PTE___ LUCRARI CONFECTII METALICE – MONTAJ SI EXECUTIE

1. SCOP
Prezenta procedura stabileste succesiunea detaliilor operatiilor de montaj si a operatiilor de control
aferente, din timpul executarii lucrarilor de montaj si executie de constructii metalice.

2. DOMENIUL DE APLICARE
Tehnologia de lucru se va aplica la execuţia şi montarea elementelor structurilor metalice (stilpi,
tamplarie metalica, porti,garduri,imprejmuiri, pane, ferme, contravintuiri, etc.).
Tehnologia de execuţie se aplica la următoarele tipuri de construcţii din otel:
 structuri de rezistenta integral metalice cu sau fara poduri rulante;
 acoperişuri metalice pe stâlpi din beton armat;
 structuri integral metalice pentru clădiri multietajate;
 construcţii metalice interioare (platforme, pasarele, scări);
 schelete metalice pentru susţinerea de utilaje sau instalaţii tehnologice;
 închideri exterioare sau compartimentări interioare la hale industriale;
 schelete metalice pentru construcţii provizorii (barăci, soproane, etc);
 elemente secundare: placi metalice înglobate in beton, console metalice, elemente de completare.

Prezenta instrucţiune nu se aplica la:

 montarea utilajelor tehnologice;
 montarea construcţiilor metalice componente ale utilajelor tehnologice;
 montarea altor construcţii metalice supuse prescripţiilor tehnice ISCIR.

Prezenta tehnologie de lucru nu tratează execuţia la imbinarea elementelor de construcţii din otel.

3. DOCUMENTE DE REFERINTA
3.1. SR EN 10220/2003 = Tevi de otel sudate si fara sudura. Dimensiuni si mase liniare;
3.2. SR EN 10028/2009 = Produse plate din otel pentru recipiente sub presiune
3.3. SR EN 10029/2011 = Table de otel laminate la cald, cu grosimi mai mari sau egale cu 3 mm.
Tolerante la dimensiuni si forma;
3.4. SR EN 10048/1998 = Banda ingusta din otel laminata la cald. Tolerante la dimensiuni si de
forma;
3.5. SR EN 10051/2011 = Table, benzi late si benzi late fasiate laminate continuu la cald, din
oteluri aliate si nealiate. Tolerante la dimensiuni si de forma;
3.6. SR EN 10055/2000 = Profile T cu aripi egale si cu muchii rotunjite laminate la cald din otel.
Dimensiuni si toleranta la forma si la dimensiuni;
3.7. SR EB 10056-1/2000 = Cornire cu aripi egale si inegale din otel pentru constructii. Partea 1.
Dimensiuni;
3.8. SR EN 10058/2004 = Otel lat laminat la cald pentru utilizari generale. Dimensiuni si
tolerante la dimensiuni si la forma;
3.9. SR EN 10059/2004 = Otel laminat la cald pentru utilizari generale. Dimensiuni si tolerante la
dimensiuni si la forma;

1
 3.10. SR EN 10060/2004 = Otel rotund laminat la cald pentru utilizari generale. Dimensiuni si
tolerante la dimensiuni si la forma;
3.11. SR EN 10061/2004 = Otel hexagonal laminat la cald pentru utilizari generale. Dimensiuni si
tolerante la dimensiuni si la forma;
3.12. SR EN 499 = Electrozi de sudura;
3.13. DIN 961 = Suruburi cu cap hexagonal;
3.14. DIN ISO 4017 = Suruburi cu cap hexagonal;
3.15. STAS 767/0-88 = Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Constructii din otel.
Conditii tehnice generale de calitate;
3.16. C 150/1999 = Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate;
3.17. P 100/1992 = Normativ privind proiectarea antiseismică a construcţiilor;
3.18. C 56/1985 = Normativ privind verificarea şi recepţia construcţiilor;
3.19. C 133-82 = Instrucţiuni tehnice privind imbinarea elementelor de construcţii cu şuruburi de
inalta rezistenta pretensionate.
3.20. Legea 10/1995 – privind calitatea in constructii ;
3.21. Legea 50/1991 revizuita – privind autorizarea executiei constructiilor si unele masuri pentru
realizarea locuintelor ;
3.22. HGR 766/1977 – Hotararea pentu aprobarea unor regulamente privind calitatea in
constructii ;
3.23. HGR 272/1994 – Regulament privind controlul de stat al calitatii in constructii ;
3.24. HGR 273/1994 – Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora ;
3.25. HGR 925/1995 – Regulament de verificare si expertizare tehnica decalitate a proiectelor, a
executiei lucrarilor si a constructiilor ;
3.26. C 56/2002 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente ;
3.27. SR EN ISO 9001/2008 – Sisteme de management al calitatii. Cerinte ;
3.28. SR EN ISO 9000/2006 - Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale si
vocabular;
3.29. SR EN ISO 14001/2005 - Sisteme de management de mediu. Cerinte cu ghid de utilizare;
3.30. SR OHSAS 18001/2008 - Sisteme de management al sanatatii si securitatii ocupationale.
Cerinte ;
3.31. MSIM – CMS – Manualul Sistemului Integrat de Management Calitate, Mediu, Sanatate si
Securitate Ocupationala.

4. DEFINIŢII SI PRESCURTĂRI
4.1. Imbinarea pieselor /elementelor metalice
Metoda de legătura rigida/ elastica, demontabila / nedemontabila a doua piese metalice care
formează un element de construcţie sau a doua sau mai multe elemente care formează o structura /
construcţie metalica de ansamblu.
Se folosesc următoarele tipuri de imbinari:
 prin sudare;
 prin şuruburi de inalta rezistenta pretensionate ;
 prin nituire.

