Introducere

Cauzele cele mai frecvente ale herniilor sunt ridicarea în exces a unor greutăţi prea
mari.
Herniile, în general, sunt afecţiuni caracterizate prin discontinuitatea parietală care
permite exteriorizarea unor viscere din activitatea peritoneală. Acestea sunt învelite în foiţa
peritoneală şi acoperite de tegument.
În practică, se foloseşte termenul de hernie abdominală, ieşirea unor formaţiuni
făcându-se prin defecte ale peretelui abdominal care interesează elemente
musculopronevrotice la nivelul unor orificii sau zone anatomice slabe.
Eventraţia - reprezintă, de asemenea, ieşirea unor formaţiuni din abdomen, dar prin
zone sau orificii slabe, dobândite prin traumatisme accidentale sau chirugicale şi prin slăbirea
musculaturii abdominale.
Evisceraţia - reprezintă ieşirea directă a viscerului fără înveliş în urma unui
traumatism care a deschis toate straturile peretelui abdominal.
Frecvenţa herniilor - este mare 3-6%.
După Malagaigne, în secţiile de chirurgie, unul din 14 bolnavi este suferind de hernie.
Este mai frecventă la bărbaţi decât la femei, afectând mai ales copii şi bătrâni. La copii
frecvenţa este mai mare datorită herniilor congenitale, la bătrâni este explicabilă prin slăbirea
tonusului muscular şi apariţia unor afecţiuni care cresc presiunea intraabdominală.

1
 Date de anatomie şi fiziologie ale herniei

Herniile pot fi :
-congenitale
-dobândite
Herniile congenitale se datoresc anomaliilor în dezvoltarea fătului sau sacul perforat
care poate fi plin de la început sau gol, umplerea făcându-se ulterior, după un efort sau după
slăbirea musculaturii.
Herniile dobandite apar ca o boală în care sunt antrenaţi factori locali, factori generali
de structură şi troficitate.
În această grupă apar herniile bătrânilor, bărbaţilor, aşa numitele hernii de slăbiciune
dar şi herniile de forţă, datorate eforturilor fizice excesive.
Hernia ,,accident de muncă’’ a stârnit controverse în secolul trecut, care au dus la
studii ce au întocmit dosare comparabile cu ,,procesul lui Drayffus’’ şi criterii stricte la
examenul de angajare al muncitorilor în perioada când munca fizică producea hernii de forţă
pentru care aceştia cereau despăgubiri patronilor.
Această polemică s-a dovedit benefică pentru studierea temeinică a canalului inghinal.
Aşa s-a ajuns la noţiunea de hernie congenitală, dobândită apariţia herniei prin efort făcându-
se pe terenul congenital perfect reprezentat de persistenţa canalului peritoneo-vaginal virtual
care se deschide ulterior odată cu slăbirea tonusului muscular şi efortul repetat.
Anatomia patologică a herniilor evidenţiază trei elemente comune tuturor herniilor.

1. Sacul herniar care are o prelungire a peritoneului parietal şi care are trei părţi:
-gâtul (coleful)
-corpul
-fundul sacului.
Sacul mai poate să impună şi structuri din ţesuturile parietale pe care le străbate şi la
care poate să le adere. Unele hernii au şi un lipom preherniar format din properitoniala
traumatizată de repetatele intrări şi ieşiri ale herniei, aşa după cum este cazul herniei femurale.

2. Traiectul anatomicoparietal pe care îl străbate sacul de hernie care este variabil în

funcţie de hernie.
Canalul inghinal are două orificii (profund şi extern), hernia ombilicală poate avea un

2
inel sau un orificiu musculoapronaotic, hernia femurală are un inel apronanotic.

3.Conţinutul sacului (herniei ) este variabil intestin epiplon etc.

Teoretic, orice organ al cavităţii abdominale poate hernia, cu excepţia duodenului şi
pancreasului care sunt bine ancorate la peretele posterior abdominal.

Mai putem clasifica herniile şi astfel:

-hernia inghinală
-hernia femurală sau crurală
-hernia ombilicală
-herniile liniei albe
-herniile ventrale
-herniile lombare
-herniile obturatoare
-herniile inschiatice
-herniile perineale
-herniile diagfragmatice

3
 CAPITOLUL I
Date descriptive privind îngrijirea bolnavilor cu hernie inghinală

I.1.Definiţie
Prin hernie se înţelege ieşirea parţială sau totală a unui organ din învelişul lui normal.

