Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ecoturism in Romania
Francisca M. Catană
46 afişăriMiercuri 19 sep 2007 Ultima modă a turismului la nivel internaţional este cel
ecologic, foarte apreciat de toţi cei care iubesc natura Delta Dunării şi populaţiile de urşi,
lupi şi râşi din pădurile ţării
Ultima modă a turismului la nivel internaţional este cel ecologic, foarte apreciat de toţi
cei care iubesc natura
Delta Dunării şi populaţiile de urşi, lupi şi râşi din pădurile ţării noastre sunt numai
câteva dintre obiectivele ce trebuie incluse în imaginea României peste hotare. Despre
potenţialul ecoturistic unic al României vorbeşte Andrei Blumer, preşedintele Asociaţiei
de Ecoturism din România.
- Pe plan internaţional, se pune un accent foarte mare pe turismul care are grijă de mediu.
Pot da în acest sens exemplul turiştilor nemţi. Peste 50 la sută din aceştia au natura ca
principală motivaţie atunci când îşi aleg o vacanţă. Dar întrebarea fundamentală pe care
ne-o punem aproape zilnic este ce trebuie făcut ca presiunea extraordinară, în special
asupra naturii din România, adusă în ultimii 10 ani de tot felul de proiecte de dezvoltare
sau iniţiative individuale, să fie diminuată şi controlată. Dacă menţinem ritmul actual de
distrugere a naturii în România, în 5-10 ani, ecoturism va mai exista doar în amintiri.
- Ecoturismul poate fi afectat destul de mult din pricina fenomenelor climatice extreme ce
au loc în ultima vreme. Putem privi acest fapt din două perspective: fenomenul în sine şi
percepţia turiştilor asupra fenomenului, percepţie care se reflectă în luarea deciziilor
asupra alegerii vacanţei.
În momentul în care se încearcă dezvoltarea anumitor destinaţii turistice, trebuie să se
ţină cont de clima care, evident, este în schimbare. Asta înseamnă de pildă că zăpada nu
mai este constantă pe parcursul întregii ierni sau că în timpul verii pot avea loc fenomene
extreme atât de arşiţă, cât şi de inundaţii. Dacă intenţionezi să dezvolţi o destinaţie,
trebuie să priveşti atent ce se întâmplă în zona respectivă, mai ales din punctul de vedere
al mediului.
Pentru că se poate întâmpla să construieşti vile sau hoteluri şi să te trezeşti că, în trei ani
de zile, nu mai ai apă potabilă. Sau turiştii nu vin pentru că au aflat de la ştiri că vara, în
România, oamenii mor din cauza căldurii excesive.
Din fericire, România este o ţară bine poziţionată. Din ce în ce mai mulţi turişti încep să
se orienteze către destinaţii "mai aproape de casă", pentru ca presiunea ecologică adusă
de transport să fie cât mai redusă. Astfel, îşi aleg destinaţii cât mai "verzi". Cu alte
cuvinte, România este suficient de aproape pentru Europa de Vest şi totodată are o natură
vie şi "verde". Depinde de noi dacă situaţia se va îmbunătăţi sau nu în anii care vin.
>> România are cel mai mare potenţial ecoturistic din Europa. Avem câteva elemente de
imagine unice.
Andrei Blumer,
preşedinte AER
Elena Matei, la TV Ziare.com:
Ministerul nu acorda importanta
necesara ecoturismului
Directorul Centrului de cercetare "Studii Turistice si Prognoza" din cadrul Universitatii Bucuresti,
conf. univ. dr. Elena Matei, a declarat la TV Ziare.com ca ecoturismul este o alternativa la turismul
care presupune vizitarea unor areale naturale sau putin perturbate din punct de vedere economic in
care turistul vine sa se relaxeze, dar sa invete si ceva despre locul pe care il viziteaza.
Este o calatorie ecologica responsabila care promoveaza conservarea, avand un impact negativ redus si
ofera beneficii pentru comunitatile implicate.
Turistii care sunt implicati in ecoturism au "misiunea" de nu produce pierderi sau distrugeri in destinatia
vizitata si de a proteja si mediul inconjurator, fapt pentru care in programele specifice sunt introduse activitati
prin care vizitatorul invata modul cum functioneaza natura.