2
 5. PROCEDURA
5.1. Condiţii prealabile
Pentru lucrari de montaj se vor folosi numai elemente metalice prevazute in proiect (stilpi, ferme,
pane, contravantuiri, grinzi si sine de rulare), care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor si
standardelor in vigoare, sau poseda certificate de omologare.
Asigurarea materialelor si mijloacelor pentru transport si montaj in cantitatea si calitatea necesara.
Asigurarea cu forta de munca corespunzatoare calificata pentru montaj.
Preluarea frontului de lucru pentru montare.
Pregatirea execuţiei lucrarilor se face in conformitate cu prevederile din dosarul tehnologic si fisa
tehnologica a lucrarii concrete.
5.2. Materiale utilizate
5.2.1. Materialele utilizate fac parte din grupa de oteluri de uz general pentru construcţii şi ele
trebuie sa aibă compoziţia chimică şi caracteristicile mecanice corespunzătoare pentru mărcile şi clasele
de calitate prevăzute în proiecte, garantate prin certificate de calitate conform standardelor de produs.
5.2.2. Mărcile şi clasele de calitate ale oţelurilor, materialelor de bază, precum şi caracteristicile
mecanice ale organelor de asamblare (suduri, piuliţe, şaibe) nu pot fi schimbate fără acordul scris al
proiectantului.
5.2.3. La executarea confecţiilor metalice se vor lua măsurile necesare pentru a nu se introduce
alte materiale decât cele prevăzute în proiect, cu calităţile prescrise de normativele şi standardele în
vigoare.
5.2.4. Orice nepotrivire constatată cu ocazia verificării proiectelor sau pe parcursul operaţiilor de
şablonare, se va aduce la cunoştinţa proiectantului pentru a efectua corecţiile necesare înainte de trasarea
sau debitarea materialelor.
5.2.5. Înainte de trasare şi debitare, laminatele se vor verifica bucată cu bucată în ceea ce
priveşte aspectul exterior, dimensiunile şi planeitatea, pentru a constata dacă acestea se încadrează în
toleranţele admisibile prevăzute în normativele şi standardele în vigoare.
5.2.6. Verificarea se va face pe baza numărului şarjei sau lotului, imprimat pe laminat şi pe baza
documentelor de calitate.
5.2.7. Dacă este cazul, laminatele se vor îndrepta, în condiţiile prevăzute de STAS 3461/1975.
5.3. Transportul la obiect al elementelor de construcţii metalice
5.3.1. Alegerea tipului de transport – cale ferata, mijloace auto sau alte mijloace speciale se face
in funcţie de: distanta de transport, greutatea elementului, forma si dimensiunile acestuia, caile de
transport existente sau care urmează a se executa ;
5.3.2. Alegerea se face din faza de proiectare, pentru ca elementele foarte mari sa fie corect
tronsonate.
5.3.3. Transportul elementelor liniare gabaritice nu ridica probleme deosebite, neimpunand
amenajări speciale ale vagoanelor de cale ferata sau ale mijloacelor auto.
5.3.4. Elementele se pachetizeaza, după obiectul de destinaţie si dimensiuni si se marchează
corespunzător, pentru indentificare ulterioara.
5.3.5. Transportul elementelor plane gabaritice impune amenajări ale mijlocului de transport
pentru menţinerea elementelor in poziţia stabilita prin proiectul de execuţie, pentru a se asigura
nedeformabilitatea.
5.3.6. Amenajările fac obiectul unui proiect special, întocmit de regula de către executant si
avizat de către proiectantul structurii metalice si de către proprietarul mijlocului de transport.
5.3.7. Transportul elementelor agabaritice impune amenajări speciale studiate si proiectate de
către executant si avizate in condiţiile de mai sus, precum si de către administratorii construcţiilor,
drumurilor si reţelelor care pot fi afectate temporar prin acest transport.

3
 5.4. Depozitarea la obiect a elementelor de construcţii metalice
5.4.1. Depozitarea la obiect a elementelor de construcţii metalice necesita amenajarea la obiect a
unor depozite provizorii, care sa asigure integritatea elementelor pe toata durata depozitarii, stabilite
funcţie de tipul elementelor care se depozitează, iar mărimea lor se stabileşte in funcţie de graficul de
montaj.
5.4.2. Tipurile de amenajări sunt foarte diferite, in funcţie de tipul materialelor si elementelor.
5.4.3. In cadrul depozitului, in principiu trebuie sa existe rastele, precum si aparate de reazem
care sa asigure păstrarea in bune condiţii a elementelor cu zăbrele, a elementelor liniare masive cu
greutate mare (stâlpi, grinzi de rulare cu deschidere mare), a elementelor liniare cu greutate relativ mica
si deformabilitate mare (pane, rigle), a elementelor spaţiale, a elementelor secundare (contravantuiri, etc).
5.4.4. La fiecare tip de material / element trebuie sa fie asigurat accesul corespunzător.
5.4.5. Materialele si elementele se depozitează pe sortimente si calităţi de otel, fiind marcate
corespunzător. La materiale se va indica tipul de laminat si calitatea otelului iar la elementele de
construcţii metalice se va indica denumirea conform proiectului, obiectul unde se montează si poziţia in
cadrul obiectului.
5.5. Tăierea
5.5.1. Tăierea laminatelor se va executa cu fierăstrăul cu foarfecă sau cu flacăra.
5.5.2. Tăieturile efectuate în elemente, nu trebuie să prezinte fisuri sau crestături.
5.5.3. Se vor efectua prelucrări până la dispariţia acestora.
5.5.4. Se admite tăierea pieselor metalice cu oxigaz.
5.5.5. Neregularităţile după taiere cu flacăra se vor rectifica.
5.6. Găurirea
Găurile se executa cu burghiul sau prin poansonare.
5.6.1. Poansonarea se va face numai la piese mai subţiri de 16 mm.
5.6.2. Găurirea cu burghiul se execută la diametrul definitiv, conform prevederilor
proiectului.
5.6.3. Gaurirea prin poansonare se execută la un diametru cu 5 mm. mai mic, urmând ca la
asamblare sa se facă alezarea la diametrul definitiv.
5.6.4. Nu se admite găurirea cu flacăra oxiacetilenică.
5.6.5. Este interzisă ajustarea găurilor cu pila, lărgirea lor cu dornuri sau cu flacăra
oxiacetilenică.
5.6.6. Găurile trebuie să fie circulare (dacă în proiect nu se prevede altfel) fara reziduri, iar
pereţii trebuie sa fie perpendiculari pe suprafaţa materialului, iar muchiile curăţate de bavuri.
5.6.7. Găurile pentru şuruburi se execută, de regulă, după operaţiile de îndreptare şi sudare;
iar unde este posibil piesele de strâns adiacente se vor găuri simultan pentru garantarea păsuirii poziţiilor.
5.7. Asamblarea
5.7.1. Asamblarea, în special sudurile se vor executa în spaţii închise, ferite de umiditate, cu
temperatura mediului ambiant de peste +5o C.
5.7.2. Asamblarea se va face pe schele de montaj sau dispozitive, care să asigure păstrarea
poziţiei pieselor asamblate în vederea sudării.
5.7.3. Ordinea de asamblare a pieselor componente ale unui obiect de construcţie va fi stabilită
printr-o fişă tehnologică.
5.7.4. Ordinea de asamblare trebuie astfel aleasă încât să asigure posibilitatea sudării tuturor
pieselor componente în condiţii normale de lucru.
5.7.5. Asamblarea prin sudare provizorie (haftuirea) trebuie făcută prin sudori autorizaţi, cu
electrozi de aceeaşi marcă cu cei cu care se vor suda cordoanele de rezistenţă în funcţie de materialul de
bază.

