PROIECT

PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A

CALIFICĂRII PROFESIONALE
NIVEL 4

TEMA: TEHNOLOGIA DE CONFECȚIONARE A PRODUSULUI,

BLUZA DIN TRICOT PENTRU COPII

1
TEMA: TEHNOLOGIA DE CONFECȚIONARE A PRODUSULUI,
BLUZA DIN TRICOT PENTRU COPII

SCHIȚA

2
 CUPRINS

Argument
Capitolul I. Criterii funcționale privind confecțiile textile.
Capitolul II. Cusături utilizate la asamblarea produselor din tricot
Capitolul III. Utilajul de bază pentru confecţionarea îmbrăcămintei
din tricot
Capitolul IV. Procesul tehnologic de confecționare
Capitolul V. Controlul și îmbunătățirea calității
Capitolul VI. Norme de protecția muncii
Bibliografie

3
 Argument

Confecţionarea reprezintă stadiul din procesul de fabricaţie a produselor de

îmbrăcăminte care cuprinde totalitatea operaţiilor necesare transformării
semifabricatelor în produse finite.
La confecţionare se disting două etape principale:
-de prelucrare a detaliilor componente, care cuprinde, în funcţie de complexitatea
produsului,operaţii de îmbinare,fixare,tratare umidotermică.
-de asamblare a detaliilor, care se realizează,în principal,prin cusături mecanice.
Procesul de confecţionare este specific fiecarui produs,fiind determinat de
complexitatea operaţiilor necesare confecţionării şi de procedeul de lucru adoptat.
Principalele operaţii din cadrul unui proces de confecţionare sunt cele de
asamblare.
În industria de confecţii, cel mai frecvent,asamblările sunt realizate prin
coasere,pe lângă acestea fiind folosite şi unele metode neconvenţionale de asamblare
(îmbinare) cum sunt cele prin lipire cu ajutorul adezivilor si prin sudura cu ajutorul
impulsurilor de căldură,a curenţilor de înaltă frecvenţă,a ultrasunetelor,cu raze laser.
Am ales aceasta tema: ,,Tehnologia de confecționare a produsului, bluza din
tricot pentru copii” pentru a-mi demonstra competenţele tehnice practice şi teoretice
pe care le-am dobândit în anii de studiu în domeniul confecţiilor textile.
În timpul orelor de specialitate, prin succesiunea modulelor studiate mi-am
însuşit cunostinţele care să mă ajute să confecţionez diferite produse de îmbrăcăminte
sau de lenjerie cu ajutorul maşinilor de cusut.

Capitolul I. Criterii funcționale privind produsele textile.

4
 La crearea unui produs trebuie sa se tina cont si de faptul ca materialele folosite
pentru imbracaminte trebuie sa indeplineasca functiile cerute imbracamintei
respective.
Principalele functii ale imbracamintei sunt: capacitatea de retinere a caldurii
corpului; eliminarea transpiratiei; posibilitatea de aerisire.
Pe langa aceste cerinte functionale, folosirea materialelor pentru imbracaminte
depinde si de urmatoarele cerinte: destinatie (lenjerie de corp, imbracaminte exterioara
etc. ), anotimp, sex si varsta, regiune, traditie si moda.
Pentru satisfacerea acestor cerinte imbracamintea trebuie sa intruneasca o serie
de conditii igienico-sanitare si conditii de durabilitate.
Conditiile igienico-sanitare sunt urmatoarele: capacitatea de izolare termica,
higroscopicitatea, permeabiliatea la aer, moliciunea, sa fie usoare, sa asigura o mulare
buna pe corp, sa nu se murdareasca usor, sa se curate cu usurinta.
Conditiile igienico-sanitare sunt in functie de anotimp, conditii de purtare,
varsta. De exemplu, lenjeria de corp trebuie sa aiba o buna capacitate de absortie a
transpiratiei si termiabilitate la aer. Imbracamintea pentru copiii sa fie comoda, usoara
si moale. Imbracamintea de lucru sa fie rezistenta la uzura, permeabila la aer, lejera si
usoara. Bluzele de vant trebuie sa fie impermeabile la aer, usoare, comode.
In general la imbracamintea cu durata mare la purtare, conditiile igienico-
sanitare predomina fata de conditiile privint estetica, ca in cazul imbracamintei de
ocazie.
In dezvoltarea industriei producatoare de imbracaminte o problema esentiala
este diferentiera unor tipuri folosite pentru un numar mare de beneficiari precum si
dezvltarea intregului sistem de productie si obtinerea productie de serie. In aceasta
diferentiere in industria de serie un important ii revinde creatorului de modele.
Locul creatorului din industria din confectii se afla la inceputul procesului de
fabricatie. El trebuie insa sa cunoasca procesul de fabricatie al produsului, tehnologia