Elena Matei a precizat ca din pacate ecoturismul in Romania nu este o forma de turism foarte bine
dezvoltata. La noi sunt doar cateva incercari ale unor organizatii nonguvernamentale, izolat anteprenori, dar
inca nu se poate vorbi de ecoturism la adevaratul nivel asa cum este in Australia, Africa de Sud, America
Centrala si altele. Beneficiile in mare masura trebuie sa se intoarca la comunitatile locale.
"Din punct de vedere economic ecoturismul aduce beneficii pe termen lung, chiar daca initial investitiile sunt
foarte mari. Ecoturismul presupune cateva cerinte, principii. Una din cerinte este utilizarea surselor de
energie altenativa (energie eoliana, solara, hidroenergie). Chiar daca la inceput utilizarea unei surse de
energie alternativa pare costisitoare in cativa ani de zile se amortizeaza investitia. "Soarele, vantul etc. nu
cer facturi".
In cele mai multe tari preturile pachetelor ecoturistice sunt mari, usor exclusiviste, insa ecoturismul produce
o selectie a turistilor si in timp castiga toate segmentele implicate in ecoturism: turistul, firmele, mediul si
comunitatile locale.
Este profitabil acest gen de turism pentru comunitatile locale, uitate de cele mai multe ori in ecuatia
afacerilor, si, cu cat sunt mai multe sate bogate, cu atat tara devine mai prospera", a mai spus directorul
Centrului de cercetare "Studii Turistice si Prognoza" din cadrul Universitatii Bucuresti.
Pentru a vorbi de ecoturism in Romania este nevoie ca Ministerul Turismului sa stabileasca clar o strategie,
dar si o educatie a turistilor in acest sens.
"Turistii trebuie sa invete cum sa protejeze natura si sa nu perturbe elementele pe care le viziteaza. In
ecoturism trebuie sa se implice autoritatile locale, oamenii de afaceri, dar si turistii in sine. Ecoturismul
depinde de turist in masura in care acesta stie sa pastreze, respecte natura, dar si de agentul comercial
care trebuie sa stie ce inseamna aceasta forma de turism.
O adevarata structura ecoturistica trebuie sa respecte anumite criterii - sa ofere produse ecologice, sa
detina un management ecologic al deseurilor, sa se ocupe de pregatirea personalului implicat in ecoturism,
prin activitatile promovate sa reduca impactele negative in mediu. Ecoturism nu inseamna doar sa
construiesti o pensiune ", a mai declarat Elena Matei.
In Romania este foarte greu de aplicat, implementat, dezvoltat ecoturismul pentru ca nu exista o strategie
foarte clara. Exista cateva hot-spoturi de ecotursim in Parcul National Piatra Craiului, in Parcul National
Retezat etc. Insa trebuie sa avem un un program national de ecoturism pe care sa il aplicam prin preluarea
si adaptarea lectiilor invatate de alte tari, care au succes in acest domeniu.
"Lacul Sfanta Ana, Rezervatia Biosferiei Delta Dunarii se alatura arealelor in care se practica ecoturismul
plus alte initiative embrionare de ecoturism, insa nu suntem la dimeniunea organizatorica si de management
ecoturistic ca in Australia.
Dar pana la Australia sa ne uitam la Bulgaria, care in Muntii Balcani si-a dezvoltat ecoturismul, incepand de
la potecile ecoturistice, ghidaj pana la structurile de cazare foarte bine puse la punct", a mai spus directorul
Centrului de cercetare "Studii Turistice si Prognoza" din cadrul Universitatii Bucuresti
Persoanele care doresc sa se implice in ecoturism pot accesa bani prin fonduri nerambursabile sau fonduri
structurale, iar detaliile se regasesc pe site-ul cu informatii despre fonduri structurale, mai exact POR axa
prioritara 5 (5,1,. 5.2., 5.3.).
In Romania de sectorul de ecoturism se ocupa AER, un ONG foarte activ, dar mai sunt foarte multe de
facut.
La nivel national, ca autoritate publica nu stiu pe cineva sa se ocupe de ecoturism. In mod firesc, Ministerul
Turismului ar fi primul pe lista, dar rezultatele nu prea se vad. Exista anterior pe site-ul MT cateva repere,
dar numai la modul de informatii si nimic mai mult", a mai declarat aceasta.
Agentii de ecoturism trebuie sa fie tot timpul formati profesional si la curent cu tot ceea ce apare la nivel
international, sa respecte principiile ecoturimului, sa atinga performantele impuse de WTO in ceea ce
priveste indicatorii turismului durabil.