4
 5.7.6. Lungimea punctelor de prindere va fi de minimum 60mm, iar grosimea funcţie de
materialul de sudare, dar nu sub 3 mm.
5.7.7. Eventualele abateri trebuie să se încadreze în limitele toleranţelor admisibile din STAS
767/1988.
5.8. Sudarea
5.8.1. Toate materialele de adaos (electrozi, sârme, fluxuri) vor fi de tip bazic şi se vor utiliza
în aşa fel încât rezistenţele necesare ale cordoanelor de sudură să depăşească cu minimum 20% rezistenţa
materialului de bază.
5.8.2. La alegerea tehnologiilor se vor prevedea măsuri pentru reducerea deformaţiilor şi
prevenirea concentrării tensiunilor proprii prin indicarea modului de fixare a pieselor, ordinea de execuţie
a cordoanelor de sudură, a trecerilor, etc. şi indicarea parametrilor optimi ai regimurilor de sudare.
5.8.3. Toate sudurile se vor executa la dimensiunile prevăzute în proiect, cu respectarea
abaterilor limită. La sudarea în mai multe straturi, suprafaţa se va curăţa cu grijă, mai ales de marginile
stratului depus anterior.
5.8.4. Eventualele defecte se vor înlătura şi repara înainte de aplicarea stratului următor.
5.8.5. Se recomandă pe cât posibil ca sudarea să se facă în poziţie orizontală, evitându-se
sudurile în poziţie verticală şi peste cap.
5.8.6. La executarea cordoanelor de sudură se va asigura trecerea lină de la materialul de bază
la sudură.
5.8.7. Clasele de calitate ale sudurilor se înscriu pe planşele proiectului, conform prevederilor
Normativului C 150/1999.
5.8.8. Eventualele remanieri ale defectelor se vor executa cu respectarea standardelor şi
normativelor în vigoare.
5.8.9. Pentru defectele constatate mai frecvent, trebuie să se stabilească cauzele apariţiei lor şi
măsurile care trebuie luate pentru excluderea repetării lor.
5.8.10. Lucrările de sudură se vor executa numai de persoane autorizate cu calificarea
corespunzătoare calităţii impuse.
5.9. Montajul construcţiilor metalice – elemente generale
5.9.1. Operaţiile de montaj constau in principal in :
 poziţionarea la locurile indicate in proiect a elementelor de construcţii metalice;
 prinderea provizorie a acestora;
 imbinarea lor prin procedeele indicate prin proiect, care pot fi: cu sudura, buloane, şuruburi de inalta
rezistenta pretensionate si, mai rar, cu nituri.
5.9.2. Îmbinările impun o execuţie exacta, tolerantele fiind foarte mici. Din acest motiv, inaintea
începerii montajului propriuzis, elementele de construcţii metalice trebuiesc verificate, iar eventualele
neconformitati eliminate prin masuri stabilite cu acordul proiectantului si beneficiarului.
5.9.3. In acest scop se verifica:
 existenta certificatelor de calitate ale materialelor / elementelor si a buletinelor de control pe faze a
execuţiei elementelor;
 dimensiunile si aspectul general al elementelor si al îmbinărilor;
 axele si cotele elementelor existente pe care urmează sa se monteze noile elemente de construcţie
metalica si zonele lor de imbinare.
5.9.4. Toate elementele structurilor metalice se montează numai pe baza de fisa tehnologica in
care sunt rezolvate in detaliu toate fazele de lucru si operaţiile de executat.
5.9.5. In etapa de realizare a lucrărilor pregătitoare montajului se executa conform fisei
tehnologice următoarele lucrări:
 montare schele si eşafodaje;

5
  stabilirea traseelor de deplasare si a punctelor de staţionare a macaralelor pentru montaj;
 stabilirea si amenajarea acceselor la obiect a mijloacelor de transport al elementelor;
 asigurarea dispozitivelor de ridicare;
 asigurarea echipamentelor, sculelor si dispozitivelor necesare realizării imbinarilor;
 asigurarea masurilor de protecţia muncii si PSI;
 instruirea personalului executant asupra prevederilor proiectului, prezentelor instrucţiuni si
fiselor tehnologice.
5.9.6. Realizarea montajului elementelor de construcţii din otel la nivelul calitativ prescris
impune cunoaşterea si respectarea stricta a următoarelor masuri prealabile:
 executarea cu mare precizie a elementelor pe care se montează si se fixează construcţiile
metalice: fundaţii, stâlpi din beton armat, buloane de ancorare, piese metalice inglobate, etc;
 verificarea executării (in unităţi industriale de profil, in atelierele proprii ale executantului
sau pe şantier) a reperelor si elementelor asamblate, cu respectarea stricta a dimensiunilor din desenele de
execuţie si a calităţii otelurilor utilizate;
 transportul si depozitarea corecta a elementelor metalice confecţionate cu mijloace si
dispozitive care sa le asigure integritatea si indeformabilitatea;
 asigurarea protecţiei contra acţiunii agenţilor atmosferici prin vopsire, peliculizare sau alte
masuri speciale stabilite prin proiect, precum si a integrităţii acestora in toate etapele de montaj.
5.9.6. Nerespectarea acestor masuri poate sa conducă la degradări ale elementelor pana la un
nivel care sa le facă inutilizabile (nepotriviri mari intre element si sistemul de fixare in structura,
deformaţii inacceptabile, coroziune avansata, etc).
5.9.7. După locul de montaj al elementelor metalice se disting:
 elemente asamblate la sol si montate sub forma unor parti mai mari de construcţii;
 elemente montate bucata cu bucata in poziţia finala.
5.9.8. Alegerea uneia din aceste doua variante de montaj se face tinand seama de:
 tipul structurii si al elementelor metalice;
 forma si dimensiunile elementelor metalice;
 greutatea elementelor;
 posibilităţile de asigurare la locul de montaj a utilajelor de ridicat adecvate;
 spaţiul de care se dispune in şantier pentru depozitare si preasamblarea la sol a pârtilor de
construcţie metalica;
 gradul de calificare si numărul personalului muncitor de care se dispune pentru executarea
operaţiilor de montaj;
 tipul si numărul îmbinărilor ce trebuiesc executate.
5.9.9. Pregătirea lucrărilor de montaj consta in următoarele activităţi:
 aprovizionarea si recepţia elementelor de construcţii si materialelor necesare montajului in
conformitate cu procedurile si instrucţiunile specifice, precum si asigurarea depozitarii lor corecte;
 asigurarea mijloacelor de transport special echipate (unde este cazul) pentru transportul de
la locul de confecţionare la locul de montaj;
 asigurarea traseelor de transport funcţie de gabaritul mijloacelor de transport si greutatea
elementelor;
 stabilirea locurilor si modului de depozitare la şantier;
 asigurarea utilităţilor necesare: surse de apa, energie electrica;
 elaborarea unei fise tehnologice adecvate pentru executarea montajului prin care sa se
prevadă modul de montaj, utilajele necesare pentru manipulare, construcţii provizorii necesare la montaj
(daca este cazul), precum si numărul si calificarea personalului muncitor;

