & se c&noa ște de ce &nii oameni fac
această (oală și alții n&. Cercetările a& arătat că &nii oameni s&nt mai predisp&și dec0t alții la
a face această (oală. ;n factor de risc este orice factor ce poate cre ște șansa de a a"ea o
afecți&ne. Factorii de risc pentr& le&cemie s&nt

 tratamentele de cimioterapie 8&tili!ate 'n tratament&l cancer&l&i9

 e$p&nerea la o serie de radiații sa& s&(stan țe cimice la loc&l de m&ncă

 f&mat&l.

+a-oritatea oamenilor c& această afecți&ne n& a& acești factori de risc. :e&cemia n& se
transmite de o(icei genetic dar e$istă rare ca!&ri 'n ceea ce pri"ește le&cemia limfatică
cronică.

:e&cemia mieloida cronica repre!inta 15H2@ > din ca!&rile de le&cemie la ad&lt. ncidenta
:+C est de apro$imati" 1@l5 ca!&ri noi pe an la &n milion de indi"i!i. ncidenta creste

1#
 progresi" c& "arsta. +ediana "arstei in moment&l diagnostic&l&i este intre 5@ si 6@ de ani
8potri"it di"erselor serii p&(licate9 dar (oala poate apare la orice "arsta. Se semnalea!a in
&ltimii ani o crestere a incidentei la "arste tinere. Frec"enta (olii este apro$imati" egala la
cele do&a se$e c& &n se$ ratio de 1422 in fa"oarea se$&l&i masc&lin.

2.3.  3&C/RI ( RISC

;n factor de risc este acel l&cr& ce poate crește șansa de a a"ea această afec ți&ne. =ot& și
ma-oritatea oamenilor c& le&cemie n& a& nici &n&l din factorii de risc c&nosc&ți. Factorii de
risc pentr& apariția le&cemiei s&nt

 f&mat&l 2@> dintre persoanele c& le&cemie mieloidă ac&tă f&mea!ă sa& folosesc prod&se
ce conțin ta(ac

 e$p&nerea la ni"ele crec&te de radiații persoanele care a& fost aproape de !onele e$plo!iei
 (om(elor atomice din Paponia din timp&l cel&i deal doilea ră!(oi mondial sa& persoanele din
;craina care a& fost 'n !ona &nde a a"&t loc accident&l n&clear de la Cerno('l a& &n risc
foarte mare de a face le&cemie

 e$p&nerea la s&(stanțe cimice c&m ar fi (en!en&l sa& formaldeida &neori această

e$p&nere se reali!ea!ă la loc&l de m&ncă

 cimioterapia și radioterapia &tili!ate 'n tratament&l cancer&l&i

 (oli genetice c&m ar fi sindrom&l DoNn 8afecți&ne congenitală determinată de pre!ența

&n&i cromo!om s&pran&merar la ni"el&l perecii 21 de cromo!omi9

 infecția c& "ir&s&l B7

 alte (oli ale s0ngel&i c&m ar fi sindrom&l mielodispla!ic

 transmiterea genetică 'n special 'n ca!&l formei de le&cemie cronică mieloidă.

2.%. M(C&NISM 3I4IP&/6(N(/IC

,n ma-oritatea ca!&rilor de le&cemie e$istă prea m&lte cel&le al(e modificate. Aceste cel&le le
'nloc&iesc pe cele normale 'n măd&"a osoasă și se ad&nă la ni"el&l nod&rilor limfatice la

1
ni"el&l splinei și a ficat&l&i. Acest l&cr& d&ce la 'ngre&narea l&ptei organism&l&i c& diferitele
infecții.

Cel&lele al(e a-&tă organism&l să l&pte c& infecțiile apăr&te. Bematiile a& rol&l de a asig&ra o
 (&nă o$igenare la ni"el cel&lar necesară pentr& (&na f&nc ționare a organism&l&i iar 
trom(ocitele a-&tă 'n oprirea s0ngerărilor. ,n moment&l c0nd aceste cel&le le&cemice le
'nloc&iesc pe cele normale s0ngele n&și mai poate 'ndeplini f&nc țiile. Ca &rmare se pot
 prod&ce s0ngerări și "0nătăi c& &ș&rință poate e$ista o stare de o(oseală contin&ă sa&
 persoanele 'n ca&!ă se pot 'm(olnă"i frec"ent.

=ratament&l cimioterapic sa& radioterapia folosite 'n tratament&l altor cancere c&m ar fi
cancer&l de s0n limfom&l Bodgin 8(oală malignă ce de(&tea!ă ini țial la ni"el&l ganglionilor 
limfatici9 pot d&ce la apariția le&cemiei d&pă c0te"a l&ni sa& d&pă ani de !ile de la 'nceperea
tratament&l&i.

%atele de s&pra"ieț&ire s&nt diferite 'n f&ncție de tip&l de le&cemie. %ata de s&pra"ieț&ire la
cinci ani este procent&l persoanelor care mai trăiesc d&pă cinci ani de la depistarea (olii? dar 
tre(&ie rețin&t că fiecare ca! e diferit această rată fiind doar statistică. oi cercetări s&nt pe
cale să descopere alte tratamente m&lt mai eficiente pentr& această afecți&ne.

%atele de s&pra"ieț&ire la cinci ani s&nt

 2@ > pentr& le&cemia mieloidă ac&tă 8A+:9

 65> pentr& le&cemia limfo(lastică ac&tă 8A::9

 3> pentr& le&cemia limfoidă cronică 8C::9

 31>5> pentr& le&cemia mieloidă cronică 8C+:9 la cei c& posi(ilitatea &n&i transplant
de măd&"ă osoasă de la &n donator ne'nr&dit.

2.*. C5&SI3IC&R(

S&nt patr& tip&ri principale de le&cemie. Starea de sănătate 'n le&cemia ac&tă se poate agra"a
rapid. )acienții c& le&cemie ac&tă de cele mai m&lte ori se resimt imediat. :a cei c& forma

2@
cronică e"ol&ția este &na lentă și de m&lte ori simptomele n& s&nt "i!i(ile dec0t at&nci c0nd
 (oala este a"ansată. Aceste do&ă forme H ac&tă și cronică H 'mpart fiecare din tip&rile de
le&cemie. Aceste tip&ri s&nt 'n f&ncție de cel&la afectată H limfocit&l sa& mielocit&l.

Astfel e$istă

 le&cemie limfo(lastică ac&tă 8A::9 este frec"entă la copii dar poate apărea și la ad&lți
 le&cemie mieloidă ac&tă 8A+:9 poate afecta at0t ad&lții c0t și copiii
 le&cemie limfoidă cronică 8C::9 este cea mai frec"entă formă de le&cemie a ad&lt&l&i
afect0nd 'n special (ătr0nii? copiii fac foarte rar această formă de o(icei afect0nd
 persoanele de peste cinci!eci de ani
 le&cemie mieloidă cronică 8C+:9 această formă apare 'n special la ad&lți

2.+. SIMP/M(

Simptomele depind de c0t este de a"ansată (oala și pot incl&de

 fe(ră și transpirații noct&rne

 infecții frec"ente și neo(ișn&ite
 astenie și fatiga(ilitate 8o(oseală9
 cefalee 8d&rere de cap9
 apariția de ecimo!e 8"0nătăi9 pe corp și s0ngerări la ni"el&l gingiilor și la ni"el&l
rect&l&i
 creșterea 'n dimensi&ni a a(domen&l&i d&reri 'n partea st0ngă a acest&ia sa& 'n &măr&l
drept datorită splinei mărite
 t&mefierea nod&lilor limfatici de la ni"el&l a$ilei g0t&l&i sa& la ni"el&l canal&l&i
inginal
 scăderea poftei de m0ncare și scăderea 'n gre&tate deoarece e$istă sen!a ția de
 plenit&dine.
Formele cronice de le&cemie de cele mai m&lte ori n& da& nici &n simptom dec0t c0nd (oala
este a"ansată.

2.,. IN0(S/I6&ȚII

Dacă medic&l s&spectea!ă &n diagnostic de le&cemie 'l "a interesa și trec&t&l medical al
 pacient&l&i. 7a efect&a și &n e$amen fi!ic și "a că&ta ganglioni măriți de la ni"el&l a$ilei
g0t&l&i și de la ni"el&l canal&l&i inginal și "a palpa splina și ficat&l pentr& a "edea dacă
acestea a& depășit limitele normale.

21
+edic&l "a cere și anali!e de s0nge c&m ar fi o emogramă completă și &n profil sang"in.
Aceste teste "or oferi informații foarte importante despre cel&lele din s0nge. Aceste e$amene
se fac at&nci c0nd o persoană ac&!ă o(oseală fe(ră ecimo!e sa& scădere 'n gre&tate.

+edic&l mai poate recomanda și alte teste c&m ar fi

 radiografie p&lmonară pentr& a "edea dacă n& c&m"a o infecție la ni"el p&lmonar 
repre!intă ca&!a t&sei persistente a t&sei c& e$pectorație sang"ină a d&rerilor toracice sa& a
dific&ltăților 'n respirație

 C= 8tomografie comp&teri!ată9 la ni"el&l toracel&i și a(domen&l&i pentr& a afla dacă

le&cemia sa e$tins p0nă la acest ni"el

 p&ncție lom(ară pentr& a "edea dacă cel&lele modificate specifice le&cemiei se află și 'n
:C% 8licid&l cefaloraidian9

 %+ 8re!onanța magnetică n&cleară9 la ni"el&l sistem&l&i ner"os central pentr& a găsi
ca&!a manifestărilor de gen&l conf&!iei parali!iei amețelilor afectării "ederii pareste!iilor 
8amorțeli9 cefaleei 8d&reri de cap9. Aceste simptome pot s&gera că le&cemia a diseminat p0nă
la ni"el&l sistem&l&i ner"os central.

Aspirația de măd&"ă osoasă și (iopsia s&nt necesare pentr& a determina tip&l de le&cemie 'n
&rmătoarele ca!&ri le&cemie ac&tă limfo(lastică le&cemie ac&tă mieloidă le&cemie mieloidă
cronică. Aspirația n& este necesară 'n ca!&l le&cemiei cronice limfoide deoarece testele de
s0nge s&nt s&ficiente. < dată ce medic&l știe tip&l de le&cemie datorită (iopsiei măd&"ei
osoase el poate oferi toate informațiile 'n legăt&ră c& tratament&l necesar. ,n completare o
 (iopsie a &n&i ganglion limfatic sa& din alt țes&t poate fi făc&tă pentr& a că&ta cel&le
canceroase.