"Formarea profesionala continua este cerinta intinseca a acestei activitati economice. Clar, nu este foarte
greu, dar trebuie cineva sa se ocupe de aceasta. Daca se merge pe managementul ecoturistic, agentii
turistici isi pot dezvolta un sistem in care sa isi perfectioneze personalul propriu cel putin odata la trei ani.
Daca nu se aplica acest tip de management ar trebui ca pe langa scolile de obtinerea brevetelor de turism
sa sa existe cursuri legate de perfectionarea continua a personalului din turism, astfel incat sa nu mai existe
servicii fara calitate in turismul din Romania.
In Romania fata de alte tari, unde ecoturismul este preferat de persoanele adulte, tinerii sunt interesati de
ecoturism, pe de o parte pentru ca multi traiesc in mediul urban si stresul si-a pus amprenta pe viata lor, iar
pe de alta pentru ca sunt mai sensibili la problemele de mediu si doresc o implicare imediata si vizibila in
protectia mediului.
Putem revigora turismul prin ecoturism, dar pentru acesta este necesar un "act de creatie" pe baze
adevarate, competente.
S-ar putea face si pentru ecoturism acelasi lucru care s-a facut si pentru agroturism.
Daca multi pot pune la indoiala viabilitatea ecoturismului, afirmand ca exista turism montan, balnear etc. si
nu ar trebui sa ne complicam si cu aceasta alternativa, noi trebuie sa avem in vedere viitorul si tendintele din
turism, respectiv urbanizarea crescanda si cererea pentru relaxarea in natura, dar mai ales impacarea
naturii cu economia (dezvoltarea durabila), ecoturismul fiind un exemplu reusit al acestei cooperari benefice"
a mai declarat Elena Matei.
Citeste mai multe despreElena Mateidefinitie ecoturismLacul Sfanta AnaMuntii Retezat
Termenul de ecoturism desemneaza, conform adoptarii si promovarii de catre Asociatia de Ecoturism din
Romania (AER), "o forma de turism in care principala motivatie a turistului este observarea si aprecierea
naturii si a traditiilor locale direct legate de natura."
Principiul focalizarii pe zonele naturale este important in ecoturism, la fel cum este si cel al conservarii
naturii.
Tara noastra beneficiaza deja de 20 de pensiuni si tur-operatori care promoveaza turismul prietenos cu
mediul natural, acestia fiind certificati de catre Asociatia de Ecoturism din Romania.
Cele mai solicitate pensiuni ecologice romanesti se gasesc in zona Retezat, Piatra Craiului, Bucovina si
Sibiu.
Presedintele Asociatiei de Ecoturism din Romania, Andrei Blumer ne informeaza ca zone precum Retezat-
Hateg, Apuseni sau Delta Dunarii plaseaza Romania pe un loc fruntas in Europa din punctul de vedere al
potentialului ecoturistic.
Asociaţia de Ecoturism din România (AER) este un parteneriat pentru conservarea naturii şi turism în
România între asociaţii de turism, organizaţii neguvernamentale de dezvoltare locală şi conservarea naturii,
proiecte de conservarea naturii şi agenţii de turism. AER este continuarea parteneriatului dezvoltat de
Grupul de Iniţiativă pentru Ecoturism.
A opta parte din rezervaţiile naturale şi monumentele naturii din ţara noastră este
reprezentată de peşteri care, odată distruse, la fel ca şi pădurile nu se mai pot reface nici
în sute de ani.
Peşterile s-au format în condiţii de climă care astăzi nu mai există pe planeta noastră şi
orice agresiune asupra lor poate duce la modificări ireversibile.
Statul român a emis în anul 2001 Legea Ariilor Protejate, document în care peşterile sunt
tratate distinct, într-un capitol separat, prin prevederi stricte, menite să le protejeze şi să le
conseve.
Dar de la lege până la respectarea ei este cale lungă, dovadă stând mormanele de gunoaie
ce se strâng în peşterile din Munţii Apuseni, şi nu numai.
Gropi de gunoi, instalate în subteran
În multe ţări din lume există peşteri în care este permis accesul vizitatorilor, dar există
anumite reguli, cum ar fi alegerea traseului ori stabilirea numărului de vizite, caz în care
administratorul peşterii trebuie să facă un studiu pentru a diminua deteriorarea mediului
subteran.