6
  preluarea frontului de lucru pentru montaj, respectiv a elementelor pe care se montează si
se fixează construcţiile metalice de la executantul acestora, pe baza procesului verbal de predare-primire
a frontului de lucru, începerea montajului nu se poate face pana când nu au fost eliminate / soluţionate
impreuna cu proiectantul lucrării toate neconformitatile constatate cu ocazia verificării frontului de lucru
pentru montaj.
5.9.10. Conform Normativului P100/1992, montajul construcţiilor metalice se efectuează numai
pe baza unui proiect de montaj, în care se vor indica cotele principale construcţiei, ordinea în care se face
montajul şi se execută îmbinările, dispozitivele şi utilajele folosite, ţinând cont de următoarele:
 tehnologia de execuţie a lucrărilor se va stabili pe categorii de operaţii;
 montarea diferitelor părţi ale construcţiei se va face introducând pe măsura montării
elementelor de legătură, contravântuirile prevăzute în proiect, astfel ca partea ridicată să aibă asigurată
stabilitatea şi rezistenţa necesară pentru a prelua încărcările din timpul montajului;
 fixarea construcţiei şi executarea îmbinărilor de montaj se vor face după verificarea
poziţiilor în plan şi elevaţie a elementelor construcţiei şi acorespondenţei cotelor din proiect;
 se va evita însumarea abaterilor pentru a nu se depăşi toleranţele admise de STAS
767/1988;
 se interzice forţarea construcţiei (sau a unor elemente componente) prin presare, îndoire,
lovire, evitându-se deformarea pieselor şi apariţia unor eforturi suplimentare;
 definitivarea îmbinărilor se va face în ordinea din proiectul de montaj;
 riglele şi fermele se vor cala şi centra la montaj prin intermediul prinderilor cu găuri
ovalizate;
 îmbinările prevăzute în proiect pentru realizarea fermelor se va efectua la sol, iar pentru
contravântuiri, la poziţie.
5.9.11. Înainte de execuţia construcţiei metalice propriu zise se va elabora o documentaţie care va
cuprinde:
 operaţiile de uzinare necesare realizării elementelor de construcţii;
 tehnologia şi ordinea de executare a sudurilor şi a tăierilor;
 modul de realizare a preasamblăilor de uzină;
 depozitarea marcarea şi ambalarea pentru transport.
5.10. Trasarea
5.10.1. La trasarea sau tăierea materialelor se va ţine seama că valorile din proiect sunt cote
definitive.
5.10.2. Precizia la trasare va fi de ±1,00mm.
5.10.3. Nu se admite cumularea mai multor tolerante pe aceeaşi linie de trasare.
5.11. Realizarea lucrarilor
5.11.1. Montarea stilpilor metalici
5.11.1.1. In vederea montajului stilpilor se va elabora un plan in care se vor stabili: tipul
macaralei, fluxul tehnologic, poziţia statiilor, etc.
5.11.1.2. Pregatirea stilpului:
 verificarea dimensiunilor si geometriei stâlpului conform proiectului;
 verificarea existentei pe stâlp a eventualelor piese necesare pentru prinderea in macaraua
de montaj;
 marcarea cu vopsea, pe stâlp, a axelor pe cele patru laturi.
5.11.3.Pregătirea fundaţiilor:
 verificarea pieselor de prindere prevăzute in proiect (butoane, placi metalice inglobate in
fundaţie) din punct de vedere al axării pe cele doua direcţii si a cotelor de nivel; in caz de abateri fata de

7
 proiect, soluţiile de remediere se stabilesc de către proiectantul structurii si se supun acordului
beneficiarului;
 marcarea cu vopsea nelavabila a axelor pe cele doua direcţii;
 se marcheaza cu vopsea axele modulare, ale halei pe fata superioara a cuzinetilor cu
buloane;
 prin masurile de nivelment se determina cota cuzinetului,la partea superioara care trece in
planul de montaj;
 se verifica pozitionarea buloanelor din cuzinet fata de axele modulare ale halei si se trece
in planul de montaj;
 se verifica cota capului buloanelor prin masuratoare de nivelment;
 se curata si se verifica partea filetata a buloanelor;
 se trece cu piulita de proba pentru control,se scoate piulita de proba;
 se introduce un manson de protectie din table (gros.bulon + 5 mm);
 se curata partea superioara a cuzinetului;
 se stabileste grosimea de completare (cota beton cuzinet, cota talpa stilp metalic –
grosimea colajului metalic);
 se fixeaza colaje metalice la grosimea rezultata din cupoane de tabla;
 se verifica suprafata de contact a colajelor sa fie perfect orizontala pe toate directiile. Se
fixeaza pe stilp scara metalica din otel beton D 16 cu trepte la 30 cm.Plantarea stilpului pe cuzinetii
fundatiei;
 se aduce macaraua in statie si se caleaza;
 se prinde dispozitivul de montaj in capul stilpului metalic in gaurile de montaj ale fermei
cu buloane;
 se prinde cirligul macaralei de dispozitivul montat in capul stilpului.;
 Se ridica stilpul in pozitie verticala pina deasupra capetelor buloanelor din fundatie;
 se introduce stilpul pe buloanele din fundatie, se lasa din cirligul macaralei pana la
sprijinirea pe colajele existente;
 se scot mansoanele de protectie de pe buloane;
 se prinde stilpul cu cite o piulita la fiecare bulon din fundatie;
 se prind ancorajele de piesele special prevăzute si cu ajutorul lor se verticalizeaza stâlpul;
 se executa îmbinarea finala conform proiectului;
 se desprinde stâlpul de macara.
5.11.4. Dispozitivul de montat stilpi metalici
 La montajul stilpilor se va folosi un dispozitiv special de montaj.
 La montajul stilpilor abaterile se vor incadra in urmatoarele valori,conform STAS 8018/80.
5.11.5. Abaterea limita:
zona unde este permisa
+/- 5 mm
pozitionarea stalpului
+/- 15 mm
inclinarea stalpilor la varf
+/- 20 mm
5.11.6. Denivelarea suprafetei de rezemare:
 Pentru a preintimpina balansarea cu cirligul macaralei, stilpul se va lega cu fringhii. Pe timpul
deplasarii spre fundatie,stilpul va fi ghidat de la distanta cu aceste fringhii.
 Este strict interzisa desfacerea stilpului din cirligul macaralei inainte de fixarea lui cu cite o piulita
la fiecare din buloanele inglobate in fundatie.

