Licenta

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE DREPT
LUCRARE DE LICENŢĂ
PROFESOR COORDONATOR:
Conf.univ.dr.ANDREI DUŢU-BUZURA
STUDENT:
ALEXANDRU ELENA
Bucureşti
2019
UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE DREPT
LUCRARE DE LICENŢĂ
AUTORIZAŢIA DE MEDIU ÎN ROMÂNIA
DREPTUL MEDIULUI
PROFESOR COORDONATOR:
Conf.univ.dr.ANDREI DUŢU-BUZURA
STUDENT:
ALEXANDRU ELENA
Bucureşti
2019
CUPRINS
INTRODUCERE
1. Autorizarea de mediu şi teoria argumentării……………………………………………………6
2. Autorizaţiile de mediu – normele şi structura logico-juridică………………………………...11
3. Propunere de lege ferendă - Aplicaţia conceptului ghişeului unic…………………………...12
CAPITOLUL I
AUTORIZAREA PREALABILĂ A ACTIVITĂŢILOR CU IMPACT ASUPRA MEDIULUI ŞI
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
I.1 Noţiunea……………………………………………………………………………………..13
I.2 Avizele de mediu…………………………………………………………………………….15
I.3 Acordul de mediu……………………………………………………………………………15
I.4 Autorizaţia de mediu………………………………………………………………………...16
I.5 Evaluarea impactului asupra mediului……………………………………………………….16
I.6 Emiterea, revizuirea şi actualizarea actelor de reglementare………………………………...17
I.7 Proceduri de emitere a actelor de reglementare……………………………………………...18
I.8 Procedura cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice
sau private……………………………………………………………………………………….18
I.9 Procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe…………………….21
I.10 Termenele de valabilitate ale actelor de reglementare……………………………………...21
I.11 Revizuirea actelor de reglementare…………………………………………………………22
I.12 Suspendarea, revocarea şi transferul actelor de reglementare………………………………22
I.13 Accesul la justiţie…………………………………………………………………………...23
I.14 Model autorizatie de mediu…………………………………………………………………24
CAPITOLUL II
AUTORIZAŢIA INTEGRATĂ DE MEDIU
II.1 Necesitatea obţinerii autorizaţiei integrate de mediu……………………………………….33
II.2Autorităţi competente pentru protecţia mediului - responsabilităţi şi obligaţii………………37
II.3Etapele procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu……………………………39
II.3.1Depunerea solicitării………………………………………………………………39
II.3.2 Analiza preliminară………………………………………………………………..40
II.3.3Analiza detaliată……………………………………………………………………41
II.3.4 Obţinerea autorizaţiei integrate de mediu pentru o instalaţie existent……………42
II.3.5 Obţinerea autorizaţiei integrate de mediu pentru o instalaţie nouă sau pentru
modificarea substanţială a unei instalaţii existente……………………………………………..42
3
II.4 Decizia de acordare a autorizaţiei integrate de mediu………………………………………44
II.4.1 Consultarea celorlalte autorităţi şi a publicului……………………………………44
II.4.2Luarea deciziei finale de emitere a autorizaţiei integrate de mediu………………45
II.5 Revizuirea şi actualizarea autorizaţiei integrate de mediu…………………………………46
II.6 Atribuţii şi răspunderi ale autorităţilor compentente pentru protecţia mediului……………46
II.7 Prevederile autorizaţiei integrate de mediu…………………………………………………48
II.8 Accesul publicului la informaţii şi participarea publicului la procedura de emitere a
autorizaţiei integrate de mediu………………………………………………………………….50
CAPITOLUL III
CADRUL GENERAL AL PROTECŢIEI MEDIULUI LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE
III.1. Noţiuni introductive……………………………………………………………………….55
III.2. Programele de acţiune în domeniul mediului……………………………………………56
III.3 Principiile dreptului mediului la nivelul Uniunii Europene………………………………58
III.4 Instrumentele financiare de promovare a politicii europene de mediu……………………59
CONCLUZII……………………………………………………………………………………..61
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………62
4
DREPTUL MEDIULUI
,,Omul poate stăpâni natura cât timp ţine seama de legile ei”
GRIGORE ANTIPA
Dreptul mediului, ca ramură de drept a apărut ca urmare a necesităţii sporirii eficienţei

acţiunii socio-umane în soluţionarea problemelor ecologice, ce s-a materializat în necesitatea
adoptării de reglementări juridice special destinate, care trebuie să răspundă cerinţelor imperative
de natură tehnică, socială, politică, economică etc.
Acest sector al acţiunii sociale, de o importanţă mereu în creştere datorită importanţei
valorilor sociale pe care le protejază, în esenţă reprezentând viaţa însăşi, fapt ce îi conferă
caracterul unitar, este reglementat de o legislaţie specifică ce tinde spre constituirea unui
subsistem juridic propriu.
Caracterul relativ unitar al acţiunii sociale privind ocrotirea factorilor naturali sau a celor
creaţi de om, ce compun mediul ambiant relevă existenţa dreptului mediului ca ramură distinctă
de drept.
Particularitatea obiectului supus reglementării- relaţiile sociale privind raportul societate-
mediu – o constituie caracterul orizontal, adică acoperirea diferitelor ramuri clasice juridice şi
faptul că reprezintă un drept de interacţiuni.
Obiectul dreptului mediului, distinct faţă de toate ramurile tradiţionale de drept, este
reprezentat de relaţiile sociale (raporturile juridice) privind protecţia, conservarea şi ameliorarea
mediului ambiant.
Dreptul mediului este un drept de finalitate şi un drept de sinteză- deoarece finalitatea sa
constituie specificitatea sa, în concret propunându-şi să contribuie la protecţia, conservarea şi
dezvoltarea mediului, şi este un drept de sinteză deoarece împrumută şi dezvoltă tehnici, metode
şi instituţii ale dreptului public şi privat, intern şi internaţional.
5
INTRODUCERE
1. Autorizarea de mediu şi teoria argumentării

Noţiunea principiu în dreptul mediului
Preocupările privind protecţia mediului şi expresia lor juridică au dus la formarea şi
afirmarea unor principii comune dreptului naţional, european (UE) şi internaţional. Acestea
cunosc diverse formulări şi precizări ale conţinutului concret, însă semnificaţia lor juridică
esenţială rămâne aceeaşi.
În consecinţă, putem afirma faptul că principiile fundamentale domină ansamblul
reglementărilor juridice privind protecţia, conservarea şi ameliorarea mediului, conferindu-le
unitate, uniformitate şi tendinţa permanentă de integrare, iar dreptului mediului, dimensiunea
unui sistem normativ planetar.
Principiile dreptului mediului sunt acele reguli esenţiale, de maximă aplicabilitate, care
stau la baza ramurii de drept.1
Principiile reflectă interdependenţa şi sunt primul element de realizare a unităţii
conţinutului dreptului mediului la nivelul celor trei ordini juridice de exprimare:
-Naţională - la acest nivel principiile sunt cuprinse în legile-cadru şi dezvoltate specific în
reglementările sectoriale;
-Unional-europeană (regională)- iniţial au fost formulate în programele de acţiune comunitară,
începând cu 1973, având caracter politic şi programator, apoi au fost preluate şi consacrate
juridic în cadrul tratatelor constitutive;
-Internaţională- începând cu Declaraţia de la Stockholm 1972, Carta mondială a naturii 1982,
Declaraţia de la Rio 1992, aceste principii au fost formulate, confirmate, precizate şi preluate în
convenţii internaţionale ce le-au conferit statut juridic obligatoriu.
Principiile reprezintă reguli de conduită egală pentru toţi subiecţii de drept, ce însoţesc,
pe întregul lor parcurs, acţiunile umane, excepţiile fiind rarisime.
Acestea sunt, aşadar, reguli de conduită de maximă generalitate şi universalitate,
obligatorii pentru domeniul lor.
În dreptul mediului, principiile au scopul de subliniere şi orientare a dezvoltării şi
aplicării normelor de drept al mediului.
În dreptul românesc, OUG 195/2005 a preluat formulările existente la nivel unional
european, aproape identic. Actul distinge între principii şi elemente strategice (înţelese ca având
aceleaşi funcţii şi semnificaţii generale), şi modalităţile lor de implementare.
1
D. Marinescu, Tratat de dreptul mediului, ed. ALL BECK, Bucureşti, 2003, p.46.
6
„Mediul reprezintă ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa,
solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate
materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune,
cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi spirituale, calitatea
vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului.”2
Ecologiaeste o ştiinţă transdisciplinară, care studiază relaţiile dintre fiinţele vii şi mediul
lor. Apărut într-o lucrare din 1866 a lui E. Haeckel, conceptul se limitează la studiul speciilor
animale şi vegetale în mediul lor, cu excluderea omului. „Prin Ecologie înţelegem totalitatea
ştiinţelor relaţiilor organismului cu mediul, cuprinzând, în sens larg, toate condiţiile de
existenţă.” (Haeckel, 1866).
„Ecologia este ştiinţa care studiază condiţiile de existenţă ale fiinţelor vii şi
interacţiunile de orice natură care există între aceste fiinţe vii şi mediul lor.” (Dajoz, 1971).
„Dintre toate ştiinţele, ecologia este singura care a fost coborâtă în stradă... astăzi
asimilată unui militantism cultural şi politic care privilegiază protecţia naturii... Vulgarizarea
ecologiei s-a produs la un asemenea nivel, încât specialiştii ştiinţifici care studiază raporturile
dintre viu şi mediul său simt nevoia de a se deosebi de ecologişti... auto-desemnându-se drept
ecologi.” (Phillpot-Gasc, 1996).
Mediul, un neologism recent, de sorginte engleză (environment), survenit la noi pe filieră
franceză (environnement), exprimă faptul de a înconjura, cadrul de existenţă.3
Fără ocrotirea mediului, nu se poate asigura dezvoltarea durabilă. Dezvoltarea durabilă
include protecţia mediului, iar protecţia mediului condiţionează dezvoltarea durabilă. Cerinţele şi
exigenţele existente la nivelul Uniunii Europene impun o nouă abordare a problemelor globale
de mediu, din punct de vedere al efectelor şi presiunii asupra mediului şi a tuturor consecinţelor
dezvoltării socio-economice.
Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare (UNCED), care a avut loc la Rio
de Janeiro în iunie 1992, a arătat că nu se mai pot gândi mediul şi dezvoltarea economică şi
socială ca domenii izolate şi că singura cale spre progres economic pe termen lung este legarea
acestuia de protecţia mediului.
Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea între două aspiraţii
umane: necesitatea continuării dezvoltării economice şi sociale, dar şi protecţia şi îmbunătăţirea
stării mediului, ca singura cale pentru bunăstarea atât a generaţiilor prezente, cât şi a celor
viitoare.
2
M. Duţu, A. Duţu, Curs de Dreptul Mediului, Ed. C.H. Beck, 2014.
3
Idem.
7
Pentru a se dezvolta durabil, toate ţările au nevoie de acces şi perfecţionare în domeniul
utilizării tehnologiilor curate şi care risipesc mai puţine resurse.
Un mesaj important al celui de-al şaselea Program de Acţiune pentru Mediu este, printre
altele, acela de a perfecţiona sistemele de raportare către Comunitatea Europeană, pentru a face
posibilă o analiză şi evaluare mai bună a cerinţelor actuale prin indicarea unor modalităţi de
îmbunătăţire a eficienţei măsurilor viitoare de protecţie a mediului.
Cu acest prilej au fost identificate sursele de mediu cărora le sunt adresate dezvoltarea
durabilă: schimbările climatice, folosirea iraţională a resurselor naturale regenerabile
şineregenerabile, pierderea biodiversităţii şi acumulările de substanţe chimice persistente în
mediu.
Măsurarea progresului în atingerea obiectivelor propuse necesită informaţii despre starea
mediului înconjurător şi despre cauzele ce stau la baza problemelor de mediu. Este necesar un
sistem de raportare eficient cu privire la punerea în practică şi implementarea politicilor de
mediu.
Cerinţele şi exigenţele existente la nivelul Uniunii Europene impun o nouă abordare a
problemelor globale de mediu din punct de vedere al efectelor şi presiunii asupra mediului şi al
tuturor consecinţelor dezvoltării socio-economice.
Situată în zona Europei de interferenţăa ecosistemelor complexe carpato-danubian şi
danubiano-pontic, România are o zestre naturală şi peisagistică de o frumuseţe, varietate şi
echilibru de invidiat. Sunt o multitudine de colţuri ale naturii în această ţară, ocrotite de oameni,
care le-au înfrumuseţat cu locuinţe, biserici, ansambluri arhitectonice, lacuri de acumulare şi alte
construcţii ce oglindesc geniul lor creator.
După Conferinţa Pământului, din 1992 de la Rio de Janeiro, România a început să
asimileze parametrii dezvoltării durabile, în condiţiile speciale ale tranziţiei la un alt sistem
economico-social, care, inevitabil, îşi pune amprenta şi asupra activităţilor legate de protecţia
mediului.
Vasta problematică a protecţiei mediului în contextul dezvoltării durabile se concentrează
pe combaterea fenomenelor de poluare inerente unor activităţi umane în stadiul actual,
prevenirea deteriorărilor posibile, asimilarea, adaptarea şi aplicarea cerinţelor de mediu pentru
integrarea în Uniunea Europeană, realizarea unor proiecte internaţionale comune pentru
valorificarea potenţialului Dunării şi Mării Negre, pentru protejarea biodiversităţii şi a zonelor
umede, monitorizarea calităţii apelor şi a stării pădurilor, a efectelor fenomenelor ecologice de
anvergură globală, soluţionarea unor probleme acute, cum sunt cele ale diminuării şi valorificării
deşeurilor şi ecologizării agriculturii, promovarea tehnologiilor curate, transformarea aşezărilor
umane în localităţi durabile.
8
Starea factorilor de mediu în România nu poate fi ameliorată, dacă nu se au în vedere
următoarele aspecte:
1. faptul că protecţia mediului este o obligaţie ce revine tuturor celor care organizează şi
desfăşoară o activitate, iar normele şi standardele de mediu existente trebuie respectate de toţi şi
în primul rând, de cei care desfăşoară activităşi industrial;
2. în toate activităţile industriale trebuie acordată prioritate protecţiei mediului, calităţii
vieţii umane şi abandonată concepţia multor factori care pun în prim plan producţia, fără a lua în
calcul şi consecinţele negative asupra mediului în care trăim;
3. instituţiile statului, centrale şi locale, trebuie să îşi exercite, cu exigenţa necesară,
atribuţiile pe care le au în aplicarea legilor;
4. resursele financiare trebuie să fie cât mai bine folosite şi focalizate pe soluţionarea
problemelor de mediu din zonele critice;
5. trebuie continuată introducerea instrumentelor economice, financiare şi juridice care
să-i stimuleze şi, după caz, să-i constrângă pe agenţii economici să investească în tehnologii noi,
în performanţe economice şi ecologice. În acest cadru, aplicarea efectivă a
principiului ,,poluatorul plăteşte” va conduce la rezultate positive;
6. mai sunt necesare şi unele adaptări ale politicii naţionale, care să ţină seama, între
altele, de faptul că, în perspectiva integrării în Uniunea Europeană, performanţa economică va fi
nemijlocit legată de performanţa ecologică.
Problemele de protecţie a mediului sunt deosebit de complexe şi vizează toate sectoarele
de activitate: economice, sociale şi politice. Rezolvarea acestor probleme reclamă participarea
tuturor celor implicaţi în poluarea factorilor de mediu: agenţi economici, departamente,
ministere, dar şi a acelora care sunt interesaţi în ocrotirea mediului; în primul rând populaţia şi
reprezentanţii ei aleşi în diverse organisme, organizaţii neguvernamentale, întreaga structură
statală.
Protecţia mediului prezintă pentru toţi o întrecere şi multe oportunităţi. Trebuie să se ia în
considerare nu numai dorinţa populaţiei de a trăi într-un mediu sănătos, ci şi pagubele cauzate de
poluare şi schimbările climatice. Protejarea mediului nu trebuie să se transforme prin ea însăşi
într-o frână asupra dezvoltării şi a consumului. Standardele înalte de mediu sunt de asemenea
impulsuri pentru activitatea de inovaţii, creează astfel noi pieţe şi oportunităţi de afaceri. În
schimb, trebuie găsite căi de îmbunătăţire a calităţiicreşterii economice şi a altor activităţi umane
care să rezolve în acelaşi timp cererea de bunuri şi servicii şi menţinerea unui mediu sănătos.
Trebuie separat impactul asupra mediului şi degradarea sa de creşterea economică, prin investiţii
în ecoeficienţă- prin folosirea a cât mai puţine resurse pentru obţinerea de profituri economice
sau obţinerea de valoare adăugată. Planurile de consum trebuie să devină mai durabile.
9
Pe scurt, trebuie încurajată dezvoltarea unei societăţi ale cărei maşini nu poluează, ale
cărei deşeuri sunt reciclate sau depozitate în siguranţă, ale cărei surse de energie şi tehnologii nu
duc la încălzirea globală a Planetei, ale cărei produse, de la computere la jucării ale copiilor, nu
dispersează substanţe periculoase în mediu, a cărei mâncare sau activitate (afaceri, turism,
agricultură) sunt planificate pentru a proteja biodiversitatea, habitatele şi terenurile.
10
2.Autorizaţiile de mediu – normele şi structura logico-juridică
,,…protecţia naturii este o măsură preventivă de a împiedica ceva rău;

reconstrucţia ecologicăo măsură curativă de reparare a răului comis”
P. BANARESCU
AUTORIZAŢIE DE MEDIU - Actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru

protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare ai unei
activităţi existente sau ai unei activităţi noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului,
obligatoriu la punerea în funcţiune.
IPOTEZA DISPOZIŢIE SANCŢIUNE

DACĂ - se ATUNCI - Autoritatea competentă ALTFEL
solicităpunerea în pentru protecţia mediului, emite - Punerea în funcţiune a unei
funcţiune a unei activităţi un act administrativ prin care activităţi fărăobţinerea actelor
existente sau ai unei stabilileşte condiţiile şi/sau de reglementare se
activităţi noi cu posibil parametrii de funcţionare ai sancţionează potrivit art. 96
impact semnificativ activităţii existente sau a unei (2) din OG 195/2005
asupra mediului activităţi noi
- Nerespectarea condiţiilor
dispoziţiei normei juridice de
către autoritatea competentă
conduce la nulitatea actului
administrativ
AUTORIZAŢIE INTEGRATĂ DE MEDIU - Actul administrativ emis de cu informarea

prealabilă a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, care acordă dreptul de a exploata în
totalitate sau în parte o instalaţie, în anumite condiţii, care să garanteze că instalaţia corespunde
prevederilor privind prevenirea şi controlul integrat al poluării; autorizaţia poate fi emisă pentru
una sau mai multe instalaţii ori părţi ale acesteia, situate pe acelaşi amplasament şi exploatate de
acelaşi operator.
DISPOZIŢIE SANCŢIUNE
IPOTEZA
DACĂ – se solicită ATUNCI - Autoritatea ALTFEL
dreptul de a exploata în competentă pentru protecţia - Exploatarea unei instalaţii
totalitate sau în parte o mediului, cu informarea prealabilă fărăobţinerea actele de
instalaţie a Agenţiei Naţionale pentru reglementare se sancţionează
Protecţia Mediului va emite actul potrivit art. 96 (2) din OG
administrativ de exploatare în 195/2005
condiţii, care să garanteze că
instalaţia corespunde prevederilor - Nerespectarea condiţiilor
privind prevenirea şi controlul dispoziţiei normei juridice de
integrat al poluării către autoritatea competentă
administrativ
11
AUTORIZAŢIE PRIVIND ACTIVITĂŢI CU ORGANISME MODIFICATE GENETIC
- actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, conform
dispoziţiilor legale în vigoare, care reglementează condiţiile de introducere deliberată în mediu
şi/sau pe piaţă a organismelor modificate genetic şi pentru utilizarea în condiţii de izolare a
microorganismelor modificate genetic.