5
aplicata, felul si tipurile de utilaje folosite in procesul de productie, noile materii
prime, incat produsul creat sa poata fi realizat in bune conditii.
In prezent moda prezinta dezvoltari importante, schimbarea formei fiind mai
frecventa si mai indrazneata ca in trecut. Moda dirijeaza: stilul, armonizarea
materialelor, a culorilor si alegerea pieselor componente ale imbracamintei. Reiese
deci ca moda schimba stilul imbracamintei armonizarea materialelor a culorilor dar
nu-i schimba functioanlotate si utilitatea. Creatorii de moda sunt cei care subliniaza si
accentuiaza linia modei. La crearea unui model de uz curent trebuie sa se tina seama
de moda, lini si armonie de culori, piesele imbracamintei respetive sa fie armonizate
iar materialul si croiala sa corespunda functiei.
La crearea unui model, in afara de preferintele consumatorilor si de
functionalitatea produsului respectiv trebuie sa se tina de posibilitatile de realizare pe
scara industriala, cat si de eficienta si econimicitate.
Crearea noului model care sa corespunda cu cele mai noi tendinte ale modei
folosirea materialelor noi realizarea schitei si a tiparelor modelului respectiv care
asigura o valoare artistica, estetica este atributia creatorului. Acesta in colaborare cu
modelierului, trebuie sa fie foarte receptiv fata de toate schimbarile modei si
dezvoltarea tehnologiilor de fabricatie.

6
 Capitolul II. Cusături utilizate la asamblarea
produselor din tricot

Ochiurile ce alcătuiesc tricoturile supuse tăierii la operaţia de coasere se pot

deşira foarte uşor la cel mai mic efort de întindere. De aceea, materialele cu astfel de
structuri,destinate confecţiilor, necesită, în procesul de asamblare, măsuri speciale de
legătură adetaliilor, utile chiar în timpul purtării.
Cusătura de încheiat-surfilat, pe lângă operaţia de încheiere, execută şi
surfilarea marginii tăiate a semifabricatului. Cu acelaşi tip de maşină se pot executa, în
funcţie de numărul de fire, următoarele tipuri de cusături:
– cusături de surfilat cu un fir
– cusături de surfilat cu două fire
– cusături de încheiat-surfilat cu trei fire
Ţinând seama de productivitatea mărită, astfel de cusături,folosite în combinaţie
cu alte tipuri de cusături (simplă, în lanţ cu două fire, în lanţ cu un fir etc.), se folosesc
chiar la încheierea detaliilor produselor de îmbrăcăminte din ţesături.
Cusătura de surfilat cu un fir se execută cu maşini speciale şi se utilizează în
secţiile de finisare ale fabricilor de tricotaje, sau în ţesătorii, pentru coaserea cap la cap
a bucăţilor de materiale, înainte de a trece la operaţiile de spălare, albire, vopsire sau la
surfilarea păturilor. Această cusătură are o rezistenţă la rupere şi elasticitate mari şi se
execută într-un timp foarte scurt, având, în acest caz, un pas de aproximativ 1,5 cm.
În fabricile de confecţii din ţesături sau tricoturi se foloseşte la surfilarea
detaliilor mari şi, în general, unde este necesară o operaţie de îmbinare ulterioară.
Pentru surfilarea detaliilor produselor de îmbrăcăminte din ţesături sau tricoturi
subţiri se foloseşte cusătura de surfilat din două fire, obţinută în condiţiile
reglăriinormale a firului de la ac, în condiţiile în care tensiunea acestuia este micşorată
(I şi II).
Şi cusătura de surfilat din două fire, în afară de rolul de evitare a destrămării
7
marginilor detaliilor, se poate utiliza la asamblarea definitivă în combinaţie cu alte
tipuri de cusături. Se obţine cu ajutorul maşinilor de încheiat-surfilat, ca de altfel şi
cusătura de
Foarte răspândită este cusătura de încheiat-surfilat din trei fire , care prezintă o
mare elasticitate şi rezistenţă atât în procesul de confecţionare, cât şi în timpul purtării.
În acest caz, prin îmbrăcarea marginii detaliilor, se evită complet deşirarea
materialelor.surfilat cu un fir, la care unul dintre apucătoare nu are fir.