I.2.Etiologia
Hernia inghinală este hernia cea mai frecventă, reprezentând 80-90% din totalul
herniilor.
Ea se produce prin canalul inghinal, canalul inghinal are un traiect oblic prin peretele
abdominal şi este străbătut de cordonul (funiculul) spermatic la bărbaţi şi ligamentul uterin
rotund la femei. Canalul are un orificiu profund si un altul superficial sub piele.
Ca urmare a statiunii bipede canalul inghinal a devenit oblic (iniţial a fost
perpendicular) şi s-a alungit.
Ortostatismul a produs defectarea coapsei, dezvoltarea şi hipertrofia membrelor
inferioare.
Ca urmare vena şi artera femurală a căpătat un calibru mai mare. Dezvoltarea
muşchilor fesieri a determinat lărgirea transversală a bazinului. Lungimea canalului inghinal
este de 4-6cm şi este situat deasupra Arcadei inghinale cu care formează un unghi de 15o.
Protecţia Arcadei inghinale pe piele este marcată de linia lui Malgaigne care uneşte
splina iliacă anterosuperioară cu splina pubiană externă.
Canalul inghinal este format:
-anterior - apronevroza marelui oblic
-posterior - Faseia transversalis
-cranial - marginile oblicului mic şi a transversului care se uneşte în tendonul
conjunct şi caudal arcada inghinală (ligamentul al lui Fallope sau a lui Paupart).
Peretele posterior este întărit de ligamentul lui Colles, ligamentul Henle şi ligamentul
lui Hesselbach.
Peretele anterior al abdomenului prezintă trei plici peritoneale formate de uraca,
arterele ombilicale fibrozate, arterele epigastrice inferioare.
Aceste formaţiuni determină în peretele posterior al canalului inghinal trei fosete
inghinale care au importanţă în producerea celor trei feluri de hernie inghinală.

4
 Prin foseta internă supraveziculară, din apropierea uracei, se produc herniile inghinale
oblice interne vezicopubiene.
Prin foseta inghinală externă din apropierea arterei epigastrice inferioare, se produc
herniile inghinale oblice externe.
Prin foseta inghinală mijlocie din apropierea arterei ombilicale se produc herniile
inghinale directe.
Peretele posterior al canalului inghinal este mai slab. În el se găsesc o serie de zone
slabe :
-zona lui Blaise (foseta mijlocie)
-triunghiul lui Gills (între arcada inghinală, muşchiul drept abdominal)
Între foseia transversalis şi peritoneu se găseşte o lamă de ţesut gros adipos care poartă
numele de spaţiile lui Bagros. Zona lui Hessilbach este formată din ligamentul lui
Hessilbach, ligamentul lui Henle, Colessi tendonul conjuet.
Hernia inghinală este mai frecventă de partea dreaptă, de trei ori.
De asemenea este mai frecventă la sexul masculin.
Hernia oblică externă este o hernie congenitală.
Hernia directă este o hernie de slăbiciune, iar cea oblică internă este mai rară.

1.3 Simptomatologia

Semnele herniilor sunt precise şi pot duce la punerea diagnosticului.

Semnele subiective nu sunt semnificative.
Durerea este prezentă numai în perioadele de debut în care sacul îşi face drum printre
ţesuturile din peretele abdomenului. Mai apare şi la efort sau după ortostatism prelungit.
Herniile voluminoase dau o senzaţie de greutate sau de apăsare.
Semnele obiective sau patognomice.
Tumefacţiile sau tumora atrage atenţia prin formaţiunea variabilă cu sediul şi tipul de
hernie.
Semnul patognomonic al acestei tumefacţii constă în :
-reductibilitate ;
-expansiune ;
-impulsiune.
Reductibilitatea tumefacţiei constă în dispariţia sa la repaus, în decubit dorsal având
presiunea intraabdominală mai mică. Repartiţia tumorei şi cresterea sa în volum la efort sau

5
ortostatism se cheamă expansiune. Acelaşi semn perceput prin palpare se cheama impulsiune.
Punerea în evidenţă a impulsiunii este valoroasă la bolnavii graşi sau în cazul herniilor
mici care nu proemină la suprafaţa peretelui abdominal.
În concluzie, tumora reductibilă cu expansiune şi impulsiune este caracteristică pentru
hernie.
Pentru evidenţierea acestor caracteristici, examinarea herniei se face obligatoriu în trei
poziţii:
-culcat;
-în picioare;
-după efort (tuse, screamăt).
După reducerea herniei se palpează orificiul din peretele abdomenului prin care s-a
produs. Este bine să se palpeze şi pediculul herniei, adică porţiunea mai îngustăa prin care
corespunde coletului sacului. Acest pedicul este implicat în apariţia unor complicaţii
(strangulare). Hernia încarcerată este un tip de hernie care nu se reduce (complet sau parţial)
datorită aderenţelor care o fixează la ţesuturile din jur sau datorită aderenţelor viscerelor
herniale care le fixează la sacul de hernie.