DACĂ - se ATUNCI - conform ALTFEL
solicităintroducerea dispoziţiilor legale în vigoare, - Introducerea deliberată în
deliberată în mediu şi/sau pe autoritatea competentă pentru mediu şi/sau pe piaţă a
piaţă a organismelor protecţia mediului emite actul organismelor modificate
modificate administrativ genetic fara obţinerea actelor
genetic de reglementare se
sancţionează potrivit art. 96
(2) din OG 195/2005
administrativ
3. Propunere de lege ferendă - APLICAŢIA CONCEPTULUI GHIŞEULUI UNIC

Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului
Capitolul XV Sancţiuni
Secţiunea a 3-a
Obligaţiile persoanelor fizice şi juridice
Articolul 96
(2)Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei (RON) la 10.000 lei
(RON), pentru persoane fizice, şi de la 30.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON), pentru persoane
juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale:
1.obligaţia persoanelor fizice şi juridice de solicitare şi obţinere a actelor de reglementare
conform prevederilor legale, precum şi a acordului de import/export şi a autorizaţiilor privind
organismele modificate genetic, conform prevederilor legale, în termenele stabilite de
autoritate.Persoanele fizice şi juridice beneficiază contra cost de aplicarea conceptului ghişeului
unic.4
4
Solicitantul nu trebuie să mai parcurgă o cale dificilă pentru obţinerea informaţiilor sau documentaţiilor
necesare. Prin intermediul Biroului Unic, se oferă posibilitatea soluţionării rapide a cererilor.
Solicitantuleste informat cu promptitudine, creşte gradul de transparenţă decizională, dar şi gradul de
responsabilitate juridică a administraţiei publice faţă de cetăţean, ca beneficiar al deciziei administrative.
În cadrul Biroului Unic trebuie săfuncţioneze două ghişee: intrări şi ieşiri. Cererile sunt soluţionate
12
CAPITOLUL I
AUTORIZAREA PREALABILĂ A ACTIVITĂŢILOR CU IMPACT

ASUPRA MEDIULUI ŞI EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA
MEDIULUI
AUTORIZAŢIE DE MEDIU -Autorizaţie de mediu este actul administrativ emis de

autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau
parametrii de funcţionare ai unei activităţi existente sau ai unei activităţi noi cu posibil impact
semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea în funcţiune.5
I.1 Noţiunea
Una dintre tehnicile moderne, folosite în mod curent în scopul limitării sau prevenirii
atingerilor aduse mediului constă în obligaţia de a obţine o autorizaţie prealabilă specifică pentru
desfăşurarea anumitor activităţi sau utilizarea anumitor produse sau servicii ce prezintă risc
ecologic. Prin intermediul acestei tehnici se asigură posibilitatea autorităţilor publice de a institui
un control asupra activităţilor şi respectării normelor de protecţie a mediului.6
Obligaţia de a obţine o autorizaţie prealabilă specială pentru desfăşurarea anumitor
activităţi ori utilizarea anumitor produse şi servicii având un anumit risc ecologic, reprezintă o
tehnică modernă, larg utilizată în vederea prevenirii sau reducerii vătămărilor mediului.
parcurgându-se următorii paşi: solicitantul depune cererea la ghişeul intrări; cererea este transmisă
departamentului specializat pentru prelucrare (solicitantul nu mai are contact direct cu funcţionarul în ale
cărui atribuţii intră rezolvarea cererii respective, decât în situaţiile indicate de lege); solicitantul se
prezintă la ghişeul ieşiri pentru ridicarea cererii deja soluţionate.
5
DACĂ - se solicită punerea în ATUNCI - Autoritatea ALTFEL

funcţiune a unei activităţi competentă pentru protecţia - Punerea în funcţiune a unei
existente sau ai unei activităţi mediului, emite un act activităţi fărăobţinerea actele de
noi cu posibil impact administrativ prin care stabileşte reglementare se sancţionează
semnificativ asupra mediului condiţiile şi/sau parametrii de potrivit art. 96 (2) din OG
funcţionare ai activităţii existente 195/2005
sau a unei activităţi noi
administrativ
6
M. Duţu, Tratat de Dreptul Mediului, ediţia 3, ed. CH Beck, Bucureşti, 2007, p.402.
13
Autorităţile publice competente au astfel posibilitatea de a verifica îndeplinirea unor
condiţii privind amplasarea, parametrii de funcţionare ai unor viitoare instalaţii/proiecte,
realizând un control al activităţii şi al respectării normelor de protecţie a mediului.
Fac obiect al autorizării, în principiu toate acele activităţi ce prezintă un potenţial
considerabil de periculozitate la adresa mediului, indiferent dacă titularul acestora este o
persoană fizică ori juridică şi dacă aceasta are ori nu scop lucrativ. Ca regulă generală proiectele
organismelor publice, îndeosebi instalaţiile militare sunt exceptate de la obligaţia autorizării.
Autorizarea are la bază evaluarea prealabilă a impactului ecologic, ce face parte
integrantă din procesul de autorizare, concluziile studiului de impact condiţionând rezultatul
procesului de autorizare.7
În mod frecvent obligativitatea autorizării prealabile precum şi regimul procedurii de
autorizare sunt prevăzute în legea-cadru privind protecţia mediului.
Sistemele speciale de autorizare şi cerinţa autorizării se regăsesc şi într-o serie de
documente internaţionale.
Obiectivele supuse autorizării sunt în mod obişnuit foarte largi, putând include chiar
obligaţia autorizării tuturor instalaţiilor construite şi exploatate.
Scopuleste acela de a evita orice risc ecologic major.
Toate instalaţiile potenţial periculoase pentru mediu sunt supuse autorizării, excepţie
făcând, de regulă, proiectele militare şi cele desfăşurate de către organismele publice.
În domeniul autorizării este deseori întâlnită o excepţie specială de la regula
neretroactivităţii, prin aceea că activităţile poluante preexistente sunt supuse autorizării, însă este
acordat un anumit termen în vederea conformării.
Sistemele de autorizare sunt astfel proiectate pentru a reduce nivelul poluării cât mai mult
posibil şi a preîntâmpina riscurile majore, fiind o metodă intermediară între interdicţiile absolute
şi practicile industriale nereglementate.
Autorizaţiile administrative au la bază o evaluare prealabilă a impactului ecologic al
activităţilor/proiectelor supuse autorizării, astfel că studiul de impact este integrat procedurii de
autorizare şi face parte din decizia de acordare sau refuz al autorizării.8
Actele sau autorizaţiile administrative privind protecţia mediului urmează o procedură de
emitere în patru faze sau etape:
- Solicitarea autorizaţiei
- Instrumentarea cererii
- Decizia
7
E. A. Ilinca, Mijloace şi instrumente juridice unional europene de protecţie a mediului, ed. Sitech,
Craiova, 2014, p.232.
8
14
- Monitorizarea condiţiilor de autorizare.
Actele de reglementare înglobează în România, potrivit art.8 al.1 din OUG 195/2005 trei
categorii:
- Avize de mediu
- Acorduri de mediu
- Autorizaţii/Autorizaţii integrate de mediu.
Aceste acte de reglementare sunt acte tehnico-juridice instrumentate potrivit unei
proceduri speciale, care sunt emise de către autorităţile competente în materie de mediu, exprimă
decizia acestor autorităţi şi stabilesc condiţii pentru desfăşurarea proiectelor, planurilor ori
activităţilor, cât şi o serie de drepturi şi obligaţii pentru titularii lor, privind protecţia mediului.
I.2 Avizele de mediu
Avizele de mediu sunt:avizul de mediu pentru planuri şi programe, avizul pentru
stabilirea obligaţiilor de mediu, avizul de mediu pentru produsele de protecţie a plantelor sau
pentru autorizarea îngrăşămintelor chimice, avizul Natura 2000.
Avizele de mediu reprezintă, indiferent de denumirea lor, avize conforme a căror
solicitare şi ale căror prevederi sunt obligatorii pentru adoptarea/emiterea/aprobarea
documentelor cărora li se adresează şi faţă de care certifică integrarea considerentelor privind
protecţia mediului.9
Avizele nu sunt acte administrative de mediu de sine stătătoare, ci operaţiuni juridice ce
condiţionează un anumit act.
Ele asigură receptarea exigenţelor ecologice în acte ce au un alt obiectiv principal, însă
pot desfăşura un impact semnificativ asupra mediului.
I.3 Acordul de mediu
Este actul tehnico-juridic prin care se stabilesc condiţiile de realizare a proiectului, din
punct de vedere al impactului asupra mediului.
Acordul de mediu reprezintă aşadar decizia autorităţii competente pentru protecţia
mediului ce dă dreptul titularului de proiect să-l realizeze, din punct de vedere al protecţiei
mediului.
Acordul de mediu are o poziţie juridică intermediară între aviz şi autorizaţie.10
Acordul de mediu esteobligatoriu pentru proiectele publice sau private sau pentru
modificarea sau extinderea activităţilor existente, inclusiv pentru proiectele de dezafectare, ce
pot avea impact asupra mediului.
9
10
15
Pentru obţinerea sa, în cazul proiectelor publice sau private ce pot avea un impact
semnificativ asupra mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea acestora, este necesară
evaluarea impactului asupra mediului.
I.4 Autorizaţia de mediu
Autorizaţia de mediu reprezintă actul administrativ în baza căruia se pot desfăşura în mod
legal activităţile existente, şi pot fi demarate noi activităţi ce pot avea un impact semnificativ
asupra mediului.
Acestea stabilesc o serie de drepturi şi obligaţii pentru subiectul căruia i se adresează.
Activităţilesupuse autorizării sunt determinate prin sistemul listei.
În cazul activităţilor preexistente, ce nu răspund normelor în vigoare se realizează
bilanţul de mediu, urmat de un program de conformare, pentru a fi posibilă obţinerea autorizaţiei
de mediu.
În ceea ce priveşte activităţile noi, pentru obţinerea autorizaţiei va fi efectuată evaluarea
impactului de mediu.
Autorizaţiile de mediu au uncaracter de sinteză, fiind emise ulterior obţinerii celorlalte
avize, acorduri, autorizaţii şi exprimă cerinţele definitorii ale respectivului caz.
Principala clasificare a autorizaţiilor distinge în funcţie de activitatea vizată între:
-autorizaţiile ce permit realizarea unei activităţi care în mod direct sau indirect presupune
contaminarea sau deversarea asupra unei resurse naturale(permisele de deversare)
-autorizaţiile ce permit efectuarea de activităţi care, în plus, au sau este posibil să aibă un
impact semnificativ asupra mediului ( permisele de activităţi cu impact asupra mediului).
Diferenţadintre cele două categorii este una semnificativă atât în ceea ce priveşte
poluarea cât şi în privinţa regimului juridic aplicabil. În concret, în cazul permiselor de deversare
ceea ce se autorizează este chiar impactul asupra mediuluişi nu activitatea ce desfăşoară acest
impact, permisele de activităţi cu impact asupra mediului autorizează activităţilece produc acest
impact şi nu impactul însuşi.11
I.5 Evaluarea impactului asupra mediului
Prevenirea poluării şi implicit a atingerilor aduse naturii pot fi asigurate prin evaluarea
riscurilor pe care acţiunile umane le pot implica, înainte ca acestea să se producă. În vederea
asigurării acestei acţiuni de prevenţie se impune cunoaşterea impactului, efectelor acţiunii,
anterior desfăşurării sale.
11
16
Aceasta reprezintă o regulă juridică specială ce presupune un studiu ştiinţific. Studiul de
impact este concomitent o procedură administrativă nouă cu un profil specific. Pe baza şi
conform acesteia are loc evaluarea activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului.12
Evaluarea impactului asupra mediuluiestereglementată în principal prin art.21 din OUG
195/2005.
Studiul de impact asupra mediului este un instrument procedural de prevenire a
vătămărilor mediului, prealabil şi indispensabil eliberării autorizaţiilor.
Acesta este din punct de vedere al conţinutului, un document ştiinţific ce analizează şi
evaluează efectele, presupuse sau manifeste, ale unei activităţi date asupra mediului şi care
permite astfel autorităţilor publice decidente şi publicului (consultat) să decidă în cunoştinţă de
cauză asupra acordării sau nu a autorizaţiei privind respectiva activitate13.
Studiul de impacteste realizat de către persoane fizice sau juridice independente de
titularul proiectului evaluat, atestate de autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Costul
este suportat de către titularul proiectului.
Previziunile studiului nu exonerează solicitantul de răspunderea sa viitoare, în cazul
survenienţei unei viitoare pagube ecologice.
Titularul răspunde civil în condiţiile regimului special în materie.
În ceea ce priveşte corectitudinea lucrării răspunde autorul studiului, în timp ce pentru
corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia autorităţilor răspunde titularul proiectului.
Evaluarea de mediueste o expertiză ştiinţifică concretizată prin studiul de impact.
Lipsa, neregularitatea sau ilegalitatea evaluării de mediu reprezintă un viciu de procedură
ce atrage anularea actului atacat14.
I.6 Emiterea, revizuirea şi actualizarea actelor de reglementare
Emiterea, revizuirea şi actualizarea actelor de reglementare revine autorităţilor publice
competente pentru protecţia mediului- agenţiile de mediu, ce au competenţă generală în materie.
Cu titlu de excepţie, acordul de mediu şi autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu pentru
activităţile miniere ce utilizează substanţe periculoase în procesul de prelucrare şi acordul de
mediu sau autorizaţia de mediu pentru instalaţiile cu risc nuclear major, se acordă de către
Guvern, prin hotărâre, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
12
M. Duţu, Politici publice de mediu, ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p.64.
13
14
M. Duţu, Politici publice de mediu, ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p.66.
17
De asemenea, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului (ministerul mediului)
emite autorizaţiile şi acordurile de import privind importul organismelor/microorganismelor
modificate genetic, de utilizare a acestora în condiţii de izolare şi de introducere în mediu şi pe
piaţă.
I.7 Proceduri de emitere a actelor de reglementare
Emiterea actelor de reglementare are loc cu respectarea unor proceduri specifice fiecărei
categorii în parte, aprobate prin hotărâre de guvern sau ordin al autorităţii publice centrale pentru
protecţia mediului.15
Potrivit reglementării-cadru16, regimul general al acestora este caracterizat de următoarele
reguli fundamentale comune:
-Actele de reglementare se emit numai dacă planurile şi programele, proiectele, respectiv
programele pentru conformare privind activităţile existente prevăd prevenirea, reducerea,
eliminarea sau compensarea, după caz, a consecinţelor negative asupra mediului, în raport cu
prevederile aplicabile din normele tehnice şi reglementările în vigoare;
- Titularii activităţilor care fac obiectul procedurilor de reglementare din punct de vedere
al protecţiei mediului au obligaţia de a respecta termenele stabilite de autoritatea competentă de
protecţia mediului în derularea acestor proceduri.
Nerespectarea termenelor stabilite de autoritatea competentă de protecţia mediului în
derularea procedurii de reglementare conduce la încetarea acestei proceduri, solicitarea actului
de reglementare fiind anulată;
- Obligaţia autorităţilor competente de a asigura informarea, consultarea şi participarea
publicului la luarea decizieiprivind emiterea actelor de reglementare şi garantarea accesului la
justiţie în vederea controlului legalităţii acestora; organizaţiile neguvernamentale ce promovează
protecţia mediului au drept la acţiune în justiţie în probleme de mediu, acestea având calitate
procesuală activă în litigiile ce au ca obiect protecţia mediului.
I.8 Procedura cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite
proiecte publice sau private
Această procedură este parte integrantă a procedurii de emitere a acordului de mediu şi
presupune parcurgerea anumitor etape:
-Stabilirea necesităţii supunerii unui proiect evaluării impactului asupra mediului(potrivit
cu sistemul listei utilizat în legislaţia română);
-Evaluarea impactului asupra mediului;
15
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului în vigoare de la 30.12.2005,
16
Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1196 din 30.12.2005.