8
 Ancorajele se păstrează pana la prinderea stâlpului cu grinzi, portale, etc.
5.12. Montarea grinzilor metalice
Pregătirea grinzii – in cadrul căreia se realizează:
 verificarea dimensiunilor si geometriei grinzii conform proiectului;
 verificarea existentei pe grinda a eventualelor piese necesare pentru prinderea in macara;
 marcarea cu vopsea a axelor logitudinale ale grinzilor;
 montarea, conform fisei tehnologice, a susţinerilor pentru grinzi.
5.13. Pregătirea elementelor pe care se montează grinzile, constând in:
 verificarea consolelor stâlpilor din punct de vedere al axelor pe cele doua direcţii si al cotelor
de nivel;
 trasarea cu vopsea a poziţiei grinzii pe consola stâlpului.
5.13.1. Montarea grinzilor de rulare implica realizarea următoarelor masuri speciale:
 se face releveul consolelor ambelor şiruri de stâlpi si, in funcţie de rezultatele acestui releveu,
se trasează poziţia celor doua şiruri de grinzi de rulare;
 se verifica si se uniformizează cotele pe toata lungimea ambelor şiruri de console ale
stâlpilor;
 se executa montajul grinzilor la fel ca la punctul de mai sus.
5.14. Asamblarea tronsoanelor de ferma
5.14.1. Asamblarea pe şantier a fermelor formate din tronsoane este extrem de importanta,
deoarece aceasta trebuie sa conducă la realizarea unor elemente cu o geometrie relativ complicata in
condiţii mai dificile (lipsa unui şablon).
5.14.2. Operaţia este mult facilitata daca tronsoanele au fost corect executate ca geometrie si
daca, la atelierul de confecţionare, au fost asamblate de proba si retuşate corespunzător.
5.14.3. Etapele asamblării fermei sunt următoarele:
 montarea unor stative (capre) pe poziti anterior determinate prin fisa tehnologica;
 montarea tuturor tronsoanelor pe stative la poziţia fixata;
 verificarea geometriei fermei astfel pregătite (liniaritatea tălpilor, contrasageata, daca este
cazul, planeitatea generala a elementului) si fixarea tronsoanelor in aceasta poziţie;
 executarea propriuzisa a îmbinării (acordând multa atenţie ordinii sudurilor prevăzute in
proiect, pentru păstrarea indeformabilitatii).
5.15. Montajul fermelor
Se incepe cu tronsonul de capat. Continuarea montajului cu celelalte ferme care se leaga de
tronsonul de capat se va realiza dupa ce tronsonul de capat se contravintuieste, conform fazelor din
prezenta procedură.
5.15.1. Schema montaj – ferma
Succesiunea operatiilor de montaj
 se verifica pozitia in plan a axelor stilpilor si cotelor de nivel la console prin efectuarea
unui releveu complet al capetelor stâlpilor pe care urmează sa se monteze ferma;
 se corectează capetele stâlpilor in funcţie de rezultatul releveului si se trasează poziţia
fermei;
 se caleaza macaraua pentru montaj;
 se echipează ferma cu piesele necesare pentru ridicare;
 se agata ferma in dispozitivul special de ridicare si se transporta cu macaraua la locul si la
inaltimea de montaj;
 se aseaza ferma pe eşafodaje;
 ferma nu se desprinde din dispozitiv decit dupa prinderea de toate buloanele din capul
stilpului si ancorarea la sol pe ambele directii;

9
  la montajul fermelor metalice abaterile se vor incadra in valorile prevazute in STAS
8018/80;
 se executa îmbinarea conform proiectului structurii;
 se montează ferma, executandu-se total imbinarea, conform prevederilor proiectului si ale
fisei tehnologice;
 se ancorează ferma cu tiranti pentru a preveni răsturnarea ei sau orice alta deformatie
perpendiculara pe planul ei;
 se desprinde ferma din macara si se continua operaţiile cu alta ferma.
Această tehnologie impune o mare atenţie la realizarea coliniaritatii nodurilor; in consecinţa,
releveul capetelor stâlpilor si trasarea corecta a poziţiei fermei sunt absolut necesare, in caz contrar
panele, fie nu se vor mai putea monta coliniare, fie nu se vor monta in nodurile fermei.

5.16. Montajul contravintuirilor longitudinale

5.16.1. Schema de montaj
Succesiunea operatiilor de montaj.
Montajul contravintuirilor longitudinale se realizeaza dupa fixarea si ancorarea fermelor.
Ancorajele ramin la pozitie pina la montajul panelor.
Pentru montajul contravintuirilor metalice abaterile se vor incadra in valorile prevazute in STAS
767/c-77.
5.17. Montajul panelor
Schema montaj pane.
Succesiunea operatiilor de montaj:
 se monteaza panele curente si blocajele lor pe ferme;
 lucrul la inaltime se va efectua de la podine amenajate;
 panele pe care se circula cu ajutorul podinelor in vederea montajului
vor avea prevazute legaturi cu tiranti de otel fixati de ferma respectiva;
 se va evita depozitarea pachetelor de tabla cutata pe acoperis care sa depaseasca
incercarile ce pot fi preluate de elementele in faza de legare;
 abaterile de montaj nu vor depasi prevederile din STAS 767/c-77.
5.18. Montajul contravintuirii transversale
Schema montaj contravintuiri transversale.
Succesiunea operatiilor de montaj :
 se monteaza legaturile in plan vertical intre talpa interioara a fermei si pane;
 se monteaza ancorajele;
 se vor respecta abaterile prevazute in STAS 767/c-88;
 daca hala este prevazuta cu luminator,aceasta se asambleaza la sol si se monteaza folosind ca
platforme de lucru panourile din tabla montate.
5.19. Montarea invelitorii din tabla se incepe cu tronsonul de capat.
Montajul grinzilor de rulare metalice
Schema de montaj.
Tehnologia de montaj a grinzilor de rulare :
 se face releveu topo al suprafetelor de rezemare a grinzilor de rulare pe tot sirul de stilpi ai halei;
 se stabileste pozitia in plan a grinzilor de rulare si grosimea fururii pentru fiecare stilp in parte;
 se fixeaza furura prin sudura;
 se verifica pozitia in plan a grinzii de rulare;abaterile permise pentru frontul de lucru si pentru grinzile
de rulare sunt conform STAS 8018-80;
 se string provizoriu piulitele buloanelor de prindere;

10
 se monteaza in continuare tronsoanele grinzilor de rulare.