Examenul radiologic - baritat gastrointestinal sau irigoscopic evidenţiază oasele ieşite

în afara peretelui abdominal, gradul lor de aderenţă la sac, reductibilitatea şi este indispensabil
în decelarea unor hernii interne ca hernia diafragmatică sau obturatoare.
Palparea herniei ne permite să apreciem conţinutul moale (epiplon), elastic (intestin).
Percuţia ne oferă date suplimentare: matietate (epiplon), sonoritate, timpanism.
Endoscopia - poate să dea date suplimentare.
Cistoscopia - hernierea vezicii urinare în herniile inghinale oblice interne.
Laparoscopia - herniile interne diafragmatice obsturatoare.
Evoluţia hernilor este asociată, crescând treptat în volum pot deveni jenante la mers şi
la efort se pot complica.
Complicaţiile herniilor sunt numeroase:
-strangulare;
-ireductibilitatea;
-traumatismele;
-inflamaţiile;
-corpii străini.

6
 Hernia inghinală oblică externă
Simptomele nu diferă de cele ale herniilor în general. Simptomele subiective sunt
discrete, iar cele obiective se constată la examenul fizic. Simptomatologia variază în funcţie
de gradul de dezvoltare al herniei.
La inspecţie se constată prezenţa unei tumefacţii pe traiectul inghinal de formă şi de
dimensiuni variabile. Aceasta dispare în decubit dorsal pentru a reapare în ortostatism.
La palpare formaţiunea este nedureroasă, de consistenţă moale sau elastică şi
reductibilă, prezintă expansiune şi impulsiune la tuse.
La percuţie se obţine matietate în cazul în care conţinutul sacului este reprezentat de
eplipon sau timpanism în caz de ansă intestinală.

I.4. Diagnosticul
Se stabileşte foarte uşor pe baza semnelor amintite.
Diagnosticul diferenţiat se face cu diferite alte afecţiuni.
Hernia interstiţială sau funiculară va fi diferenţiată de un chist al cordonului sau de o
ectopie testiculară. Ectopia testiculară se asociază foarte frecvent cu o hernie inghinală
congenitală fapt ce trebuie precizat cu grijă. La persoanele obeze şi la femei hernia inghinală
poate fi confundată cu o hernie femurală.
După reducerea herniei trebuie să se cerceteze situaţia inelului hernial în raport cu
linia lui Maglaigne. Dacă inelul herniar este situat deasupra acestei linii hernia este inghinală.
Tot la femei, hernia inghinala labială poate fi confundată cu un lipom al labiei mari sau cu un
chist al canalului Nuck.
Herniile inghinale se mai confundă cu unele afecţiuni inflamatorii acute sau subacute
de tipul adenopatiilor. Herniile inghino-scrotale se pot confunda cu hidrocelul sau cu tumorile
testiculare. În cazul hidrocelului consistenţa remitentă a acestuia, limita superioară netă
putându-se palpa cu uşurinţă, elementele cordonului şi transiluminarea sunt semne suficiente
pentru a preciza diagnosticul. Tumorile testiculare sunt de consistenţă dură, iar pachetul
vasculo-nervos şi canalul deferent sunt de aspect normal.
Diagnosticul trebuie să precizeze şi să reprezinte după traiectul parcurs, după
localizarea tumefacţiei şi raporturile acestuia. Trebuie precizată şi starea peretelui abdominal,
având în vedere indicaţiile terapeutice.

7
 I.5. Clasificarea herniei inghinale:
-hernia oblică externă
-hernia directă
-hernia oblică

1.Hernia inghinală oblică externaă

Se produce prin foseta inghinală externă şi urmează traiectul inghinal, adică drumul pe
care l-a urmat şi testicolul în coborarea sa spre scrot.