I&6NS/IC P4I/I0

E"ol&tia spontana a (olii in a(senta tratament&l&i este progresi"a c& o mediana de

s&pra"iet&ire de 35 ani. E"ol&tia (olii c&prinde adesea do&a fa!e &neori trei 

 fa!a cronica mielocitara in care iperacti"itatea mielopoietica de la ni"el&l mad&"ei

osoase si splinei cond&ce la o iperle&cocito!a c& mielemie si c& &n procent important de
 polin&cleare c& f&nctie conser"ata. Aceasta fa!a este in general controlata de terapia

22
 con"entionala dar c& mentinerea &n&i procenta- sca!&t de cel&le continand cromosom&l
). n timp eficacitatea terape&tica dimin&a astfel ca d&pa &n inter"al de 2 pana la 6 ani
e"ol&ea!a spre 
 fa!a de accelerare caracteri!ata adesea prin semne de ins&ficienta med&lara si o mai mare
re!istenta la tratament&l con"entional. Aceasta fa!a n& este o(ligatorie fiind &rmata
relati" rapid in 6l# l&ni de 
 fa!a de ac&ti!are sa& transformare (lastica caracteri!ata prin semne de ins&ficienta
med&lara si semne de sindrom t&moral c& e"ol&tie letala in 36 l&ni.

I&6NS/IC I3(R(N/I&5

a9 %eactiile le&cemoide din infectii se"ere cancere mari sindroame inflamatorii

 polin&cleo!a ta(agic&l&i  mielemia este mai red&sa c& forme mai mat&re FA: este cresc&ta
a(senta anomaliilor citogenetice.

 (9 <steomielofi(ro!a  de(&t&l este mai tardi" c& pre!enta &nei fi(ro!e med&lare colagenice
m&tilante in mad&"a 8(iopsie9 asociata c& o metapla!ie mieloida in splina splenomegalie
enorma eritremie si eritrocite in lacrima pe froti&l sang&in a(senta )1.

c9 )oliglo(&lie primiti"a trom(ocitemie esentiala  le&cocito!a si mielemia s&nt moderate

a(senta )1.

d9 :e&cemii ac&te  pre!enta iat&s&l&i le&cemic pe froti&l din sangele periferic (lasto!a
med&lara depaseste 3@> asocierea &nei ins&ficiente med&lare c& pancitopenie manifesta.

e9 :e&cemia mielomonocitara cronica  in practica se disting do&a forme  sindrom&l mielo

monocitar cronic apartinand sindroamelor mielodispla!ice si le&cemia mielomonocitara
cronica apartinand sindroamelor mieloproliferati"e. n aceast &ltim ca! masa t&morala este
&neori mai "ol&minoasa c& sero!ite atingeri c&tanate si asocia!a semne de ins&ficienta
med&lara 8anemie trom(openie9. Bemograma e"identia!a amemie le&cocito!a c&
monocito!a si mielemie moderata trom(openie. +ielograma si (iopsia med&lara arata
asocierea de semne de dismielopoie!a si de mieloproliferare. Diferentierea se face in
 principal pe a(senta cromosom&l&i ).

f9 :e&cocito!a din inflamatiile cronice  infectiile (acteriene se"ere sa& persistente

necro!ele escarele neopla!iile se pot asocia c& le&cocito!a reacti"a dar mielemia este red&sa
85>9 (iopsia med&lara este normala fosfata!a alcalina le&cocitara este cresc&ta iar 
e$amen&l citogenetic arata a(senta cromosom&l&i )iladelpia.

23
g9 =a(agism&l cronic  poate antrena &neori o iperle&cocito!a c& polimorfon&cleare
ne&trofile.

2.>. (?P(C/&/I0& 0I6I5(N/;

)erioada de e$pectati"ă "igilentă este perioada 'n care medic&l face control&l periodic dar n&
 prescrie &n tratament. +ai este n&mită perioada de s&pra"egere sa& o(ser"are perioada 'n
care medic&l "a &rmări apariția simptomelor. )oate fi o op ți&ne de tratament 'n ca!&l &n&i
"0rstnic dar această opți&ne e și 'n f&nc ție de tip&l de le&cemie și de starea generală de
sănătate.

)erioada de e$pectati"ă "igilentă dă aceleași re!&ltate sa& ciar mai (&ne dec0t &n tratament
agresi" 'n primele stadii ale le&cemiei limfoide cronice. Se estimea!ă că &n&l din trei oameni
ce s&feră de le&cemie limfoidă cronică n& a& ne"oie de tratament. Cei afecta ți de această
formă pot s&pra"ieț&i m&lt timp fără tratament. )erioada de e$pectati"ă "igilentă n& este
recomandată 'n alte forme de le&cemie.

,n această perioadă de timp pacienții "or tre(&i să facă &rmătoarele l&cr&ri

 să respecte programările la medic

 să facă teste medicale reg&late incl&si" scanări sa& teste de s0nge

 să disc&te c& medic&l toate simptomele noi apăr&te.

Diagnostic&l de le&cemie "a fi p&s de medic&l specialist oncolog sa& ematolog c& a-&tor&l
&nei e$aminări  aspirația de măd&"ă osoasă și (iopsia acesteia. Ace ști medici speciali ști "or 
recomanda și tratament&l le&cemiei 'n fiecare ca! 'n aparte.

!. R5U5 &SIS/(N/U5UI M(IC&5 @N @N6RIAIR(& ȘI /R&/&R(&

-5N&0U5UI CU 5(UC(MI(

!.*. R5U5 &SIS/(N/U5UI M(IC&5 5& (?&M(NU5 C5INIC

24
Anamne!a H este metoda prin care asistent&l "a o(*ine date de la pacient 8ant&ra- sa&
apar*inători9 c& pri"ire la starea de sănătate /i de (oală prec&m /i medi&l am(iental 'n care
e"ol&ea!ă acesta.

Asistent&l medical "a permite pacient&l&i să/i e$prime s&ferin*ele /i 'l "a asc&lta fără să 'l
'ntrer&pă apoi "a p&ne 'ntre(ări 8'ncise /i descise9 /i 'n tot acest timp "a o(ser"a pacient&l
"a afla datele (iografice ale pacient&l&i 8"0rsta se$&l loc&l na/terii condi*ii de "ia*ă /i
m&ncă9 moti"ele internării 823 simptome de ordin general sa& local9 A)F 8antecedente
 personale fi!iologice9 se face la femei /i se "a &rmări menara s&ccesi&ne /i d&rata cicl&l&i
menstr&al d&rata fl&$&l&i n&măr&l de na/teri /i de a"ort&ri t&l(&rări ale cicl&l&i menstr&al /i
menopa&!a.

A)) 8antecedente personale patologice9 "a &rmări (oli infec*ioase =S /i alte (oli organice.

ABD 8antecedente eredocolaterale9 (oli de care a& s&ferit r&de de gr.  deces&l r&delor la
"0rste tinere (oli ereditare (oli determinate de coa(itare /i altele semnificati"e. ar la final se
"a 'nceia c& 'ntre(ări legate de condi*iile de "ia*ă /i m&ncă.

 Examenul clinic general 

Se reali!ea!ă de către medic asistent&l medical a"0nd rol&l să asig&re foaia de o(ser"a*ie
instr&mentar&l necesar re!&ltatele de la in"estiga*ii /i a-&tă pacient&l să se de!(race /i 'l
așea!ă 'n po!i*iile cer&te de către medic.

Acesta "a c&prinde

 inspec*ia regi&nilor corp&l&i /i se termină c& o(ser"area &nor mi/cari c&m ar fi ridicat&l din
 pat /i mers&l

 palparea oferă informa*ii despre "ol&m&l s&prafa*a consisten*a sensi(ilitatea /i mo(ilitatea

&nor organe 8piele strat adipos m&/ci ganglioni limfatici sistem osteoartic&lar /i organe
a(dominale9 o(ser"0nd&se mimica pacient&l&i

 perc&*ia an&mitor !one o(*in0nd&se diferite s&nete 'n f&nc*ie de intensitate tonalitate /i
tim(r&.

 asc&lta*ia inimii /i a plăm0nilor 

25
 !.+. R(C5/&R(& ( PRUS( -I56IC(

Bemole&cograma H se recoltea!ă s0nge prin 'n*eparea p&lpei deget&l&i sa& prin p&nc*ie
"enoasă aspir0nd 2 ml s0nge c& @1 ml ED=A

7alori normale

Bematii Q 45 H 5 milioanemmR

:e&cocite Q 5@@@ H @@@ mmR

=rom(ocite Q 15@.@@@ H 3@@.@@@mmR

Form&la le&cocitară

 e&trofile Q 6@ H @>

a!ofile Q @5 H 1>

Eo!inofile Q 1 H 4>

+onocite Q 5 H #>

:imfocite Q 2@ H 2>

Bemoglo(ina H se recoltea!ă 2 ml s0nge pe citrat de sodi& sa& ED=A.

!.,. PUNC=I& S&S;

 Definiț ie

)&ncția osoasă repre!intă crearea &nei com&nicări 'ntre medi&l e$tern și !ona spongioasă a
os&l&i stră(ăt0nd strat&l să& cortical prin intermedi&l &n&i ac.

 Scopul 

26
 E$plorator H pentr& măd&"a osoasă ematogenă 'n "ederea sta(ilirii str&ct&rii
compo!i*iei măd&"ei prec&m /i st&dierii elementelor fig&rate ale s0ngel&i 'n diferite fa!e ale
de!"oltării lor 'n c&rs&l 'm(olnă"irii organelor ematopoietice.

 =erape&tic H se face 'n "ederea administrării &nor medicamente transf&!ii de s0nge

intraosoase 8c0nd celelalte căi de administrare n& s&nt posi(ile din ca&!a ars&rilor o(e!ită*ii
aparate gipsate9.

)&nc*ia osoasă se poate e$ec&ta /i la oamenii sănăto/i pentr& recoltarea de măd&"ă 'n "ederea
transf&!ării ei la (olna"i c& patologii ale organelor ematopoetice.

 Indicaț ii 

oli ematologice

 Materiale necesare

 2 ace de p&nc*ie din o*el foarte re!istent de l&ngimea de circa 5 cm c& &n cali(r& de 12
mm /i c& "0rf sc&rt dar foarte asc&*it. Ac&l este pre"ă!&t c& mandren. E$tremitatea e$ternă a
ac&l&i se lă*e/te 'n formă de disc pe care se adaptea!ă mandren&l pe această e$tremitate se
"a spri-ini palma medic&l&i care e$ec&tă p&nc*ia. Ac&l e pre"ă!&t c& &n disc apărător
regla(il. Acest disc are rol&l de a 'mpiedica pătr&nderea ac&l&i dincolo de ca"itatea med&lară
'n compacta posterioară a stern&l&i.

 Seringă de 1@2@ ml pentr& aspirarea *es&t&l&i med&lar

 o sticlă de ceasornic

 Seringă de 25 ml c& ace pentr& aneste!ie no"ocaină lame sa& lamele.

 +ateriale pentr& de!infectarea regi&nii p&nc*ionate

 +ăn&și sterile

 =ifon steril pentr& pansament le&coplast

Dacă p&nc*ia se face c& scop terape&tic 'n loc de instr&mente de la(orator 8sa& pe l0ngă
acestea9 se "or pregăti sol&ții medicamentoase care tre(&ie administrate. nstr&mentele se

2
 pregătesc pe o măs&*ă acoperită c& &n c0mp steril 'n condi*iile de asepsie perfectă 'ntr&c0t
măd&"a osoasă este foarte s&scepti(ilă la infec*ie.