Dar, în România, dintre cele peste 12.000 de peşteri numai câteva sunt strict protejate şi
acelea din raţiuni ştiinţifice. În rest, accesul este liber şi nelimitat, se fac grătare la gura
peşterilor sau multe dintre ele sunt transformate în gropi de gunoi.
Resturile menajere şi reziduurile industriale infestează pânza freatică, galeriile subterane
sunt afumate de torţe improvizate, substanţele corozive din bateriile aruncate la
întâmplare se infiltrează în sol, iar fauna specifică este distrusă sau braconată.
Anul trecut, speologii au coborât în peştera Câmpeneasa din judeţul Bihor, unde se află
cea mai înaltă cascadă subterană din România, şi au filmat dozele de bere şi sticlele de
plastic, împrăştiate peste tot.
Aruncate de la 45 de metri înălţime, peturile erau prinse de pereţii peşterii şi chiar de
tavan.
Gunoaiele din peştera Câmpeneasa., judeţul Bihor, au fost adunate de salvamontişti
Bani europeni pentru peşterile din Bihor
Centrul de Iniţiativă pentru Mediu din Cluj-Napoca a obţinut însă, de curând, bani
europeni pentru peşterile din Apuseni, prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu.
Proiectul prevede protejarea Gheţarului de la Scărişoara şi a Peşterii Urşilor din judeţul
Bihor. De cei 1,2 milioane de euro care vor veni prin acest program vor beneficia şi alte
35 de peşteri mai mici.
Programul presupune cartografierea siturilor amintite, un film documentar de promovare,
un plan de intervenţie în caz de accidente şi echiparea cu sisteme noi de coborâre în
subteran.
Una dintre peşterile din România care beneficiază de un regim special este şi Topolniţa,
situată la 31 de kilometri de municipiul Drobeta-Turnu-Severin. Poate fi vizitată o dată pe
an, primăvara.
Peştera Topolniţa face parte din geoparcul “Platoul Mehedinţi”, iar expediţiile destinate
turiştilor se organizează pe galeria Racoviţă, ce are o lungime de 1.600 de metri.
Această peşteră este a doua din ţară ca mărime şi a 17-a din lume, iar cercetătorii au
descoperit aici urmele unei civilizaţii neolitice.
În judeţul Gorj sunt peste două mii de peşteri, iar una dintre cele mai frumoase este cea
de la Polovragi, situată pe Cheile Olteţului.Venitul anual obţinut de pe urma Peşterii
Polovragi este de 24.300 de lei.
Turiştii pot intra în subteran doar vinerea, sâmbăta şi duminica, în grupuri de minimum
cinci persoane. Preţurile biletelor de acces sunt modice, iar cuiburile de lilieci pot fi zărite
chiar de la intrarea în peşteră. Vara, liliecii zboară şi în pădurile din împrejurimi.
Propunerea, înaintată de către deputaţii liberali Lucia Varga şi Cristian Burlacu, prevede
reducerea cotei TVA, până la 9 %, pentru aceleaşi unităţi de cazare.
Pentru a primi eticheta verde, operatorii trebuie să îndeplinească trei criterii dintr-un total
de şase. Printre acestea se regăsesc utilizarea energiei alternative, a becurilor ecologice în
cadrul locaţiei turistice, folosirea detergenţilor ecologici, dar şi promovarea produselor
tradiţionale româneşti ecologice.
Noul proiect modifică directiva europeană din domeniu, introdusă în legislaţia
românească în urmă cu patru ani, dar care nu prevede stimulente pentru operatorii din
turism care vor să presteze servicii ecologice.
În cazul în care proiectul va trece de votul Parlamentului, în maximum 45 de zile de la
data comunicării în Monitorul Oficial al României, Ministerul Turismului este nevoit să
modifice normele metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistică.
Singurul hotel eco se află în staţiunea Saturn
La jumătatea lunii iulie a anului trecut, hotelul Saturn din staţiunea cu acelaşi nume de pe
malul Mării Negre a fost prima unitate de cazare care a primit din partea conducerii
ministerului de resort de la acea vreme, eticheta ecologică europeană pentru serviciile
turistice oferite. Este singurul hotel din România care poate folosi această etichetă
ecologică.
Dintr-un total de 84 de criterii obligatorii şi facultative, locaţia de la malul mării a
îndeplinit 37 de cerinţe obligatorii şi alte 21 facultative.
Criteriile se axează pe reducerea consumului de energie electrică şi de apă, folosirea
redusă a substanţelor chimice şi pe colectarea selectivă a deşeurilor.