Dupa montarea tuturor tronsoanelor grinzii de rulare se aliniaza grinda si se realizeaza prinderea
laterala in dreptul stilpilor.

 se executa sudurile intre grinda de rulare si grinda de franare;

 se strang definitiv suruburile de prindere a grinzii de rulare.

Dupa o perioada de functionare a podului rulant de maxim o luna se vor verifica toate suruburile
de prindere a grinzii de rulare pe stilp si se vor stringe.
Tehnologia de montaj a sinelor de rulare
 se face controlul caracteristicilor geometrice a talpii superioare a grinzii de rulare;
 se curata suprafata de contact dintre talpa superioara a grinzii de rulare si sina fara a fi
lustruita in scopul asigurarii unui coeficient de frecare corespunzator;
 prinderea sinei de rulare se face cu placute speciale si cu suruburi prevazute in proiect;
 sina se va aseza astfel incit sa corespunda ecartamentului podului cu abateri laterale de
maxim + – 5 mm,conform STAS 6911/80;
 dezaxarea axei sinei de rulare fata de axa inimii grinzii de rulare nu va depasi nicaieri 10
mm;
 stringerea suruburilor prinderii se va realiza concomitent pe ambele parti astfel incit sa se
asigure o rezemare a sinei pe partea centrala deasupra inimii grinzii de rulare;
 sina de rulare nu se considera montata decit dupa circa o luna de la montarea podurilor
rulante.In aceasta perioada suruburile de prindere a pieselor de fixare a sinei de rulare se vor verifica si
stringe cu cheia.
5.20. Montarea închiderilor metalice
Închiderile metalice sunt formate din stâlpi si rigle metalice.
Stâlpii se montează la fel ca si stâlpii metalici ai structurii.
Riglele metalice se montează, in principiu, astfel:
 se trasează pe stâlpi poziţia scaunelor;
 se montează scaunele pe stâlpi;
 se montează riglele pe toata lungimea faţadei.
5.21. Montarea platformelor, pasarelelor si altor elemente metalice
Platformele, pasarelele, estacadele, scările sunt de obicei formate din elemente gabaritice.
Montajul lor se realizează astfel:
 se verifica si se trasează poziţia de montaj a fiecărei piese;
 se montează elementele bucata cu bucata pe eşafodaje si se executa imbinarile intre ele, de
obicei prin buloane, după care se scot eşafodajele de montaj.

5.22. Protecţia lucrărilor în perioada de execuţie

În timpul execuţiei, elementele şi subansamblele care intră în alcătuirea structurii sunt protejate
prin straturile de vopsea anticorozivă prevăzute în proiect. În zonele în care au fost executate suduri de
montaj, se vor aplica protecţiile anticorozive prevăzute în proiect.
În zonele în care s-au produs eventuale deteriorări ale protecţiei anticorozive la montaj, se vor
efectua corecţii pentru refacerea protecţiei anticorozive.
5.23. Controlul execuţiei

11
 Controlul tehnic de calitate se va efectua după fiecare fază de prelucrare. O atenţie deosebită se va
acorda după debitare, după asamblare şi după sudare.
Se va supraveghea cu personal autorizat şi competent următoarele operaţii:
 preincalzirea;
 detensionarea;
 începerea şi terminarea joantelor la îmbinările la capete cu plăcuţe prelungitoare;
 scobirea rădăcinii sudurilor prin craituire.
Toate sudurile executate trebuie sa fie accesibile controlului. Se recomandă practicarea
controlului parţial al calităţii sudurilor, acolo unde controlul final nu mai este posibil, datorită formei
constructive a construcţiei sau elementului de construcţie.
Sudurile prezentate la control trebuie sa fie curăţate de zgură si neacoperite cu vopsea.
Controlul sudurilor se va efectua cu respectarea prevederilor Normativului C150/1999.
Verificarea condiţiilor tehnice generale de calitate la montaj se va face cu respectarea prevederilor
din STAS 767/1988 şi a Normativului C56/1985.
Recepţia după uzinare se efectuează după încheierea tuturor fazelor de uzinare, inclusiv aplicarea
straturilor de protecţie anticorozivă prevăzute a fi executate la uzinare.
Rezultatele verificărilor efectuate se consemnează în certificatele de calitate întocmite în
conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
Elementele respinse la recepţie vor fi remediate conform prevederilor STAS 767/1988.
Dacă remedierile nu sunt posibile, precum şi în cazurile în care documentele de verificare a calităţii
lipsesc sau sunt incomplete, decizia admisibilităţii va fi luată de proiectant.
În cazul în care se prevede efectuarea unor încercări sau modificări ale elementelor, dispoziţiile
se vor da în scris îi vor face parte integrantă din dosarul de recepţie, ca şi rezultatele încercărilor,
respectiv verificarea execuţiei corecte a modificărilor prescrise.

5.24. Controlul si calitatea lucrarilor la uzinare

 verificarea calitatii materialelor;
 verificarea respectarii tehnologiei de executie pentru fiecare faza intermediara
(indreptare,indoire,taiere,sudare,etc.);
 verificarea imbinarilor care se executa in uzina;
 verificarea formei si dimensiunilor geometrice ale elementelor de constructii;
 verificarea aspectului;
 verificarea conditiilor privind comportarea unor piese sau elemente sub incercari.
5.25. Recepţia la şantier a confecţiilor metalice uzinate
La recepţia elementelor pe şantier, se va ţine seamă de reglementările din Normativul C
150/1999 şi C 56/1984 privind recepţia, expedierea şi primirea mărfurilor, precum şi stabilirea
răspunderii expeditorului, cărăuşului şi destinatarului, încheindu-se procese verbale.
Procedurile de recepţie la şantier a confecţiilor metalice uzinate se vor desfăşura cu respectarea
prevedreilor din STAS 767/1988.
Verificarea calităţii elementelor din otel / subansamblelor consta din:
 Verificarea existentei si examinarea conţinutului documentaţiei de atestare a calităţii
elementelor din otel transmise de furnizorul acestora cat si a corespondentei calităţii otelului pieselor si a
clasei de calitate a sudurilor cap la cap cu prevederile proiectului de execuţie si ale prescripţiilor tehnice.
Documentaţia de atestare a calităţii trebuie sa cuprindă:
 certificatele de calitate ale tuturor elementelor din otel livrate;
 confirmarea scrisa a executantului elementelor din otel, bazata pe certificatele furnizorilor
sai sau pe incercari proprii, ca toate materialele utilizate corespund proiectului si prescripţiilor tehnice;