 Pregătirea bolnavului

)siică H se informea!ă pacient&l as&pra necesită*ii /i esen*ei inter"en*iei o(țin0nd&se

consimțăm0nt&l informat

Fi!ică H se controlea!ă 'n pre!i&a p&ncției timp&l de s0ngerare timp&l de coag&lare și timp&l
O&ic.

 pentr& p&nc*ia sternală (olna"&l este ase!at 'n dec&(it dorsal c& tr&nci&l &/or ridicat.

 Dec&(it "entral pe &n plan d&r sa& dec&(it lateral c& gen&ncii flectați pentr& p&ncția
'n creasta iliacă

 :oc&l ales pentr& p&nc*ie "a fi spălat la ne"oie ras apoi de!infectat c& alcool /i
 (adi-onat c& tinct&ră de iod.

 Locul puncț iei

 H este de o(icei la ni"el&l oaselor s&perficiale &șor accesi(ile

 Stern&l poate fi p&nc*ionat man&(ri&l&i sa& corp&l stern&l&i sa& la 'năl*imea coastei a
7a sa& a 7a sa& 'n spa*i&l al 2lea sa& al 3lea intercostal p&*in 'n afară de linia mediană

 Spina iliacă posteros&perioară

 Creasta iliacă

 +aleolele ti(iale

 Calane&l

ehnica puncț iei 

 )&nc*ia se e$ec&tă 'n sala de tratament

2#
 Se spală pe m0ini asistent&l și medic&l

 Se de!(racă regi&nea și se a șea!ă 'n po!iția coresp&n!ătoare

 Se (adi-onea!ă loc&l c& tinct&ră de iod se i!olea!ă regi&nea de!infectată c& c0mp&ri sterile

 Asistent&l medical pre!intă medic&l&i sol&*ia de no"ocaină aspirată 'n seringă pentr&
aneste!ia *es&t&rilor moi de deas&pra os&l&i incl&si" periost&l se (adi-onea!ă din no& loc&l
aneste!iat /i d&pă 152@ min&te necesare pentr& instalarea aneste!iei se poate e$ec&ta
 p&nc*ia

 Asistent&l medical pre!intă medic&l&i instr&mentele 'n timp&l p&nc*iei.

 )rima dată se oferă pensa c& care medic&l alege ac&l de p&nc*ie.

 +edic&l fi$ea!ă disc&l apărător la distan*a pres&p&să necesară 81@16 mm9 /i apoi străp&nge
"ertical 'n loc&l ales pentr& p&nc*ie pătr&n!0nd prin lama e$terioară a os&l&i c& a-&tor&l
 presi&nii e$ercitate as&pra e$tremită*ii manderen&l&i c& pod&l palmei.

 D&pă pătr&nderea ac&l&i 'n ca"itatea med&lară al stern&l&i medic&l e$trage mandren&l din
ac /il da 'n m0na asistent&l&i medical care 'l păstrea!ă steril.

 Asistent&l medical predă medic&l&i seringa de 1@ sa& 2@ ml pregătită pentr& aspira*ie /i pe

care medic&l o adaptea!ă la ac /i aspiră c& ea con*in&t&l med&lar.

 ,n timp&l aspirării (olna"&l simte o sen!a*ie d&reroasă retrosternală. D&pă 12 sec&nde d&pă
aspira*ie apare 'n seringă măd&"a osoasă. Cantitatea de măd&"a osoasă necesară pentr&
e$aminări este de @.51 ml .

 +ăd&"a ro/ie ematogenă are aspect&l s0ngel&i 'nsă 'ntinsă pe lamă e "0scoasă c& m&lte
sfacele de *es&t grăsos.

 Dacă p&nc*ia sternală sa făc&t c& scop terape&tic sa& dacă o p&nc*ie e$ploratorie e
contin&ată c& administrarea s&(stan*elor medicamentoase pe cale intramed&lară se "a pregăti
din timp aparat&l de perf&!ie sa& transf&!ie c& sol&țiile respecti"e care se "a racorda la ac&l
fi$at 'n os. )e cale intramed&lară se pot administra n&mai sol&*ii i!otonice picăt&ră c&
 picăt&ră. %itm&l de administrare n& tre(&ie să depă/ească 152@ picăt&ri pe min&t. C& acest
ritm se pot administra p0nă la 15@@2@@@ ml de sol&ție 'n 24 ore 'ntr&n sing&r loc.

  D&pă terminarea opera*iei de recoltare sa& administrare se 'ndepărtea!ă ac&l de p&nc*ie.

:oc&l p&nc*iei se (adi-onea!ă /i se aplică &n plast&re.

2
 !ngri"irea ulterioară a pacientului

 se asig&ră repa&s&l la pat și se s&pra"egea!ă starea generală și semnele "itale

 se o(ser"ă pansament&l dacă se 'm(i(ă c& s0nge

 #ccidente posibile

 p&ncția al(ă H n& se poate e$trage nimic din ca"itatea med&lară din ca&!a &nei po!i*ii
gre/ite a ac&l&i H 'nf&ndarea ac&l&i 8care e desf&ndat c& mandren&l steril9.

 )erforație ale organelor interne H inimă plăm0ni? perforarea lamei posterioare a

stern&l&i

 )ne&motora$

 =ardi"e

 Bematoame

 ntrod&cerea infec*iei 'n ca"itatea med&lară H osteomielita

 =&l(&rări de creștere la copii d&pă p&ncția ti(ială

 Pregătirea măduvei extrase pentru trimiterea la laborator 

+ăd&"a e$trasă este amestecată c& s0nge pro"enit din sin&s&rile măd&"ei. Din acest moti"
seringa 'n care se găse/te acest amestec tre(&ie repede e"ac&ată căci s0ngele poate să se
coag&le!e 'n ea.

Despăr*irea par*ială a *es&t&l&i med&lar de s0nge se face prin e"ac&area con*in&t&l&i seringii
 pe &n plan 'nclinat 8sticla de ceasornic c& con"e$itatea 'ntoarsă 'n s&s9 &nde s0ngele se
sc&rge lăs0nd pe loc sfaciile grăsoase de *es&t mieloid. Acestea s&nt c&lese /i 'ntinse pe lame
degrasate la fel ca /i froti&rile de s0nge.

3@
,n c&rs&l &nei p&nc*ii se pregătesc de o(icei 3 H 4 lame c& froti& de *es&t med&lar /i la
indica*ia medic&l&i se "or e$ec&ta /i alte recoltări pentr& n&mărarea elementelor n&cleate
 pentr& n&mărarea elementelor retic&locite pentr& e$aminări istogice sa& se "or face
'nsemnări pe medii de c&lt&ră.

)rod&sele recoltate pentr& pro(e se trimit fără 'nt0r!iere la la(orator c& form&larele de
recoltare completate.

 $e%ultate

1. Rezultate normale:

 măd&"a conține cantități normale de grăsimi țes&t con-&ncti" și fier. &măr&l de cel&le
mat&re și 'n creștere este normal.

 n& s&nt semne ale &nei infecții?

 n& se despistea!ă cel&le canceroase 8le&cemie limfom9?

 celel&le canceroase n& sa& răsp0ndit 'n organism.

. Rezultate anormale:

 cel&lele măd&"ei s&nt anormale?

 s&nt prea m&lte sa& prea p&ține cel&le iar țes&t&l med&lar n& are aspect normal?

 măd&"a osoasă conține prea m&lt sa& prea p&țin fier?

 se depistea!ă semne ale infecției?

 se depistea!ă cel&le canceroase?

 măd&"a osoasă a fost 'nloc&ită de țes&t cicatri!ant.

!.>. M;SUR&R(& 3UNC=II5R 0I/&5(

31
F&nc*iile "itale incl&d respira*ia p&ls&l tensi&nea arterială temperat&ra. Ele s&nt frec"ent
&tili!ate ca indicatori ai stării de sănătate sa& de (oală.

%ol&l asistent&l&i medical 'n măs&rarea f&nc*iilor "itale

 Să pregătească material /i instr&mentar coresp&n!ător /i 'n stare de f&nc*ionare?

 Să pregătească pacient&l din p&nct de "edere fi!ic 8po!i*ie coresp&n!ătoare /i 'n

acela/i timp comodă9?

 Să pregătească psiic pacient&l e$plic0nd&i tenica?

 Să asig&re condi*ii de microclimat care să n& infl&en*e!e f&nc*iile "itale 8lini/te

temperat&ră &miditate coresp&n!ătoare9?

 Să c&noască "aria*iile normale ale f&nc*iilor "itale 'n f&nc*ie de "0rstă?

 Să c&noască antecedentele medicale ale pacient&l&i /i tratamentele prescrise?

 Să respecte frec"en*a de e"al&are a f&nc*iilor "itale 'n raport c& starea pacient&l&i?

 Să com&nice medic&l&i modificările semnificati"e ale f&nc*iilor "itale.

 Măsurarea &i notarea respiraţiei 

Scop H e"al&area f&nc*iei respiratorii aceasta fiind &n indici& al e"ol&*iei (olii al apari*iei
&nor complica*ii /i al prognostic&l&i.

+ateriale necesare H ceas c& sec&ndar creion de c&loare "erde foaia de temperat&ră.

=enica

 Se reali!ea!ă prin inspec*ie aplic0nd o m0nă pe toracele pacient&l&i

 Se reali!ea!ă n&mărarea respira*iilor timp de &n min&t?

 %espira*ia se măsoară 'n mod o(ișn&it diminea*a /i seara la orele la care se măsoară
temperat&ra /i p&ls&l dar se măsoară de c0te ori este ne"oie la indica*ia medic&l&i. 7alori
normale 161# respira*ii pe min&t 8ad&lt9.

,n respirație se "or &rmări

32
 Simetria mi/cărilor respiratorii?

 Frec"en*a /i ritm&l respirator?

 Amplit&dinea mi/cărilor respiratorii?

 =ip&l respira*iei.

Se consemnea!ă "aloarea o(*in&tă /i celelalte caracteristici 'n foaia de temperat&ră c&

c&loarea "erde.

 otarea se consemne!ă "aloarea o(*in&tă printr&n p&nct pe foaia de temperat&ră 8fiecare

linie ori!ontală a foii repre!intă 2 respira*ii9. Se &ne/te apoi "aloarea pre!entă c& cea
anterioară pentr& o(*inerea c&r(ei.

 Măsurarea &i notarea pulsului 

Scop H e"al&area f&nc*iei cardio"asc&lare.

+ateriale necesare ceas c& sec&ndar creion ro/& foaia de temperat&ră.

Elemente de apreciat ritmicitatea frec"en*a celeritatea amplit&dinea.

