Sunteți pe pagina 1din 17

Asemanari si deosebiri intre marketingul politic si social

Mk social si cel politic au in comun o serie de similitudini

- Ambele sunt forme de persuasiune si deci prezinta funciti de baza ale acesteia

- - profesionistii au nevoie sa cunoasca foarte bine “produsul” sau serviciul pe care il vor prezenta
pe piata.

 Au nevoie sa cunoasca cat mai bine cu putinta adversarii si concurentii :-

 >= puncte tari , puncte slabe , strategiile

Au nevoie sa cunoasca publicului caruia i se adreseaza

In ambele cazuri exista organizatii ( firme sau politice / ce concureaza intre ele pentru obtinerea
spirjinului din partea publicului obiectiv ) ( consumatori / electoratul / caruia I se prezinta alternativele
( produse/ candidati si programe electorale)

 Cu intentia de a capta o parte semnificativa a pietei sau a votului trebuie sa formuleze un avantaj
comparativ in ceea ce priveste concurenta / adversarii sai.\

 Ambele folosesc sondaje de opinie ca si unele descriptive ale acestei “ piete” si pe langa sondaje
si publicitatea drept unul dintre mijloacele cele mai vizibile pentru a transmite mesajul

 Specialistii ambelor tipuri de MK incearca sa convinga publicul ca oferta lor reprezinta solutia
apropiata necesitatilor actuale sau in orice caz o solutie mai buna decat a celorlanti

 IN AMBELE CAZURI , PROCESUL ESTE CENTRAT PE PUBLIC

Diferente

Prima dintre diferente ar fi durata campaniei electorale. Strategia de MK se va limita la un


interval de timp predeterminat foarte scurt in comparatie cu orice campanie comerciala si care
are aceeasi durata pentru toti concurentii

 O alta corecta actiune de MK face ca un votant sa aleaga un anumit partid dar in acelasi mod o
organizatie politica concurenta poate sa combata actiunile unui partid si sa obtina o schimbare in
acea opinie ce era favorabila. Acest fapt NU se produce cu rapiditate pe piata produselor de
consum si in cea a serviciilor in care formarea unei opinii obisnuieste sa fie consecinta satisfacerii
sau nemultumirii in ceea ce priveste acel produs achizitionat pentru a fi folosit

 In campanie electorala o eroare in decizia luata are consecinte care pot dura mai multi ani

 O alta diferenta intre MK politic si MK comercial pe langa natura concurentei este cea a alegerii
in sine. Alegerea democratica a unor guvernanti si cea care presupune cumpararea unui produs
sunt decizii diferite

 Spre deosebire de firme organizatiile politice si canditatii NU se ghideaza dupa marja economica
ci dupa dorinta de a castiga

 NEWMAN vedea candidatii ca pe “ mesaje pe piata” nu ca produse ci ca “ furnizori de servicii”


 POPKIN era de parere ca votantul este un “investitor” si votul o “ investitie motivata de bunuri
colective facute cu o informatie costisitoare si imperfecta in conditii de incertitudine”

 O alta diferenta intre MK politic si cel comercial este faptul ca in MK politic produsul oferit este o
persoana cu virtutiile si defectele sale cu intere si asteptari , o persoana rationala care se va
supune unor circumstante in care trebuie sa convinga pe cei ce-l vor vota.
MK politic : Fenomen american

Factorii care au determinat ca MK politic sa fie un fenomen exclusiv american sunt :

1. Mk politic a crescut intr-o forma paralela dezvoltarii mediilor de comunicare si tehnologiilor


comunicarii

2. Traditia americana de a alege in mod democratic direct pe majoritatea cu functii publice

3. Sistemul electoral promoveaza existenta de campanii la scara mare inca din fazele cele mai
timpurii ale competitiei

4. Natura partidelor americane

5. Slabirea loialitatii fata de un partid.

In declinul loialitatii partidiste , mk politic actioneaza pe doua directii :

- Cauza

- Consecinta

Este o consecinta pentru ca declinul loialitatii duce la cresterea posibilitatilor de implicare a


marketingului pe masura ce alegerile devin mai competitive si mai putin previzibile pe criterii partidiste.

Teza “americanizarii” sugereaza ca partidele politice, candidatii si mediile de comunicare din


lumea intreaga trec printr-un proces de “americanizare” pentru a urmari tendintele sau liniile directoare
ale colegilor sai americani.