Capitolul III. Utilajul de bază pentru confecţionarea

îmbrăcămintei din tricot

Mașina Triploc

Caracteristici
 Masina triploc se foloseşte ca utilaj de bază pentru confecţionarea
îmbrăcămintei din tricot .
 Poate realiza cusături de surfilare ( 3 fire ) sau cusături de încheiere- surfilare.
Acţionarea maşinii se face de la un motor electric cu puteri şi turaţii din ce în ce
mai performante

8
 -Firul de la ac , împreună cu acul , străpunge straturile de material şi îmbină
detaliile cusute
- Firul condus de către apucătorul inferior ,montat în partea stângă având rol de
festonare a marginilor
– Firul de la apucătorul superior , având rol de legătură a celorlalte două fire
Masina de cusut si surfilat este utilizata la coaserea materialelor efectuand
concomitent surfilarea marginilor tesaturilor sau tricoturilor si taierea rezervei
cusaturii la o anumita distanta.Masina triploc lucreaza cu doua sau trei fire de ata,
avand un singur ac si doua apucatoare.
Masina triploc se compune din doua parti principale si anume : masa masinii si
corpul masinii.
Masa masinii este montata pe niste suporturi consolidate prin traversa care mai
sustine si motorul electric. Pe axul motorului este montata o roata de frictiune care se
cupleaza cu cealalta roata de frictiune cand se actioneaza dispozitivul de cuplare. Pe
axul rotii de frictiune se mai afla si roata de curea prin care se actioneaza arborele
principal al masinii. La partea inferioara sunt montate pedalele ; o pedala este folosita
pentru cuplarea rotilor de frictiune in vederea actionarii masinii, in acest sens prin
apasarea pedalei se mai actioneaza si tija si parghia dubla prin care sunt deplasate spre
stanga rotile care preiau miscarea de rotatie de la roata de frictiune. Prin actionarea

9
celeilalte pedale este trasa in jos parghia de la piciorusul de fixare a materialului care il
ridica in functie de momentul tehnologic al operatiei.
In partea dreapta pe suportul masinii se afla montat intrerupatorul prin care
masina este cuplata la sursa de energie electrica.
Corpul masinii incorporeaza mecanismele si organele de lucru care participa la
formarea cusaturii. In partea dreapta a corpului se afla volantul si vizorul care indica
nivelul uleiului in rezervor.
Masina triploc face parte din categoria masinilor speciale, care efectueaza
cusaturi de incheiat si surfilat sau numai cusaturi de surfilat.Ea are o productivitate
ridicata, viteza de lucru a masinilor triploc moderne ajungand pana la 7000
impunsaturi / min.

Organe de lucru ale maşinii Triploc

AC - Transportă firul superior prin straturile de material şi formează o buclă

APUCĂTOR INFERIOR- Prinde bucla acului în vederea formării punctului de

legătură a cusăturii.

APUCĂTOR SUPERIOR- Conduce firul său prin bucla apucătorului inferior şi

formează o buclă pe care o depune în faţa acului

10
PICIORUŞ- Presează materialul în timpul coaserii

TRANSPORTOR- Transportă materialul în timpul coaserii

PLACA ACULUI- Susţine materialul pentru cusut

CUŢITE- Taie marginea materialului înaintea coaserii

FORMAREA CUSĂTURII

11
 Capitolul V. Procesul tehnologic de confecționare

Bluza din tricot pentru copii

DETALII PRINCIPALE ( faţă, spate, mâneci)

ASAMBLARE

DETALII SECUNDARE ( buzunare, garnitură gât, garnitură PRODUSUL FINIT

mâneci, garnitură talie)

12
Nr.
Crt.
Faza de lucru Imaginea fazei de lucru Utilajul folosit

1. Coase tivul la partea Maşina Uberdec

superioară a
buzunarelor.

