Toracele. Impartirea cavitatii toracice.

Anatomia functionala a plamanului si pleurei

Toracele este acel segment al trunchiului situat intre gat si abdomen. El

prezinta:
1- Un continator- reprezentat de peretii cutiei toracice;
2- Un continut-reprezentat de cavitatea toracica cu viscerele toracale, vase,
nervi si limfatice.
Limitele toracelui:
-Superior- oblic dus prin C7, in jos si anterior pna la furculita sternala.
-Inferior-A-in plan superficial: o linie dusa de la baza apendicelui xifoid, de-a
lungul rebordului costal pana la discul intervertebral T12-L1.
-B-in plan profund limita este data de diafragm.
Peretii cavitatii toracice sunt constituiti dintr-un schelet osos (reprezentat de
coaste , cartilaje costale, stern si coloana vertebrala toracala) imbracat la exterior
intr-o serie de muschi ce se prind pe oasele cutiei toracice mobilizand-o (ex:
muschii pectoral mare si mic, m.drept abdominal, m.dintat anterior,
mm.intercostali, m. Trapez, m.dorsal mare, mm.romboizi si mm scaleni ).
Pe fata profunda a coastelor se gaseste fascia endotoracica dublata de
pleura parietala.
-Baza toracelui este inchisa de m.diafragm, separand astfel cavitatea toracica de
cea abdominala.
-Varful toracelui este reprezentat de orificiul superior, liber, care permite
comunicarea cu reginile gatului.

Cavitatea toracica este impartita in 3 loje :

- 2 laterale-ocupate de plamani cu pleurele lor, numite si lojele
pleuropulmonare;
- iar intre ele , in portiunea mijlocie a cavitatii toracice, se gaseste a 3a loja
numita mediastin.
MEDIASTINUL- are urmatoarele limite:
Anterior-fata posterioara a sternului;
Posterior-fata anterioara a coloanei vertebrale dorsale;
Lateral-fetele interne (mediastinale) ale plamanilor acoperite de pleura;
Inferior-diafragmul;
Superior-comunica cu regiunile gatului.
Printr-un plan frontal dus prin trahee, mediastinul se imparte intr-un
mediastin anterior si intr-un mediastin posterior.
Mediastinul anterior se imparte printr-un plan transversal dus prin
articulatia manubrio-sternala intr-un etaj superior si intr-un etaj inferior.
1. Mediastinul superior cuprinde:
-timusul, insertiile mm.sternotiroidian si sternohioidian
 -vasele mari: VCS, vv brahiocefalice dreapta si stanga, aorta cu cele 3 ramuri
ale crosei aortei-trunchiulbrahiocefalic, a.carotida comuna stanga si
a.subclaviculara stanga)
-nervii frenici.
2.mediastinul inferior contine inima acoperita de pericard, nn frenici si nervii
cardiaci.
3.mediastinul posterior cuprinde:
-traheea cu bronhiile mari
-esofagul cu nervii vagi
-aorta toracica descendenta
-vv azygos si hemiazygos, canalul toracic, nn splanhnici, lantul simpatic
toracal, aa si vv intercostale posterioare.
In nomina veche, mediastinul se imparte printr-un plan orizontal dus prin
unghiul lui Louis (manubrio-sternal) intr-un mediastin superior si un mediastin
inferior; mediastinul inferior, datorita prezentei cordului se imparte intr-un
mediastin anterior, mijlociu si inferior.