2. Herniile inghinale oblice externe pot fi congenitale în cazul persistenţei canalului

peritoneo-vaginal şi herniei oblice externe dobândite.
Caracteristică herniilor inghinale oblice externe congenitale este aceea că sacul se
găseşte situat între elementele cordonului învelit ca şi acesta, de foiţa fibroasă comună spre
deosebire de herniile dobândite care prezintă sacul în afara elementelor cordonului.
Etiologia acestora nu prezintă nimic deosebit faţă de etiologia herniilor în general.
Anatomia patologică
După gradul de angajare a conţinutului în traiectul inghinal se deosebesc mai multe
varietăţi :
-punct herniar - când hernia se găseşte la nivelul orificiului profund;
-hernie interstiţială sau intraparietală - când hernia a pătruns în traiectul inghinal ;
-hernia inghino-pubiană - când apare la orificiul inghinal extern;
-hernie funiculară - când ajunge până la rădăcina burseler ;
-hernie inghino-scrotală - când coboară în scrot sau inghino-labiale la femei. În
herniile congenitale morfologia sacului este în raport cu gradul de involuţie, a canalului
peritoneo-vaginal şi determinată de anomaliile acestuia, precum şi de anomaliile migraţiei
testiculului.

1.După varietatea sacului pot exista mai multe forme de hernie :

-hernie peritoneo-vaginală completă sau testiculară, în care canalul a rămas complet
permeabil şi hernia vine în contact cu testiculul ;
-hernie închistată a vaginalei, în care sacul proemină într-o vaginală destinsă de un
hidrocel ;
-hernie funiculară, în care canalul a rămas permeabil numai în porţiunea sa superioară
şi fundul sacului se opreşte mai sus sau mai jos pe traiectul cordonului ;

8
 -hernie funiculară cu chist al cordonului situat între sac şi vaginală. În afara acestor
varietăţi comune sacul se mai poate angaja în planurile parietale. Aceste varietăţi coincid de
cele mai multe ori cu ectopii testiculare.
Se disting astfel:
-hernia inghino-properitoneală, în care sacul se interpune între tranvers, sacul este
bilobat. Hernia este asociată cu o ectopie testiculară, organul blocând orificiul inghinal
profund.
-hernia inghino-interstiţială are sacul situat între marele şi micul oblic. Sacul este
format prin dilatarea canalului peritoneo-vaginal, existând concomitent şi testiculul ectopic
situat în traiectul inghinal ;
-hernia inghino-superficială prezinta sacul hernial între apronevroza marelui oblic şi
tegumente. Este însoţită de un testicul ectopic care blochează orificiul inghinal extern.
Persistenţa canalului lui Nuck la fetiţe duce la formarea herniilor inghino-labiale. Pe acest
traiect se pot forma şi chisturi ale canalului Nuck.

2.Hernia inghinală directă se produce prin foseta inghinală mijlocie. Este o hernie de
slăbiciune şi de regula bilaterală condiţionată de o deficienţă a musculaturii, fapt ce
favorizează producerea frecventă a acestei hernii la vârstnici.
Anatomia patologică
Sacul este format din seroasa peritoneală dublă de o pătură de ţesut conjunctivo-adipos
şi de fascia transversalis. Sacul este globulos şi cu gât larg. Nu are conexiuni cu cordonul dar
poate antrena în decesul său vezica urinară.

3.Hernia oblică internă sau vezico-pubiană. Se produce prin foseta inghinală internă
situată înăuntrul arterei ombilicale. Este o formă aproape excepţională şi prin excelenţă o
hernie de slăbiciune, apare numai la bătrâni.

4.Hernia inghinală la femei

Este oblică externă, echivalentul peritoneo-vaginal este canalul lui Nuck. Acesta
conţine ligamentul rotund al uterului care este un gubernacul gonadic.
Varietăţile acestei teme:
-hernia inghino-labială, cea mai completă ;
-hernia inghino-interstiţială, în canal ;
-hernia inchistată (Coopr) în care se găseşte şi un chist al canalului ce conţine uneori

9
concreţiuni (calculi) ;

Hernia inghinală directă

Simptome - hernia apare la inspecţie ca o formaţiune globuloasă situată deasupra
porţiunii mijlocii a arcadei femurale. Când este bilateral se observă două formaţiuni sferice
simetrice la rădăcina penisului.
La palpare formaţiunea este moale sau păstoasă. Se reduce foarte uşor şi se reface tot
aşa uşor. Prin palpare se simte un inel larg situat deasupra arterei epigastrice ale cărei pulsaţii
se percep cu uşurinţă, fapt ce ne ajută în diagnostic. Repunerea herniei se face pe un traiect
antero-posterior, cu degetul care repune simţim marginile inextensibile ale orificiului hernial
şi impulsiunea la tuse.
Expansiunea la tuse este imediată spre deosebire de herniile oblice externe cu care este
sacadată şi progresivă. Tratamentul herniei este chirurgical.