=enica

 )&ls&l se poate măs&ra pe orice arteră accesi(ilă palparii /i care poate fi comprimată
 pe &n plan osos artera radială fem&rală &merală carotidă temporală pedioasă?

 Asig&rarea repaos&l&i fi!ic /i psiic 1@15 min?

 Spălarea pe m0ini?

 %eperarea arterei?

 Fi$area degetelor palpatoare pe traiect&l arterei?

 E$ercitarea &nei presi&ni as&pra peretel&i arterial c& "0rf&l degetelor /i n&mărarea
 p&lsa*iilor timp de &n min&t.

Se notea!ă "aloarea o(*in&tă 'n foaia de temperat&ră printr&n p&nct *in0nd cont că fiecare
linie ori!ontală a foii repre!intă 4 p&lsa*ii /i apoi se &ne/te "aloarea pre!entă c& cea
anterioară.

33
7alori normale ale p&ls&l&i la ad&lt 6@#@ p&lsa*ii pe min&t. :a "0rstnici H peste 6@#@
 p&lsa*ii pe min&t.

 Măsurarea &i notarea tensiunii arteriale

Scop H e"al&area f&nc*iei cardio"asc&lare 8for*a de contrac*ie a inimii re!isten*a determinată

de elasticitatea /i cali(r&l "aselor9.

Elemente de e"al&at tensi&nea arterială sistolică 8ma$imă9 /i tensi&nea arterială diastolică

8minimă9.

+ateriale necesare Aparat pentr& măs&rarea =.A. Stetoscop (ia&ric&lar =ampon de "ată
Alcool Creion ro/&

+etode de determinare palpatorie asc&ltatorie.

=enica

 Se pregătesc materialele necesare 8tensiometr& stetoscop creion ro/& etc.9

 D&pă &n repaos de 15 min&te pacient&l&i i se aplică man/eta pne&matică pe 13 a

 (ra*&l&i care "a fi spri-init /i 'n e$tensie.

 Asistenta se spală pe m0ini '/i fi$ea!ă stetoscop&l c& oli"ele 'n &reci /i mem(rana pe
artera &merală s&( marginea inferioară a man/etei percep0nd !gomotele p&lsatile.

 Se decomprimă progresi" man/eta p0nă c0nd percepe prim&l !gomot ritmic arterial
care este re*in&t ca "aloare repre!ent0nd =.A. ma$imă 8sistolică9.

 Se contin&ă decomprimarea p0nă 'n moment&l dispari*iei &ltim&l&i !gomot a căr&i

"aloare este de asemenea re*in&tă repre!ent0nd =.A. minimă 8diastolică9.

 Se reorgani!ea!ă loc&l de m&ncă se notea!ă datele 'n foaia de temperat&ră c& ro/&.

 otarea se notea!ă pe F.=. "alorile o(*in&te c& o linie ori!ontală socotind&se pentr& fiecare
linie a foii o &nitate coloană de merc&r. Se &nesc liniile ori!ontale c& linii "ertical /i se
a/&rea!ă spa*i&l re!&ltat.

7alori normale ad&lt H 1155 mmBg 14@@ mmBg "0rstnic H peste 15@@ mmBg.

34
 Măsurarea &i notarea diure%ei 

<(iecti"e

 <(*inerea datelor pri"ind starea morfof&nc*ională a aparat&l&i renal /i c&noa/terea

"ol&m&l&i di&re!ei

 Efect&area &nor determinări calitati"e 8anali!e (iocimice9 din cantitatea totală de

&rină emisă.

 ;rmărirea (ilan*&l&i circ&la*iei licidelor 'n organism Q (ilan*&l licidian 8intrări

ie/iri9.

+ateriale necesare "ase cilindrice gradate spălate /i clătite c& apă distilată pentr& a n&
modifica compo!i*ia &rinei /i acoperite.

Di&re!a este măs&rată cantitati" la an&mite inter"ale &rmărind&se /i caracteristicile

macroscopice? colectarea 'ncepe diminea*a la o an&mită oră /i se termină 'n !i&a &rmătoare la
aceea/i oră.

Di&re!a se măsoară 'n F.=. prin a/&rarea pătră*elelor coresp&n!ătoare cantită*ii de &rină /i
!ilei respecti"e. Spa*i&l dintre do&ă linii ori!ontale ale foii coresp&nde la 1@@ ml de &rină.

%. &CR&R(& @N6RIAIRI5R SP(CI3IC( P&CI(N/U5UI CU

5(UC(MI(. (UC&ȚI& P(N/RU S;N;/&/( ȘI PR3I5&?I&
-5II

%.*. @N6RIAIRI I6I(NIC(

Confort&l H %egim&l terape&tic de protec*ie &rmăre/te să cree!e condi*ii de spitali!are care să

le asig&re (olna"ilor ma$im&m de confort de (&năstare psiică /i fi!ică. Sec*iile c& pat&ri c&
ceea ce intră 'n dotarea lor saloane coridoare tre(&ie să ai(ă &n aspect plăc&t. Salon&l
 (olna"ilor "a 'ndeplini pe l0ngă cerin*ele de igienă cerin*ele estetice /i de confort.

35
<rientarea camerelor de spital este indicat să se facă spre s&dest s&d sa& s&d"est. )at&rile
distan*ate astfel ca (olna"ii să n& se deran-e!e &nii pe al*ii da& posi(ilitatea respectării
c&(a-&l&i indicat de normele de igienă 83@ H 4@ metri pătra*i pentr& &n (olna"9.

Aerisirea  Se face prin desciderea ferestrelor diminea*a d&pă toaleta (olna"&l&i d&pă
tratamente "i!ita medic&l&i d&pă mese "i!itatori /i ori de c0te ori este ca!&l. )entr&
confort&l olfacti" se "or p&l"eri!a s&(stan*e odori!ante.

;midificarea aer&l&i din 'ncăpere 'ntr&n procent de 55 H 6@> este a(sol&t o(ligatori& să se
facă pentr& că o atmosferă prea &scată irită căile respiratorii s&perioare.

l&minat&l nat&ral este asig&rat de ferestre largi care tre(&ie să pre!inte cel p&*in o pătrime
din s&prafa*a salon&l&i. :&mina solară are /i rol&l de a distr&ge agen*ii patogeni dar &neori
tre(&ie red&să c& a-&tor&l stol&rilor pentr& a fa"ori!a repaos&l (olna"&l&i. :&mina artificială
indirectă dif&!ă contri(&ie la starea de confort a (olna"ilor.

,ncăl!irea se reali!ea!ă prin 'ncăl!ire centrală. =emperat&ra se controlea!ă contin&& c&

termometre de cameră pentr& a se reali!a 'n saloanele de ad&l*i o temperat&ră de 1#1TC /i
'n saloanele de copii 2@ H 23TC.

:iniștea este o altă condi*ie care tre(&ie asig&rată (olna"ilor interna*i pentr& că pacient&l
 poate fi iritat c& &/&rin*ă de !gomot. Somn&l este &n factor terape&tic foarte important
tre(&ind să fie prof&nd /i mai 'ndel&ngat dec0t cel o(i/n&it.

=oaleta (olna"&l&i. )rin toaleta pacient&l&i imo(ili!at la pat se 'ndepărtea!ă de pe s&prafa ța

 pielii strat&l cornos desc&amat și impregnat c& secrețiile glandelor se(acee și s&doripare
amestecate c& praf alimente rest&ri de de-ecții și alte s&(stanțe străine care aderă la piele.
,ndepărtarea acestora descide orificiile de e$creție ale glandelor pielii 'n"iorea!ă circ&lația
c&tanată și a 'ntreg&l&i organism prod&ce o iperemie acti"ă a pielii fa"ori!0nd mo(ili!area
anticorpilor formați 'n cel&lele retic&loendoteliale din țes&t&l cel&lar s&(c&tanat.

=oaleta lini/te/te (olna"&l ii creea!ă o sen!a ție plăc&tă de confort. )entr& ca toaleta să se
desfășoare 'n (&ne condiții se &rmăresc c0te"a principii care tre(&ie respectate

 se aprecia!ă starea generală a (olna"&l&i pentr& a e"ita o toaletă prea l&ngă o(ositoare.
 se "erifică temperat&ra am(iantă pentr& a e"ita răcirea pacient&l&i.
 se e"ită c&renții de aer prin 'nciderea &șilor ferestrelor.
 se i!olea!ă (olna"&l prin para"an.
 se pregătesc 'n apropiere materialele necesare toaletei scim(ării len-eriei pat&l&i și a
 (olna"&l&i și pentr& pre"enirea escarelor.

36
aia parțială la pat constă 'n spălarea 'ntreg&l&i corp pe regi&ni descoperind progresi" n&mai
 partea care se "a spăla d&pă ce pacient&l a fost de!(răcat complet și acoperit c& &n cearceaf și
c& o păt&ră. Asistenta "a a"ea gri-ă ca temperat&ra 'n salon să fie de cel p& țin 2@ oC iar 
temperat&ra apei de 3oC se "a controla c& termometr&l de (aie sa& c& cot&l. Apa caldă
tre(&ie să fie din a(&ndență și se "a scim(a de c0te ori este ne"oie.

=oaleta se face respect0nd o an&mită ordine și se "a 'ncepe 'ntotdea&na c& fa ța apoi g0t&l
mem(rele s&perioare partea anterioară a toracel&i a(domen&l partea posterioară a toracel&i
regi&nea sacrală coapsele mem(rele inferioare organele genitale și 'n sf0r șit regi&nea
 perianală. +&șama&a și ale!a de protec ție se m&tă 'n f&nc ție de regi&nea pe care o spălăm iar 
la sf0rșit se face toaleta păr&l&i toaleta părții (&cale. ,nainte de a 'ncepe (aia pe regi&ni se "or 
colecta date medicale c& pri"ire la starea pacient&l&i p&ls tensi&ne respirație ce mo(ili!are i
se permite 'n !i&a respecti"ă dacă se poate spăla sing&r pe care parte a corp&l&i.

Scop&l 'ngri-irilor este

 pre"enirea infecțiilor 'ndepărtarea secrețiilor și a depo!itelor nat&rale

 menținerea permea(ilității căilor respiratorii s&perioare
 o(ținerea &nei stări de (ine a pacient&l&i profila$ia cariilor dentare
 e"itarea le!i&nilor de grata- la pacienții c& pr&ritagitați pre"enirea escarelor
 pregătirea pacienților pentr& diferite inter"enții cir&rgicale
 menținerea &nei stări de confort la pacienții imo(ili!ați la pat
 la pacienții inconștienți c& sonde "e!icale  na!ogastrice 'ntre ținerea și men ținerea
acestora.
+aterialele necesare pentr& toaleta pe regi&ni s&nt

 m&șama ale!a cearșeafe prosoape tampoane tifon comprese măn& și de (aie măn&și de
ca&ci&c tă"ița renală recipient pentr& apă săp&n para"an (a!inete ploscă.
giena orală 'n timp&l administrării cimioterapiei ș i mai ales 'n perioada de apla!ie n& este
recomandată folosirea peri&ței de dinți deoarece poate fa"ori!a s0ngerarea gingi"ală și facilita
trecerea micro(ilor din flora normală a ca"ității (&cale 'n circ&lație cresc0nd risc&l de infecție
sistemică. Se recomandă clătirea ca"ității (&cale c& diferite sol& ții antiseptice indicate de
ecipa medicală.