18
-Consultarea publicului şi a autorităţilor cu responsabilităţi în domeniul protecţiei
mediului;
-Luarea în considerare a raportului evaluării impactului asupra mediului şi a rezultatelor
acestor consultări în procesul decisional;
-Asigurarea informării asupra deciziei luate.
Evaluarea identifică, descrie şi evaluează efectele directe şi indirecte ale proiectului
asupra:
-Fiinţelor umane, floră, faună;
-Sol, apă,aer,climă, peisaj;
-Bunuri materiale şi patrimoniu cultural;
-Interacţiunea dintre aceşti factori.
Evaluarea stabileşte măsurile de prevenire, de reducere sau compensare a efectelor
negative asupra mediului ale proiectului şi sta la baza luării deciziei de emitere a acordului de
mediu.
Etapele procedurii de evaluare sunt:
-Etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului;
-Etapa de definire a domeniului evaluării şi de realizare a raportului evaluării impactului
asupra mediului;
-Etapa de analiză a calităţii raportului evaluării impactului asupra mediului.
Această evaluare identifică de asemenea şi măsurile de diminuare sau compensare a
efectelor negative asupra mediului.
Evaluarea impactului asupra mediului a fost introdusă în legislaţia românească în vederea
alinierii prevederilor sale la dispoziţiile legislaţiei internaţionale şi comunitare.
Legislaţia naţională prevede că evaluarea impactului asupra mediului trebuie realizată cât
mai devreme posibil, aşa încât, pe de o parte, să existe toate premizele că nu se vor irosi resurse
materiale şi de timp pentru proiectarea unei activităţi, iar pe de altă parte, informaţiile despre
proiect pe care titularul acestuia le poate furniza autorităţilor competente să fie suficiente pentru
realizarea evaluării impactului asupra mediului.
Evaluarea impactului asupra mediului se efectuează pentru anumite proiecte, prevăzute la
legislaţia în vigoare, din domeniile : agricultură, industria extractivă a petrolului, gazelor
naturale, cărbunelui şi turbei, industria energetică, producerea şi prelucrarea metalelor, industria
materialelor minerale de construcţii, industria chimică şi petrochimică, industria lemnului şi a
hârtiei, proiecte de infrastructură, precum şi proiecte din domeniul managementului apei şi al
deşeurilor.
19
Publicul are un rol important în procesul de luare a deciziilor cu privire la aprobarea, din
punct de vedere al mediului, a realizării unor proiecte/investiţii, fie ele publice sau private.
Aceasta înseamnă că opiniile, propunerile şi comentariile publicului trebuie să fie luate în
considerare de către autorităţile publice de protecţie a mediului atunci când se proiectează, de
exemplu, un drum nou sau o groapă de deşeuri.
Pentru a-şi putea exprima opiniile şi a formula comentarii şi propuneri în cunoştinţă de
cauză, publicul este informat şi i se pune la dispoziţie, în vederea consultării, documentaţia de
evaluare a impactului asupra mediului.
Titularul proiectului este obligat să informeze prin anunţ public:
-intenţia de realizare a proiectului;
-dacă proiectul este supus sau nu evaluării impactului asupra mediului;
-data, ora şi locul dezbaterii publice a proiectului;
-decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului cu privire la proiect.
Publicul are la dispoziţie 30 de zile lucrătoare, de la data publicării anunţului, pentru a
consulta documentaţia de evaluare a impactului asupra mediului.
Dezbaterea publică are drept scop prezentarea proiectului şi a documentaţiei de evaluare
a impactului asupra mediului şi oferă răspunsuri problemelor ridicate de către public atât înaintea
dezbaterii publice, cât şi în timpul acesteia.
Dezbaterea publică este condusă de autoritatea competentă pentru protecţia mediului şi
este deschisă participării cetăţenilor, ONG-urilor active în domeniul protecţiei mediului, mass-
mediei, titularului proiectului, autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi altor instituţii
şi grupuri de interes public.
Atât autoritatea competentă pentru protecţia mediului cât şi titularul de proiect au
obligaţia să analizeze propunerile/observaţiile publicului şi să ia în considerare, în procesul
decizional de mediu, pe cele care sunt justificate.
Printre garanţiile dreptului la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic 17se numărăaccesul
la informaţia de mediu18 şi consultarea în procesulde luare a deciziilor privind emiterea actelor de
reglementare în domeniu19, operaţiune obligatorieîn cadrul procedurilor de emitere a actelor de
reglementare.
Astfel, extrem de important, dacă cerinţa publicităţii-expresie a participării publicului la

luarea deciziei, nu afectează validitatea şi legalitatea ci doar opozabilitatea actului administrativ
17
Recunoscut de art.35 din Constituţia României şi legea-cadru OUG 195/2005.
18
Art.5 lit. a din OUG 195/2005.
19
Art.20 alin.3 din OUG 195/2005.
20
clasic în caz de încălcare, în privinţa procedurii de emitere a „actelor de reglementare” în
domeniul mediului această cerinţă reprezintă un element indispensabil legalităţii acestora.20
I.9 Procedura de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe
Potrivit legii, sunt supuse evaluării de mediu planurile şi programele ce pot avea efecte
semnificative asupra mediului, predeterminate de HG 1076/2006, în cadrul art.5 al. 2-4.
Evaluarea de mediu se efectuează în timpul pregătirii planurilor sau programelor şi este
finalizată înainte de adoptarea acestor planuri sau programe şi de trimiterea lor în procedura
legislativă.
Procedura evaluării parcurge următoarele etape:
-Etapa de încadrare a planului sau programului în procedura evaluării de mediu;
-Etapa de definitivare a proiectului de plan sau program şi de realizare a raportului de
mediu;
-Etapa de analiză a calităţii raportului de mediu.
I.10 Termenele de valabilitate ale actelor de reglementare
Actele de reglementare sunt acte administrative ale căror efecte sunt limitate în timp.
Termenele de valabilitate, în funcţie de natura şi particularităţile proiectului ori activităţii
supuse autorizării sunt, potrivit legii:
- Avizul de mediu pentru planuri şi programe are aceeaşi perioadă de valabilitate ca şi
planul sau programul pentru care a fost emis, cu excepţia cazului în care intervin modificări ale
respectivului plan sau program, conform legislaţiei specifice.
- Avizul de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu este valabil până la îndeplinirea
scopului pentru care a fost emis, cu excepţia cazului în care intervin modificări ale condiţiilor în
care a fost emis.
- Acordul de mediu este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului.
Acordul de mediu îşi pierde valabilitatea dacă lucrările de investiţii pentru care a fost
emis nu încep în termen de 2 ani de la data emiterii, cu excepţia proiectelor cu finanţare externă
pentru care acordul de mediu îşi păstrează valabilitatea pe toată perioada desfăşurării acestora,
până la finalizarea investiţiei.
- Autorizaţia de mediu este valabilă 5 ani, iar autorizaţia integrată de mediu este valabilă
10 ani.
Cu titlu de excepţie, autorizaţiile de mediu şi autorizaţiile integrate de mediu emise cu
program pentru conformare, respectiv cu plan de acţiuni sunt valabile pe toată perioada derulării
programului/planului.
20
21
Perioada de valabilitate a autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu nu poate depăşi
ultimul termen scadent al programului pentru conformare, respectiv al planului de acţiuni.
I.11 Revizuirea actelor de reglementare
Revizuirea actelor de reglementare intervine atunci când apar elemente noi ce au impact
asupra mediului, ce nu au fost cunoscute la data emiterii actului de reglementare.
În această situaţie se impune şi refacerea studiului de impact, chiar dacă legea pare a lăsa
la latitudinea autorităţii competente aprecierea asupra necesităţii acesteia.
Legea utilizează termenul de revizuire cu sensul de modificare, adaptare, actualizare.
Revizuirea operează atunci când modificarea actului de reglementare e impusă de
elemente noi, descoperite ulterior dar existente în momentul emiterii.
Iniţiativa revizuirii poate fi atât a titularului cât şi a autorităţii publice competente.
Actul de modificare reprezintă o decizie distinctă de cel iniţial care nu îl retrage pe acesta
şi nici nu face să curgă un nou termen de valabilitate.
I.12 Suspendarea, revocarea şi transferul actelor de reglementare
Suspendarea acordului şi a autorizaţiei de mediu
Suspendarea reprezintă operaţiunea de întrerupere temporară a efectelor juridice ale
actului administrativ, aceasta operând şi în cazul actelor de reglementare-acord şi autorizaţie de
mediu, având două ipostaze: amânarea temporară a producerii efectelor juridice ale actelor
administrative sau încetarea vremelnică a acestora.
Aceasta poate surveni din diverse motive, precum contestarea legalităţii sau ca o
retractare vremelnică a organului emitent datorită schimbărilor condiţiilor de fapt după
momentul emiterii(nerespectarea termenelor şi condiţiilor cuprinse în actul de reglementare).
Procedura aferentă presupune o notificare prealabilă prin care se poate acorda un termen
de cel mult 30 de zile pentru îndeplinirea măsurilor, după care se dispune măsura.
Suspendarea se menţine până la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni, după
care, în caz de neconformare la condiţiile stabilite în actul de suspendare se dispune anularea
actului de reglementare.
Pe perioada suspendării este interzisă desfăşurarea proiectului/activităţii.
Revocarea actelor de reglementare
Actele administrative de mediu pot fi retractate în limitele obişnuite ale revocării
autorizaţiilor administrative individuale creatoare de drepturi, pentru motive de ilegalitate şi în
termenele prevăzute de lege.
Autorizaţiile obţinute prin fraudă pot fi retractate oricând.
Transferul actelor de reglementare
22
Deoarece actele de reglementare au un carcter real, nefiind legate de persoana titularului
lor, acestea pot fi transferate în favoarea unui alt titular.
Acest transfer presupune însă o decizie a autorităţii competente în acest sens, care ia act
de schimbarea titularului fără să poată reconsidera conţinutul autorizaţiei sau să impună noi
condiţii.
Dacă însă nu toate condiţiile avute în vedere la emiterea actului se păstrează, acesta poate
fi modificat sau adaptat.
I.13 Accesul la justiţie
Accesul la justiţie în materie de mediu reprezintă un aspect procedural al dreptului
constituţional la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic.21
Acesta se realizează potrivit reglementărilor legale în vigoare, ce fac trimitere(art.20 al.1
OUG 195/2005) în această materie la aplicarea Convenţiei de la Aarhus privind accesul la
informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accessul la justiţie în probleme de mediu.
Potrivit prevederilor Convenţiei, accesul la justiţie trebuie asigurat în mai multe situaţii:
-atunci când o persoană estimează că solicitarea sa de imformare a fost ignorată, respinsă
abuziv sau insuficient luată în calcul;
-în situaţia contestării, atât pe fond cât şi ca procedură, a legalităţii unei decizii, unui act
sau unei omisiuni privind participarea publicului la deciziile vizând activităţile specific.
I.14 MODEL AUTORIZATIE DE MEDIU
21
23
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ______________
AUTORIZAŢIE DE MEDIU
Proiect
Titularul activităţii: Societatea___________________________
Adresa:
Punct de lucru:
Locaţia activităţii:
Activitatea/Activităţile se încadrează în următoarele coduri:
Cod Denumire activitate Poziţie Cod Denumire activitate NFR SNAP

CAEN CAEN Anexa 1 CAEN CAEN
Rev.2 Rev.2 din OM Rev.1 Rev.1
1798/2007
0161 Activităţi auxiliare pentru 7 0141 Activităţi şi servicii
producţia vegetală anexe agriculturii,
grădinărit peisagistic
(arhitectură peisageră)
Activitate PRTR Denumire activitate PRTR

Nu este cazul
Emisă de: APM ______________

Activitatea/activităţile pot fi desfăşurate pe teritoriul judeţului ____________________
Prezenta autorizaţie de mediu îşi păstrează valabilitatea pe toată perioada în care beneficiarul
acesteia obţine viza anuală.
Temeiul legal
Ca urmare a cererii adresate de Societatea _____________________cu punctul de lucru în
comuna _________________înregistrată la APM _______________cu nr. ______________în
urma analizării documentelor transmise şi a verificării, în baza HG nr. 19/2017 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, a HG nr. 1000/2012 privind reorganizarea şi
funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în
subordinea acesteia, a OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a OM nr.
1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, cu modificările şi
completările ulterioare,
SE EMITE:
AUTORIZAŢIA DE MEDIU
24
Pentru Societatea _____________________cu punctul de lucru în _____________jud.______
Documentaţia conţine:
-fişa de prezentare şi declaraţie întocmită de către titularul activităţii
-dovada plata tarif autorizare
-dovada anunţ public autorizare înregistrat la Primăria _____________
-planuri de situaţie şi de încadrare
-încheiere sentinţa publică din ______________, la Judecătoria____________, privind
înscrierea societăţii în registrul societăţilor agricole
-copie contract de prestare a serviciului de preluare deşeuri nepericuloase, nr.______________,
încheiat cu____________________
-copie contract de prestări servicii publice de salubrizare nr.____________, încheiat cu
_____________________
-contract de utilizare a serviciilor publice de alimentare cu apă, nr. ______________, încheiat
cu Primăria ___________________
-formular de încărcare-descărcare deşeuri nepericuloase, din data de_________________,
încheiat cu _____________________,
-declaraţie de suprafaţă 2019 - IPA Online
şi următoarele acte de reglementare emise de alte autorităţi:
-certificat de înregistrare în scopuri de TVA, emis de ANAF, C.I.F. _____________________
Prezenta autorizaţie se emite cu următoarele condiţii impuse:
-Activitatea se va desfăşura în conformitate cu documentaţia înaintată, cu respectarea strictă a
reglementărilor în vigoare în domeniul protecţiei mediului, OUG 195/2005 privind protecţia
mediului, aprobată cu modificările şi completările prin Legea 265/2006, cu modificările şi
completările ulterioare
-Se interzice aplicarea de îngrăşăminte şi produse pentru protecţia plantelor, altele decât cele
aprobate şi în alte cantităţi decât cele prevăzute de legislaţia specifică
-Se vor respecta măsurile în vigoare privind gestionarea deşeurilor şi a substanţelor periculoase
-Se va acorda o atenţie deosebită în ceea ce priveşte utilizarea substanţelor chimice folosite
(soluţii pentru protecţia plantelor) pentru a se evita poluarea accidentală a solului şi subsolului
-Se interzice incendierea vegetaţiei sau a resturilor rămase în urma recoltării
-Se interzice utilizarea unor produse pentru protecţia plantelor necorespunzătoare sub aspectul
calităţii şi al ambalării, precum şi a celor neambalate sau cu termen de garanţie expirat şi fără a fi
însoţite de certificate de calitate şi instrucţiuni de utilizare
-Se interzice utilizarea, depozitarea, transportul, manipularea în condiţii de nesiguranţă a
produselor de protecţie a plantelor clasificate ca toxice şi foarte toxice, care au regimul
produselor reglementate cu stricteţe şi seminţelor tratate, pentru a se elimina riscurile de
intoxicare a oamenilor, animalelor şi de poluare a mediului înconjurător, precum şi pentru
protejarea albinelor. Toate aceste operaţiuni se vor realiza numai cu respectarea cerinţelor legale
în vigoare.
-Se interzice depozitarea produselor de protecţie a plantelor, seminţei tratate şi a deşeurilor de
ambalaje care au regimul acestora, în spaţii neautorizate de către autorităţile cu atribuţiuni
specifice
-Se vor respecta normele sanitare în desfăşurarea activităţii
-Tratamentele fitosanitare se vor realiza cu respectarea instrucţiunilor tehnice privind utilizarea
produselor, a echipamentelor şi condiţiilor de efectuare a tratamentelor
-Se interzice efectuarea de tratamente fitosanitare cu produse interzise în zonele de protecţie a
apelor, de protecţie sanitară şi ecologică, precum şi în alte zone protejate
-Se interzice deversarea pe sol sau în apă a soluţiilor de produse de protecţie a plantelor rămase
neutilizate, precum şi a apelor de spălare a utilajelor şi echipamentelor
-Apele utilizate de la decontaminarea utilajelor şi echipamentelor de protecţie a plantelor, se vor
colecta în utilajele de stropit şi se vor administra pe aceeaşi cultură ca şi soluţia de bază
25
-Se interzice descărcarea de ape uzate în cursuri de apă, canale de irigaţii şi desecări, rigole
stradale sau pe alte terenuri
-Se vor gestiona corect îngrăşămintele chimice la nivelul exploataţiei agricole în baza unui plan
de fertilizare cu azot şi cu ceilalţi nutrienţi, pentru fiecare cultură, respectiv solă sau parcelă
ocupată de o anumită cultură, în care trebuie specificat tipul de îngrăşământ folosit, cantitatea,
epocile şi tehnicile de aplicare, în vederea protecţiei apelor de suprafaţă şi a celor subterane faţă
de contaminarea cu nitraţi
-Ambalajele recuperabile, rezultate de la produsele de protecţia plantelor, seminţe tratate şi
îngrăşăminte chimice, se vor returna la furnizori, imediat după ce sunt golite de conţinut, în
condiţiile stabilite de aceştia
-Deşeurile vor fi colectate selectiv şi se vor gestiona conform cerinţelor legale în vigoare
-Se vor evita pierderile accidentale de produse petroliere pe sol din maşinile şi utilajele agricole
-Se interzice evacuarea conţinutului acid al acumulatorilor epuizaţi, aceştia fiind predaţi întregi
unităţilor specializate în colectarea lor
-Se vor administra produse de protecţie a plantelor cu mijloace aviatice numai după ce s-a
obţinut avizul autorităţilor competente pentru protecţia mediului, a autorităţilor competente în
domeniul sanitar şi al comisiilor judeţene de bază meliferă şi stupărit pastoral, potrivit
reglementărilor în vigoare, după o prealabilă înştiinţare prin mass-media
-Se interzice arderea miriştilor fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi
fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă
-Transportul de produse de protecţie a plantelor, îngrăşăminte chimice şi sămânţă tratată se va
realiza numai cu mijloace de transport ale furnizorilor autorizaţi în acest scop
-Colectarea deşeurilor municipale se va realiza în recipiente etanşe, amplasate în spaţii destinate
acestui scop, prevăzute cu mijloace pentru prevenirea accesului rozătoarelor, iar evacuarea
acestora se va face înainte ca acestea să depăşească capacitatea de depozitare sau să intre în
descompunere
-Deşeurile rezultate pe amplasament se vor elimina/valorifica prin firme specializate, autorizate
-În cazul producerii unui prejudiciu, titularul activităţii va suporta costul pentru repararea
prejudiciului şi va înlătura urmările produse de acesta, restabilind condiţiile anterioare producerii
prejudiciului, potrivit principiului ,,poluatorul plăteşte”
-Titularul activităţii este obligat să ia toate măsurile necesare pentru prevenirea accidentelor şi
limitarea consecinţelor acestora
-Agentul economic are obligaţia de a reactualiza contracte/avize/autorizaţii şi alte acte de
reglementare, care au stat la baza emiterii prezentei autorizaţii de mediu
-Se vor respecta condiţiile prevăzute în actele de reglementare emise de alte autorităţi
-Titularul de activitate va solicita obţinerea vizei, în fiecare an, cu minimum 60 de zile înainte de
ziua şi luna în care a fost emisă autorizaţia de mediu
Titularul de activitate este obligat să respecte în integralitate prevederile următoarelor acte
normative:
-OUG195/2005, privind protecţia mediului aprobată de Legea 265/2006, cu modificările şi
-OUG 68/2007, privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului
asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare
-Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată în 2014
-OUG 68/2016, pentru modificarea şi completarea Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor
-Legea 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje
-HG 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase
-Legea 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, republicatăîn
2014
-Legea 263/05.10.2005 pentru modificarea şi completarea Legii 360/2003, privind regimul
substanţelor şi preparatelor periculoase
26
-HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând
deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase
-HG 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României
-HG 1175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activităţii de transport rutier de
mărfuri periculoase în România
-HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, modificată şi completată de HG 1292/2010
-HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate
-HG 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase,
modificată şi completată de 1079/2011
-HG 170/2004 privind gestionarea anvelopelor
-Ordonanţa de Guvern nr. 4/1995 privind utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru
combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură, modificată şi completată de
Ordonanţa 4 1/2007
-OUG 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituţional de acţiune în scopul utilizării durabile a
pesticidelor pe teritoriul României
-HG 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul cu modificările şi
-Ordinul MS 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul
de viaţă al populaţiei
-Ordinul nr. 1182/2005, privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia
apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare
-Decizia comisiei din 18 decembrie 2014 de modificare a deciziei 2000/532/CE de stabilire a
unei liste de deşeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului
-Titularul are obligaţia să cunoască, să aplice şi să respecte legislaţia naţionalăşi comunitară
aferentă domeniului de activitate desfăşurată.
În situaţia modificării actelor normative menţionate în prezenta autorizaţie, titularul are
obligaţia să se supună prevederilor noilor acte normative intrate în vigoare, ce modifică,
completează sau abrogă actele normative vechi.
În situaţia în care titularul de activitate urmează să deruleze sau să fie supus unei proceduri de
vânzare a pachetului majoritar de acţiuni, vânzare de active, fuziune, divizare, concesionare ori
în alte situaţii care implică schimbarea titularului activităţii, precum şi în caz de dizolvare urmată
de lichidare, faliment, încetarea activităţii, conform legii, este obligat să notifice APM
___________________, înainte de realizarea modificării
Nerespectarea prevederilor prezentei autorizaţii de mediu se sancţionează conform prevederilor
legale în vigoare.
Răspunderea pentru corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia autorităţii competente pentru
protecţia mediului şi a publicului revine în întregime titularului activităţii.
I.Activitatea autorizată
Cod
CAEN Activitate Capacitate Produsul
Rev.2
0161 Activităţi auxiliare pentru producţia 233,53 Hectare
vegetală
Condiţii:
-Modificarea suprafeţelor de teren agricol deţinute în exploatare nu constituie motiv pentru
revizuirea prezentei autorizaţii de mediu
27
-În situaţia exploatării unor suprafeţe de teren care se suprapun Reţelei Natura 2000, titularul
autorizaţiei are obligaţia să solicite avizul custodelui ariei naturale protejate şi să respecte
condiţiile impuse prin acest aviz.
1. Dotări (instalaţii, utilaje, mijloace de transport utilizate în activitate)
Pe amplasamentul punctului de lucru se află:
-construcţie, S=1200 mp, cu pardoseală betonată, compartimentată în spaţii cu destinaţia:
-magazie depozitare cereale S= 600 mp
-magazie depozitare îngrăşăminte chimice S=500 mp, utilizată în situaţia în care acestea
nu pot fi aplicate imediat după achiziţionare
-magazie depozitare sămânţa tratată S=20 mp
-magazie depozitare produse pentru protecţia plantelor S=20 mp, prevăzută cu
pardoseală betonată, aerisire naturală, asigurată cu gratii metalice şi lacăt
-construcţie 3=1200 mp, cu pardoseală betonată, compartimentată în spaţii cu destinaţia:
-atelier mecanic S=150 mp, dotat cu utilaje, scule şi dispozitive specifice
-magazie depozitare diverse materiale
-garaje auto
-clădire birouri S=100 mp
-pista betonată pentru circulaţie, parcare utilaje agricole 8=1000 mp
-rezervor metalic suprateran V=15000 litri, pentru depozitare motorină, neutilizat
-rezervor metalic suprateran V=8000 litri, pentru depozitare motorină, neutilizat
-cisternă stocare motorină, cu capacitatea de 3600 litri, neutilizată
Societatea are în dotare utilaje agricole specifice activităţii desfăşurate: tractoare,
pluguri,semănători, discuri, instalaţie împrăştiat îngrăşăminte, instalaţie de ierbicidat,
remorci,cultivator, combinator, grape, remorcă cisternă pentru transport apă pentru
preparareasoluţiilor de protecţia plantelor, etc.
Condiţie: Schimbarea componentei parcului auto din dotare prin mărirea / reducereaacestuia
nu constituie motiv pentru revizuirea prezentei autorizaţii de mediu.
La data emiterii prezentei autorizaţii societatea deţine în exploatare 233,53 ha terenuri agricole,
pe raza localităţii _____________, jud. ______________.
2. Materiile prime, auxiliare, combustibilii şi ambalajele folosite - mod de depozitare