12
  buletinele de verificare nedistructiva pentru toate cordoanele de sudura cap la cap
executate in uzina / atelier si pentru care proiectul prevede astfel de incercari; din buletine trebuie sa
rezulte in mod clar clasa de calitate rezultata prin incercare;
 procesele verbale de recepţie a montajului de proba prealabil, daca acesta este prevăzut in
proiectul de execuţie,cu specificarea realizării contrasagetii prescrise;
 documente privitoare la incercarea prin incarcare a construcţiei, daca aceasta a fost
prevăzuta in proiectul de execuţie, in actele de control sau a fost ceruta prin expertiza tehnica;
 schitele cu marcarea si poziţionarea elementelor din otel;
 piesele scrise si desenate ale proiectului de execuţie care au suferit modificări si
completări pe parcursul execuţiei, inşptite de aprobarea in scris a proiectantului si beneficiarului pentru
fiecare din modificări.

Verificarea prin incercari directe a calităţii confecţionării elementelor din otel (verificarea vizuala
si prin măsurare a formei si dimensiunilor pieselor care alcătuiesc elementul cat si ale elementului in
ansamblu, inclusiv imbinarile), a pregătirii suprafeţelor in vederea aplicării protecţiei anticorozive,
precum si a realizării stratului de protecţie temporara.
Încercari directe asupra calităţii materialelor si imbinarilor pentru toate elementele furnizate fara
certificat de calitate, pentru cele care au fost deteriorate inaintea montării sau care provin din demontarea
unei construcţii existente.

5.26. Verificarea calităţii lucrărilor la montaj

Verificări ale suportului
 verificarea pozitiei in plan si a nivelului fetei superioare a fundatiilor (inclusiv suruburile
de ancoraj sau golurile pentru suruburi) a zonelor de rezemare pentru elementele constructiei din otel;
 verificarea imbinarilor care se executa la montaj (nituite) sudate sau cu suruburi de inalta
rezistenta pretensionate;
 verificarea conditiilor privind comportarea unor elemente sau a constructiei din otel sub
incercari;
Verificarea pieselor si a elementelor de constructii din otel din punct de vedere a aspectului si al
respectarii abaterilor admise la dimensiunile geometrice, se efectueaza bucata cu bucata.
Verificarea calitatii materialelor utilizate si montajul constructiilor din otel se face pe baza
certificatelor de calitate eliberate de producator.
Verificarea respectarii tehnologiei de executie se face separat pentru fiecare faza intermediara.
Trecerea de la o faza la alta este permisa numai dupa verificarea realizarii in faza precedenta a
conditiilor de calitate prescrise.
Verificarea imbinarilor se face pe baza prescriptiilor tehnice legale invigoare.
Verificarea formei si dimensiunilor geometrice ale elementelor de constructii din otel se va face
conform datelor din documentatia tehnica.
Verificarea aspectului se face pentru ca elementele de constructii din otel sa corespunda conditiilor
tehnice de calitate cu privire la neregularitatile de executie.
Verificarea pozitiei in plan si a nivelului fetei superioare a fundatiilor (inclusiv suruburile pentru
ancoraj sau golurile pentru suruburi) sau a zonelor de rezemare pentru elementele constructiei din otel se
face conform datelor din documentatia tehnica si din standardele in vigoare.
Pentru orice abateri eventuale de la obligatiile de calitate prescrise executantul va proceda imediat
la operatii de remediere,daca pentru acestea sunt prevazute solutii in documentatia tehnica de executie
sau in prescriptiile tehnice.In caz contrar,lucrarile pot fi continuate numai dupa ce proiectantul si-a dat

13
avizul in scris in acest sens si dupa executarea tuturor remedierilor in conformitate cu solutiile pe care le-
a indicat.
Toate remedierile efectuate vor fi consemnate in procese verbale, mentionindu-se pe ce baza s-au
adoptat solutiile respective.
Pentru toate lucrarile care urmeaza sa devina ascunse prin acoperire sau inglobare in alte
categorii de lucrari sau elemente, se vor intocmi procese verbale de lucrari ascunse, conform
reglementarilor legale in vigoare.
Verificarea existentei si examinarea conţinutului documentelor de atestare a calităţii
materialelor si a corespondentei cu prevederile proiectului si ale prescripţiilor tehnice;

Verificarea prin incercari directe a calităţii materialelor in conformitate cu prevederile

prescripţiilor tehnice corespunzătoare.
Materialele care nu corespund la verificarea calităţii vor fi respinse la recepţie.
5.27. Verificări inainte de inceperea lucrărilor de montare
Montarea elementelor oricărei construcţii din otel va putea incepe numai după efectuarea
următoarelor verificări care sa ateste:
 intocmirea de către unitatea care executa lucrările de montare a proiectului / fiselor
tehnologice de montare care trebuie sa aibe conţinutul minim prevăzut in anexa la prezenta instrucţiune
tehnica;
 executarea integrala si de buna calitate de către unitatea furnizoare a completărilor sau
remedierii deficientelor de calitate (daca este cazul), in conformitate cu avizul scris al proiectantului si
prevederile prescripţiilor tehnice;
 exactitatea axelor principale ale construcţiei, precum si ale elementelor in raport cu axele
construcţiei;
 existenta si conţinutul documentelor de verificare si receptionare a elementelor de
construcţii care constituie suporturi sau reazeme pentru construcţia metalica si care sa ateste ca sunt
corespunzătoare prescripţiilor proiectului si prescripţiilor tehnice;
 poziţia in plan ca nivel al reazemelor si al buloanelor de ancorare. Daca butoanele nu sunt
betonate sau sunt lăsate in fundaţii, găuri, care se vor betona la montare, se va verifica exactitatea
poziţionării lor, daca au fost bine protejate si daca au adâncime suficienta;
 indreptarea de către unitatea de montaj a pieselor sau barelor elementelor din otel,
deformate in timpul manipulărilor, depozitarii sau transportului pe şantier. îndreptarea deformatiilor mai
mari decât abaterile din STAS 767/0-88 trebuie sa fie executate in conformitate cu soluţia aprobata in
scris de către proiectant;
 instruirea suficienta si insusirea corecta a tehnologiei de execuţie de către echipele care
executa imbinarile cu şuruburi pretensionate;
 existenta si poziţionarea corecta a elementelor provizorii de susţinere, ancorare, etc.