Metodele si practicile MK politic american au fost “exportate”prin diferite cai sau cel putin in
forma de a face campanie in alte tari

Unii autori inlocuiesc termenul de americanizare cu cel de globalizare pentru a descrie o serie de
schimbari in compozitia :

- Sociala

- Politica

- Economica

A lumii occidentale care sunt propice pentru adoptarea practicilor americane

Factorii care stimuleaza utilizarea mk politic sunt :

 Procesele tehnologice si rolul puternic exercitat de catre mass media

 O progresiva dezideologizare a politicii si un propmatism ulterior al mesajelor mai mare

 Americanizarea si Globalizarea nu sunt teorii care se exclud una pe alta

 S-a observat o anume influenta a practicilor americare in alte democragrii dar care
experimenteaza schimbari care incurajeaza utilizarea in crestere a MK politic
Profesionalizarea consultantilor in comunicare

Pe masura ce comunicarea dobandeste o mai mare importanta, persoanele din partid au fost
inlocuite cate putin cu profesionesti specializati in acest domeniu.

Exista TREI aspecte care caracterizeaza prefesionalizarea MK politic:

 Specializarea

 Lipsa afilierii sau loialitatii partidiste

 Existenta instruirii in afara partidului

In primul rand , specializarea duce la profesionalizare pentru ca fiecare avans tehnologic in comunicare
in sistemele de cunoastere a opiniei publice s-a vazut insotit in situatii de urgenta de cautarea de
specialisti. Consultantii nu doar se specializeaza pe functia detinuta ci si pe etapele campaniei.

In al doilea rand , profesionalizarea se consolideaza cu aparitia profesionistilor din afara partidului si


candidatii cauta mai mult personal specializat decat loialitate pentru partid.

Profesionistul functioneaza cu imperative sau cereri impuse pe de o parte de catre public si pe de alta
parte de catre sursa

In al treilea rand , profesionalizarea se caracterizeaza printr-o abudenta de cursuri despre cum se


realizeaza campaniile si cum sa fie communicata politica , cursuri organizate de catre :

- Partide

- Firme private

- Universitati
Analiza pietei politice

Segmentarea pietei politice

Piata politica este formata din trei segmente:

1-> afiliati si simpaizati

2-> electorat care are indoieli in privinta eficacitatii partidului

3-> electorat care nu cunoaste partidul

1->segmentul de piata care cunoaste partidul, ideologia sa si avantajele implicite

- este format din afiliati si simpatizanti

2->segmentul de piata care cunoaste partidul, a auzit vorbindu-se de el, dar care nu

cunoaste avantajele sau pune sub semnul indoielii eficacitatea acestuia pentru a guverna.

3->segmentul care nu cunoaste nimic despre activitatea si ideologia partidului.

Actiunea mk politic: -> se v a exercita pe totalitatea pietei, dar in mod special spre

cele 2 segmente care formeaza clientela potentiala a partidurilor sau piata

potentiala/obiectiva, in timp ce primul segment constituie clientela reala sau piata

efectiva.

Lees Marshment - in "Politica marketing" arata principalele schimbari care au avut loc

pe piata politica incepand cu anii 60:

-> votantii sunt mai critici cu elitele politice si cu institutiile politice;

-> bazele tradutionale de segmentare a electoratului (segmentarea sociala, geografica,


familiala, etc) s-au erodat in timp ce noi segmente electorale mult mai complexe au

devenit predominante. (cele bazate pe stil de viata, etnie, rasa, etc)

-> mediile de comunicare trec prin momente din ce in ce mai dificile care s-au

hipersensibilizat, au devenit mai comerciale si mult mai critice cu altele politice

si cu puterea.

-> televiziunea si din ce in ce mai mult internetul, devin medii de creare de opinie

mult mai influente.

-> comportamentul votantilor a devenit mai imprevizibil si volatilitatea electorala s-a

accentuat pana la extreme greu de imaginat acum cativa ani.

-> fidelitatea ideologica absoluta a unui partid este un lucru valabil doar pentru

persoanele in varsta, in timp ce creste importanta votului independent, care nu are de

ce sa fie asociat cu un partid si pentru ca un candidat outsider cu carisma poate deveni

cu usurinta "atractiv".

-> cei mai tineri sunt din ce in ce mai sceptici cu tot ceea ce tine de politica.

-> actiunea sociala, nu doar cea politica, a ajuns la nivelele cele mai scazute,

cu din ce in ce mai putine persoane interesate sa dedice timpul lor liber.