Stil&l de "ia*ă  se recomandă repa&s fi!ic /i psiic red&cerea efort&l&i la o m&ncă foarte
&/oară /i anali!a medicală a s0ngel&i la perioade reg&late de 24 săptăm0ni. De asemenea se
"or face de 2 ori pe !i frec*ionări ale coloanei "erte(rale c& tict&ră de cim(r&. ,n ca!&rile
a"ansate ale (olii c0nd (olna"&l are astenie se recomandă c&re de aer la altit&dine medie /i
elioterapie c& pr&den*ă 8e$p&nerea corp&l&i la ac*i&nea ra!elor solare &ltra"iolete9.

3
 %.+. @N6RIAIRI I(/(/IC(

Dieta  respectarea &nor reg&li de alimenta*ie /i administrarea de remedii nat&rale s&nt foarte
importante pentr& a a-&ta pacient&l pe perioada e"ol&*iei (olii.

 %egim c& p&*ine p&rine 8comp&/i organici ai acid&l&i &ric 'nt0lni*i 'n alimente 'n s&(prod&se
de carne conser"e ficat creier sa& af&măt&ri9. De asemenea se "a 'nloc&i !aăr&l din
alimenta*ie c& miere.

 7itamine  se "or da foarte m&lte "itamine c& a-&tor&l s&c&rilor de fr&cte /i leg&me 'n
special de sfeclă ro/ie morco" /i *elină.

 :ăpti/or&l de matcă  se "a administra !ilnic c0te 1 g de lăpti/or 'n c&re de c0te 2@ !ile c& 
!ile pa&!ă.

 )olen&l de al(ine con*ine o s&(stan*ă n&mită r&tină care este &n antit&moral de e$cep*ie. ,n
 pl&s polen&l pre"ine infec*iile /i asig&ră organism&l&i o serie de "itamine /i oligoelemente
nat&rale necesare organism&l&i. Se recomandă c0te 2@ g pe !i 'nainte de mese.

 =inct&ra de propolis se "a folosi pentr& e"itarea infec*iilor. Se ia& c0te 2 picăt&ri la fiecare 5
g corp de 3 ori pe !i 'nainte de mesele principale. )icăt&rile se p&n pe &n mie! de p0ine se
mestecă (ine /i se 'ngit.

 Argila se "a administra intern !ilnic c0te 1 ling&ri*ă di!ol"ată 'n 25@ ml apă.

 ,n ca!&l 'n care se fac tratamente c& ra!e at&nci este neapărat ne"oie să se facă 'n acest timp
o c&ră de s&c sa& sirop de coacă! negr& /i ceai de fr&n!e de meri/or.

 Fr&n!ele de pătr&n-el 'n special c& ginseng refac n&măr&l de trom(ocite /i contri(&ie la
refacerea măd&"ei osoase /i la tonificarea 'ntreg&l&i organism.

Bidratarea pentr& a prote-a rinici&l de efectele to$ice ale cimioterapiei și pentr& a e"ita
afectarea și a altor organe prin eli(erarea de meta(oliți to$ici ca &rmare a distr&cției de cel&le
t&morale s&nt administrate pacient&l&i cantități mari de licide.

 Ceai&rile recomandate pacien*ilor c& le&cemie cronică s&nt cele de afine lemn d&lce
năpra!nic rostopască sasci& sfeclă ro/ie *elină /i *inta&ră. :a acestea se "or mai adă&ga /i
s&c&l de cătină /i &lei&l de do"leac.

3#
 %.,. @N6RIAIRI /(R&P(U/IC(

Administrarea tratament&l&i 'n le&cemii pres&p&ne o atenție deose(ită prin nat&ra to$ică a
medicamentelor folosite. Administrarea se face de reg&lă prin perf&!ie dar se administrea!ă /i
oral.

)E%F;UA

)erf&!ia  introd&cere pe cale parenterală 8intra"enoasă9 picăt&ră c& picăt&ră a sol&țiilor 

medicamentoase pentr& reecili(rarea idroionică și "olemică a organism&l&i.

ntrod&cerea licidelor se poate face prin ace metalice fi$ate direct 'n "enă prin can&le de
material plastic ce se introd&c transc&tanat prin l&men&l acelor 8acestea apoi se retrag9 sa&
cir&rgical prin e"idențierea "enei 'n care se fi$ea!ă o can&lă de plastic ce se men ține ciar 
c0te"a săptăm0ni 8den&dare "enoasă9.

Scop idratarea și minerali!area organism&l&i? administrarea medicamentelor la care se

&rmărește &n efect prel&ngit? dep&rati"  dil&0nd și fa"ori!0nd e$creția din organism a
 prod&șilor to$ici completarea proteinelor sa& altor componente sang"ine alimentație pe cale
 parenterală.

)regătirea psiică și fi!ică a (olna"&l&i   se e$plică (olna"&l&i necesitatea tenicii.

)regătirea materialelor necesare

 ta"a medicală acoperită c& &n c0mp steril?

 tr&sa pentr& perf&!at sol&ții am(alată steril?
 sol&ții idrante 'n sticle %.C.=. 'ncise c& dop de ca&ci&c și armăt&ră metalică sa& 'n
 p&ngi originale de material plastic rig&ros sterili!ate și 'ncăl!ite la temperat&ra corp&l&i?
 garo& de ca&ci&c?
 tă"iță renală?
 stati" pre"ă!&t c& (rățări c& cleme pentr& fi$area flacoanelor?
 1  2 seringi :&er de 5  1@ cm c& ace pentr& in-ecții intra"enoase și intram&sc&lare
sterili!ate?
 o pernă m&șama?
 1 2 pense sterile?
 o pensă emostatică?
 casoleta c& c0mp&ri sterile? casolete c& comprese sterile?
 s&(stanțe de!infectante? alcool? tinct&ra de iod? (en!ina iodată? romplast?

3
 foarfece? "ată.
Se pregătesc instr&mentele si materialele necesare. Se scoate tifon&l sa& celofan&l steril de pe
flacon se desprinde sa& se topește la flacără parafină de pe s&prafa ța dop&l&i care se
de!infectea!ă c& alcool. Se desface aparat&l de perf&!ie și se 'ncide prest&(&l. Se
'ndepărtea!ă teaca protectoare de pe trocar și se pătr&nde c& el prin dop&l flacon&l&i. Se
'ncide c& pensa emostatic imediat s&( ac t&(&l de aer se 'ndepărtea!ă teaca protectoare de
 pe ac și se pătr&nde c& acesta 'n flacon prin dop&l de ca&ci&c fără să se atingă trocar&l. Se
s&spendă flacon&l pe s&port. Se fi$ea!ă t&(&l de aer la (a!a flacon&l&i c& o (andă de
romplast a"0nd gri-ă să depășească ni"el&l sol&ției sa& al s&(stan ței medicamentoase. Se
'ndepărtea!ă pensa emostatică desci!0nd dr&m&l aer&l&i 'n flacon. Se 'ndepărtea!ă teaca
 protectoare de pe capăt&l portac al t&(&l&i se ridică deas&pra ni"el&l&i s&(stanței
medicamentoase din flacon și se descide & șor prest&(&l lăs0nd să c&rgă licid&l 'n
dispo!iti"&l de perf&!ie fără ca pic&rător&l să se &mple c& licid. Se co(oară progresi"
 portac&l p0nă c0nd t&(&l se &mple c& licid fiind eliminate complet (&lele de aer. Se ridică
 pic&rător&l 'n po!iție "erticală și se 'ncide prest&(&l aparat&l răm0n0nd at0rnat pe stati".

Se așea!ă (olna"&l pe pat 'n dec&(it dorsal c0t mai comod c& ante(ra ț&l 'n e$tensie și
 pronație. Se așea!ă s&( (raț&l ales o pernă tare acoperită c& m& șama și c0mp steril.

Efect&area perf&!iei

Spălarea pe m0ini c& apă și săp&n. Se e$aminea!ă calitatea și starea "enelor. Se aplică garo&l
de ca&ci&c la ni"el&l (raț&l&i. Se de!infectea!ă plica cot&l&i c& alcool. Se cere (olna"&l&i să
'ncidă p&mn&l și se efect&ea!ă p&nc ția "enei alese. Se "erifică po!i ția ac&l&i 'n "enă se
'ndepărtea!ă garo&l și se adaptea!ă am(o&l aparat&l&i de perf&!ie la ac. Se descide
 prest&(&l pentr& a permite sc&rgerea licid&l&i 'n "enă și se reglea!ă "ite!a de sc&rgere a
licid&l&i de perf&!at c& a-&tor&l prest&(&l&i 'n f&ncție de necesitate. Se fi$ea!ă c&
le&coplast am(o&l ac&l&i și porți&nea t&(&l&i 'n"ecinat acest&ia de piele (olna"&l&i. Se
s&pra"egea!ă permanent starea (olna"&l&i și f&nc ționarea aparat&l&i. Dacă este necesar se
 pregătește cel deal lea flacon c& s&(stanță medicamentoasă 'ncăl!ind&l la temperat&ra
corp&l&i. ,nainte ca flacon&l să se golească complet se 'ncide prest&(&l pentr& a 'mpiedica
 pătr&nderea aer&l&i 'n perf&!or și se racordea!ă aparat&l de perf&!ie la no&l flacon. Se
descide prest&(&l pentr& a permite licid&l&i să c&rgă? operația de scim(are tre(&ie să se
 petreacă c0t mai repede pentr& a n& se coag&la s0ngele ref&lat din ac și se reglea!ă din no&
"ite!a de perf&!at a licid&l&i de perf&!at.

4@
nainte de golirea flacon&l&i se 'ncide prest&(&l se e$ercită o presi&ne as&pra "enei
 p&ncționate c& &n tampon 'm(i(at 'n sol&ție de!infectantă și printro mișcare (r&scă 'n
direcția a$&l&i "as&l&i se e$trage a$&l din "enă. Se de!infectea!ă loc&l p&nc ției c& tinct&ră de
iod se aplică &n pansament steril și se fi$ea!ă c& romplast.

,ngri-irea (olna"&l&i d&pă perf&!ie

Se așea!ă (olna"&l conforta(il 'n pat&l să&. Se administrea!ă (olna"&l&i licide căld& țe 8dacă
este permis9. Se s&pra"egea!ă (olna"&l. %eorgani!area loc&l&i de m&ncă. Se notea!ă 'n foaia
de temperat&ră data cantitatea de licid perf&!at cine a efect&at perf&!ia.