APARATUL RESPIRATOR
Este format din căile respiratorii şi plămâni.
Căile respiratorii sunt conducte prin care aerul din atmosferă încărcat cu
02 este introdus în plămâni şi prin care aerul alveolar încărcat cu C0 2 este
eliminat.
Sunt reprez de: fosele nazale, faringe, laringe, trahee, bronhii principale.
Plămânii – sunt in numar de doi: drept şi stâng, situaţi in lojele
pleuropulmonare, acoperiţi fiecare de pleura viscerală. Sunt organele centrale
ale aparatului respirator, la nivelul cărora are loc hematoza sângelui , schimbul
de gaze - trecerea 02 din aerul inspirat in sange si cedarea C0 2 din sange in aerul
expirat).
Conformaţia externă. Au formă de semicon cu două feţe, o bază, un vârf
şi trei margini (anterioara, posterioara si bazala sau inferioara).
1.Feţele sunt: laterală sau costală şi medială sau mediastinală.
Faţa costală vine în raport cu faţa internă a coastelor, şi este străbătută de
şanţuri adânci numite scizuri. Plămânul drept are două scizuri: oblică şi
orizontală, care delimiteaza 3 lobi: superior, mijlociu si inferior; iar plămânul
stâng are o singură scizură - sciz. oblică, ce delimit 2 lobi: superior si inferior.
Faţa medială este plană şi deoarece vine în raport cu organele din mediastin, se
numeşte şi mediastinală
Pe această faţa se află hilul pulmonar prin care intră sau ies elementele
pediculului pulmonar. Pediculul funcţional este format din bronhia principală,
arterele pulmonare şi venele pulmonare; iar pediculul vital cuprinde vasele
bronhice, limfaticele şi nervii plămânilor. Pediculul pulmonar împarte faţa
mediastinală în segmentele prehilare, suprahilar, infrahilar şi retrohilar.
a.Fata mediala a plămânului drept vine in raport cu atriul drept acoperit
de pericard, VCS, VCI, iar retrohilar cu nervul frenic drept, n. Vag drept, vena
brahiocefalică.
b. Fata mediala a plămânului stâng: are raport cu aorta ascendenta,
ventriculul stâng acoperit de pericard, crosa aortei; iar retrohilar cu aorta
descendenta, esofagul cu n.vag stang si n frenic stâng
2.Baza este concavă şi se mai numeşte faţa diafragmatică.
3.Vârful depăşeşte superior prima coastă cu 5 cm şi clavicula cu 2,5 cm având
rap cu organele de la baza gâtului: art si vena. Marginile sunt: anter, poster şi
inferioară.
Structura plămânilor
Plămânii sunt constituiţi din –
1.lobuli pulmonari (o sumedenie de formaţiuni piramidale mici, situate la
nivelul ultimelor ramificaţii ale arborelui bronhie);
2.arborele bronhic-
3.din ramificaţiile vaselor pulmonare; vaselor bronhice; nervi şi
limfatice. Toate aceste elemente se găsesc într-o atmosferă de ţesut
conjunctiv.
Lobulii pulmonari
Sunt nişte plămâni în miniatură, având o formă ovoidală în interior şi o
formă piramidală spre periferie (aceştia din urmă având baza la suprafaţa
plămânilor şi vârful orientat spre hil).
Arborele bronşic
______Traheea contiuna laringele si se imparte in 2 braonhii
principale care patrund in plamani prin hiluri si se ramifica
intrapulmonar.
Bronhia principală dreaptă (suşă) pătrunde prin hil şi se împarte în 3
bronşii primare (lobare): superioară , mijlocie şi inferioară iar bronhia principala
stanga se imparte in 2 bronhii lobare:superioara si inferioara.
Bronhia primară (lobară) superioară se distribuie lobului superior drept.
Ea se împarte in 3 bronşii segmentare: ventrală superioară, dorsală superioară,
apicală superioară, care corespund celor 3 zone ale acestui lob, ce poartă acelaşi
nume.
Bronhiile primare se bifurca in bronhii lobare apoi in bronhii segmentare
care se continua cu bronhiile lobare, acestea se continua cu bronhiile terminale,
bronhiolele respiratorii si in final cu ductele alveolare terminate in albeolele
pulmonare. Bronhiolele respiratorii impreuna cu fromatiunile derivate din ea
formeaza acinii pulmonari . Acinul pulmonar eprezinta unitatea morfologica si
functionala a plamanului.
Vascularizatia plămânilor
Plămânii au o dublă circulaţie: funcţională şi nutritivă.
1.Circulaţia funcţională este asigurată de vasele pulmonare reprezentate de
trunchiul arterei pulmonare cu originea in ventriculul drept cu sange incarcat cu