Natura
Periculo-
Destinaţie / Mod de
zitate
Tip Denumire Încadrare Cantitate UM chimică /
Utilizare depozitare
compoziţie
Da
Da
Da
Da
Da
3. Utilităţi - apă, canalizare, energie

-Alimentarea cu apă, utilizată pentru prepararea produselor pentru protecţia plantelor, se face din
reţeaua locală, pe baza de contract
-Alimentarea cu energie electrica se face din reţeaua electrică din zonă
4. Descrierea principalelor faze ale procesului tehnologic sau ale activităţii
Societatea desfăşoară şi activităţi agricole de înfiinţare de culturi cerealiere, prin
pregătirea terenului, însămânţare, întreţinerea culturilor, aplicarea de produse de protecţia
plantelor si îngrăşăminte chimice, activităţi de recoltare.
Activităţile agricole sunt desfăşurate cu utilajele agroicole din dotare.
Seminţele tratate şi produsele pentru protecţia plantelor sunt achiziţionate de la furnizori
în cantităţi eşalonate, funcţie de planul anual de înfiinţare a culturilor, şi sunt depozitate temporar
în magazia amenajată pe amplasament.
28
Îngrăşămintele chimice sunt aprovizionate în tranşe, astfel încât să poată fi aplicate
imediat după aprovizionare. În cazul în care nu se pot aplica imediat, îngrăşămintele chimice se
depozitează într-un spaţiul de depozitare destinat acestora.
4.1. Poziţionarea amplasamentului pe care se desfăşoară activitatea, în interiorul ariilor

naturale protejate
-Nu este cazul.
5.Produsele şi subprodusele obţinute

Tip Denumire produs/subprodus Cantitate UM Destinaţie
produs/subprodus
Alte produse Grâu, porumb, floarea soarelui, Cantităţi variabile, Comercializare
rapiţă etc. funcţie de planul anual
de înfiinţare a culturilor
şi de recolta obţinută
6. Datele referitoare la centrala termică proprie - dotare, combustibili utilizaţi
-Nu este cazul.
7. Alte date specifice activităţii: (coduri CAEN Rev.2 care se desfăşoară pe
amplasament, dar nu intră pe procedura de autorizare)
-Nu este cazul.
8. Programul de funcţionare
- 8 ore/zi: 5 zile/săptămână - pe perioada campaniilor agricole se poate lucra şi zi-lumină.
II. Instalaţiile, măsurile şi condiţiile de protecţie a mediului

1.Staţiile şi instalaţiile pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu, din
dotare (pe factori de mediu)
Aer
Nu este cazul
Alte surse de poluare
Nu este cazul
Apă
Nu este cazul
Pretratare ape pe amplasament
Nu este cazul
Tratare ape pe amplasament
Nu este cazul
Sol şi subsol
-pistă betonată/pietruită pentru parcarea utilajelor agricole
Alţi factori de mediu (după caz)
Nu este cazul
2. Alte amenajări speciale, dotări şi măsuri pentru protecţia mediului:
-pubela pentru colectarea deşeurilor menajere
-2 buc. - butoaie metalice cu capacitatea de 200 litri fiecare, pentru colectarea uleiurilor uzate,
amplasate pe platforma betonată
3. Concentraţiile şi debitele masive de poluanţi, nivelul de zgomot, de radiaţii, admise la

evacuarea în mediu, depăşiri permise şi în ce condiţii
Valori limită pentru aer în condiţii de funcţionare normale
Nu este cazul
Alte condiţii de funcţionare decât cele normale:
Nu este cazul
Concentraţii maxime admise pentru apa tehnologică evacuată
29
Nu este cazul
Concentraţii maxime admise pentru apa subterană
Nu este cazul
Valori admise pentru sol

Se vor gestiona corect îngrăşămintele chimice la nivelul exploataţiei agricole în baza unui
plan de fertilizare cu azot şi alţi nutrienti, pentru fiecare cultură, respectiv sola sau parcela
ocupată de o anumită cultură, în care trebuie specificat tipul de îngrăşământ folosit, cantitatea,
epocile şi tehnicile de aplicare în vederea protecţiei apelor de suprafaţă şi a celor subterane, faţă
de contaminarea cu nitraţi.
III. Monitorizarea mediului

1.Indicatorii fizico-chimici, bacteriologici şi biologici emişi, emisii de poluanţi, frecvenţa, modul
de valorificare a rezultatelor
Monitorizarea aerului
Nu este cazul
Monitorizarea apei
Nu este cazul
Monitorizarea apei subterane
Nu este cazul
Monitorizarea solului
Nu este cazul
2. Datele ce vor fi raportate autorităţii pentru protecţia mediului şi periodicitatea se regăsesc la
capitolul VII, în tabelul care centralizează toate obligaţiile de raportare ale titularului.
IV. Modul de gospodărire a deşeurilor şi a ambalajelor

1.Deşeuri produse
Operaţiune
Denumire Sursă Cod Denumire
Cod deşeu Cantitate UM valorificare
deşeu generatoare operaţiune operaţiune
eliminare
2. Deşeuri colectate - Nu este cazul

Deşeuri comercializate - Nu este cazul
Deşeuri de echipamente electrice şi electronice colectate - Nu este cazul.
Deşeuri de baterii şi acumulatori colectate - Nu este cazul.
3. Deşeuri stocate temporar

Nu este cazul.
4. Deşeuri tratate (valorificate/eliminate)
Nu este cazul.
Deşeuri de echipamente electrice şi electronice tratate - Nu este cazul.
Deşeuri de baterii şi acumulatori tratate - Nu este cazul
30
5. Modul de transport al deşeurilor şi măsurile pentru protecţia mediului
Nu este cazul
6. Monitorizarea gestiunii deşeurilor

-respectarea prevederilor Legii nr. 211/2011, privind regimul deşeurilor, modificată şi
completată cu OUG 68/2016, art. 49, alin.1, referitor la evidenţa cronologică a gestiunii
deşeurilor
-producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia valorificării acestora, cu respectarea
prevederilor art. 4, alin. 1-3 si art 20 din Legea nr. 211/2011, privind regimul deşeurilor
modificată şi completată cu OUG 68/2016
7. Ambalaje folosite
Nu este cazul
8. Modul de gospodărire a ambalajelor
Nu este cazul
V. Modul de gospodărire a substanţelor şi amestecurilor periculoase

1.Substanţele şi amestecurile utilizate
Substanţă chimică periculoasă Cantitate UM
Produse pentru protecţia plantelor 700,00 Litri/an
Seminţe tratate de către furnizori 25,00 Tone/an
Îngrăşăminte chimice 50,00 Tone/an
Substanţă chimică
Categoria - Fraza de
Tip periculoasă / Categorie de Cantitate UM
Fraza de risc pericol
amestec
Substanţe 68334-30-5 – Fuels, diesel; 25,00 Tone/an R25,R65, R11, H224, H304,
chimice R38 H315, H336,
periculoase H340, H350,
(CAS) H361FD, H411
2. Modul de gospodărire
Toate substanţele Şi preparatele chimice se vor gestiona în conformitate cu prevederile
Legii nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, modificată
cu Legea nr. 263/2005 şi HG nr. 1408/2008.
Ambalare:
-sămânţa tratată - în saci de hârtie/rafie
-produsele pentru protecţia plantelor - în bidoane de plastic cu diferite capacităţi
-îngrăşămintele chimice - în saci de rafie
-motorina - nu este cazul
Transport:
-sămânţa tratată, produsele pentru protecţia plantelor, îngrăşămintele chimice sunt
aprovizionate şi transportate cu mijloacele de transport ale furnizorului
-motorina este aprovizionată în cubitainere de plastic, de la staţiile de distribuţie din zona
Depozitare:
-sămânţa tratată şi produsele pentru protecţia plantelor se depozitează în magazia special
amenajată
-îngrăşămintele chimice se pot depozita pe termen scurt, în magazia amenajată în acest scop
-motorina nu se depozitează pe amplasament
Folosire/comercializare: utilizare
3. Modul de gospodărire a ambalajelor folosite la substanţele şi amestecurile periculoase
31
Se vor respecta prevederile fişelor tehnice de securitate privind gestionarea şi
manipularea ambalajelor. Ambalajele goale depozitate în magazie şi preluate de către firmele
furnizoare sau eliminate prin programul SCAPA.
4. Instalaţiile, amenajările, dotările şi măsurile pentru protecţia factorilor de mediu şi

pentru intervenţie în caz de accident
Instalaţia nu intră sub incidenţa Directivei SEVESO la limita superioară a cantităţilor relevante
de substanţe periculoase (cu Raport de securitate)
Instalaţia nu intră sub incidenţa Directivei SEVESO la limita inferioară a cantităţilor relevante de
substanţe periculoase (cu Politică de Prevenire a Accidentelor Majore)
Instalaţii de stocare a substanţelor periculoase şi sisteme de siguranţă existente
5. Monitorizarea gospodăririi substanţelor şi preparatelor periculoase
VI. Programul de conformare - măsuri pentru reducerea efectelor prezente şi viitoare ale
activităţilor
Nu este cazul.
VII. Datele ce vor fi raportate autorităţii pentru protecţia mediului şi periodicitatea
Nr. Frecvenţă de Perioada depunerii

Denumire raport Acces aplicaţii SIM
Crt. raportare raportului
1
-Raportarea datelor şi informaţiilor privind gestionarea deşeurilor se va face către autoritatea

teritorială pentru protecţia mediului, până la data de 31 martie a anului următor celui de
raportare, atât pe suport hârtie cât şi electronic - conform Legii nr. 211/2011, modificată şi
completată cu OUG 68/2016, art49, alin 4.
Prezenta autorizaţie de mediu conţine 11 (unsprezece) pagini şi a fost eliberată în 3 exemplare.
32
CAPITOLUL II
AUTORIZAŢIA INTEGRATĂ DE MEDIU
,,Natura e totdeauna adevărată, serioasă şi severă.
Ea are întotdeauna dreptate, iar greşelile şi rătăcirile sunt ale omului”
W.F. GOETHE
AUTORIZAŢIE INTEGRATĂ DE MEDIU 22 - Actul administrativ emis de autoritatea

competentă pentru protecţia mediului, cu informarea prealabilă a Agenţiei Naţionale pentru
Protecţia Mediului, care acordă dreptul de a exploata în totalitate sau în parte o instalaţie, în
anumite condiţii, care să garanteze că instalaţia corespunde prevederilor privind prevenirea şi
controlul integrat al poluării; autorizaţia poate fi emisă pentru una sau mai multe instalaţii ori
părţi ale acesteia, situate pe acelaşi amplasament şi exploatate de acelaşi operator.
II.1 Necesitatea obţinerii autorizaţiei integrate de mediu
un control asupra activităţilor şi respectării normelor de protecţie a mediului.23
România în cadrul procesului de negociere cu Comisia Europeană şi în Tratatul de
aderare la Uniunea Europeană şi-a asumat obligaţii de îndeplinit aferente capitolului
22 ,,Protecţia mediului’’,obligaţii ce reveneau ţării noastre în calitate de stat în curs de aderare.
22
În ipoteza solicitării dreptului Autoritatea competentă pentru ALTFEL