Toate aceste verificări se efectuează de către conducătorul tehnic al lucrării impreuna cu delegatul
beneficiarului sau al controlorului CQ, conform planurilor de control de calitate, verificări si incercari.

Verificări pe parcursul efectuării lucrărilor de montare

in perioada executării lucrărilor de montare se vor efectua verificări referitoare la:

 indeplinirea tuturor prevederilor proiectului pentru tehnologia de montare a elementelor

din otel;

14
  realizarea de buna calitate a lucrărilor de montare, precum si poziţionarea corecta a
elementelor din otel. Verificarea dimensionala si calitativa se face prin încercări directe, in mod
permanent pe parcursul fazelor de montare. Abaterile limita admise la lucrările de montare sunt cele
cuprinse in STAS 767/0-88;
 recepţia lucrărilor sau pârtilor de construcţie care devin ascunse (cordoane de sudura care
nu mai sunt accesibile la sfârşitul fazei de lucrări, prelucrarea marginilor pieselor care se imbina prin
sudura la montare, executarea diferitelor straturi de protecţie anticoroziva, verificarea calităţii curăţirii
elementelor care se imbina prin şuruburi pretensionate, etc).
Rezultatele acestor verificări se consemnează in procese verbale de recepţie calitativa, incheiate
de către executant si dirigintele de şantier si condiţionează începerea următoarelor operaţii:
 verificarea prin incercari nedistructive a calităţii sudurilor cap la cap executate la montare,
a căror verificare este indicata in proiectul de execuţie;
 verificarea strângerii şuruburilor de inalta rezistenta, precum si realizarea chituirii,
grunduirii si vopsirii imbinarilor controlate.
In cazul constatării unor defecte de calitate sau depăşirii abaterilor admise la lucrările de montare,
acestea vor fi consemnate in mod detaliat in procesele verbale de constatare, insotite de relevee.
Remedierile sau consolidările se executa pe baza soluţiilor elaborate de către proiectant si
acceptate de către beneficiar, efectuarea executării conforme a acestora trebuind sa fie demonstrata prin
documentele de atestare a calităţii specifice (certificate de calitate, buletine de incercari, procese verbale
de recepţie calitativa).

5.28. Verificări la terminarea lucrărilor de montare

La terminarea fiecărei faze a lucrărilor de montare, prin care se intelege montarea fiecărei
categorii de elemente din otel pe un sector dat se verifica calitatea lucrărilor executate, care cuprinde:

Examinarea existentei si conţinutul documentaţiei de atestare a calităţii, care trebuie sa cuprindă:

 certificate de calitate sau buletine de incercari pentru toate piesele si materialele metalice
folosite atât la montare cat si la eventuale refaceri, consolidări sau remedieri executate;
 procesele verbale de recepţie calitativa a lucrărilor, inclusiv cele ascunse, buletine de
incercare nedistructiva a sudurilor cap la cap, a căror executare la montare este prevăzuta in proiectul de
execuţie, buletinele unor eventuale incercari dispuse prin dispoziţiile de şantier ale proiectantului, prin
acte de control, etc;
 tabelele cu poansonul sudorilor autorizaţi care au executat sudurile de montare;
 documentele in care au fost consemnate rezultatele controlului efectuat de echipe speciale
atestate, insarcinate cu execuţia si cu controlul imbinarilor de inalta rezistenta, conform prevederilor
Instrucţiunilor tehnice C 133-82 (daca este cazul);
 dispoziţiile de şantier ale proiectantului si beneficiarului date pe parcursul montării,
rezultatele eventualelor expertize tehnice la care a fost supusa construcţia metalica, procesele verbale
încheiate de organele de control in construcţii;
 procesele verbale de recepţie a refacerii, consolidării sau remedierii tuturor deficientelor
de confecţionare si montare constatate in toate etapele;
 piesele scrise si desenate ale proiectului de execuţie cu toate modificările si completările
intervenite pe parcursul montării, insotite de aprobarea in scris a proiectantului si beneficiarului pentru
fiecare in parte.
Verificări directe care se refera la:
 terminarea integrala a lucrărilor de montare din cadrul fazei;

15
  verificarea dimensionala si calitativa, bucata cu bucata, a imbinarilor si celorlalte lucrări
de montare a elementelor metalice care au fost executate in cadrul fazei respective, inclusiv eventualele
refaceri, consolidări sau remedieri dispuse.

Verificarea calităţii la terminarea fazelor de lucrări de montare se efectuează de către

conducătorul tehnic al lucrării si de către controlorul CQ. Verificarea lucrărilor ascunse si înregistrarea
rezultatelor se face de către conducătorul tehnic al lucrării impreuna cu dirigintele de şantier, care da
acordul asupra trecerii la faza de lucru următoare.

5.29. Livrarea şi transportul

Aceste operaţii se vor desfăşura conform prevederilor din STAS767/1988.
Livrarea la şantier a elementelor de construcţie se va realiza pe baza unui grafic, având în vedere
ordinea normală de montaj.

Prevederi finale
Masurile conţinute în prezenta procedură de lucru nu sunt limitative, ele putând fi completate
cu prevederile din normativele tehnice şi caietele de sarcini, întocmite de proiectanţii de specialitate,
putându-se completa cu alte măsuri suplimentare, care nu contravin celor de mai sus şi care pot
conduce la sporirea calităţii execuţiei.

6. RESPONSABILITATI
6.1. Responsabilitatea efectuarii inregistrarilor revine Responsabilului Tehnic cu Executia si a
Sefului punctului de lucru.
Directorul General Adjunct va notifica si alte responsabilitati, daca sunt necesare, in functie de
complexitatea si durata executiei.

6.2. Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri, responsabilitatile sunt ale
personalului tehnic de executie :
 Sef de santier;
 Sef punct de lucru;
 Responsabil de lucrare;
 Responsabil CQ.

7. INREGISTRARI

 Proces verbal de recepţie înainte de livrare pentru toate elementele de construcţii din otel uzinate,
efectuat prin organele de control tehnic de calitate al uzinei;
 Verificarea calitatii constructiei din otel montate se face conform reglementarilor in vigoare
privind efectuarea receptiei obiectivelor de investitii;
 Planul de control al calitatii lucrarilor executate, elaborat de proiectant;
 Planul calitatii elaborat de constructor;
 Proces verbal receptie calitativa;
 Certificat de calitate al materialelor puse in opera.

16
17