2. Surfilează buzunarele. Maşina

triploc

3. Surfilează garniturile de
la gât, din talie de la
Maşina triploc
mâneci si de la pantaloni.

4. Aplică buzunarele la faţa Maşina

bluzei.
simplă

13
5. Încheie faţa cu spatele pe Maşina triploc
linia umerilor.

6. Coase mâneca pe linia Maşina triploc

umerilor.

7. Încheie mânecile în Maşina triploc

interior şi părţile laterale

8. Întoarce şi aplică Maşina triploc

garnitura la gât.

14
9. Întoarce şi aplică Maşina triploc
garnitura la mâneci.

10. Întoarce şi aplică Maşina triploc

garnitura în talie.

11. Curăţă de aţe. Foarfece

15
 12. Călcare finală. Fierul de călcat

Capitolul V. Controlul și îmbunătățirea calității

În etapa actuală, noţiunea de control al produsului nu trebuie identificată cu cea

de inspecţie a acestuia. În timp ce inspecţia constată doar neconformitatea, controlul
produselor este o etapă activă, ce se realizează conform specificaţiilor generale
(standard de ramură, norme interne de produs), precum şi specificaţiilor atributive
proprii produsului (model omologat, tabele de dimensiuni şi indicaţii tehnologice
incluse în documentaţia beneficiarului.
Plecându-se de la premiza abordării proactive a problemelor de calitate, concept
ce îmbină planificarea calităţii produsului cu programarea acţiunilor pentru realizarea
acesteia, prin abordarea interactivă a relaţiilor între calitatea produsului şi calitatea
procesului,studiul practic a fost fundamentat pe date practice obţinute prin:
– investigarea complexă a tipurilor de defecte şi amplasării acestora pe produs;
– analiza cauzelor apariţiei defectelor, în scopul instituirii de măsuri de remediere;
– simplificarea procedurilor de control, prin înlăturarea subiectivismului în evaluarea
calităţii.
Depistarea şi înregistrarea defectelor tipice fiecărei categorii de produs sunt
necesare drept premiză pentru evaluarea performantelor de calitate ale acestuia,
constituind baza de date necesară controlului la fiecare post de lucru. Crearea băncilor
de date se bazează pe clasificarea defectelor după mai multe criterii cum sunt:
importanta, natura, localizarea defectului pe produs.
16
 Cunoaşterea acestor informaţii este utilă, deoarece creează cadrul conceptual de
evaluare a produselor şi, împreună cu documentaţia tehnică specifică fiecărui produs,
reprezintă garanţia unei evaluări corecte a nivelului calităţii.
Influenţa fiecăreia dintre aceste secvenţe asupra nivelului de calitate al
produsului precum şi implicaţiile în proces pot fi analizate, inventariate şi ierarhizate
prin intermediul unor diagrame de diagnoză: Pareto, Ishikawa, Quality Function
Deployment.
Controlul şi îmbunătăţirea calităţii prin utilizarea rezultatelor concrete obţinute
princercetare tehnologică nu sunt întotdeauna eficiente, fiind necesară conducerea
creative proceselor tehnologice.
Astfel, procesul de conducere creativă a proceselor tehnologice presupune
existent unor metodologii cu ajutorul căreia să poate optimiza şi eventual inova
tehnologia de prelucrare.
În prezent este ineficient să conduci un proces tehnologic numai pentru a obţine
produse, fiind necesar ca în timpul procesului să se obţină informaţii privind
posibilităţile de îmbunătăţire a tehnologiei şi produsului în corelare cu eficienţa
economică, prin aşa numita metodă de operare evolutivă.
Căutarea unor condiţii preferabile de lucru, de optimizare a procesului,
constituie o preocupare care îmbracă forma de cercetare chiar în viaţa industrială.
Metodele clasice de optimizare pe bază de experienţă nu conduc totdeauna la
optimul global, din cauza interacţiunii între variabile.
Este necesar, de aceea, aplicarea unor strategii care să permită investigarea
ştiinţifică a fenomenelor şi optimizarea proceselor cu eforturi minime, bazate pe
selecţionarea variabilelor, alegerea problemelor de experimentare, analiza statistică a
datelor, obţinerea modelelor matematice şi interpretarea tehnologică a rezultatelor.
Aplicarea unei asemenea strategii în conducerea calităţii dă posibilitatea
optimizării rezultatelor, atât din punct de vedere economic, cât şi tehnic.