-> numarul de membri si simpatizanti inregistrati de catre toate partidele este in

continua scadere.

MODEL DE MK POLITIC:

Plecand de la modelul generic propus de Newman, facut public in 1994 dupa ce fusese aplicat

cu succes in campania electorala a lui Bill Clinton cu doi ani inainte, ne vom centra

in urmatoarele puncte:

1. Candidatul:

->Se defineste conceptul de mk politic ce urmeaza sa se dezvolte bazandu-se in:

-definirea conceptului de partid

-definirea conceptului de produs politic


-definirea conceptului de "vanzare adresata votantilor"

2. Campania de marketing:

->Segmentarea pietei votantilor pentru:

-identificarea nevesitatilor votantilor

-caracterizarea votantilor

-identificarea segmentelor de potentiali votanti

-> Pozitionarea candidatului:

-identificarea punctelor sale slabe si punctelor tari;

-cautarea de diferente analizand concurenta

-deciderea imaginii care va fi aratata pentru fiecare segment de votanti

-deciderea imaginii globale care va fi aratata integrand fiecare imagine pentru fiecare

segment de votanti.

-> Formularea si implementarea strategiei:

 Formularea si implementarea strategiei:

- Definirea campaniei si platforma acesteia

- Cercetarea pietei priin sondaje si focus grupuri

- Produsul politic comform specificatiei pietei

- Marketing pull destinat mediilor masive

- Marketing push destinat mediilor de baza

- Dezvoltarea si controlul organizatiei

 Fortele externe

- Tehnologia (internet, tv etc)

- Schimbari structurale ( reguli, conventii, reglementari financiare. Dezbateri etc )

- Influenta pe care o au o au anumiti “actori” pe aceasta piata (candidati, consultanti , mediile de


comunicare , grupuri de interese etc.)

 Campania politica este formata din patru mari etape :

- Etapa preliminara

- Etapa primara
- Etapa de conventie

- Etapa de alegere
Model de mk politic aplicat la partide

 Lees-Marshment era de parere ca cea mai mare sarcina pe care o are MK politic este aceea de a
defini necesitatile si preferintele alegatorilor pentru a evalua pana in ce punct partidul politic sau
institutia guvernamentala este capabila sa se ocupe de acestea.

 Modelul lui Newman a fost foarte util pentru a defini conceptul general de MK politic

- Acest model mizeaza pe aplicarea de concepte si tehnici de marketing la parrtid ca un tot


definind un proces pas cu pas pentru a arata ceea ce partidul trebuia sa faca de la
inceputul perioadei electorale trecand prin faza de alegeri pana se va ajunge la a putea si
a oferi ceea ce s-a promis.

 Modelul numit MOP ( market oriented party , partid orientat spre piata ) pleaca de la cautarea
reala de a satisface principalele paturi de votanti pentru a atinge obiectivul de a castiga alegerile
si in acest sens se foloseste inteligenta de marketing pentru definirea cererii votantilor dupa care
se proiecteaza un produs care sa maximizeze satisfacerea necesitatilor si implementeaza
schimbari esentiale pentru obtinerea suportului intern al produsului din partea structurii
partidului si in sfarsit determina gradul posibil si adecvat de indeplinire a promisiunilor.

Model de mk politic aplicat la candidati

Plecand de la modelul MOP indentificam urmatoarele etape:

- Inteligenta pietei

 Un candidat orientat in mod real spre piata utilizeaza inteligenta pietei pentru a
descoperi necesitatile si inclinatiile votantilor

 In multe ocazii candidatii nu au resursele suficiente pentru a intreprinde o cercetare


de piata cum fac partidele

 Ei trebuie / pot sa faca cercetarea intr-o maniera mai informala tinand cont de faptul
ca electoratul este mai putin numeros

- Proiectarea produsului

 Candidatul trebuie sa proiecteze produsul pe baza dorintelor votantilor dar in loc sa


o faca pentru un electorat masiv cum ar face-o partidele, candidatul trebuie sa se
concentreze pe unul sau grupuri tinta > fiecare grup are propriile necesitati iar
candidati; trebuie sa fie capabil sa-I identifice pentru a-I putea satisface.