Potrivit iniţiativei legislative a deputaţilor PNL Lucia Varga şi Cristian Burlacu, în afara
reducerii de TVA, unităţile de cazare care vor obţine eticheta ecologică vor beneficia şi
de scutire de impozit pe venit sau profit, după caz, pe o perioadă de zece ani. Proiectul
modifică directiva europeană din domeniu, transpusă în legislaţia românească, în anul
2005, care nu prevede, în forma actuală, stimulente pentru operatorii din turism care vor
să presteze servicii ecologice.
Pentru a beneficia de actul normativ, persoanele fizice autorizate, asociaţiile familiale şi
societăţile comerciale trebuie să îndeplinească măcar trei dintre următoarele criterii: să
utilizeze energie alternativă într-o proporţie de cel puţin 15% în cadrul activităţii de
turism, să utilizeze becuri economice într-o proporţie de minimum 50%, să folosească
detergenţi ecologici, să colecteze selectiv propriile deşeuri, să promoveze produsele
tradiţionale româneşti ecologice, să utilizeze în exclusivitate mijloace de transport
ecologice, în cadrul programelor organizate pentru turişti.
Etichetarea ecologică este voluntară, menită să promoveze, la nivel european, răspândirea
de produse cu o eficienţă ridicată şi cu un impact ecologic redus pe toată durata ciclului
de viaţă. Unul dintre obiectivele revizuirii acestui sistem de etichetare este de a mări
numărul grupurilor de produse la 40-50 până în 2015, astfel încât consumatorii europeni
să poată avea o gamă largă de produse din care să aleagă.
Conform datelor publicate pe site-ul Parlamentului European, până în prezent, eticheta
ecologică „floarea UE“ a fost acordată pentru şase agenţii de turism româneşti (Eximtur
din Cluj-Napoca, Mareea Comtur din Deva, Accent Travel&Events din Bucureşti, Sind
Gaz din Ploieşti, Bibi Touring din Ploieşti şi Inter Tour din Bacău) şi hotelul Saturn, de 5
stele, din staţiunea cu acelaşi nume.
Asociatia de Ecoturism din Romania (AER) este un parteneriat pentru conservarea naturii si
turism în Romania între administratii de arii protejate, asociatii de turism, organizatii
neguvernamentale de dezvoltare locala si conservarea naturii, organizatii guvernamentale,
proiecte de conservarea naturii si agentii de turism. AER este continuarea parteneriatului
dezvoltat de Grupul de Initiativa pentru Ecoturism.
Misiunea
Misiunea asociatiei este promovarea conceptului de ecoturism si a dezvoltarii ecoturismului
în vederea sprijinirii conservarii naturii, a dezvoltarii durabile a comunitatilor locale din zonele cu
valori naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor legate de ecoturism, cat si promovarea naturii
ca element esential al imaginii turistice a Romaniei.
Motivatii
1. Romania are un patrimoniu natural si cultural unic, ce poate deveni o atractie deosebita
pentru turismul mondial, mai ales ca una dintre tendintele turistilor în momentul de fata este de a
cauta destinatii cu potential natural unic, neafectate de turismul de masa.
2. Romania trebuie sa-si conserve acest capital natural pentru a putea beneficia de el pe
termen lung.
Obiective
Modele internationale
AER se bazeaza pe replicarea unor modele internationale de succes, cum sunt: Strategia de
Ecoturism a Australiei si Programul de acreditare în domeniul ecoturismului si al turismului legat
de natura (Nature and Ecotourism Accreditation Programme), programul de acreditare în
ecoturism aplicat în Suedia (Nature’s Best) – primul sistem de acreditare în ecoturism din
emisfera nordica.
Presedinte AER Communication & Marketing Officer
Andrei Blumer Andreea Bell
Tel: 0744 319742 Tel: 0724 970238
Email: blumera@rdslink.ro Email: andreea.bell@gmail.com
Web: www.eco-romania.ro Fax: 0368 441084
XIV. CONCLUZII
XV. BIBLIOGRAFIE
România se eco-certifică
24 Apr 2009 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email Tipareste
agroturism, becuri economice, beneficiar, calitate ecologica, calitatea turismului, certificare ecologica in
turism, detergenti, dezvoltare durabila, Ecoturism, mediul inconjurator, plantare, produse certificate
ecologic, protectie a mediului, sanatatea, servire, structuri de cazare, structuri de cazare ecologice, surse
de poluare, transport ecologic, turism, turism ecologic, turism rural, turism verde
sunt acele structuri de cazare ecologice care folosesc surse de producere de energie
“verde” in proportie de min 10%, au implementat program de reducere a consumului de
apa debit cel mult 15l/min, utilizeaza becuri economice in proportie de 75%, instruiesc
turistii privitor la normele de protectie a mediului, colecteaza selectiv deseurile proprii
(organice, sticla, hartie, plastic), utilizeaza detergenti ecologici, utilizeaza in exclusivitate
mijloace de transport ecologic in cadrul programelor organizate pentru turisti si aloca cel
putin 4% din incasari pentru activitati de plantare arbori si arbusti.