de a exploata în totalitate sau în protecția mediului, cu informarea - Exploatarea unei instalatii fara
parte o instalație prealabilă a Agenției Naționale obţinerea actele de reglementare
pentru Protecția Mediului va se sactioneaza potrivit art. 96 (2)
emite actul administrativ de din OG 195/2005
exploatare in conditii, care să
garanteze că instalația – Nerespectarea condiţiilor
corespunde prevederilor privind dispozitiei normei juridice de
prevenirea și controlul integrat al catre autoritatea competentă
poluării conduce la nulitatea actului
administrativ.
23
33
Îndeplinirea obligaţiilor asumate în termenele stabilite au la bazăDirectiva nr. 96/61/CE
privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, modificată prin directivele nr. 2003/35/CE şi
nr. 2003/87/CE, transpunerea acesteia făcându-se prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr.152 din
10 noiembrie 2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.
Ordonanţa stabileşte măsurile necesare pentru prevenirea sau, în cazul în care aceasta nu
este posibilă, reducerea emisiilor în aer, apă şi sol, provenite din activităţile considerate a intra
sub incidenţa acestei directive, inclusiv măsurile privind gestionarea deşeurilor, astfel încât să se
atingă un nivel ridicat de protecţie a mediului, considerat în întregul său, cu respectarea
prevederilor legislaţiei din domeniul evaluării impactului asupra mediului şi a altor reglementări
relevante. Societăţile a căror activitate se încadrează în categoriile de activităţi industriale şi
instalatiile pe care le detin au capacitatile deproductie mentionate in ordonanta de mai sus sunt
obligate pentru a putea functiona sa obtina autorizatie integrate de mediu .
Directiva 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC) a fost
adoptată în 1996 şi a trebuit să fie transpusă în legislaţia naţională a statelor membre până la 30
octombrie 1999.
În România cerinţele specifice privind abordarea integrată sunt transpuse în totalitate prin
OUG nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin
Legea nr. 645/2002, care a fost abrogată prin apariţia OUG152/2005 şi prin aprobarea Legii
84/2007, privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării.
Scopul directivei este de a realiza prevenirea şi controlul integrat al poluării provenite
dintr-o serie de activităţi industriale şi din agricultură (ex: producţia de metale, minerale,
chimicale, hârtie, textile, piele, produse alimentare, uleiuri etc).
Directiva stabileşte măsuri destinate prevenirii sau reducerii emisiilor în aer, apă sau sol,
care provin din activităţile menţionate, inclusiv măsuri referitoare la deşeuri.
Prevenirea şi controlul integrat al poluării are la bază sistemul autorizaţiei pentru
instalaţiile noi. Statele membre trebuie să se asigure că autorizaţia include valorile limită de
emisie bazate pe cele mai performante tehnici disponibile.
procesului de autorizare.24
Acordarea autorizaţiilor poate ţine cont de caracteristicile tehnice ale instalaţiei, de
localizarea geografică şi de condiţiile locale de mediu. În general, obligaţia de a elibera
autorizaţii este delegată autorităţilor locale sau regionale.
24
Craiova, 2014, p.232.
34
Statele membre trebuie să adopte măsurile necesare pentru ca autorităţile competente să
garanteze că instalaţiile sunt exploatate astfel încât:
 să fie luate măsurile adecvate de prevenire a poluării, în special prin punerea în
aplicare a celor mai performante tehnici disponibile;
 să nu se provoace un nivel considerabil de poluare;
 dacă se produc deşeuri acestea trebuie recuperate sau, dacă acest lucru este
imposibil, eliminate;
 energia să fie utilizata eficient;
 să se ia măsurile necesare pentru a preveni accidentele şi pentru a se limita
consecinţele acestora;
 să se ia măsurile necesare pentru restabilirea unei condiţii satisfăcătoare a
amplasamentului unde a funcţionat instalaţia.
În cazul în care un standard de calitate a mediului implică cerinţe mai stricte decât cele
care pot fi îndeplinite prin utilizarea celor mai performante tehnici disponibile, autorizaţia va
prevedea măsuri suplimentare specifice, fără a se aduce atingere altor măsuri care pot fi luate
pentru a se respecta standardele de calitate a mediului.
Statele membre trebuie să revizuiască periodic şi să actualizeze condiţiile de autorizare.
Revizuirea are loc în oricare dintre situaţiile următoare:
 dacă poluarea provocată de instalaţie este atât de semnificativă încât valorile
limită de emisie din autorizaţie trebuie să fie revizuite sau dacă noi valori de acest
tip trebuie incluse în autorizaţie;
 dacă anumite modificări semnificative asupra celor mai performante tehnici
disponibile dau posibilitatea de a reduce considerabil emisiile, fără a implica
costuri excesive;
 dacă este necesară utilizarea unor alte tehnici din motive de siguranţă funcţională;
 dacă noile prevederi ale legislaţiei comunitare sau naţionale impun acest lucru.
Comisia Europeană a analizat în detaliu calitatea autorizaţiilor emise până în prezent şi a
concluzionat că principiile Directivei IPPC, în special abordarea ,,celei mai performante tehnici
disponibile”, rămân ca bază pentru modificările legislative referitoare la emisiile industriale.
Totuşi, există o serie de probleme identificate în implementare:
 insuficienta implementare a ,,celei mai performante tehnici disponibile”;
 constrângeri administrative datorate complexităţii şi lipsei de coerenţă a cadrului
legislativ actual;
 constrângeri referitoare la protecţia mediului şi stimularea inovaţiei;
35
 constrângeri în utilizarea unor instrumente mai flexibile referitoare la emisiile de
poluanţi.
Autorizaţia integrată de mediueste actul tehnico-juridic emis de autorităţile competente
potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, care acordă dreptul de a exploata în totalitate sau în parte
o instalaţie, în anumite condiţii care să garanteze că instalaţia corespunde prevederilor prezentei
ordonanţe de urgenţă. Autorizaţia poate fi emisă pentru una sau mai multe instalaţii sau pentru
părţi ale acesteia, situate pe acelaşi amplasament şi exploatate de acelaşi operator.
Autoritatea competentă pentru emiterea autorizaţiei integrate de mediu este autoritatea
competentă pentru protecţia mediului la nivel regional în a cărei rază decompetenţă se află
amplasamentul. Autorităţile competente pentru protecţia mediului conduc procedura de
reglementare şi emit, autorizaţia integrată de mediu, în condiţiile legii.
Autorizaţia integrată de mediu se emite după obţinerea celorlalte avize, acorduri,
autorizaţii, după caz, ale autorităţilor competente, potrivit legii.
Potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu completările
şi modificările ulterioare, funcţionarea fără autorizaţie integrată de mediu este interzisăa
societăţilor care desfăşoară activităţi supuse legislaţiei privind prevenirea şi controlul integrat al
poluării. Prevenirea şi controlul integrat al poluării se realizează prin utilizarea celor mai bune
tehnici disponibile pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului.
Instrumentele juridice sunt în esenţă rezultatul reglementării, conţinând măsuri
sancţionatorii, de constrângere, fiind cele mai vechi şi obişnuite măsuri utilizate. Cuprind în
general restricţii şi interdicţii privind anumite activităţi şi procese cu potenţial vătămător pentru
mediu, crearea de zone de protecţie şi fixează variate norme minimale de protecţie.26
Aşa cum se ştie din definiţiile date în legislaţia de mediu în vigoare, noţiunea de ,,cele
mai bune tehnici disponibile’’ (BREF) se referă la cele mai eficiente tehnici pentru atingerea în
ansamblu a unui nivel ridicat de protecţie a mediului în întregul său, acele tehnici care au
înregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor în sectorul industrial respectiv, în
condiţii economice şi tehnice viabile, luându-se în considerare costurile şi beneficiile, indiferent
dacă aceste tehnici sunt sau nu utilizate ori realizate la nivel naţional, cu condiţia ca aceste
tehnici să fie accesibile operatorului.
25
26
M. Duţu, Politici publice de mediu, ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 52.
36
Autorizaţia integrată de mediu este emisă atât activităţilor/ instalaţiilor existente sau celor
care au suferit modificări substanţiale, cât şi activităţilor/instalaţiilor noi, reglementate prin
acordul integrat de mediu.
Autorizaţia integrată de mediu este valabilă 10 ani. Prin excepţie, autorizaţiile integrate
de mediu emise cu un plan de acţiuni sunt valabile pe toată perioada derulării
programului/planului.
Perioada de valabilitate a autorizaţiei integrate de mediu nu poate depăşi ultimul termen
scadent al planului de acţiuni.
Planul de acţiuni reprezintă planul de măsuri cuprinzând etapele care trebuie parcurse în
intervale de timp precizate prin prevederile autorizaţiei integrate de mediu de către titularul
activităţii, sub controlul autorităţii competente pentru protecţia mediului, în scopul respectării
prevederilor legale referitoare la prevenirea şi controlul integrat al poluării; planul de acţiune
face parte integrantă din autorizaţia integrantă de mediu.
II.2 Autorităţi competente pentru protecţia mediului - responsabilităţi şi obligaţii
Autorităţile competente pentru protecţia mediului care emit autorizaţiile integrate de
mediu, la stabilirea condiţiilor de emitere a autorizaţiilor trebuie să ia în considerare toate
măsurile ca instalaţia să funcţioneze, astfel încât:
a) să se prevină poluarea în special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile;
b) să nu se producă nici o poluare semnificativă;
c) să fie evitată producerea de deşeuri, potrivit prevederilor legale în vigoare; în cazul în
care se produc deşeuri, ele sunt valorificate, iar dacă acest lucru este imposibil tehnic sau
economic, sunt eliminate, astfel încât să se evite sau să se reducă orice impact asupra mediului;
d) să se utilizeze eficient energia;
e) să fie luate măsurile necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitarea consecinţelor
acestora;
f) să fie luate măsurile necesare pentru ca în cazul încetării definitive a activităţii săse
evite orice risc de poluare şi să se readucăamplasamentul la o stare satisfăcătoare.
Documentaţia pentru solicitarea autorizaţiei integrate de mediu trebuie să conţină sub
forma unui referat netehnic, următoarele:
a) descrierea instalaţiei şi activităţile desfăşurate;
b) prezentarea materiilor prime şi auxiliare, a altor substanţe, a tipului de energie utilizată
sau generată de instalaţie;
c) descrierea surselor de emisie din instalaţie;
d) descrierea condiţiilor amplasamentului instalaţiei;
37
e) indicarea naturii şi a cantităţilor de emisii care pot fi evacuate din instalaţie în fiecare
factor de mediu, precum şi identificarea efectelor semnificative ale acestor emisii asupra
mediului;
f) descrierea tehnologiei propuse şi a altor tehnici pentru prevenirea sau, dacă nu este
posibil, reducerea emisiilor din instalaţie;
g) măsuripentru prevenirea producerii deşeurilor ca urmare a funcţionării instalaţiei şi
valorificarea acestora, după caz;
h) descrierea măsurilor planificate pentru respectarea principiilor generale;
i) descrierea măsurilor planificate pentru monitorizarea emisiilor în mediu;
j) descrierea principalelor alternative analizate de operator.
Documentaţia pentru solicitarea emiterii autorizaţiei integrate de mediu poate conţine
informaţii rezultate din evaluarea impactului asupra mediului întocmită anterior, raportul de
securitate, precum şi informaţii furnizate ca răspuns la alte cerinţe legale.
Autorizaţia integrată de mediu este emisă de autoritatea competentă în scopul asigurării
unui nivel ridicat de protecţie a mediului în întregul său, cu respectarea reglementărilor privind
calitatea aerului, apei şi a solului.
Autorizaţia integrată de mediu cuprinde valorile limită de emisie pentru poluanţi, care pot
fi emişi în cantităţi semnificative, ca rezultat al funcţionării instalaţiei, luându-se în considerare
natura lor, precum şi potenţialul de transfer al poluării dintr-un mediu în altul, respectiv: apă, aer,
sol, cerinţe specifice în scopul asigurării protecţiei solului şi a apei subterane, precum şi măsuri
suplimentare cu privire la managementul deşeurilor generate de instalaţie.
Pentru instalaţiile în care se desfăşoară activităţi aflate sub incidenţa reglementărilor
privind comercializarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, autorizaţia integrată de
mediu nu stabileşte valori limită de emisie pentru emisiile directe ale acestor gaze, cu excepţia
cazului în care este necesară evitarea producerii unei poluări semnificative la nivel local. În
aceste situaţii autorizaţiile integrate de mediu nu includ cerinţe referitoare la utilizarea
eficientăaenergiei pentru unităţi de ardere sau orice alte unităţi care emit dioxid de carbon pe
amplasament.
Organismele consultativece funcţionează pe lângă Ministerul Mediului din România,
potrivit legii27, sunt:
a) Comitetul interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului în
politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional;
b) Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă (CMSU);
27
art.12 al.1din Hotărârea nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi
Pădurilor, în vigoare de la 23.01.2015.
38
c) Comisia naţională pentru siguranţa barajelor şi a altor lucrări hidrotehnice (CONSIB);
d) Comitetul naţional român pentru Programul hidrologic internaţional;
e) Comisia pentru eticheta UE ecologică;
f) Comitetul EMAS;
g) Comisia tehnico-economică;
h) Centrul român pentru reconstrucţia ecologică a râurilor;
i) Comisia naţională privind schimbările climatice;
j) Consiliul interministerial al apelor;
k) Comitetul de avizare pentru probleme de mediu Petrom;
l) Comisia naţională pentru înscrierea în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru
protecţia mediului.
II.3 Etapele procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu
II.3.1Depunerea solicitării
Depunerea solicitării pentru obţinerea autorizaţiei integrate de mediu este obligatorie
pentru funcţionarea oricărei instalaţii/activităţi considerate a fi mare poluatoare conform
Ordonanţei de urgenţă 152/2005. Titularul activităţii/instalaţiei va depune solicitarea pentru
obţinerea autorizaţiei integrate de mediu la sediul autorităţii locale pentru protecţia mediului
unde se află amplasamentul activităţii/instalaţiei.
În termen de 10 zile de la primirea solicitării, autoritatea locală pentru protecţia mediului
este obligată să informeze în scris autoritatea regională pentru protecţia mediului căreia îi revine
responsabilitatea emiterii autorizaţiei integrate de mediu faţă de această depunere.
Autoritatea regională pentru protecţia mediului căreia îi revine responsabilitatea emiterii
autorizaţiei coordonează şi controleazăprocedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu,
poate delega autorităţilor locale competenţa analizării anumitor faze din procedură.
În vederea obţinerii autorizaţiei integrate de mediu titularii activităţilor/operatorii au
obligaţia să depună la sediul autorităţii locale pentru protecţia mediului următoarele:
a) formularul de solicitare, întocmit conform modelului din prezentat în anexa nr. 1 a
procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu din ORDIN nr. 1.158 din 15 noiembrie
2005 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor,
apelor şi mediului nr. 818/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei integrate
de mediu;
b) raportul de amplasament, întocmit în conformitate cu prevederile Ghidului tehnic
general pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu, aprobat prin
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 36/2004;
39
c) dovada publicării anunţului privind depunerea solicitării pentru obţinerea autorizaţiei
integrate de mediu;
d) dovada achitării tarifului pentru verificare/analiza preliminară a solicitării depuse.
Formularul de solicitare a autorizaţiei integrate de mediu şi raportul de amplasament se
depun în trei exemplare pe suport hârtie şi un exemplar pe suport electronic.
II.3.2Analiza preliminară
atingerilor aduse mediului constă în obligaţia de a obţine o autorizaţie preliminara specifică
pentru desfăşurarea anumitor activităţi sau utilizarea anumitor produse sau servicii ce prezintă
risc ecologic. Prin intermediul acestei tehnici se asigură posibilitatea autorităţilor publice de a
institui un control asupra activităţilor şi respectării normelor de protecţie a mediului.28
Analiza preliminară efectuată de autoritatea locală pentru protecţia mediului stabileşte
dacă solicitarea este sau nu corect întocmită şi dacă îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi
supusă analizei propriu-zise. O solicitare nu este corect întocmită dacă:
a) nu au fost depuse toate documentele de susţinere a solicitării;
b) face referire la o instalaţie ce nu se încadrează în domeniul reglementat pentru
autorizarea integrată de mediu;
c) tarifele necesare nu au fost achitate.
În cazul acceptării solicitării, titularul de activitate/operatorul achită tarifele
corespunzătoare etapei de analiză a documentaţiei de susţinere a solicitării.
Respingerea motivată a solicitării se comunică solicitantului fără perceperea taxei de
autorizare, dar cu perceperea tarifului pentru etapa parcursă pentru verificarea solicitării.
După analiza preliminară a documentaţiei de solicitare, autoritatea competentă pentru
protecţia mediului la nivel local transmite în scris titularului de activitate/operatorului, în termen
de 10 zile lucrătoare, răspunsul privind acceptarea solicitării sau respingerea motivată. În cazul
respingerii, autoritatea competentă pentru protecţia mediului la nivel local transmite în scris
titularului, pe lângă motivaţia de respingere şi un nou termen pentru depunerea unei
documentaţii care să conţină toate informaţiile necesare.
Documentaţia de susţinere a solicitării trebuie să fie corect întocmită şi să prezinte
autorităţii regionale pentru protecţia mediului toate informaţiile necesare pentru luarea deciziei.
II.3.3 Analiza detaliată

28
40
procesului de autorizare. 29
Toate documentele de susţinere a solicitării care au trecut de analiza preliminară a
autorităţii locale pentru protecţia mediului se supun analizei detaliate efectuate de către
autoritatea regională pentru protecţia mediului.
Analiza detaliată a documentelor de susţinere a solicitării se realizează în cadrul CAT.
În situaţia în care analiza documentaţiei de susţinere a solicitării autorizaţiei integrate de
mediu necesită evaluarea unui expert, CAT poate solicita un punct de vedere al grupului de
experţi în domeniul de activitate supus analizei.
Autoritatea regională pentru protecţia mediului, în urma analizei detaliate, stabileşte:
a) respingerea solicitării, în cazul în care documentele de susţinere a solicitării nu sunt
corect întocmite;
b) completări pe baza raportului de analiză CAT, în cazul în care nu se furnizează datele
şi informaţiile necesare pentru luarea deciziei,
c) continuarea procedurii.
Autoritatea regională pentru protecţia mediului, în cazul respingerii documentaţiei de
susţinere a solicitării autorizaţiei integrate de mediu, este obligată, în termen de 10 zile
lucrătoare, să înştiinţeze în scris titularul de activitate/operatorul despre motivaţia respingerii
solicitării, o dată cu returnarea documentelor depuse, fără restituirea tarifului perceput pentru
etapa de verificare parcursă. În situaţia respingerii documentaţiei, titularul de
activitate/operatorul este obligat să reia procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu de
la etapa iniţială.
În cazul în care autoritatea regională pentru protecţia mediului solicită completări la
documentaţia depusă, titularul de activitate/operatorul este obligat să transmită informaţiile şi
datele în termen de 30 de zile, în vederea continuării procedurii.
Neîncadrarea în acest termen atrage respingerea documentaţiei în condiţiile mai sus
menţionate. Completările la documentaţia depusă, solicitate de autoritatea regională pentru
protecţia mediului, se reanalizează în cadrul CAT.
Depunerea solicitării în vederea obţinerii autorizaţiei integrate de mediu pentru
funcţionarea instalaţiilor existente se realizează în conformitate cu prevederile Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 152/2005.
II.3.4 Obţinerea autorizaţiei integrate de mediu pentru o instalaţie existentă
29
Craiova, 2014, p.232.