CO2, care se bifurca in cele 2 artere pulmonare, cate una pentru fiecare plaman
si venele pulmonare, incarcate cu sange oxigenat, cate 2 pt fiecare plaman care
se varsa in atriul stang.
2.Circulaţia nutritivă este asigurată de vasele bronşice. In general, arterele
bronşice sunt în număr de 2 pentru plămânul stâng şi una pentru plămânul
drept. Ele provin din aorta toracică descendentă.
Arterele bronşice nu pătrund niciodată în lobulii
pulmonari.
Venele bronşice merg să se verse în venele
azygos.
Limfaticele. Plamanul drept prezintă trei teritorii limfatice şi anume: - superior
(care cuprinde partea superioară a lobului superior şi a cărui merge la ganglionii
latero-traheali drepţi); -mijlociu (care cuprinde baza lobului inferior şi a cărui
limfă merge la ganglionii laterotraheali drepţi şi inter-traheo-bronşici) şi -
inferior (care cuprinde baza lobului inferior şi a cărui limfă merge la ganglionii
inter-traheo-bronşici).
Plămanul stang are tot 3 teritorii limfatice şi anume: superior (care
cuprinde vârful lobului superior, limfa mergând la ganglionii latero-traheali
stângi); - mijlociu (care cuprinde baza lobului superior şi vârful lobului inferior,
limfa mergând la ganglionii latero-traheali stângi şi inter-traheo-bronşici) şi
inferior (care cuprinde baza lobului inferior şi a cărui limfă merge la ganglionii
inter-traheo-bronşici).
Inervaţia plămânilor
Plămânii sunt inervaţi de plexul pulmonar format din filete parasimpatice
(care provin din nervul pneumogastric) şi filete simpatice (care provin din
primele 4 perechi de ganglioni ale lanţului simpatic (toracal).
PLEURA
Fiecare plămân are pleura lui. Pleura, ca orice seroasă, este constituită din
2 foiţe: - viscerală (care căptuşeşte suprafaţa exterioară a plămânilor şi la care
aderă) şi
- o foiţă parietală (care căptuşeşte suprafaţa interioară a cutiei toracice,
de care aderă). Cele două foiţe se continuă una cu alta la nivelul hilului
pulmonar, delimitând între ele o cavitate pleurală virtuala; ea devine adevarata
doar in stari patologice). In cavitatea pleurală se găseşte o lamă subţire de lichid
cu ajutorul căruia foiţele pleurale pot aluneca una pe alta, astfel pleura jucând
un rol important în mecanismul respiraţiei.
A.Foiţa viscerală coboară până în profunzimea scizurilor, astfel că între 2
lobi, se găsesc 2 foiţe viscerale pleurale.
B.Foiţa parietală este împărţită în 4 porţiuni: costală, mediastinală,
diafragmatică, domul pleural.
- B.1.Porţiunea costală corespunde feţei externe a plămânului şi vine în raport
cu faţa internă a coastelor şi spaţiilor intercostale.
- B.2.Porţiunea mediatinală corespunde feţei mediastinale a plămânului şi vine
în raport cu toate organele din mediastin. Desubtul pediculului pulmonar se
formează un ligament triunghiular, orientat în plan frontal
- -Foiţa mediastinală insinundu-se la stânga intre esofag şi aortă formează
fundul de sac inter-aortico-esofagian, iar la dreapta insinuandu-se între esofag
şi marea venă azygos formează fundul de sac inter-azygo-esofagian. Cele două
funduri de sac sunt unite prin ţesut conjunctiv care alcătuieşte ligamentul
interpleural al lui MAROZOV.
-B.3.Porţiunea diafragmatică corespunde bazei plămânului şi este în raport cu
faţa superioară a diafragmului.
-B.4.Porţiunea ce formează domul pleural căptuşeşte vârful plămânului. Fixat
printr-un aparat ligamentar şi muscular de vertebre şi coasta, domul pleural
formeaza cu acestea foseta supra-retro-pleurală a lui SEBILEAU în care se
găseşte ganglionul simpatic stelat.
La nivelul marginilor plămânului unde porţiunea din pleura parietală
înconjoară aceste margini trecând de pe o fata pe alta, se formează spaţii
unghiulare numite funduri de sac pleurale (recesuri pleurale).
In total se formează la nivelul fiecărui plămân 3 recesuri pleurale :
- reces pleural mediastinal anterior (nivel la care pleura costala se continua cu
pleura mediastinala, posterior sternului),
- reces pleural mediastinal posterior( nivel la care pleura costala se continua cu
pleura mediastinala, anterior coloanei vertebrale toracale),
- reces pleural costo-diafragmatic (reprezentat de rasfrangerea pleurei costale cu
pleura bazala.