Structurile turistice extraurbane care afiseaza simbolul
Cei care practică acest tip de turism vizitează ariile naturale pentru a învăţa sau a
participa la activităţi care nu au efecte negative asupra mediului şi sunt încântaţi de
ideea ca banii lor să fie cheltuiţi în satele din România stimulând economia
locală.
Zone precum Retezat – Haţeg, Apuseni sau Delta Dunării plasează România pe
un loc fruntaş în Europa în ceea ce priveşte potenţialul ecoturistic, potrivit lui
Andrei Blumer, preşedintele Asociaţiei de Ecoturism din România (AER). El
spune că în ţara noastră acest tip de turism este practicat, dar nici pe departe la
adevărata sa capacitate.
Gunoiul care a invadat practic fiecare colţişor al acestei ţări este una dintre
marile probleme căreia trebuie să-i facă faţă un tour-operator român atunci când
organizează un program ecoturistic în România. „Va reprezenta, în scurt timp, un
motiv pentru care străinii nu vor dori să mai vină în România, dacă nu se iau
măsuri urgente şi de lungă durată“, avertizează Andrei Blumer.
Situaţia este cu atât mai revoltătoare cu cât, în ceea ce priveşte natura şi cultura
rurală, România este încă o ţară frumoasă.
Cea mai mare populaţie de urşi, lupi şi râşi din Europa se află aici. În plus, avem
aproape 900 de arii naturale protejate. Toată bogăţia naturală a României a
căzut însă pradă peturilor, cutiilor de bere şi ambalajelor de toate soiurile.„O
Românie mai murdară decât acum nu am mai avut niciodată“, spune Andrei
Blumer. El ne-a povestit cum un tour-operator britanic a părăsit pur şi simplu
România pe motiv că nu mai este ţara pe care a cunoscut-o la un moment dat.
Gunoaiele ajung şi la peste 2.000 de metri altitudine, pe vârful munţilor.
Peturile au invadat cursurile râurilor, iar ATV-urile dau peste turişti atunci când
aceştia vor să se lase încântaţi de frumuseţea ariilor noastre protejate. Andrei
Blumer se arată revoltat de faptul că poteci turistice dispar printre cioturile de
copaci rămase în urma defrişărilor barbare, iar odată cu pădurea dispare şi
valoarea economică care ar trebui să fie dată de turism acelei zone.
Numărul străinilor, dar şi al românilor care caută să-şi petreacă timpul în natură,
este din ce în ce mai mare, potrivit lui Andrei Blumer. Cu toate acestea, nu se
creează o cerere suficientă astfel încât agenţiile de turism din ţară să promoveze
produsele ecoturistice.
O vizită la câteva dintre agenţiile din centrul Capitalei (Adria Travel, Cardinal
Travel, Fun Travel) ne-a făcut să înţelegem nu numai că nu este identificată
cererea pentru produsele sau destinaţiile ecoturistice, ci şi faptul că inclusiv
reprezentanţii agenţiilor nu prea ştiu despre ce este vorba.
Potrivit lui Andrei Blumer, zona Retezat – Haţeg, Apusenii cu Munţii Pădurea
Craiului, Maramureşul, Bucovina, zona Munţilor Călimani şi Rodnei, Tuşnad,
Harghita, Delta Dunării şi Munţii Măcin, dar şi zona săsească sunt regiuni unde
ecoturismul este practicat.Conform Organizaţiei Mondiale a Turismului,
persoanele care caută programe ecoturistice au între 30 şi 69 de ani, au studii
superioare şi venituri peste medie.
Sursa: Adevarul
Reguli „verzi“ pentru hotelul eco din
România
21 Iul 2008 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email Tipareste
România are primul hotel „verde”. E vorba despre hotelul Saturn, de pe litoral, care
deţine etichetă ecologică pentru servicii turistice.