41
Pentru orice instalaţie existentă, titularul de activitate/operatorul întocmeşte un proiect de
program pentru conformare, care se ataşează la documentele pentru solicitarea autorizaţiei
integrate de mediu, în vederea aprobării de către autoritatea competentă pentru protecţia
mediului.
Emiterea autorizaţiilor integrate de mediu pentru instalaţiile/activităţile care nu
beneficiază de perioada de tranziţie se realizează până la 31 decembrie 2006 şi, respectiv, până la
30 octombrie 2007, pentru instalaţii/activităţi care beneficiază de perioade de tranziţie.
Depunerea documentaţiilor de obţinere a autorizaţiilor integrate de mediu se realizează
până la data de:
a) 30 iunie 2006, pentru instalaţii/activităţi care nu beneficiază de perioada de tranziţie; şi
b) 31 decembrie 2006, pentru instalaţii/activităţi care beneficiază de perioada de tranziţie.
Autorizaţia de mediu pentru instalaţiile care funcţionează în baza unui program pentru
conformare se emite cu termen de valabilitate pe perioada realizării programului pentru
conformare aprobat de autoritatea regională pentru protecţia mediului.
Pentru aspectele de neconformare identificate în urma analizei solicitării şi a raportului
de amplasament, titularul de activitate/operatorul instalaţiei propune măsuri etapizate pentru
realizarea conformării, cuprinse într-un proiect de program pentru conformare, întocmit cu luarea
în considerare a prevederilor documentelor de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile.
II.3.5Obţinerea autorizaţiei integrate de mediu pentru o instalaţie nouăsau pentru
modificarea substanţială a unei instalaţii existente
Solicitarea autorizaţiei integrate de mediu pentru o instalaţie/activitate nouă sau pentru
modificări substanţiale ale unei instalaţii/activităţi existente se depune înainte de punerea în
funcţiunea instalaţiei. Solicitarea autorizaţiei integrate de mediu pentru activităţile noi sau pentru
modificări substanţiale ale unei activităţi existente va respecta cerinţelede autorizare descrise mai
sus.
Dacă în timpul lucrărilor de construcţie sau la punerea în funcţiune, titularul de
activitate/operatorul efectuează schimbări care conduc la modificarea condiţiilor de autorizare,
acesta va depune în prealabil cererea de reconsiderare a solicitării, împreună cu modificarea şi
completarea solicitării iniţiale.
30
42
În cazul activităţilor privind managementul deşeurilor, se aplică cerinţele specifice
stipulate de legislaţia în vigoare pentru acest sector, încă din faza depunerii solicitării de obţinere
a autorizaţiei integrate de mediu.
Documentaţia pentru solicitarea emiterii autorizaţiei integrate de mediu poate conţine,
deasemenea, informaţii rezultate din evaluarea impactului asupra mediului întocmită anterior,
raportul de securitate, precum şi informaţii furnizate ca răspuns la alte cerinţe legale.
În termen de 20 de zile de la primirea informării privind solicitarea autorizaţiei integrate
de mediu pentru o activitate/instalaţie existentă, nouă sau pentru o instalaţie existentă care a
suferit modificări substanţiale, autoritatea regională responsabilă pentru emiterea autorizaţiei
integrate de mediu dispune şi urmăreşte realizarea următoarelor etape din procedură:
a) evaluarea solicitării şi a documentelor de susţinere a acesteia;
b) verificarea amplasamentului şi a modului de delimitare/identificare a instalaţiei, în
conformitate cu specificaţiile Ghidului tehnic general;
c) verificarea întocmirii anunţului public, în conformitate cu specificaţiile Ghidului tehnic
general.
În termen de 15 zile lucrătoare de la data acceptării solicitării, autoritatea regională
pentru protecţia mediului dispune şi urmăreşte realizarea următoarelor etape:
a) stabileşte componenţa CAT în care săfie reprezentate toate autorităţile implicate în
autorizarea şi reglementarea funcţionării activităţii/instalaţiei;
b) transmite copiile solicitării celorlalte autorităţi;
c) convoacă CAT constituită şi comunică solicitantului data stabilită pentru demararea
procedurii de analiză a solicitării de autorizare;
d) prezintă CAT solicitarea titularului de activitate şi propunerea autorităţii competente
pentru protecţia mediului privitoare la continuarea procedurii;
e) prezintă CAT propunerea autorităţii competente pentru protecţia mediului privind
completările necesare documentaţiei de susţinere a solicitării;
f) definitivează, pe baza observaţiilor şi propunerilor primite de la celelalte autorităţi,
lista actelor de reglementare care trebuie emise de alte autorităţi, prealabil eliberării autorizaţiei
integrate. În termen de 10 zile de la data evaluării solicitării în cadrul CAT, autoritatea regională
pentru protecţia mediului transmite titularului de activitate/operatorului raportul analizei.
În cazul activităţilor/instalaţiilor a căror funcţionare ar putea avea efecte negative
semnificative asupra mediului unei alte ţări, autoritatea competentă pentru protecţia mediului la
nivel regional va înştiinţa în termen de 10 zile de la acceptarea solicitării autoritatea
centrală pentru protecţia mediului.31
31
43
Autoritatea centrală pentru protecţia mediului va înştiinţa autoritatea centrală pentru
protecţia mediului a statului în cauză, în condiţii de reciprocitate şi în conformitate cu
prevederile acordurilor de colaborare bilaterală.
Autoritatea centrală pentru protecţia mediului stabileşte decizia finală privind acordarea
sau respingerea autorizaţiei integrate de mediu numai după ce consultările cu alte state sunt
încheiate.
Autoritatea centrală pentru protecţia mediului ia în considerare orice observaţie primită
de la celelalte state.
II.4. Decizia de acordare a autorizaţiei integrate de mediu
II.4.1. Consultarea celorlalte autorităţi şi a publicului
În termen de 30 de zile lucrătoare de la încheierea procedurii de emitere a autorizaţiei
integrate de mediu, a consultării publicului şi în lipsa unor observaţii fundamentale din partea
acestuia, autoritatea regională pentru protecţia mediului acţionează, după cum urmează:
a) pentru activităţi/instalaţii noi, existente supuse unor modificări substanţiale sau pentru
instalaţii existente aflate în conformitate cu cerinţele autorizării integrate, pregăteşte proiectul de
autorizaţie integrată de mediu sau propunerea de respingere justificată a solicitării;
b) înaintează membrilor CAT proiectul de autorizaţie integrată de mediu sau de
respingere motivată a solicitării şi cere transmiterea în scris a comentariilor/punctelor de vedere
în termen de 10 zile lucrătoare;
c) anunţă titularul de activitate/operatorul despre acţiunea de înaintare a proiectului de
autorizaţie integrată de mediu membrilor CAT spre consultare şi analiză.
În termen de 10 zile de la primirea comentariilor menţionate, autoritatea regională pentru
protecţia mediului convoacă în plen CAT în vederea definitivării proiectelor de autorizaţie
integrată de mediu, respectiv autorizaţie de mediu cu program pentru conformare. Neprimirea
comentariilor în termen, echivalează cu lipsa acestora.
În termen de 5 zile de la consultarea în plen a CAT, autoritatea regională pentru protecţia
mediului anunţă publicul, prin mass-media, asupra deciziei de emitere sau de respingere a
autorizaţiei integrate de mediu. Costul anunţului public este suportat de titularul de
activitate/instalaţie.
Autoritatea competentă ia măsuri pentru ca publicului interesat să i se asigure
posibilitatea de a participa, din timp şi în mod efectiv, la procedura pentru:
a) emiterea autorizaţiei integrate de mediu pentru instalaţii noi;
b) emiterea autorizaţiei integrate de mediu pentru orice modificare substanţială în
exploatarea instalaţiei;
44
c) revizuirea autorizaţiei integrate de mediu sau actualizarea condiţiilor unei autorizaţii
integrate de mediu.
Autoritatea competentă pentru protecţia mediului, împreună cu celelalte autorităţi ale
administraţiei publice centrale şi locale, după caz, asigură informarea, participarea publicului la
deciziile privind activităţi specifice şi accesul la justiţie, în conformitate cu prevederile
Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la
justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificată prin Legea nr.
86/2000.
Informarea publicului în cadrul procedurilor de reglementare pentru planuri, programe
proiecte şi activităţi se realizează conform legislaţiei specifice în vigoare.
Consultarea publicului este obligatorie în cazul procedurilor de emitere a actelor de
reglementare.
Procedura de participare a publicului la luarea deciziei este stabilită prin acte normative
specifice.
Modalităţile de realizare a participării publicului la elaborarea unor planuri şi programe
specifice în legăturăcu mediul se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii
publice centrale pentru protecţia mediului.
Accesul la justiţie al publicului se realizează potrivit reglementărilor legale în vigoare.
Organizaţiile neguvernamentale care promovează protecţia mediului au drept la acţiune
în justiţie în probleme de mediu.
II.4.2. Luarea deciziei finale de emitere a autorizaţiei integrate de mediu
În termen de 30 de zile de la anunţul public de emitere a unei autorizaţii integrate de
mediu, în lipsa unor observaţii fundamentate din partea publicului, autoritatea regională pentru
protecţia mediului emite autorizaţia integrată de mediu.
În situaţia în care observaţiile primite din partea publicului justifică aprofundarea
evaluării şi solicitarea de noi informaţii sau investigaţii suplimentare, autoritatea regională pentru
protecţia mediului decide reluarea procedurii de la etapa solicitării acestor informaţii, cu plata
tarifelor aferente etapelor corespunzătoare reevaluării.
Informaţiile disponibile publicului sunt informaţii fără caracter confidenţial, prevăzute de
Convenţia privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la
justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificată prin Legea nr.
86/2000.
Solicitările titularilor de activităţi/operatorilor referitoare la păstrarea confidenţialităţii
asupra anumitor informaţii furnizate în procesul de autorizare integrată de mediu se aprobă de
către autoritatea centrală pentru protecţia mediului.
45
Procedurile de autorizare integrată de mediu pentru activităţile în cadrul cărora au fost
aprobate solicitări de confidenţialitate sunt coordonate de autoritatea centrală pentru protecţia
mediului.
Titularii de activităţi/operatorii cărora li s-au respins solicitările de emitere a autorizaţiei
integrate de mediu pot relua procedura în termen de maximum 90 de zile de la data respingerii,
cu plata tarifelor corespunzătoare.32
II.5 Revizuirea şi actualizarea autorizaţiei integrate de mediu
Autoritatea competentă evaluează periodic condiţiile din autorizaţia integrată de mediu şi,
acolo unde este necesar, le revizuieşte. Revizuirea autorizaţiei integrate de mediu este obligatorie
în toate situaţiile în care:
a) poluarea produsă de instalaţie este semnificativă, astfel încât necesită revizuirea
valorilor limită de emisie existente sau includerea de noi astfel de valori limită de emisie în
autorizaţia integrată de mediu;
b) schimbările substanţiale ale celor mai bune tehnici disponibile fac posibilă reducerea
semnificativă a emisiilor fără a impune costuri excesive;
c) siguranţa în exploatare a proceselor sau activităţilor impune utilizarea altor tehnici;
d) rezultatele acţiunilor de inspecţie şi control al conformării relevă aspecte noi,
neprecizate de documentaţia depusă pentru susţinerea solicitării, sau modificări ulterioare
emiterii actului de autorizare;
e)prevederile unor noi reglementări legale o impun.
II.6 Atribuţii şi răspunderi ale autorităţilor competente pentru protecţia mediului
Autoritatea competentă pentru protecţia mediului are următoarele atribuţii şi răspunderi:
a) coordonează şi controlează modul de aplicare şi respectare a prevederilor autorizaţiei
integrate de mediu;
b) asigură luarea măsurilor necesare pentru ca autorizaţia integrată de mediu pentru
activităţile considerate a fi cu impact semnificativ asupra mediului, să fie eliberată cu respectarea
dispoziţiilor şi prevederilor legale în vigoare;
c) asigură luarea măsurilor pentru informarea permanentă privind evoluţia celor mai bune
tehnici disponibile în structurile sale; aceste informaţii sunt publice;
d) asigură cadrul necesar pentru liberul acces la informaţie şi pentru participarea
publicului la procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu, în scopul garantării faptului
că orice cerere de autorizare pentru o nouă instalaţie sau de modificare substanţială a unei
32
Craiova, 2014, p.232.

46
instalaţii existente este accesibilă publicului pentru exprimarea opiniei, înaintea luării deciziei de
către autoritatea competentă;
e) pune la dispoziţie publicului rezultatele supravegherii emisiilor în mediu şi modul de
respectare a condiţiilor de autorizare prevăzute şi deţinute de autoritatea competentă;
f) publică anual inventarul principalelor emisii şi surse responsabile de poluare;
g) comunică şi pune la dispoziţie în cadrul relaţiilor bilaterale, pe bază de reciprocitate şi
în condiţii de echivalenţă, toate datele cuprinse în cererea prin care a fost solicitată eliberarea
autorizaţiei, în cazul în care se constată că funcţionarea unei instalaţii în care se desfăşoară
activităţi prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 poate avea
efecte asupra mediului altor state sau dacă statul respectiv, care este susceptibil de a fi grav
afectat, face o cerere în acest sens. Punerea la dispoziţie a datelor respective se va face potrivit
dispoziţiilor legale în vigoare în acelaşi timp cu informarea propriilor cetăţeni;
h) verifică respectarea dispoziţiilor legale pentru ca activităţile prevăzute în anexa nr. 1 la
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 să se desfăşoare astfel încât să fie luate toate
măsurile adecvate pentru prevenirea poluării şi pentru promovarea celor mai bune tehnici
disponibile;
i) verifică luarea măsurilor necesare pentru a se evita orice poluare semnificativă;
j) verifică luarea măsurilor de eliminare totală a deşeurilor poluante ce pot fi generate de
activităţile prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţăa Guvernului nr. 152/2005, iar în
cazul în care totuşi acestea apar, verifică luarea măsurilor de utilizare eficientă şi nepoluantă a
acestora; în cazul în care acest lucru nu este posibil de realizat tehnic şi nu este eficient din punct
de vedere economic, verifică luarea măsurilor de neutralizare şi/sau de înlăturare a lor, cu
respectarea reglementărilor legale, evitându-se sau reducându-se impactul asupra mediului,
potrivit normelor legale;
k) verifică aplicarea măsurilor de utilizare eficientă a energiei;
l) verifică luarea măsurilor pentru prevenirea accidentelor cu impact asupra sănătăţii
omului şi a mediului şi limitarea consecinţelor acestora;
m) verifică luarea tuturor măsurilor necesare pentru evitarea oricăror riscuri de poluare şi
a celor pentru aducerea amplasamentului, dupăîncetarea activităţii, într-o stare care să permită
reutilizarea acestuia pentru alte scopuri.
Autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte valori limită de emisie pentru
instalaţiile/activităţile menţionate în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
152/2005 şi/sau alte condiţii de funcţionare care ţin cont de condiţiile specifice amplasamentului.
La întocmirea documentaţiilor pentru susţinerea solicitărilor de obţinere a autorizaţiei
integrate de mediu, titularii de activităţi/instalaţii se raportează la valorile limită de emisie
47
indicate de autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului şi folosesc standardele
indicate de normele de reglementare a procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu şi
ghidurile privind cele mai bune tehnici disponibile.
În situaţia în care normele de calitate a mediului solicită condiţii mai severe decât cele ce
pot fi atinse prin introducerea celor mai bune tehnici disponibile, se impun măsuri adiţionale
specificate în acord şi/sau în autorizaţie fără a afecta măsurile ce sunt solicitate pentru
respectarea standardelor de calitate.
II.7Prevederile autorizaţiei integrate de mediu
Autorizaţia integrată de mediu se eliberează de către autorităţile competente pentru
protecţia mediului în baza solicitării titularului de activitate/operatorului, care trebuie să cuprindă
descrierea următoarelor elemente:
a) amplasamentul prevăzut pentru operare;
b) instalaţia şi activităţile desfăşurate, din care să rezulte natura şi amploarea acestor
activităţi;
c) materiile prime şi auxiliare, substanţele şi tipul de energie utilizată sau produsă de
instalaţie;
d) sursele de emisie ale instalaţiei;
e)starea amplasamentului instalaţiei;
f) impactul activităţii asupra mediului, ca întreg;
g) natura şi cantitatea de emisii previzibile ale instalaţiei în fiecare element component al
mediului, astfel încât să fie posibilă o identificare a efectelor semnificative ale emisiilor asupra
mediului;
h) tehnologia prevăzută şi alte tehnici utilizate pentru prevenirea emisiilor provenind de
la instalaţii, iar dacă aceasta nu este posibilă, pentru reducerea lor;
i) măsurile prevăzute pentru prevenirea producerii şi valorificării deşeurilor generate de
instalaţie;
j) măsurile prevăzute pentru supravegherea emisiilor în mediu;
k) alte măsuri stabilite pentru îndeplinirea obligaţiilor de bază;
Cererea trebuie să cuprindă un rezumat cu datele prevăzute mai sus.
După furnizarea datelor titularul activităţii/operatorulva întocmi, după caz, un raport de
securitate pentru prevenirea riscurilor de accident major, conform dispoziţiilor legale în vigoare.
Condiţiile necesare pentru emiterea acordului şi/sau autorizaţiei integrate de mediu sunt
următoarele:
a) verificarea de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului a măsurilor
cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu privind îndeplinirea condiţiilor de asigurare a
48
protecţiei aerului, apei şi solului şi pentru realizarea unui nivel ridicat de protecţie a mediului, ca
un întreg;
b) autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte măsurile necesare pentru
prevenirea sau, în cazul în care aceasta nu este posibilă, pentru reducerea emisiilor provenite din
activităţile prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 în aer,
apă şi sol, inclusiv măsurile privind gestionarea deşeurilor, astfel încât să se atingă un nivel
ridicat de protecţie a mediului, considerat în întregul său, în acord cu respectarea legislaţiei în
vigoare şi a obligaţiilor din convenţiile internaţionale din acest domeniu, la care România este
parte;
c) luarea în considerare a tuturor informaţiilor şi/sau concluziilor pertinente, precum şi a
celor din studiul de impact privind efectele asupra mediului pentru instalaţiile noi, în cazul unei
modificări substanţiale a instalaţiilor existente şi al unor proiecte publice/private;
d) stabilirea valorilor limită de emisie, în special pentru poluanţii care figurează în anexa
nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005, susceptibili de a fi evacuaţi de
instalaţia respectivă în cantităţi semnificative, în funcţie de natura şi de potenţialul lor de transfer
al poluării de la un element şi factor de mediu la altul;
e) autoritatea competentă pentru protecţia mediului solicită prescripţii care să garanteze
protecţia solului, a apelor subterane şi măsuri privind gestiunea deşeurilor generate de instalaţie;
valorile limită pot fi completate sau înlocuite cu parametri sau cu măsuri tehnice echivalente;
f) pentru instalaţiile prevăzute la pct. 6.6 din anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 152/2005, valorile limită de emisie se stabilesc luându-se în considerare cele mai
bune tehnici disponibile adoptate pentru aceste categorii de instalaţii;
g) valorile limită de emisie, parametrii şi măsurile tehnice se vor baza pe cele mai bune
tehnici disponibile, fără a fi prescrisă utilizarea unei tehnici sau tehnologii speciale, dar luându-
se în considerare caracteristicile tehnice ale instalaţiei respective, amplasarea sa geografică şi
condiţiile locale de mediu.
Condiţiile de autorizare trebuie să prevadă dispoziţii referitoare la reducerea poluării la