- Ajustarea produsului

 Se face in functie de urmatorii parametrii

 Capacitatea de a fi consecvent – candidatii nu ar trebui sa promita ceea ce nu vor


indeplini

 Analiza reactiei – produsul candidatului trebuie sa fie nuantat in interiorul


contextului general al partidului caruia apartine
 Analiza concurentei – trebuie sa se faca o analiza SWOT pentru a reusi sa se obtina o
diferentiere pozitiva

 Analiza de sprijin – candidatul trebuie sa garanteze sprijinul unui numar suficient de


votanti pentru a obtine o pozitie mai buna.

- Grupul de votanti trebuie sa aiba o aderenta mare la ideologie

 Implementarea

- Candidatul trebuie sa implementeze constatarile precedente gestionand problemele


potentiale care ar putea sa apara

 Comunicarea

- Produsul proiectat trebuie sa se faca cunoscut votantilor utilizand tehnicile cele mai
adecvate de comunicare

- Un rol cheie il au aparitiile publice / relatiile publice / mk online

 Campania

- Este ultima oportunitate a candidatului pentru a promova produsul politic

Alegerea si livrarea

- Strategia de mk a candidatului va fi evaluata in ziua alegerilor

- Criteriul de succes ar fi sa se vada daca un numar suficient de votanti a “cumparat”


produsul dinainte proiectat si marketat

- Pentru un candidat livrarea a ceea ce a promis este in mod special importanta si va


determina viitorul carierei politice in termeni de credibilitate
Strategii si tehnici de MK politic si electoral

Strategii folosite pentru a comunica personalitatea candidatului

 Strategia de imagine este unul din campurile cele mai des exploatate. Prin aspect si stil se intelege
nu doar felul de a se imbraca sau atractia fizica ci si derivarile abstracte care apar dupa ce se vede
cum “actioneaza” o persoana, adica include abilitatile candidatuluic ca si actor, felul in care comunica
in aparitiile publice si televiziune.

 Una dintre strategiile cele mai populare pentru definirea si intarirea imaginii este sa se arate sprijinul
pe care il are comunicatorul, faptul ca este sprijinit de personalitati sau institutii de prestigiu duce la
cresterea credibilitatii

 Tehnicile de sponsorizare sunt din ce in ce mai des intalnite la campanii, toti candidatii incearca sa se
asocieze cu persoane credibile si populare, figuri publice, experti in anumite domenii care se
regasesc in programul electoral al candidatului

 La formarea imaginii mai contribuie si mediile de comunicare

- Presa scrisa are in general mai multa credibilitate decat televiziunea

- Informatia care se obtine printr-o dezbatere sau un interviu se considera mai credibila decat
informatia publicitara.

 Candidatii sunt “ vehicule “ prin care se ajunge la probleme si mai mult , sunt cei ce trebuie sa puna
in practica aceste programe electorale

 De aceea unul dintre obiectivele prioritare ale strategiei este obtinerea coerentei intre ambele
aspecte.

Strategii negative : infruntarea adversarului

“ Ma incanta sa fac publicitate negativa. Este una dintre oportunitatile campaniei in care iei
adevarul, il folosesti ca pe un cutit pentru a deschide in forma de canal adversarul.” – sanse exame

 Publicitatea negativa este lucrul care a generat cele mai mari controverse si dezbateri in ultimii 20 de
ani in mk politic.

 Mesajele negative sunt acelea care descriu sau retin atentia in ceea ce priveste defectele sau
slabiciunile unui candidat si/sau a pozitiei politice.

 * Majoritatea consultantilor politici, cred ca in ciuda criticilor , un bun atac poate fi un mesaj mai
eficient pentru castigarea alegerilor.

 Cea mai buna forma de a prezenta campania este de a gasi un bun contrast cu adversarul
 Candidatii trebuie sa caute cele mai bune calitati intre acelea care ii diferentiaza cel mai mult de
adversar.

 Avand in vedere ca informatia trebuie obtinuta prin mijloacele legale, exista doua conditii pe care o
campanie electorala trebuie sa le indeplineasca :
- Sa fie in conformitate cu adevarul

- Sa fie un atac relevant

 Se pot realiza atacuri impotriva caracterului actiunilor, intentiilor, colaboratorilor sau politicilor
candidatului adversar.

 Atacurile pot fi o initiativa sau raspunsul la actiuni anterioare ale adversarului


19 Ian Ora 10 Verificare.

Strategia de “triunghiularizare”folosita de BILL CLINTON

 Numele de “triunghilarizare”raspunde ideii de a situa candidatul deasupra principalelor partide


politice prezentandu-se ca o alternativa la o rigida ortodoxie a conservatorismului sau liberalismului
americani.