17
 Capitolul VI. Norme de protecția muncii

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate

naţională,care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea principalelor
activităţi din economia naţională în condiţii de securitate a muncii.

Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă agenţii economici de

răspundere pentru prevederea şi asigurarea oricăror măsuri de protecţie a muncii,
adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţilor respective.

Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de

reglementări privind asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă, sistem compus din:

 Norme generale de protecţie a muncii, care cuprind prevederi de securitate a

muncii şi de igienă a muncii, cu aplicabilitate generală pentru orice activitate;
 Norme specifice de securitate a muncii, care cuprind prevederi de securitate a
muncii specifice unor anumite activităţi sau grupe de activităţi , detaliind prin
aceasta prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.
 Prezentele prevederi se vor aplica tuturor tipurilor de maşini de cusut;
 Înainte de începerea lucrului, operatorul are obligaţia de a verifica starea tehnică a
acesteia ;
 Este interzis angajaţilor să ţină piciorul pe pedala de punere în funcţiune a maşinii
în timpul introducerii firului de aţă pri mecanismul suveicii, prin mecanismul de
tensionare şi prin ac;

18
 În timpul fixării materialului de prelucrat sub picioruşul acului , este interzis să se
acţioneze cu piciorul pedala de punere în funcţiune a maşinii de cusut;
 În timpul lucrului , distanţa de la capul operatorului la maşina de cusut va fi de
minimum 30 cm. Femeile vor avea părul protejat împotriva antrenării de către
organele în mişcare ale maşinii;
 Este interzis a se lucra cu maşina de cusut atunci când acele sunt stâmbe sau fără
vârf;
 Pentru a se preveni ruperea ruperea acului în timpul lucrului, materialul va fi lăsat
să înainteze acţionat de transportor , fără a fi reţinut sau tensionat de către operator;
 Schimbarea acului, scoaterea suveicii pentru alimentarea cu aţă şi curăţirea maşinii
de cusut se vor efectua numai după ce electromotorul maşinii a fost scos de sub
tensiune;
 Este interzis a se lucra cu maşina de cusut fără iluminat local;
 Racordarea la sursa de alimentare cu energie electrică a maşinilor de cusut se va
face numai prin prize fixe, fiind interzise legăturile provizorii sau folosirea de
cabluri electrice înnădite;
 Este interzis operatorilor să pună mâna pe volant în timpul funcţionării maşinii de
cusut; oprirea acestuia se va face numai cu ajutorul pedalei;
 Răsturnarea capului de maşină de cusut în vederea curăţirii, ungerii sau în alte
scopuri , cât şi reducerea şi fixarea acestuia în masa de susţinere prin bolţurile
prevăzute în acest scop , se vor face simultan cu ambele mâini;
 Uneltele de mână ( foarfece, cuţite, etc.) vor fi aşezate în sertar cu partea ascuţită
spre înainte, astfel încât la scoaterea lor mâna operatorului să nu fie expusă la
înţepături sau tăieri;
 Deplasarea maşinilor de cusut se va face numai după ce ştecherul a fost scos din
priză;
 În timpul lucrului sunt interzise discuţiile, iar privirea angajatului trebuie să fie
îndreptată permanent asupra operaţiei pe care o execută;
 Cu maşinile de cusut simple este interzis a se lucra fără apărători la tija acului.

19
 BIBLIOGRAFIE

 Ciontea Gh., Utilajul şi tehnologia meseriei, vol I, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti,1992 ;
 Potoran I, Predoiu C., Procese şi maşini în confecţii, Editura tehnică, 1985
 Curelaru, M., Brătoi, E., „Dicţionar de termeni de specialitate din industria
textilă-pielărie
 Neagu, G., Utilaje şi tehnologii de profil, Editura Preuniversitaria, Bucureşti,
2000;
 Ţiglea Lupaşcu, R.., Pregătire de bază în industria uşoară - instruire teoretică,
Editura Oscar Print Bucureşti, 2000;
 Ţiglea Lupaşcu, R.., Pregătire de bază în industria uşoară – instruire practica
Editura Oscar Print Bucureşti, 2000;
 Standarde de Pregătire Profesională, domeniul Textile-pielărie
 Auxiliare curriculare de specialitate
 Reviste de specialitate;
 Pliante cu diferite utilaje din domeniul textile

20
21