lungă distanţă sau transfrontieră şi să garanteze un nivel ridicat de protecţie a mediului;
h) luarea măsurilor adecvate pentru supravegherea emisiilor, cu specificarea
metodologiei de măsurare, a frecvenţei acestora şi a procedurii de evaluare a rezultatelor
măsurărilor, precum şi obligaţia de a comunica autorităţii competente pentru protecţia mediului
datele necesare controlului şi respectării condiţiilor de autorizare. Pentru instalaţiile prevăzute la
49
pct. 6.6 din anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 măsurile prevăzute
iau în considerare costurile şi beneficiile;
i) măsurile privind condiţiile de exploatare, altele decât cele normale, vor fi luate în
considerare în mod adecvat în situaţiile în care mediul riscă săfie afectat de pornirea instalaţiei,
de emisiile fugitive, de disfunctionalităţi, de oprirea momentană sau definitivă a exploatării;
j) măsuri speciale cu scopul de a preveni şi/sau de a reduce poluarea, atunci când
autorităţile competente pentru protecţia mediului le găsesc adecvate.
În situaţia în care, pentru respectarea standardelor de calitate a amplasamentului
autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte condiţii mai severe decât cele care ar
putea fi atinse prin utilizarea tehnicii aflate în operare, introducerea celor mai bune tehnici
disponibile poate fi impusă prin condiţii suplimentare, cerute prin autorizaţie, fără a se aduce
atingere altor măsuri pentru respectarea normativului de calitate a mediului.
Titularul activităţii are obligaţia de a informa autorităţile publice teritoriale competente
pentru protecţia mediului cu privire la rezultatele automonitorizării emisiilor de poluanţi
reglementaţi, precum şi cu privire la accidente sau pericole de accidente.
II.8Accesul publicului la informaţii şi participarea publicului la procedura de
emitere a autorizaţiei integrate de mediu
Autorităţile competente pentru protecţia mediului asigură şi garantează accesul liber la
informaţie al publicului şi participarea acestuia la luarea deciziilor prin:
a) aducerea la cunoştinţa publică a tuturor cererilor de autorizare a noilor instalaţii sau de
modificare substanţială a instalaţiilor existente, astfel încât, în raport cu perioada necesară şi cu
modul de informare, publicul să îşi poată face cunoscută opinia înainte de luarea deciziilor;
b) aducerea la cunoştinţa publică a deciziei luate şi a unei copii de pe autorizaţia
eliberată, precum şi de pe fiecare actualizare ulterioară a acesteia;
c) punerea la dispoziţia publicului a rezultatelor supravegherii emisiilor, primite de la
titularul de activitate/operatorul conform condiţiilor de autorizare.
Titularul de activitate/operatorul trebuie să anunţe public solicitarea autorizaţiei integrate

de mediu inclusiv solicitarea pentru schimbarea esenţială a modului de operare şi actualizarea
condiţiilor de autorizare simultan cu depunerea documentaţiei, în mass-media inclusiv, dar nu
restrictiv, într-un cotidian local/regional/naţional.
Autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului stabileşte decizia finală privind
acordarea sau respingerea autorizaţiei integrate de mediu numai după ce consultările cu alte state
50
sunt încheiate. Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului trebuie să ia în considerare
orice observaţie primită de la celelalte state.
Procedura privind comunicările internaţionale menţionate mai sus, va fi stabilită prin
acorduri bilaterale cu celelalte state vecine, la propunerea autorităţii centrale pentru protecţia
mediului.
Documentaţia pentru susţinerea autorizaţiei integrate de mediu, împreună cu toate datele
relevante, cu excepţia celor care reprezintă secret de stat şi informaţii comerciale pentru care se
cere confidenţialitate, trebuie să fie disponibile publicului pentru consultare la sediul autorităţii
competente pentru protecţia mediului sau la sediul primăriei locale din zona în care se află
instalaţia.
Publicul are dreptul să prezinte în scris sau verbal comentariile asupra solicitării de
obţinere a autorizaţiei integrate de mediu, în termen de 30 de zile de la depunerea solicitării.
Autorităţile publice competente pentru protecţia mediului organizează dezbateri publice
asupra documentaţiilor de solicitare a autorizaţiilor integrate de mediu.
Comentariile justificate ale publicului vor fi consemnate în procesul-verbal al dezbaterii
publice, pot fi depuse/trimise în scris la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului
sau pot fi transmise prin poşta electronică.
Autoritatea competentă pentru protecţia mediului transmite în scris titularului de
activitate/operatorului observaţiile primite din partea publicului şi le afişează pe site-ul propriu în
termen de 5 zile de la termenul de 30 de zile de la depunerea solicitării.
Poate fi refuzat accesul publicului la următoarele informaţii:
a) procesele-verbale (lucrările) autorităţii publice confidenţiale, unde confidenţialitatea
este asigurată prin lege;
b) documentele privind relaţii internaţionale, securitatea publică sau apărarea naţională;
c) informaţiile industriale sau comerciale, când confidenţialitatea este asigurată prin
reglementări la nivel naţional ori local pentru a proteja interese economice legitime, inclusiv
interesul în menţinerea confidenţialităţii datelor statistice şi a taxelor;
d) drepturile de proprietate intelectuală;
e) datele personale şi/sau dosarele confidenţiale referitoare la personal, când persoana nu
consimte să dezvăluie publicului aceste informaţii şi când confidenţialitatea este asigurată prin
reglementări la nivel naţional sau local.
Refuzul accesului la informaţiile menţionate mai sus se va realiza conform legislaţiei în
vigoare.
Conţinutul deciziei, incluzând copia autorizaţiei integrate de mediu, şi orice condiţii
ulterioare, luate în cursul derulării prezentei proceduri - cu excepţia datelor clasificate ca secrete
51
de stat şi informaţii comerciale confidenţiale -, trebuie puse la dispoziţie publicului interesat de
către autoritatea competentă pentru protecţia mediului, la sediul acesteia şi la cel al primăriei
locale, pe durata funcţionării instalaţiei.
Împreună cu publicarea deciziei trebuie să fie afişate motivele şi consideraţiile pe care se
bazează decizia, inclusiv informaţia privind procesul de participare a publicului.
Publicarea unei decizii trebuie însoţită de informaţii practice privind accesul publicului la
conţinutul procedurilor administrative şi juridice relevante.
Datele referitoare la emisiile provenite de la instalaţii trebuie să fie puse la dispoziţie
publicului pe suport hârtie/electronic pentru a putea fi consultate la sediul autorităţii pentru
protecţia mediului sau/şi la sediul administraţiei locale în a cărei rază se află instalaţia.
Contestaţiile legate de derularea procedurii de autorizare integrată de mediu se adresează
Comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor din cadrul autorităţii publice centrale pentru protecţia
mediului.
Litigiile generate de emiterea sau de respingerea, revizuirea, suspendarea ori anularea
autorizaţiei integrate de mediu se soluţionează potrivit Legii contenciosului administrativ nr.
554/2004.
Există un Registru naţional de evidenţă a autorizaţiilor integrate de mediu care este
public.
Registrul naţional de evidenţă a autorizaţiilor integrate de mediu trebuie să fie disponibil
pentru consultare pe pagina de web a Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului.
Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului furnizează Comisiei Europene, la
fiecare 3 ani, începând cu data aderării, inventarul principalelor emisii şi al surselor responsabile
de poluare, pe baza formatului şi particularităţilor necesare pentru transmiterea informaţiilor,
stabilite de către Comisia Europeană.
Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului adoptă măsurile propuse de
Comisia Europeană pentru asigurarea intercomparabilităţii şi complementarităţii, între datele din
inventarul emisiilor şi datele din alte registre, şi surse de date privind emisiile.
Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă privind prevenirea şi controlul integrat al
poluării, care transpune integral legislaţia europeană în domeniul prevenirii şi controlului
integrat al poluării (IPPC). Prezenta ordonanţă de urgenţă adoptată înlocuieşte OUG nr. 34/2002
privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării - IPPC, aprobată cu modificări de
Legea nr. 645/2002.
Actul normativ creează premizele accelerării procesului de autorizare integrată a
instalaţiilor IPPC, astfel încât, conform prevederilor Tratatului de aderare, toate instalaţiile care
nu au primit perioada de tranziţie sub Directiva 96/61/CE, să fie autorizate integrat până la data
52
de 31.12.2006, iar cele care au obţinut perioada de tranziţie să fie autorizate până cel târziu la
data de 30.10.2007.
Prezenta ordonanţăintroduce definiţii pentru tipurile de instalaţii (noi sau existente) în
conformitate cu cerinţele Directivei amendate şi detaliază termenele de conformare a funcţionării
instalaţiilor IPPC, având în vedere data punerii în funcţiune a instalaţiei sau perioada de tranziţie
obţinută. (Perioada de tranziţie reprezintă perioada de timp cuprinsă între 1 ianuarie 2007 şi data
limită stabilită prin negociere cu Comisia Uniunii Europene, în scopul conformării cu prevederile
Directivei 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, în baza estimărilor de
costuri şi a justificării solicitărilor, furnizate de titularii de activitate.)
Anexa nr. 5 a OUG menţionează cele 195 de instalaţii IPPC care au obţinut perioada de
tranziţie, precum şi termenul de conformare al acestora. În România există în prezent 716
instalaţii IPPC. Instalaţiile IPPC sunt cele în care se desfăşoară activităţi din industria energetică,
chimică sau a mineralelor, din domeniul producerii şi prelucrării metalelor, gestiunea deşeurilor,
ferme, abatoare cu capacităţi prevăzute în actul normativ.
Ordonanţa prevede că orice instalaţie nouă este pusă în funcţiune numai după obţinerea
autorizaţiei integrate de mediu. Autorizaţia integrată de mediu cuprinde valorile limită de emisie
pentru poluanţi, în special pentru cei prevăzuţi în Anexa nr. 2, care pot fi emişi în cantităţi
semnificative, ca rezultat al funcţionării instalaţiei, luând în considerare natura lor, precum şi
potenţialul de transfer al poluării dintr-un mediu în altul, respectiv: apă, aer, sol.
Cuantumul taxei pentru emiterea autorizaţiei integrate de mediu este de 100 RON, care se
constituie venit la Fondul pentru Mediu, iar cuantumul tarifelor pentru derularea procedurilor de
emitere a autorizaţiei integrate de mediu se stabileşte prin ordin al ministrului Mediului şi
Gospodăririi Apelor în termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei.
De asemenea, ordonanţa stabileşte obligaţiile autorităţii pentru protecţia mediului,

obligaţiile titularului de activitate, asigură cadrul legal pentru participarea efectivă a publicului la
luarea deciziei în procedura de autorizare şi asigură transparenţa, prin punerea la dispoziţia
publicului a autorizaţiilor integrate de mediu şi a consideraţiilor pe care se fundamentează
decizia.
Sancţiunile prevăzute de OUG sunt cuprinse între 50.000 RON şi 100.000 RON şi pot fi
aplicate în cazul în care operatorul nu a obţinut autorizaţia integrată de mediu pentru exploatarea
53
instalaţiei, nu a întocmit un plan de măsuri pentru obţinerea autorizaţiei, nu a respectat oricare
dintre condiţiile cuprinse în autorizaţia integrată de mediu, nu a informat autorităţile competente
despre orice modificare intervenită în exploatarea instalaţiei şi nu a comunicat rezultatele
monitorizării emisiilor provenite din instalaţie la termenele cuprinse în autorizaţia integrată de
mediu.
CAPITOLUL III
CADRUL GENERAL AL PROTECŢIEI MEDIULUI LA NIVELUL
UNIUNII EUROPENE
III.1. Noţiuni introductive