Accidente și incidente

 Biperidratarea prin perf&!ie 'n e$ces la cardiaci poate determina edem p&lmonar ac&t
t&se e$pectorație polipnee creșterea =.A. Se red&ce ritm&l perf&!iei sa& ciar se 'ntrer&pe
complet se in-ectea!ă cardiotonice.

 Em(olie p&lmonară prin pătr&nderea aer&l&i 'n c&rent&l circ&lator. Se pre"ine prin
eliminarea aer&l&i din t&( 'nainte de instalarea perf&!iei 'ntrer&perea ei 'nainte de golirea
completă a flacon&l&i și prin ne&tili!area perf&!iilor c& presi&ne și reținerea 2  3 cm de
sol&ție pentr& control 'n ca!&l 'n care sar prod&ce &n accident 8intoleranță9.

 erespectarea reg&lilor de asepsie poate determina infectarea și apariția de frisoane.

%.>. @N6RIAIRI PR3I5&C/IC(

 & se /tie c&m sar p&tea pre"eni apari*ia le&cemiei. +&l*i dintre cei care a& această afec*i&ne
n& a& factori de risc. ;n factor de risc este acel factor ce cre/te /ansa de a se 'm(olnă"i. ;nii
oameni e$p&/i la do!e mari de radia*ii e$p&/i la (en!en f&mători sa& cei ce fac cimioterapie
a& risc&l de a face le&cemie. Asadar se recomandă o "ia*ă c&mpătată fară e$cese fără
alimente c& E&ri etc.

41
*. P5&NURI ( @N6RIAIR( & P&CI(NȚI5R CU 5(UC(MI(

*.*. C&4U5 &

nter"i&

 ;+E E.%.

Se$+

7arsta 45 A

Motivele internriiB inapetenta scadere in gre&tate stenie fi!ica si psiica Ap s&perficiala

An$ietate Bepatomegalie

iagnostic B sus'ect de leucemie

&ntecedente

Beredocolaterale nesemnificati"e

)ersonale 'n 2@@2 internat la Spital&l +ilitar c& otită seroasă? fost f&mător cronic 2@ ani  5
1@ țigări!i

()amen clinicB

Stare generală fe(rilă 3 grade talie 1@ cm gre&tate 45g

42
Stare de n&tri*ie alterată

Stare de con/tien*ă păstrată

Facies simetric.

=eg&mente palide &scate fier(in*i &rme de gode&.

+&coase normal colorate.

Fanere normal implantate.

Ves&t con-&ncti" adipos normal repre!entat? edeme gode&.

Sistem ganglionar s&perficial palpa(il.

Sistem m&sc&lar normoton normotrof normoinetic.

Sistem osteoartic&lar aparent integr&.

Aparat respirator torace normal conformat e$c&rsii costale simetrice sonoritate

 p&lmonară normală mi/cări "entilatorii fi!iologice.

Aparat cardio"asc&lar A7Q@min =AQ12@5 mmBg p&ls mem(re inferioare

nepercepti(ile 8edeme 9.

Aparat digesti" a(domen s&pl& mo(il c& mi/cările respiratorii depresi(il

ned&reros spontan la palpare.

=ran!it intestinal fi!iologic.

Ficat căi (iliare splină 'n limite normale ficat c& marginea inferioară la re(ord&l
costal? splină nepalpa(ilă.

Aparat &rogenital lo-e renale d&reroase mane"ra Giordani negati" (ilateral

diafore!ă

Sistem ner"os endocrin organe de sim* orientare temporospa*ială? fără semne de irita*ie
meningeană? <=S %<= pre!ent (ilateral simetric.

43
 /a$el cu nevoile fundamentale du' modelul conce'tual al 0irginiei <enderson

N(0I& M&NI3(S/;RI ( SURS& (

3UN&M(N/&5; (P(N(NȚ; I3ICU5/&/(
1. A respira /i a a"ea o (&nW  dispnee  an$ietate
circ&la*ie
2. A (ea /i a m0nca  inapeten*ă  spitali!are
 scădere 'n gre&tate  d&reri osoase
3. A elimina  constipa*ie  spitali!are
4. A se mi/ca a a"ea o (&nW  incapacitate de a se mișca  d&rere
 post&rW
5.A dormi a se odini  stare depresi"W  d&rerea
 anticiparea e"enimentelor  an$ietatea
negati"e
6. A se 'm(rWca /i de!(rWca  
. A men*ine temperat&ra  fe(ră  le&cocito!ă
corp&l&i 'n limite normale frisoane
 teg&mente palide
#. A fi c&rat 'ngri-it  incapacitate de a/i  d&rere
satisface și a acorda sing&r
igiena corporală
. A e"ita pericolele  teamW frică  stare depresi"W
1@. A com&nica com&nicare deficitară c&  an$ietate
ecipa medicală  pră(&/irea f&nc*iilor "itale
de!orientare 'n timp /i

44
 spa*i&  incoeren*ă
11.A practica religia  imposi(ilitatea de a  spitali!are
 practica religia
12. A se reali!a  

13. A se recrea  triste*e  an$ietate

 lipsa preoc&părilor !ilnice  d&rere
14. A 'n"W*a  c&no/tin*e ins&ficiente  afectarea stării de
despre (oală con/tien*ă
 lipsa interes&l&i fa*ă de a
'n"ă*a

45

I&6NS/IC ( NURSIN6
Alterarea confort&l&i din ca&!a lipsei de
odina manifestata prin astenie
Alterarea starii de n&tritie din ca&!a
 proces&l&i malign manifestata prin
inapetenta
Alterarea starii psiice din ca&!a internarii
manifestata prin an$ietate.
Dimin&area stării de n&tri*ie din ca&!a
lipsei de alimentatie manifestata prin
scadere in gre&tate
Constipa*ie
ncapacitate 'n satisfacerea igienei
Desidratare
Plan de "ngri#ire cazul &
-I(C/I0(
)acient&l sa n& pre!inte astenie
)acient&l sa se idrate!e si alimente!e
coresp&n!ator  oferite 'n cantitati mici si la inter"ale
)acient&l sa n& fie an$ios
)acient&l sa pre!inte o gre&tate normală
conform indicilor ponderali
46
)acient&l să pre!inte tran!it intestinal
fi!iologic
)acient&l să pre!inte o igienă rig&roasă.
)acient&l să se idrate!e coresp&n!ător
4
IN/(R0(N/II &U/NM( SI
(0&5U&R(
(5(6&/(
 (olna"&l "a fi asc&ltat atent "a fi D&pa cite"a !ile starea generala se
'ndemnat sasi e$prime sentimentele "a fi im(&natateste
'nc&ra-at pentr& com&nicarea c& colegii de
salon si familia?
 stim&larea pacient&l&i 'n efect&area &nor
acti"itati?
 pacient&l "a fi recompensat prin la&de.
 asig&r liniste in salon si &n medi&
rela$ant pentr& a se odini
 monitori!e! f&nctiile "itale
 Stim&le! apetit&l (olna"&l&i prin alimente ,n &rma inter"entiilor apetit&l (olna"&l&i
re"ine la normal.
sc&rte de timp.
Asig&r conditii de medi& aerisire salon
len-erie c&rata
Administre! de "itamine 1C 6CaD3.
Bidrate! si alimente! parenteral pacient&l
G1@>
Stim&larea ( olna"&l&i 'n efect&area &nor ,n &rma tratament&l&i 'n apro$imati" 2 !ile
acti"itati se "a sta(ili &n program de starea pacient&l&i se 'm(&natateste foarte
acti"itati agreat de (olna" pentr& a pre"eni m&lt si are din no& pofta de "iata.
 plictiseala.
 se pre"ine i!olarea prin stim&larea
relatiilor interpersonale.
Se "a stim&la apetit&l (olna"&l&i prin Starea pacient&l&i se im(&natateste a l&at
alimente oferite 'n cantitati mici si la in gre&tate in &rmatoarele 4 !ile 1 g.
inter"ale sc&rte de timp.
%ecolte! s0nge si &rina pentr& anali!a de
la(orator.
Cond&c pacient&l pentr& in"estigatii.
Cintaresc !ilnic (olna"&l
+onitori!e! f&nctiile "itale
Administre! la indicatia medic&l&i )acient&l pre!intă tran!it intestinal normal
Fortrans 1 cp
Stare generală infl&en*ată
Alimente! pacient&l c& alimente &sor
digera(ile
 am efect&at toaleta pe regi&ni )acient&l pre!intă teg&mente integre.
 am scim(at len-eria de pat și de corp
Disc&t c& pacient&l /i 'i e$plic necesitatea Stare generală sta(ilă
administrării &nei cantită*i red&se de de
licide =AQ 12@ 5
Administre! 3 l!i %Q 1#min
)Q5(min
Gre&tate 44 g
=Q 366 grade C

Constipa*ie )acient&l să pre!inte tran!it intestinal
fi!iologic
ncapacitate 'n satisfacerea igienei )acient&l să pre!inte o igienă rig&roasă.
Desidratare )acient&l să se idrate!e coresp&n!ător
%ecolte! s0nge si &rina pentr& anali!a de
la(orator.
Cond&c pacient&l pentr& in"estigatii.
Cintaresc !ilnic (olna"&l
+onitori!e! f&nctiile "itale
Administre! la indicatia medic&l&i )acient&l pre!intă tran!it intestinal normal
Fortrans 1 cp
Stare generală infl&en*ată
Alimente! pacient&l c& alimente &sor
digera(ile
 am efect&at toaleta pe regi&ni )acient&l pre!intă teg&mente integre.
 am scim(at len-eria de pat și de corp
Disc&t c& pacient&l /i 'i e$plic necesitatea Stare generală sta(ilă
administrării &nei cantită*i red&se de de
licide =AQ 12@ 5

Administre! 3 l!i %Q 1#min

)Q5(min
Gre&tate 44 g
=Q 366 grade C

4

('icriza cazul &

)acient 'n "0rstă de 45 de ani se pre!intă 'n cadr&l clinicii pentr& in"estiga*ii. E$amen&l clinic
general completat c& e$amenele de la(orator 8lg p&nc*ie osoasă9 confirmă diagnostic&l de
:e&cemie cronică. )e parc&rs&l internării sa administrat tratament c& citostatice.

%ecomandări la e$ternare

 regim alimentar "ariat (ogat 'n fr&cte /i leg&me

 efort fi!ic limitat
 re"ine la control peste o săptăm0nă
 +E=%<=EKA= 1 cp !i
 ('icriza cazul &

)acient 'n "0rstă de 45 de ani se pre!intă 'n cadr&l clinicii pentr& in"estiga*ii. E$amen&l clinic
general completat c& e$amenele de la(orator 8lg p&nc*ie osoasă9 confirmă diagnostic&l de
:e&cemie cronică. )e parc&rs&l internării sa administrat tratament c& citostatice.

%ecomandări la e$ternare

 regim alimentar "ariat (ogat 'n fr&cte /i leg&me

 efort fi!ic limitat
 re"ine la control peste o săptăm0nă
 +E=%<=EKA= 1 cp !i

4#
 F<AE DE =E+)E%A=;%X AD;:V
 &mele E. )ren&mele %.