 Situarea intre partide inseamna ca BILL CLINTON era un candidat de centru, moderat, ca reprezenta
ceva nou si diferit

 Strategia presupunea ca “nu exista teme republicane sau democrate, ci teme ce intereseaza
cetatenii”.

 Odata ce a adoptat traditionalele teme republicane la agenda democratica, CLINTON a mai abordat si
acele teme care faceau diferenta intre el si adversarii sai.

Strategii generale folosite impreuna cu segmanetele tinta

Se pot folosi diferite strategii pentru fiecare segment tinta, ce depind de natura sprijinului sau
opozitiei:

 Strategii de suport – ce trebuie sa se adreseze potentialilor votanti care deja sprijina candidatul sau
partidul politic din motive adecvate si se centreaza in a le oferi argumente pentru intarirea
convingerii ca alegerea lor este cea buna

 Strategii de rationalizare – se adreseaza votantilor care sprijina un candidat sau partid dar care din
motive ce sunt foarte putin in acord cu produsul politic ce se urmareste sa se dezvolte, lucru pentru
care se va dezvolta o reconectare cu acestia in mod diferit

 Strategii de inductie – se adreseaza votantilor care sprijina opozitia din motive adecvate iar aceste
strategii se centreaza nu in schimbarea modului de a gandi, ci a li se demonstra ca li se poate da ceva
mai mult decat restul adversarilor

 Strategii de confruntare – orientate spre votantii care sprijina opozitia din motive gresite, cum ar fi
cel de a alege optiunea celui mai mic rau.

Vanzarea influentata de negativism

Exista 3 tipuri de negativism.

1. Negativismul partidului. – poate apare ca o consecinta a unei imagini proaste a partidului dar si
din cauza unor actiuni trecute care l-au discreditat datorita unor prezentari slabe a ideologiei

2. Negativismul pietei politice. – aici se obisnuieste sa se oferer o dubla interpretare in sensul care
poate exista pe de o parte un negativism subiectiv creat de propria structura mentala a
alegatorului si pe de alta parte un negativism practic, considerand din punct de vedere psihologic
sau cu date cooncrete ca este vorba de un partid care nu merge bine si nu este considerat
protagonist in lupta politica .
3. Negativismul candidatului. – generat chiar de propriul candidat, acesta fiind strans legat de
negativsmul verbal, datorat in primul rand defectelor in exprimarea orala a candidatului, cum ar
fi monotonia in comunicarea ideilor sau sa vorbeasca fara inflexiuni ale vocii, provocand
plictiseala publicului si in al doilea rand fondul discursului in sine, care produce reactii in randul
publicului de a-l pune in contra propriului orator

4. Negativismul fizic. – consta in existenta manifestarilor exterioare ale candidatului orator care
afecteaza negativ publicul cum ar fi anumite gesturi , modalitati de a se imbraca etc.

Tehnica AIDA consta in urmatoarele faze

1. Faza de atentie. Primul lucru pe care trebuie sa il faca politicianul este sa incerce sa creeze o
atentie psihologica, mentala, niciodata fizica, pentru ca atentia fizica este superficiala.

2. Fata de interese. Aceasta faza are drept obiectiv trecerea interesului publicului pentru
partidul sau candidatul prezentat.

Pentru a provoca acest interes se poate folosi o dubla argumentare cum ar fi indicarea pe de
o parte a avantajelor si succeselor partidului politic sau a programului electoral ce se va
prezenta la alegeri si pe de alta parte sa ii faca sa vada ca ei vor fi intr-un anume dezavantaj
si pierdere daca nu voteaza acel partid sau candidat

3. Faza dorintei. Aceasta etapa se adreseaza subconstientului alegatorului care este pus
irational si in aceasta etapa exista o serie de tehnici sau sfaturi utile pentru politician pentru
a capta aceasta dorinta si pentru a obtine votul.

- Utilizarea unui limbaj imaginar . un argument care sa produca impact, dirijat


subconstientului

- Utilizarea supre….. prin re….. alegatorul va alege prin prisma propriilor convingeri

- Utilizarea unei idei repetitive. Repetitia este esentiala pentru ca “loveste” “mingea “
publicului dar niciodata nu trebuie sa fie excesiva pentru ca isi poate pierde din
efectivitate.