Instituţiile comunitare europene (actualmente ale UE) au adoptat de-a lungul timpului
câteva sute de dispoziţii, în majoritatea lor covârşitoare sub forma directivelor,ce acoperă în
54
prezent practic toate aspectele diferitelor probleme ce privesc mediul în dimensiunea sa
europeană.
De la faza iniţială în care protecţia mediului lipsea cu desăvârşire din cuprinsul tratatelor
comunitare institutive, protecţia mediului a ajuns actualmente să reprezinte una dintre politicile
sau direcţiile de acţiune cele mai importante în cadrul Uniunii Europene.
În prezent, în cadrul Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) articolele
privind mediul sunt cuprinse în partea a treia, Politicile şi acţiunile interne ale Uniunii, în Titlul
XX, în locul vechiului Titlu XIX, purtând aceeaşi denumire, Mediul, ce cuprinde articolele 191,
192 şi 193 TFUE, în locul articolelor 174, 175 şi 176 TCE. Mediul este unul dintre domeniile în
care atribuţiile revin atât Uniunii, cât şi statelor membre.
Atunci când Uniunea intervine în acest domeniu, trebuie să contribuie la îndeplinirea
unor obiective clare: conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului; protejarea
sănătăţii umane; folosirea prudentă şi raţională a resurselor naturale; promovarea, pe plan
internaţional, a unor măsuri care să conducă la soluţionarea problemelor de mediu existente la
nivel regional sau mondial.
Schimbările climatice se numără printre cele mai mari provocări sociale, economice şi de
mediu cu care se confruntă omenirea în prezent.
Odată cu Tratatul de la Lisabona, combaterea schimbărilor climatice la nivel mondial
devine un obiectiv specific al politicii de mediu a UE.
Potrivit dispoziţiilor Tratatului, măsurile privind mediul sunt adoptate de regulă prin
procedura legislativă ordinară a codeciziei, ceeace presupune consultarea anterioară a
Comitetului Economic Social şi a Comitetului Regiunilor.
Prin derogare, dispoziţiile având natură fiscală, cele ce afectează amenajarea teritoriului,
managementul cantitativ al resurselor hidrologice sau pe acelea ce afectează disponibilitatea
acestor resurse, afectarea solului cu excepţia gestiunii deşeurilor, cât şi acele măsuri ce afectează
semnificativ opţiunea statelor pentru o anumită sursă de energie şi structura generală a
aprovizionării cu energie, acestea vor fi adoptate după regula unanimităţii în cadrul Consiliului,
cu consultarea prealabilă a Parlamentului, Comitetului Economic Social şi a Comitetului
Regiunilor.
III.2. Programele de acţiune în domeniul mediului
La nivelul anilor ’70, Comunitatea a început să elaboreze ,,programe de acţiune” în
domeniul mediului, ce pot fi descrise ca fiind documente prin care se identifică şi se expun
problemele ecologice europene prioritare - funcţie de importanţa acestora, în acelaşi timp
expunând un complex de măsuri de adoptat în scopul remedierii acestor probleme, având în
vedere un orizont temporal plurianual.
55
Politica comunitară în domeniul protecţiei mediului, începând cu anul 1973 s-a conturat
plecând de la obiectivele şi principiile statuate în cadrul acestor ,,programe de acţiune” succesive
în materie de protecţie a mediului.
Programele de acţiune au o funcţie preponderent politică, deoarece nu servesc decât ca
bază pentru adoptarea ulterioară a unor documente juridice. Rolul acestora în configurarea
strategiei şi acţiunii în domeniul mediului la nivelul Uniunii precum şi stimularea procesului de
reglementare este însă foarte important.33
Până în prezent, Comunitatea a aprobat următoarele documente programatice de acest tip:
- Primul, adoptat la 22 noiembrie 1973 şi având ca arie de aplicabilitate anii 1973-1977
(Declaraţie a Consiliului);
- Cel de-al doilea a fost aprobat la 17 mai 1977 referindu-se la perioada 1977-1983
(Rezoluţia Consiliului si reprezentanţilor guvernelor statelor membre, reuniţi in Consiliu
din 17 mai 1977);
- Cel de-al treilea, adoptat în 7 februarie 1983, pentru perioada 1983-1986 (Rezoluţia
Consiliului si reprezentanţilor guvernelor statelor membre reuniţi in Consiliu, din 7
februarie 1983);
- Al patrulea, din 19 octombrie 1987 pentru perioada 1987-1992 (Rezoluţia Consiliului si
reprezentanţilor guvernelor statelor membre reuniţi in Consiliu, din 19 octombrie 1987);
- Al cincilea, din 1 februarie 1993, ,,Programul Comunitar de politică si acţiune in materie
de mediu si dezvoltare durabilă” acoperind perioada 1993-2000 (Rezoluţia Consiliului si
reprezentanţilor guvernelor statelor membre reuniţi in Consiliu, din 01 februarie 1993);
- Cel de-al şaselea a fost aprobat in 22 iulie 2002 este cunoscut sub denumirea ,,Mediul
2010- Viitorul nostru, alegerea noastră” (Decizia 1600/2002/CE a Parlamentului
European si a Consiliului, din 22 iulie 2002, prin care se stabileşte cel de-al Şaselea
Program de Acţiune Comunitară în Materie de Mediu);
- Al şaptelea program de acţiune a intrat în vigoare în ianuarie 2014 şi are ca plajă de
acoperire nivelul anului 2020 timp în care va ghida politica de mediu a Uniunii Europene.
Acesta a fost adoptat sub forma Deciziei No 1386/2013/EU a Parlamentului European şi
a Consiliului din 20 Noiembrie 2013 ca Programul General de Acţiune al Uniunii
Europene până în 2020 ,,O viaţă bună în limitele planetei noastre” (,,Living well, within
the limits of our planet”).
Conţinutul celui de-al şaptelea Program de acţiune în domeniul mediului al Uniunii
Europene „O viaţă bună în limitele planetei noastre”
33
M. Duţu, Principii şi instituţii fundamentale de drept comunitar al mediului, Ed. Economică, Bucureşti,
2005, p.39.
56
Având ca orizont temporal nivelul anului 2020, programul general de acţiune unional
europeană în domeniul mediului are scopul de a orienta şi concerta acţiunile instituţiilor unional
europene şi statelor membre astfel încât strategiile comune să poată fi implementate în vederea
atingerii ţintelor propuse. Cheia acestui program de acţiune este reprezentată de respectarea
limitelor planetei în toate demersurile de dezvoltare.
Viziunea acestui program de acţiune ţinteşte un orizont temporal mai larg decât termenul
său de acţiune propriu zis, fapt ce subliniază necesitatea unor abordări sustenabile pe termen
lung. Astfel, dacă programul are ca punct terminus de aplicare anul 2020, viziunea sa se referă în
mod explicit la un viitor mult mai îndepărtat: „În 2050 vom trăi bine, în limitele ecologice ale
planetei. Prosperitatea noastră și mediul sănătos vor fi rezultatul unei economii inovatoare,
circulare, în care nu se irosește nimic și în care resursele naturale sunt gestionate în mod durabil,
biodiversitatea este protejată, prețuită și refăcută, astfel încât să sporească rezistența societății
noastre. Creșterea noastră cu emisii scăzute de dioxid de carbon a fost multă vreme decuplată de
utilizarea resurselor, stabilind ritmul unei societăți globale sigure și durabile.”34
Programul se construieşte pe trei arii tematice esenţiale sau domenii de acţiune ţintite de
nouă obiective strategice. Obiectivele strategice ale programului precum şi acţiunile necesar a fi
întreprinse de Uniune pentru a le atinge sunt următoarele:
1. protejarea, conservarea și ameliorarea capitalului natural al Uniunii;
2. trecerea Uniunii la o economie verde și competitivă, cu emisii reduse de dioxid de carbon
și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;
3. protejarea cetățenilor Uniunii de presiunile legate de mediu și de riscurile la adresa
sănătății și a bunăstării;
4. sporirea la maximum a beneficiilor legislației Uniunii în domeniul mediului prin
îmbunătățireapunerii în aplicare a acesteia;
5. dezvoltarea cunoștințelor privind mediul și lărgirea bazei de date pentru politică;
6. asigurarea de investiții pentru politica în domeniul mediului și al climei și
justificareacosturilor ecologice ale oricăror activități care țin de societate;
7. o mai bună integrare a considerentelor legate de mediu în alte domenii de politicăși
asigurarea coerenței în momentul formulării unor politici noi;
8. creșterea sustenabilității orașelor Uniunii;
9. sprijinirea Uniunii în vederea unei abordări mai eficace a provocărilor în materie de
mediuși de climă la nivel internațional.
34
Directoratul General pentru Mediu http://ec.europa.eu/environment/pubs/pdf/factsheets/7eap/ro.pdf
57
Observăm că acestea pot fi clasificate ca reprezentând: primele trei - domenii prioritare în
care este absolut necesară acţiunea la nivelul Uniunii Europene, urmate de patru obiective prin
care se susţiune acţiunea propusă - respectiv o maibună implementare a legislației, o mai bună
informare prin ameliorareabazei de cunoștințe, investiții mai mari și mai înțelepte pentru
mediuși integrarea deplină a cerințelor și a considerentelor de mediu în altepolitici şi în cele din
urmă, două obiective privind provocările la nivel local, regional şi global.
III.3 Principiile dreptului mediului la nivelul Uniunii Europene
Principiile dreptului UE al mediului sunt exprimate în carul primei secţiuni a TFUE,
denumită „Principiile” şi prima secţiune a TUE, „Dispoziţii generale”, ce au rolul de a stabili
bazele acţiunii unionale europene, obiectivele acesteia, regulile şi procedurile de urmat.
Pentru domeniul protecţiei mediului prezintă o deosebită relevanţă dispoziţiile art.11
TFUE asupra integrării şi cele ale art.5 TUE privind subsidiaritatea.
Dincolo de acestea, deosebit de importante sunt principiile specifice dreptului mediului,
conţinute de articolul 191 TFUE, Titlul XX, „Mediul”.
Principiile generale ale dreptului comunitar/UE al mediului sunt, aşadar:
 Principiul subsidiarităţii (ce este dealtfel un principiu politico-structural al Uniunii);
 Principiul integrării cerinţelor ecologice în toate politicile comunitare;
 Principiul precauţiei;
 Principiul prevenirii degradării mediului;
 Principiul corectării cu prioritate la sursă a poluării mediului;
 Principiul „poluatorul plăteşte”.
Acestora li se adaugă principiile formulate în cadrul jurisprudenţei Curţii de Justiţie a
UE:
- Protecţia mediului exprimă un interes esenţial şi prioritar;
- Libertatea statelor de a stabili norme proprii;
- Fundamentul juridic al directivelor comunitare în materie de mediu(privind problema
bazelor juridice alternative - art.130S- 100A TCEE).
Dintre acestea, principiile fundamentale ale politicii comunitare de mediu sunt cele patru
principii ce se regăsesc în cadrul art.191 (2) TFUE. Acestea nu au un conţinut autonom sau
specific european, cu excepţia principiului corectării cu prioritate la sursă a poluării, acestea fiind
recunoscute la nivel mondial, regăsindu-se şi în cadrul Declaraţiei de la Rio de Janeiro.
Principiile promovate în cadrul politicilor unionale europene de mediu- reprezintă reguli
cu valoare de principiu ce dau coerenţă şi consistenţă activităţii unionale în domeniul mediului,
fiind desprinse din programele şi politicile europene de mediu. O parte a acestora au cunoscut
58
treptat recunoaşterea juridică însă ele nu se substituie şi nu trebuie confundate cu principiile
generale ale dreptului unional al mediului.
1. Principiul promovării nivelului de acţiune cel mai adecvat (principiul subsidiarităţii);
2. Principiul prezervării, protecţiei şi conservării calităţii mediului;
3. Principiul „poluatorul plăteşte”;
4. Principiul abordării globale;
5. Stabilirea de norme ecologice mai stricte în cadrul realizării marii pieţe interioare
europene.
III.4 Instrumentele financiare de promovare a politicii europene de mediu
Uniunea Europeană, pentru o lungă perioadă de timp, nu a avut resurse financiare proprii
pentru a susţine problematica de protecţie a mediului, cu excepţia unor mici fonduri special
destinate să cofinanţeze programe individuale, având o natură mai degrabă de proiecte-pilot 35,
adesea doar ceva mai mult decât demonstrative.
Tentativele din anii ’80 de a institui un ,,fond de mediu” nu au găsit o soluţie până în
1992, când Regulamentul 1973/92/CEE36a instituit instrumentul financiar LIFE, reprezentând un
fond de mediu pentru finanţarea proiectelor privind protecţia habitatelor şi a naturii, ce a
încorporat instrumentele preexistente.
Înfiinţarea instrumentului financiar european LIFE se datorează necesităţii de a oferi un
cadru global finanţării europene a programelor şi proiectelor ecologice care până la acel moment
se aflau într-o formă mai puţin structurată, în mai multe programe. Odată cu LIFE s-a instituit un
cadru coerent şi stabil ce dispune de serioase resurse financiare pentru acţiunile de mediu37.
Politica de mediu unională trebuie să se finanţeze în principiu prin resursele statelor
membre potrivit prevederilor articolului 192.4 TFUE ce statuează că statele membre vor avea în
sarcină finanţarea politicii de mediu: „Fără a aduce atingere anumitor măsuri adoptate de
Uniune, statele membre asigură finanţarea şi aplicarea politicii în domeniul mediului”.
Există diferite instrumente reglementate la nivelul Uniunii ce au repercusiuni directe în
protecţia mediului.
Între acestea, distingem:
(I) pe cele care, deşi pot influenţa notabil starea mediului European, au totuşi ca obiectiv
principal sau exclusiv nu protecţia mediului, ci alte scopuri, precum încurajarea
dezvoltării socioeconomice, regionale, a cercetării etc.;
(II) şi pe acelea al căror unic obiectiv este încurajarea şi susţinerea protecţiei mediului.
35
ACA; ACNAT; MEDSPA; NORSPA.
36
Regulamentul 1973/92/CEE al Consiliului din 22 mai 1992 privind crearea unui instrument financiar
pentru mediu. (LIFE).
37
B. L. Cutanda, Derecho Ambiental Administrativo, ediţia a 6-a, Ed. Dickinson, Madrid, 2005, p.206.
59
Între primele capătă o deosebită importanţă sistemul de ajutor înfiinţat de către Uniune
sub marca Fondurilor Structurale şi a Fondului de Coeziune.În privinţa celei de-a doua categorii
principalul instrument prin care operează Uniunea este Instrumentul financiar LIFE.
Programul LIFE este instrumentul financiar pentru mediu şi acţiune climatică al Uniunii
Europene, având ca obiectiv general să contribuie la implementarea, actualizarea şi dezvoltarea
legislaţiei şi politicii de mediu prin intermediul co-finanţării proiectelor cu valoare adăugată
europeană.38
Înfiinţarea instrumentului financiar european LIFE se datorează necesităţii de a oferi un
cadru global finanţării europene a programelor şi proiectelor ecologice care până la acel moment
se aflau într-o formă mai puţin structurată, în mai multe programe. Odată cu LIFE s-a instituit un
cadru coerent şi stabil ce dispune de serioase resurse financiare pentru acţiunile de mediu.
După 1992 toate aceste programe aferente protecţiei mediului s-au grupat sub postul
bugetar al programului LIFE.
Acest fond furnizează resurse financiare pentru acţiunile de mediu în Uniune şi unele
state terţe (riverane ale Mării Mediteraneene şi Baltice, state din Europa Centrală sau orientală),
fiind divizat în trei segmente tematice, numite LIFE Natura, LIFE Mediu şi LIFE Terţe State şi
care a acordat până în prezent sume consistente unor proiecte privind mediul, sub supravegherea
Comisiei39.
Instrumentul financiar european LIFE susţine proiecte de conservare şi protejare a
naturii.
CONCLUZII
Dreptul mediului îşi propune în mod declarat să contribuie la protecţia, conservarea şi

dezvoltarea mediului. El este în consecinţă un drept de finalitate. Finalitatea dreptului mediului
exprimă specificitatea sa.40
38
Comisia Europeană, pagina oficială http://ec.europa.eu/environment/life/about/index.htm#life2014.
39
R. Rivello, Economia ed ambiente in Europa: una distonia sinergica, în La tutella dell’ ambiente,
coordonat de Rosario Ferrara, volume tredicesimo, ed. G.Giappichelli Editore, Torino, 2006, p.103.
40
60
Totodată, dreptul mediului este caracterizat ca fiind un drept de sinteză.Această
caracteristică a sa este dată de faptul că acesta împrumută variate tehnici, metode şi instituţii ce
provin atât din dreptul public cât şi din cel privat, pe care le dezvoltă şi le îmbină într-o sinteză
cu trăsături şi finalităţi specifice. Toodată, datorită specificităţii sale, litigiile în materie de mediu
pot fi supuse contenciosului administrativ, civil, penal etc. Prin aceste caracteristici dreptul
mediului este plasat la întretăierea dintre dreptul intern şi cel internaţional cât şi între dreptul
public şi privat.
un control asupra activităţilor şi respectării normelor de protecţie a mediului.
Obligaţia de a obţine o autorizaţie prealabilă specială pentru desfăşurarea anumitor
activităţi ori utilizarea anumitor produse şi servicii având un anumit risc ecologic, reprezintă o
tehnică modernă, larg utilizată în vederea prevenirii sau reducerii vătămărilor mediului.
Autorităţile publice competente au astfel posibilitatea de a verifica îndeplinirea unor
condiţii privind amplasarea, parametrii de funcţionare ai unor viitoare instalaţii/proiecte,
realizând un control al activităţii şi al respectării normelor de protecţie a mediului.
Fac obiect al autorizării, în principiu toate acele activităţi ce prezintă un potenţial
considerabil de periculozitate la adresa mediului, indiferent dacă titularul acestora este o
persoană fizică ori juridică şi dacă aceasta are ori nu scop lucrativ. Ca regulă generală proiectele
organismelor publice, îndeosebi instalaţiile militare sunt exceptate de la obligaţia autorizării.
procesului de autorizare. 41
41
Craiova, 2014, p.232.
61
BIBLIOGRAFIE
1.Bellomo, G., La gestione dell’ambiente ed i nuovi strumenti, în Principi di Diritto Ambientale,

d.a 2-a, ed. Giuffre Editore, Milano, 2008.
2.Bran, F., Ioan, I.Ecosfera şi politici ecologice, Ed. A.S.E., Bucureşti, 2001.
3.Bran, F., Bran, P., Roşca, I. Gh., Manea,Gh., Componenţa ecologică a deciziilor de
dezvoltaredurabilă, Ed. A.S.E.,Bucureşti,2002.
4.Bran, F., Componenţa ecologică a deciziilor de dezvoltare economică- studiu de caz
(silvicultură şi turism),Editura A.S.E., Bucureşti,2002.
5.Cordini, G., Diritto Ambientale Comparato, ediţia a 3-a, ed. CEDAM, Padova, 2002.
4. Călin, R., Teodor, C., Politica de mediu, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2007.
6.Cămăşoiu, C., Economia şi sfidarea naturii, Ed. Economică, Bucureşti, 1994.
7.Cutanda, B. L., Derecho Ambiental Administrativo, ediţia a 6-a, Ed. Dickinson, Madrid, 2005.
8.Duţu, M., Duţu, A., Curs de Dreptul Mediului, Ed. C.H. Beck, 2014
9.Duţu, M., Tratat de Dreptul Mediului, ediţia 3, ed. CH Beck, Bucureşti, 2007.
10.Duţu, M., Dreptul Internaţional al Mediului, Ed. Economică, Bucureşti, 2004.
11.Duţu, M., Introducere în dreptul penal al mediului, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013.
12.Duţu, M., Politici publice de mediu, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012.
13.Duţu, M., Principii şi instituţii fundamentale de drept comunitar al mediului, Ed. Economică,
Bucureşti, 2005.
14. Duţu, M., Dreptul Mediului, Tratat, vol. I, Ed. Economică, Bucureşti, 2003.
15. Duţu, M., Dreptul Mediului, Tratat, vol. II, Ed. Economică, Bucureşti, 2003.
16.Ferrara, R.,(coordinator), La tutella dell’ ambiente, volume tredicesimo, ed. G.Giappichelli
Editore, Torino,2006.
17.Grădinaru, I., Protecţia mediului, Ed. Economică, Bucureşti, 2000.
18.Grădinaru, I., Protecţia mediului - abordare previzională, Ed. Economică, Bucureşti, 2000.
19.Ilinca, E. A., Mijloace şi instrumente juridice unional europene de protecţie a mediului, ed.
Sitech, Craiova, 2014.
20.Jans, J., Vedder, H.,European Environmental Law, ediţia a 3-a, ed. Europa Law Publishing,
Groningen, 2008.
21.Kiss, A.,Shelton, D.,Manual of European Environmental Law, ed. Grotius Publications
Limited, Cambridge, 1993.
22.Kiss, A., Beurier, J.P.,Droit international de l’environnement, ed.a 3-a, Ed.Les Editions
Pedone, Paris, 2004.
62
23.Lee, M.,EU Environmental Law, challanges, change and decision-making, ed. Hart
Publishing, Oxford and Portland Oregon, 2005.
24.Marchello, F., Perrini, M., Serafini, S.,Diritto dell’Ambiente, VII Edizione, ed. Edizioni
Giuridiche Simone, Napoli, 2007.
25.Marinescu, D.,Tratat de dreptul mediului, ed. ALL BECK, Bucureşti, 2003.
26.Martin, M., A Sustainable Community Profile, from Places, Winter 1995.
27.Okita, S., Cu faţa spre secolul 21, AGER, Economistul – RAI, Bucureşti, 1992.
28.Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului în vigoare de la
30.12.2005, Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1196 din 30.12.2005.
29.Platon, V., Protecţia mediului şi dezvoltarea economică, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1997.
30.Pohoata, I., Filosofia economică şi politica dezvoltării durabile, Ed. Economică, Bucureşti,
2003.
31.Rojanschi V., Bran F., Politici şi strategii de mediu, Ed. Economică, Bucureşti, 2002.
32.Romi, R.,Droit international et européen de l'environnement, ed. Montchrestien, Paris, 2005.
33.Romiţan, C. R.,Dicţionar de dreptul mediului, ed. ALL BECK, Bucureşti, 2004.
34.Ruckelshaus, W. D.,Toward a Sustainable World, Scientific American,September 1989.
35.Truşcă-Trandafir, A.,Marinescu, D.,Dreptul mediului.Caiet de seminar, ed.ProUniversitaria,
Bucureşti, 2009.
63

Licenta

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Licenta

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREŞTI

Dreptul mediului, ca ramură de drept a apărut ca urmare a necesităţii sporirii eficienţei

1. Autorizarea de mediu şi teoria argumentării

,,…protecţia naturii este o măsură preventivă de a împiedica ceva rău;

AUTORIZAŢIE DE MEDIU - Actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru

IPOTEZA DISPOZIŢIE SANCŢIUNE

AUTORIZAŢIE INTEGRATĂ DE MEDIU - Actul administrativ emis de cu informarea

IPOTEZA DISPOZIŢIE SANCŢIUNE

3. Propunere de lege ferendă - APLICAŢIA CONCEPTULUI GHIŞEULUI UNIC

AUTORIZAREA PREALABILĂ A ACTIVITĂŢILOR CU IMPACT

AUTORIZAŢIE DE MEDIU -Autorizaţie de mediu este actul administrativ emis de

IPOTEZA DISPOZIŢIE SANCŢIUNE

DACĂ - se solicită punerea în ATUNCI - Autoritatea ALTFEL

Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1196 din 30.12.2005.

Astfel, extrem de important, dacă cerinţa publicităţii-expresie a participării publicului la

I.14 MODEL AUTORIZATIE DE MEDIU

Cod Denumire activitate Poziţie Cod Denumire activitate NFR SNAP

Activitate PRTR Denumire activitate PRTR

Emisă de: APM ______________

2. Materiile prime, auxiliare, combustibilii şi ambalajele folosite - mod de depozitare

3. Utilităţi - apă, canalizare, energie

4.1. Poziţionarea amplasamentului pe care se desfăşoară activitatea, în interiorul ariilor

5.Produsele şi subprodusele obţinute

II. Instalaţiile, măsurile şi condiţiile de protecţie a mediului

3. Concentraţiile şi debitele masive de poluanţi, nivelul de zgomot, de radiaţii, admise la

Valori admise pentru sol

III. Monitorizarea mediului

IV. Modul de gospodărire a deşeurilor şi a ambalajelor

2. Deşeuri colectate - Nu este cazul

3. Deşeuri stocate temporar

6. Monitorizarea gestiunii deşeurilor

V. Modul de gospodărire a substanţelor şi amestecurilor periculoase

4. Instalaţiile, amenajările, dotările şi măsurile pentru protecţia factorilor de mediu şi

Instalaţii de stocare a substanţelor periculoase şi sisteme de siguranţă existente

5. Monitorizarea gospodăririi substanţelor şi preparatelor periculoase

VII. Datele ce vor fi raportate autorităţii pentru protecţia mediului şi periodicitatea

Nr. Frecvenţă de Perioada depunerii

-Raportarea datelor şi informaţiilor privind gestionarea deşeurilor se va face către autoritatea

Prezenta autorizaţie de mediu conţine 11 (unsprezece) pagini şi a fost eliberată în 3 exemplare.

AUTORIZAŢIE INTEGRATĂ DE MEDIU 22 - Actul administrativ emis de autoritatea

IPOTEZA DISPOZIŢIE SANCŢIUNE

În ipoteza solicitării dreptului Autoritatea competentă pentru ALTFEL

II.3.3 Analiza detaliată

Craiova, 2014, p.232.

Craiova, 2014, p.232.

Condiţiile de autorizare trebuie să prevadă dispoziţii referitoare la reducerea poluării la

Titularul de activitate/operatorul trebuie să anunţe public solicitarea autorizaţiei integrate

De asemenea, ordonanţa stabileşte obligaţiile autorităţii pentru protecţia mediului,

III.1. Noţiuni introductive

Dreptul mediului îşi propune în mod declarat să contribuie la protecţia, conservarea şi

1.Bellomo, G., La gestione dell’ambiente ed i nuovi strumenti, în Principi di Diritto Ambientale,

S-ar putea să vă placă și