Ui&a

Uile de (oalY
 .
     D  .  .    p
   p    s
     l
   s      A
 .    &    m D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S
   e      =      )    e
     %      =
S D

35 3@ 16@ 41<

3@@@

25@@ 3@ 25 14@ 4@<

25 2@ 12@ 3<

2@@@

2@ 15 1@@ 3#<

4

15@@

1@@@ 15 1@ #@ 3<

5@@ 1@ 5 6@ 36<

@ @ 4@ 35
@

:icide ingerate
Sca&ne
Dietă

5@
15@@

1@@@ 15 1@ #@ 3<

5@@ 1@ 5 6@ 36<

@ @ 4@ 35
@

:icide ingerate
Sca&ne
Dietă

5@

*.+. C&4U5 -
CU5(6(R(& &/(5R 

 ;+E +.D.

Se$ +

70rsta 3 A

Motivele internrii inapetență fe(ră diafore!ă noct&rnă cefalee.

I&6NS/ICB sus'ect leucemie mieloid cronic

&ntecedente

Beredocolaterale mama B=A

)ersonale patologice sindrom piladelpia

()amen clinicB
 *.+. C&4U5 -
CU5(6(R(& &/(5R 

 ;+E +.D.

Se$ +

70rsta 3 A

Motivele internrii inapetență fe(ră diafore!ă noct&rnă cefalee.

I&6NS/ICB sus'ect leucemie mieloid cronic

&ntecedente

Beredocolaterale mama B=A

)ersonale patologice sindrom piladelpia

()amen clinicB

Stare generală fe(rilă 3 grade talie #@ cm gre&tate 12 g

Stare de n&tri*ie alterată

Stare de con/tien*ă păstrată

Facies 'n l&nă plină.

=eg&mente palide &scate fier(in*i &rme de gode&.

+&coase normal colorate.

Fanere normal implantate.

Ves&t con-&ncti" adipos normal repre!entat? edeme gode&.

Sistem ganglionar s&perficial palpa(il.

Sistem m&sc&lar normoton normotrof normoinetic.

Sistem osteoartic&lar aparent integr&.

Aparat respirator torace normal conformat e$c&rsii costale simetrice sonoritate

 p&lmonară normală mi/cări "entilatorii fi!iologice.

51
Aparat cardio"asc&lar A7Q@min =AQ13@#@ mmBg p&ls mem(re inferioare
 percepti(ile

Aparat digesti" a(domen s&pl& mo(il c& mi/cările respiratorii depresi(il

ned&reros spontan la palpare.

=ran!it intestinal fi!iologic.

Ficat căi (iliare splină 'n limite normale ficat marit 'n "ol&m splină palpa(ilă.

Aparat &rogenital lo-e renale ned&reroase mane"ra Giordani negati" (ilateral

diafore!ă

Sistem ner"os endocrin organe de sim* orientare temporospa*ială? fără semne de irita*ie
meningeană? <=S %<= pre!ent (ilateral simetric.

52
 /a$el cu nevoile fundamentale du' modelul conce'tual al 0irginiei <enderson

N(0I& M&NI3(S/;RI ( SURS& (

3UN&M(N/&5; (P(N(NȚ; I3ICU5/&/(
1. A respira /i a a"ea o (&nW  dispnee  an$ietate
circ&la*ie
2. A (ea /i a m0nca  inapeten*ă  spitali!are
 scădere 'n gre&tate  d&reri osoase
3. A elimina diafore!ă  stare fe(rilă
4. A se mi/ca a a"ea o (&nW  incapacitate de a se mișca  d&rere
 post&rW
5.A dormi a se odini  stare depresi"W  d&rerea
 anticiparea e"enimentelor  an$ietatea
negati"e
6. A se 'm(rWca /i de!(rWca  
. A men*ine temperat&ra  fe(ră  le&cocito!ă
corp&l&i 'n limite normale frisoane
 teg&mente palide
#. A fi c&rat 'ngri-it  incapacitate de a/i  d&rere
satisface și a acorda sing&r
igiena corporală
. A e"ita pericolele  teamW frică  stare depresi"W
1@. A com&nica com&nicare deficitară c&  an$ietate
ecipa medicală  pră(&/irea f&nc*iilor "itale
de!orientare 'n timp /i  incoeren*ă
spa*i&
11.A practica religia  
12. A se reali!a  

13. A se recrea  triste*e  an$ietate

 lipsa preoc&părilor !ilnice  d&rere
14. A 'n"W*a  

53

I&6NS/IC ( NURSIN6
Alterarea starii de n&tritie din ca&!a )acient&l sa se alimente!e
d&rerii manifestata prin inapetanta normal
Alterarea eliminarilor din ca&!a
fe(rei manifestata prin diafore!a
Alterarea temperat&rii corporale din )acient&l sa pre!inte temperat&ra
ca&!a disf&nctiei cel&lare
manifestata prin fe(ra
Disconfot fi!ic din ca&!a
 proliferarii cel&lare anormale
manifestata prin cefalee
Plan de "ngri#ire cazul -
-I(C/I0(
 
)acient&l sa pre!inte eliminari
normale
corp&l&i in limite normale
)acient&l sa n& pre!inte cefalee
 
IN/(R0(N/II &U/NM( SI
(0&5U&R(
(5(6&/(
Se "a stim&la apetit&l (olna"&l&i )acient&l pre!inta pofta de mincare
prin alimente oferite 'n cantitati se alimentea!a coresp&n!ator 
mici si la inter"ale sc&rte de timp.
Com(at d&rerea c& analge!ice
 n&rofen 13 cmp!i
+onitori!e! f&nctiile "itale
+onitori!e! f&nctiile "itale )acient&l n& pre!inta diafore!a in
Asig&r conditii de medi&. &rma tratament&l&i aplicat
Asig&r len-erie c&rata
Asig&r o temperat&ra optima
%ecolte! singe pentr& anali!e
Administre! tratament&l
recomandat de medic
7incristinperf&!ie24
)rednison1cmp!i
Allop&rinol1cmp!i
54
+onitori!e! f&nctiile "itale. )acient&l pre!inta stare s&(fe(rila
+asor temperat&ra in fiecare ora
Administre! comprese reci pe
fr&nte
Aerisesc salon&l
Asig&r len-erie c&rata
Cond&c pacient&l la in"estigatii
eg radiologie
+onitori!e! f&nctiile "itale. )acient ac&!a d&reri de cap si
Asig&r conditii de medi& adec"ate. s&(costale. Starea pacient&l&i se
Fara galagie temperat&ra normala im(&natateste in &rmatoarele !ile
2@  len-erie c&rata
Administre! la indicatia medic&l&i
&rofen 13 cmp la ne"oie.
Administre! medicatia
recomandata de medic.
S&pra"ege! pacient&l.
55
Alterarea temperat&rii corporale din )acient&l sa pre!inte temperat&ra
ca&!a disf&nctiei cel&lare
manifestata prin fe(ra
Disconfot fi!ic din ca&!a
 proliferarii cel&lare anormale
manifestata prin cefalee
corp&l&i in limite normale
)acient&l sa n& pre!inte cefalee
+onitori!e! f&nctiile "itale. )acient&l pre!inta stare s&(fe(rila
+asor temperat&ra in fiecare ora
Administre! comprese reci pe
fr&nte
Aerisesc salon&l
Asig&r len-erie c&rata
Cond&c pacient&l la in"estigatii
eg radiologie
+onitori!e! f&nctiile "itale. )acient ac&!a d&reri de cap si
Asig&r conditii de medi& adec"ate. s&(costale. Starea pacient&l&i se
Fara galagie temperat&ra normala im(&natateste in &rmatoarele !ile
2@  len-erie c&rata
Administre! la indicatia medic&l&i
 &rofen 13 cmp la ne"oie.
Administre! medicatia
recomandata de medic.
S&pra"ege! pacient&l.

55

('icriza cazul -

Copil de se$ masc&lin 'n "0rstă de 3 ani se internea!ă 'n cadr&l clinicii pentr& in"estiga*ii.
E$amen&l clinic /i e$amenele de la(orator confirmă diagnostic&l de :E;CE+E C%<CX
+E:<DX.

:a e$ternare se recomandă

 re"ine la control peste 5 !ile

 "a e"ita frig&l &me!eala
 "a e"ita contact&l c& persoane (olna"e
 p&rinetol 1 cp  !i
 ('icriza cazul -

Copil de se$ masc&lin 'n "0rstă de 3 ani se internea!ă 'n cadr&l clinicii pentr& in"estiga*ii.
E$amen&l clinic /i e$amenele de la(orator confirmă diagnostic&l de :E;CE+E C%<CX
+E:<DX.

:a e$ternare se recomandă

 re"ine la control peste 5 !ile

 "a e"ita frig&l &me!eala
 "a e"ita contact&l c& persoane (olna"e
 p&rinetol 1 cp  !i

56
 F<AE DE =E+)E%A=;%X
 &mele +. )ren&mele D.

Ui&a

Uile de (oalY
 .
     D  .  .    p
   p    s
     l
   s      A
 .    &    m D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S
   e      =      )    e
     %      =
S D

35 3@ 16@ 41<

3@@@

25@@ 3@ 25 14@ 4@<

25 2@ 12@ 3<

2@@@

2@ 15 1@@ 3#<

5

15@@

1@@@ 15 1@ #@ 3<

5@@ 1@ 5 6@ 36<

@ @ 4@ 35
@

:icide ingerate
Sca&ne
Dietă

5#
15@@

1@@@ 15 1@ #@ 3<

5@@ 1@ 5 6@ 36<

@ @ 4@ 35
@

:icide ingerate
Sca&ne
Dietă

5#

*.,. C&4U5 C

CU5(6(R(& &/(5R 
Copil&l ).%. 'n "0rstă de # l&ni pre!intă 'n &rmă c& 12 ore fe(ră inapetență scădere 'n
gre&tate diafore!ă insomnie moti" pentr& care se pre!intă la Ser"ici&l de )rimire al Spital&l&i
de copii Sf. +aria &nde se internea!ă c& diagnostic&l medical pro"i!ori& de le&cemie.

Antecedente personale

• copil născ&t la  l&ni c& gre&tatea de 3@@@ g talia Q5@ cm alimentat nat&ral 3 l&ni
apoi c& lapte "acă 'n pre!ent alimenta*ie di"ersificată.
• a efect&at toate "accinările conform "0rstei.

Antecedente eredocolaterale

• neagă

Antecedente alergologice

• n& este alergic la s&(stan*e medicamentoase sa& alimente.

 *.,. C&4U5 C

CU5(6(R(& &/(5R 
Copil&l ).%. 'n "0rstă de # l&ni pre!intă 'n &rmă c& 12 ore fe(ră inapetență scădere 'n
gre&tate diafore!ă insomnie moti" pentr& care se pre!intă la Ser"ici&l de )rimire al Spital&l&i
de copii Sf. +aria &nde se internea!ă c& diagnostic&l medical pro"i!ori& de le&cemie.