4. Faza de actiune.Aceasta etapa trebuie sa fie prezenta in mod constant in mintea


candidatului si trebuie sa isi faca aparitia in acel moment considerat cel mai oportun

Exista “doua metode” in mk politic, pentru a inchide o conferinta, un discurs prin o


convingere si anume metoda expunerii avantajelor si metoda contrastului

Metoda expunerii avantajelor. Consta in a indica fiecare dintre avantajele pe care le are
partidul, candidatul sau programul electoral descriindu-le si aratandu-le publicului

Metoda contrastului . porneste de la recunoasterea a doua sau trei dezavantaje ale


partidului si de la opozitia unei liste de avantaje care sa anule inconvenientele admise.

Argumentarea politica. Prin argumentare se intelege expunerea verbala a avantajelor care


satisfac motivul votului
 Este asamblul de fraza care contribuie la introducerea in starea de spirit a alegatorului,
necesitatea si confortul de a vota un partid anume sau candidat

 Argumentarea trebuie sa fie formala in mod fundamental din avantaje care trebuie transmise
publicului in asa fel incat sa reuseasca sa isi lase amprente in acesta.

 Argumentarea politica este formala din asa numitele “componente”care in mod normal sunt :

Argumentare politica :

- continut

- Limbaj si voce

- Pul de argument

- Ritmul expunerii

- Cai de penetrare ideologica

SUBIECTE EXAMEN

1. Asemanari si deosebiri intre marketingul politic si social

2. MK politic. Fenomen american

3. Profesionalizarea consultantilor in comunicare

4. Mk politic intre arta si stiinta

5. Diferente intre mk politic si mk comercial

6. Segmentarea partidelor politice


7. Model de mk politic

8. Model de mk politic aplicat la partide

9. Model de mk politic aplicat la candidati

10. Strategii folosite pt comunicarea personalitatii canditatului

11. Strategii negative si infruntarea adversarului

12. Strategia de triunghiularizare folosita de bill clinton

13. Strategii cu segmente tinta

14. Vanzare. Influentare de negativism

15. Tehnica AIDA.

16. Metoda expunerii avantajelor si cotnrastului

17. Argumentarea politica

MK politic intre arta si stiinta

1. Mk politic monitorizeaza din ce-n ce mai mult descoperirile psihologiei.

Pshihologia mk-ului s-a atribuit in mod traditional psihologiei sociale – incearca sa inteleaga si
sa explice cum gandurile, sentimentele, comportamentul indivizilor sunt influentate de prezenta
ireala, imaginara a altora.
Varibila prezenta altora include orice fenomen al comunicarii incepand cu:
- Discursul unui candidat
- Discutii intre prieteni

Contributia psihologiei sociale se completeaza si in anumite cazuri se corecteaza cu descoperirile


psihologiei cognitive – nu se studiaza persoana influentata de catre grup ci se observa care ii sunt
raspunsurile individuale la stimuli: perceperea sa, memoria sa si forma in care gandeste.
Psihologia sociala pune accentul pe modul in care ceilalti ne influenteaza – rationamentul si
parerile.
Psihologia cognitiva considera persoanele drept fiinte cognitiv-eficiente care rationalizeaza
stimulii primiti.
Campaniile electorale continua sa incerce sa influenteze noi colective.
Consultantul se orienteaza spre votant ca individ fiind.
2. Mk politic se hraneste cu tehnici, cunostinte din MK comercial.
 Strategiile trasate pt produse NU se aplica direct la politica deoarece adeziunile politice sunt
mult mai imprevizibile decat comportamentul consumatorului
 Utilizarea strategiilor MK comercial se datoreaza in mare masura dezvoltarii mai slabe a MK
politic ca si domeniu independent
3. Mk politic se mai alimenteaza din:
 Sociologie politica
 Statistica
 Istorie
Diferente intre MK politic si comercial:
 Se crede ca politica ar trebui sa dea mai multa importanta valorii decat puterii dintr-o
perspectiva morala
 Piata politica este mult mai complexa existand cereri mult mai complicate si conflicte
 Produsul politic este intangibil si mult mai dificil de inteles si create
 In politica produsele au o valoare simbolica si doar exista un determinant disponibil
 Consumatorul sprijina doar un produs in timp ce le refuza pe toate celalalte
 Forta productive este in principal compusa din voluntari neremunerati
 Piata politica NU intotdeauna stie ce vrea
 Politica are de-a face cu ideologii nu doar cu simpatii si antipatii
 Politica este o activitate pe termen lung neputandu-se compara cu caracterul simplu al MK
comercial.

S-ar putea să vă placă și