Hotelul se axează, cel puţin pentru moment, doar pe oferirea unor servicii
ecologice. Un program de alimentaţie „bio” nu există deocamdată în ofertă.
Hotel Saturn a fost construit în anul 2007, este deschis tot timpul anului şi dispune
de 68 de camere şi patru apartamente. Preţul pentru o noapte de cazare, cu micul
dejun inclus, este de 112 euro.
Săpunul este de calitate, sub formă lichidă pentru a polua mai puţin. Dozatoarele
sunt de altfel mult mai igienice decât săpunurile din savoniere.
Problema este că turiştilor nu li se pot impune aceste reguli
„verzi”. Nici deşeurile nu sunt uitate la hotelul „verde”. Aici,
gunoiul este sortat şi depozitat în containere separate.
calitatea produselor, consolidare, eco turism, foraj, hotel eco, hotel vega. certificare ecologica, mamaia,
portugalia, punctaj, turism
Hotelul Vega***** din Mamaia este primul hotel din România aliniat standardului
european Eco Hotel Management System. Acordarea certificatului Eco Hotel
prezintă o garanţie a faptului că principiul Eco guvernează toate procesele
desfăşurate în cadrul hotelului Vega*****
Eco Hotel este un standard exclusivist care aduce un plus de valoare hotelului,
fiind o garanţie suplimentară a calităţii serviciilor hoteliere la nivel european. Noul
sistem de management certificat de TUV RHEINLAND la hotelul Vega***** se
adresează unităţilor hoteliere, fiind conceput în scopul reducerii impactului
acestora asupra mediului înconjurător.
Informaţii generale:
Informaţii suplimentare:
E-mail:
www.hotelvega.ro
Hotelul din Bucureşti este al doilea din România ce obţine această etichetă, după
ce, Saturn a primit dreptul de a folosi eticheta ecologică, anul trecut. În hotelul de
la mare, ce are, de asemenea, cinci stele, sistemul de iluminat şi cel de alimentare
cu apă sunt concepute în aşa fel încât consumul să fie redus cât mai mult.
Dasparkhotel din Austria oferă cazare în acest tip de tuburi reabilitate pentru turiştii
aventurieri. Chiar dacă te vei simţi ca o tânără ţestoasă ninja, dormind în canal,
condiţiile sunt foarte primitoare. Alimentare la 220 V, pat dublu, fereastră
panoramică spre cer, un perete decorativ, usă dublă, spaţiu de depozitare şi un
pic de pace şi linişte. Recepţia hotelului este situată la câţiva paşi oferă şi alte
servicii (inclusiv baia). Dasparkhotel sau hotelul reciclat, este o îmbinare între un
camping şi un hotel capsulă dar cu suficient spaţiu ca să se evidenţieze.
Mai precis, arhitecţii au construit în jurul unui arbore o cutie de 4x4x4 metri din
aluminiu foarte uşor, îmbrăcată în oglinzi. Astfel, exteriorul reflectă împrejurimile,
dar şi cerul, creând, practic, un refugiu camuflat. Prima căsuţă de acest fel şi-a
deschis uşile, într-o pădure din Suedia, aflată la circa 65 de kilometri de Cercul
Arctic. Cinci asemenea minihoteluri urmează să fie construite.
Până nu demult, cursul Mureşului era un loc accesibil numai pescarilor sau
vânătorilor, deci unui număr limitat de persoane. De când a fost dat în folosinţă
Parcul Natural Lunca Mureşului, ecoturismul a luat o amploare neaşteptată şi
sute de turişti sunt interesaţi de minivacanţe în mijlocul naturii.
„Celor care doresc să parcurgă acest traseu, dar nu au îndrăzneala să urce într-o
canoe de agrement, le propunem să facă plimbarea pe Mureş într-o barcă cu
motor.
Specii protejate
Nu sunt păsări exotice, ci una din cele mai comune păsări din această zonă a
Mureşului, care are în interiorul parcului o populaţie foarte numeroasă. Numele ei
este prigorie sau albinărel şi va însoţi grupul de vizitatori chiar din apropierea
Insulei a Treia. Alături de ea cuibăreşte lăstunul care, aici, are cea mai mare
populaţie de pe întregul curs al Mureşului. Stârcii cenuşii şi egretele mici, de
asemenea, constituie o prezenţă permanentă.
