Sunteți pe pagina 1din 1

Balada unui greier mic

de George Toparceanu Doar pe coastă, la urcuş,


Din căsuţa lui de humă
Peste dealuri zgribulite, A ieşit un greieruş,
Peste ţarini zdrenţuite, Negru, mic, muiat în tuş
A venit aşa, deodată, Şi pe-aripi pudrat cu brumă:
Toamna cea întunecată.
- Cri-cri-cri,
Lungă, slabă şi zăludă, Toamnă gri,
Botezând natura udă Nu credeam c-o să mai vii
C-un mănunchi de ciumafai, - Înainte de Crăciun,
Când se scutură de ciudă, Că puteam şi eu s-adun
Împrejurul ei departe O grăunţă cât de mică,
Risipeşte-n evantai Ca să nu cer împrumut
Ploi mărunte, La vecina mea furnică,
Frunze moarte, Fi'ndcă nu-mi dă niciodată,
Stropi de tină, Şi-apoi umple lumea toată
Guturai... Că m-am dus şi i-am cerut...

Şi cum vine de la munte, Dar de-acuş,


Blestemând Zise el cu glas sfârşit
Şi lăcrimând, Ridicând un picioruş,
Toţi ciulinii de pe vale Dar de-acuş s-a isprăvit...
Se pitesc prin văgăuni, Cri-cri-cri,
Iar măceşii de pe câmpuri Toamnă gri,
O întâmpină în cale Tare-s mic şi necăjit!
Cu grăbite plecăciuni...