Antecedente personale

• copil născ&t la  l&ni c& gre&tatea de 3@@@ g talia Q5@ cm alimentat nat&ral 3 l&ni
apoi c& lapte "acă 'n pre!ent alimenta*ie di"ersificată.
• a efect&at toate "accinările conform "0rstei.

Antecedente eredocolaterale

• neagă

Antecedente alergologice

• n& este alergic la s&(stan*e medicamentoase sa& alimente.

E$amene de la(orator E"al&are

Bemole&cogramă Bl Q 1@24 g>
:e&cocite Q 15.@@@ mm 3
) Q3> E Q4> : Q51> + Q>
7SB 7SB Q2@ mm
Fi(rinogen F(gQ 222 mg>
C.%.). C.%.). Q po!iti"ă
Calcemie fosfatemie CalcemiaQ #4 mg>
Fosfatemia Q 55@ mg>
F.A.Q 5 ;..
E$&dat faringian E$&dat faringianQZ a(sent S.B. /i S.).

5
 /a$el cu nevoile fundamentale du' modelul conce'tual al 0irginiei <enderson

N(0I& M&NI3(S/;RI ( SURS& (

3UN&M(N/&5; (P(N(NȚ; I3ICU5/&/(
1. A respira /i a a"ea o (&nW   an$ietate
circ&la*ie
2. A (ea /i a m0nca  inapeten*ă  spitali!are
 scădere 'n gre&tate  d&reri osoase
3. A elimina diafora!ă  spitali!are
4. A se mi/ca a a"ea o (&nW  incapacitate de a se mișca  d&rere
 post&rW
5.A dormi a se odini  stare depresi"W  d&rerea
 anticiparea e"enimentelor  an$ietatea
negati"e
6. A se 'm(rWca /i de!(rWca  imposi(ilitatea de a se "0rsta
'm(raca
. A men*ine temperat&ra  fe(ră  le&cocito!ă
corp&l&i 'n limite normale frisoane
 teg&mente palide
#. A fi c&rat 'ngri-it  incapacitate de a/i 70rsta mică
satisface /i a acorda sing&r
igiena corporală
. A e"ita pericolele  teamW frică  stare depresi"W
1@. A com&nica com&nicare deficitară c&  "0rsta mică
ecipa medicală
11.A practica religia  
12. A se reali!a  

13. A se recrea  

14. A 'n"W*a  

6@

I&6NS/IC ( NURSIN6
Dific&ltate 'n alimenta*ie prin
deficit manifestată prin
 inapeten*ă
 scădere ponderală.
Alterarea temperat&rii corporale din )acient&l sa n& pre!inte fe(ra
ca&!a le&cocito!ei manifestata prin
fe(ra
Alterarea somn&l&i din ca&!a
d&rerii manifestata prin insomnie
Alterarea eliminarilor din ca&!a
fe(rei manifastata prin diafora!a
Plan de "ngri#ire cazul C
-I(C/I0(
Copil&l să fie alimentat /i idratat
s&ficient.
61
)acient&l sa doarma s&ficient.
)acient&l sa pre!inte eliminari
fi!iologice
62
IN/(R0(N/II &U/NM( SI
(0&5U&R(
(5(6&/(
 'ncerc idratarea orală a copil&l&i <(iecti" nereali!at 'n primele 6 ore
c& ceai Gesol? in &rmatoarele ore pacient&l incepe
 'n ca! de e/ec instit&i o perf&!ie sa măn0nce normal
c& Gl&co!ă 5> /i electroli*i?
 calc&le! n&măr&l de calorii 'n
f&nc*ie de starea patologică? adaog
13> pentr& fiecare grad de t[ peste
3[? 2@3@> pentr& agita*ie?
 calc&le! (ilan*&l ingestoe$creta?
 corecte! t&l(&rările
idroelectrolitice /i re!er"a
alcalină?
 reidratarea orală "a 'ncepe 'ncet
c& cantită*i mici de licide oferite
c& ling&ri*a?
 monitori!e! f&nc*iile "itale.
 asig&r condi*ii de confort termic 'n <(iecti" reali!at temperat&ra
salon? copil&l&i este normală 33[C.
 idrate! s&ficient copil&l prin
administrare orală de licide?
 administre! antitermice
anti(ioticele recomandate de medic?
 măsor t[ copil&l&i la inter"alele
cer&te de medic /i note! "alorile
o(*in&te 'n foaia de temperat&ră?
 calc&le! (ilan*&l intrăriie/iri
ada&g 5@@ ml apă pentr& fiecare
grad peste 3[C.
 asig&rarea lini/tii noct&rne /i a <(iecti" par*ial reali!at.
condi*iilor de confort termic?
 planificarea 'ngri-irilor /i
inter"en*iilor delegate astfel 'nc0t
acestea să fie minime 'n inter"al&l
24@@6@@?
+onitori!e! f&nctiile "itale Stare pacient im(&natatita
Bidrate! pacient&l
Asig&r o temperat&ra optima in
salon
Asig&r len-erie c&rata.
%ecolte! singe si &rina pentr&
anali!e
Administre! medicatia recomandata
de medic
"incristin
asparagina!a perf&!a(ile24

Alterarea somn&l&i din ca&!a
d&rerii manifestata prin insomnie
Alterarea eliminarilor din ca&!a
fe(rei manifastata prin diafora!a
)acient&l sa doarma s&ficient.
)acient&l sa pre!inte eliminari
fi!iologice
grad peste 3[C.
 asig&rarea lini/tii noct&rne /i a <(iecti" par*ial reali!at.
condi*iilor de confort termic?
 planificarea 'ngri-irilor /i
inter"en*iilor delegate astfel 'nc0t
acestea să fie minime 'n inter"al&l
24@@6@@?
+onitori!e! f&nctiile "itale Stare pacient im(&natatita
Bidrate! pacient&l
Asig&r o temperat&ra optima in
salon
Asig&r len-erie c&rata.
%ecolte! singe si &rina pentr&
anali!e
Administre! medicatia recomandata
de medic
"incristin
asparagina!a perf&!a(ile24

62

('icriza cazul C

Copil de se$ masc&lin 'n "'rstă de # l&ni se internea!ă 'n cadr&l clinicii pentr& e"al&are
clinico(iologică. E$amen&l clinic general rele"ă ganglioni s&perficiali mări*i 'n "ol&m.
iologic pre!intă le&cocito!ă 15@@@ mm "s 2@.

%ecomandări la e$ternare

 re"ine la control peste 5 !ile

 medi& fără &me!eală c&ren*i egrasie
 alimenta*ie "ariată (ogată 'n fr&cte leg&me
 ('icriza cazul C

Copil de se$ masc&lin 'n "'rstă de # l&ni se internea!ă 'n cadr&l clinicii pentr& e"al&are
clinico(iologică. E$amen&l clinic general rele"ă ganglioni s&perficiali mări*i 'n "ol&m.
iologic pre!intă le&cocito!ă 15@@@ mm "s 2@.

%ecomandări la e$ternare

 re"ine la control peste 5 !ile

 medi& fără &me!eală c&ren*i egrasie
 alimenta*ie "ariată (ogată 'n fr&cte leg&me

63
 F<AE DE =E+)E%A=;%X
 &mele ). )ren&mele %.

Ui&a

Uile de (oalY
 .
     D  .  .    p
   p    s
     l
   s      A
 .    &    m D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S
   e      =      )    e
     %      =
S D

35 3@ 16@ 41<

3@@@

25@@ 3@ 25 14@ 4@<

25 2@ 12@ 3<

2@@@

2@ 15 1@@ 3#<

64

15@@

1@@@ 15 1@ #@ 3<

5@@ 1@ 5 6@ 36<

@ @ 4@ 35
@

:icide ingerate
Sca&ne
Dietă

65
15@@

1@@@ 15 1@ #@ 3<

5@@ 1@ 5 6@ 36<

@ @ 4@ 35
@

:icide ingerate
Sca&ne
Dietă

65

+. CNC5U4II

:e&cemia este indisc&ta(il &na din marile pro(leme ale medicinii moderne. Contrar 
 pre-&decă*ilor care mai dăin&ie 'n r0nd&l pop&la*iei /i ciar 'n an&mite cerc&ri medicale
această (oală este c&ra(ilă /i 'n m&lte ca!&ri ciar "indeca(ilă. )rognostic&l depinde de mai
m&l*i factori dintre care cel mai important este pre"enirea sa& profila$ia &rmat de
diagnostic&l precoce /i de tratament&l coresp&n!ător competent /i c& mi-loace clinice
moderne.

Apari*ia cancer&l&i poate fi determinată de n&mero/i factori endogeni /i de medi&. Să

amintim doar c0*i"a pol&area aer&l&i apei /i sol&l&i e$p&nerea necontrolată la radia*iile
solare o(icei&rile nesănătoase 8f&mat&l alcool&l alimenta*ia neadec"ată9

,n proces&l de pre"enire a cancer&l&i &n rol important 'l are /i profila$ia sec&ndară
8controalele periodice d&pă o an&mită "0rstă col &terin s0n rect prostată9. & mai p&*in
importantă este ed&ca*ia sanitară a pop&la*iei.

Al doilea element 'n această l&ptă este diagnostic&l precoce. =ratament&l propri&!is care /i
 +. CNC5U4II

:e&cemia este indisc&ta(il &na din marile pro(leme ale medicinii moderne. Contrar 
 pre-&decă*ilor care mai dăin&ie 'n r0nd&l pop&la*iei /i ciar 'n an&mite cerc&ri medicale
această (oală este c&ra(ilă /i 'n m&lte ca!&ri ciar "indeca(ilă. )rognostic&l depinde de mai
m&l*i factori dintre care cel mai important este pre"enirea sa& profila$ia &rmat de
diagnostic&l precoce /i de tratament&l coresp&n!ător competent /i c& mi-loace clinice
moderne.

Apari*ia cancer&l&i poate fi determinată de n&mero/i factori endogeni /i de medi&. Să

amintim doar c0*i"a pol&area aer&l&i apei /i sol&l&i e$p&nerea necontrolată la radia*iile
solare o(icei&rile nesănătoase 8f&mat&l alcool&l alimenta*ia neadec"ată9

,n proces&l de pre"enire a cancer&l&i &n rol important 'l are /i profila$ia sec&ndară
8controalele periodice d&pă o an&mită "0rstă col &terin s0n rect prostată9. & mai p&*in
importantă este ed&ca*ia sanitară a pop&la*iei.

Al doilea element 'n această l&ptă este diagnostic&l precoce. =ratament&l propri&!is care /i
el tre(&ie să fie instit&it c0t mai repede tre(&ie să fie cond&s de speciali/ti 'n oncologie care
să disp&nă de aparat&ră modernă c& toată gama de iradieri /i medica*ie de &ltimă oră.

66