Păduri umbroase
Pe o suprafaţă de 700 de metri pătraţi, s-au realizat mai multe amenajări din
funie şi lemn, cunoscute sub denumirea terenul „Low Ropes”, extrem de
apreciat, în special în Statele Unite ale Americii.
Peretele din scândură, înalt de peste 3 metri, pe care participanţii trebuie să-l
treacă este, probabil, cea mai grea probă din circuit, iar trecerea tuturor
membrilor echipei printr-un cauciuc ancorat la aproximativ 1,7 metri înălţime este
cea mai distractivă activitate.
Zona este complet marcată şi presărată, din loc în loc, cu panouri informative,
pentru a atrage atenţia asupra diferitelor obiective turistice, valori naturale şi
istorice din această zonă. Astfel, se pot întâlni arbori bătrâni de stejar, plopi
seculari de grosimi impresionante, Cetatea Ceala, vestigiu al unei fortăreţe
turceşti, arboretul de chiparos de baltă, o prezenţă inedită în Parcul Natural
Lunca Mureşului, Balta Moltăreţ etc.
Locuri de picnic
Până la sfârşitul anului 2008, va exista marcat un alt treilea traseu de biciclete de
la Arad – Cenad, cu o lungime de 81 de km desfăşuraţi pe digul din partea
nordică a Mureşului (de la Arad la Pecica) şi pe cel din partea de sud (de la
Sâmpetru German la Cenad), trecerea Mureşului, făcându-se cu bacul ce leagă
localităţile Pecica de Sâmpetru German.
Pe acest traseu sunt amenajate, pentru turişti, locuri de picnic care includ mese
şi bănci acoperite, vetre de foc amenajate, sunt amplasate panouri informative şi
pubele pentru gunoi. „Sunt convins că pe acest traseu fiecare poate să găsească
liniştea şi se poate relaxa după o zi de muncă sau la sfârşit de săptămână sau
poate să facă sport, fără să suporte poluarea oraşului”, a declarat Ovidiu Pârv.
12,7kilometri
Turiştii primesc binocluri sau lunete, iar ghidul le oferă informaţii despre speciile
de păsări urmărite.
Aici, după o „pândă” de circa o oră, turiştii pot să surprindă trecerea unor cerbi,
căprioare sau chiar mistreţi.
România are opt unităţi turistice certificate în 2006, iar în acest sezon şapte
unităţi sunt în curs de certificare, în special din zonele de munte.
Sursa: Adevarul
Din coltul verde al ecologistilor in care se afla, Asociatia Ecologica Turismverde si-a
propus sa transfere presiunea din ce in ce mai accentuata a publicului preocupat
de starea mediului asupra autoritatilor, pentru a le determina sa ia masuri
concrete si ferme de protectia mediului in turism, si nu numai.
5). Toti agentii economici ale cãror structuri de primire turisticã au obtinut
ECOCLASIFICAREA CU GHINDE la nivel de minim “Doua Ghinde” pentru
prestari de servicii curate, ecologice vor beneficia pentru prestarile de servicii
turistice de o cotã de T.V.A. de 9%.
6). Autoritatile publice locale pot acorda teren (daca au incheiat aplicarea Legii
18) in suprafata de 1000 m, pentru dezvoltarea de structuri de cazare turistice
care si-au propus Ecoclasificarea cu ghinde la nivel de minim „Trei Ghinde”.
Intelegem importanta economica si progresul pe care il presupune dezvoltarea
turismului in orice zona a tarii nostre si dorim sa ne implicam activ pentru
respectarea “Principiului 3win” enuntat de asociatia noastra. Mai multe detalii pe
website-ul asociatiei: www.turismverde.ro
–
Cu deosebita consideratiune,
Ing. ec. Constantin Serban
Director, Asociatia Ecologica Turismverde
CIF: 24703520
Str. Garlei, 81, Corp B,
Bucuresti, Sector 1
Tel/Fax: +4 021 490 61 29
Mobil: +4 0752 644 724
Email alternativ:
http://www.turismverde.ro
Pădurile Europei
Turismul în spaţiile protejate este încurajat, dar numai când este făcut „cu grijă
extremă“, într-o manieră durabilă, astfel încât oamenii să nu producă pagube
naturii. Deputaţii europeni susţin că activitatea de protejare şi conservare a
spaţiilor naturale este compatibilă cu creşterea economică şi crearea de locuri de
muncă.