I.6. Tratment şi profilaxie

Tratamentul curativ trebuie să rezolve cele trei principii comune tuturor formelor de
hernie :
-izolarea şi tratarea sacului, tratarea conţinutului şi refacerea peretelui abdomenului.
Au fost imaginate numeroase procedee care pot fi clasificate astfel:
-procedee anatomice;
-procedee neanatomice;
-procedee cu transpoziţia cordonului spermatic;
-procedee plastice.
Procedeele anatomice se numesc astfel deoarece după deschiderea canalului inghinal
şi tratarea sacului hernial se realizează două planuri între care este aşezat cordonul spermatic.
Planul profund este realizat prin sutura tendonului conjunct la arcada femurală.
Planul superficial se reconstituie prin sutura marginii craniale a apronevrozei
refăcându-se canalul inghinal.
Avantajul acestui procedeu este că menţine oblicitatea canalului inghinal şi că
atenuează presiunea abdominală care se răspândeşte pe un traiect oblic. Indiferent de
procedeu corectarea defectului parietal abdominal are la bază sutura tendonului conjunct la
arcada inghinală şi prinderea ligamentului lui Cooper în această sutură.
Procedeele prefuniculare sunt multiple şi nu este locul descrierii lor în detaliu, aşa că
ne vom mărgini la o simplă şi succintă enumerare a autorilor acestora : Ferrari, Murany

10
Kimbarabki.
Pentru procedeele retrofuniculare menţionăm Postenoski, Jaboulay, Koontz, Andrews
senior. Procedeul anatomic cel mai cunoscut este al lui Basine.
Procedee care folosesc transmiterea orificiului profund sunt Schmpeden, Morin,
Kischnr, Petre Georgescu.
Procedeele plastice folosesc diverse materiale :
-lambouri din muşchiul oblic mare Hanckenbruch Andrews.
Pentru asigurarea reuşitei operaţiei este necesar tratamentul exuzelor care au dus la
creşterea presiunii intraabdominale, bronşite, constipaţii sau tulburări micţionale. De
asemenea se va tonifica musculatura.

11
 CAPITOLUL II
Date privind supravegherea bolnavului cu hernie inghinală în spital

II 1.Internarea bolnavului

Internarea bolnavilor cu hernii inghinale complicate se face în secţia de Terapie

Intensivă în cazuri grave sau în secţii de Chirurgie.
După examinarea bolnavului este înregistrat în registru de internări cu date de identitate
privind locul şi data naşterii, numele şi prenumele.
După stabilirea diagnosticului prezumtiv de către medicul de gardă se completează foia
de observaţie cu datele anamnestice de la bolnav sau însoţitor. Se vor aplica primele măsuri
terapeutice de mare urgenţă în cazurile grave.
După stabilirea diagnosticului, înainte de a fi dus în secţie bolnavul va fi îmbăiat, dacă
starea lui o permite şi numai cu acordul medicului. Hainele şi efectele vor fi înregistrate la
magazia de efecte pe perioada cât va fi bolnavul internat. Pentru hainele preluate şi depuse în
magazie se va elibera bolnavului sau însoţitorului un bon. La nevoie, hainele vor fi supuse
deparazitării sau dezinfectării înainte de înmagazinare.

II 2.Asigurarea conditilor de spitalizare

Se vor respecta drepturile bolnavului pe perioada spitalizării. Se vor evita saloanele

mari, aglomerate pentru a reduce posibilitatea de a contacta alte boli. Aranjarea patului şi
asigurarea poziţiei adecvate a bolnavului în pat constituie una din sarcinile importante de
îngrijire mai ales după operaţia suferită. Poziţia în pat după operaţie va fi decubit dorsal fără
pernă sub cap.

II 3. Asigurarea igienei corporale

Igiena bolnavului are drept scop menţinerea tegumentelor într-o stare perfectă în
vederea prevenirii infecţiilor nozocomiale, pentru stimularea funcţiilor pielii, care au rol
important în apărarea organismului şi pentru asigurarea unei stări de confort necesară
pacientului. Pacienţii operaţi de hernie inghinală vor fi ajutaţi cel puţin în primele două zile la
efectuarea igienei corporale.

12
 II 4.Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative

Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative ale organismului este obligatorie în cursul

oricărei boli deoarece modificarea lor reflectă în mare măsură starea generală a bolnavului
precum şi evoluţia şi gravitatea bolii de care suferă. Totalitatea observaţiilor asupra funcţiilor
vitale şi vegetative se consemnează în foaia de temperatură. Temperatura, pulsul, respiraţia,
tensiunea arterială se măsoară zilnic.

Temperatura omului se menţine constantă între 36-37°C datorită procesului de

termoreglare. Temperatura prezintă mici oscilaţii fiziologice în cursul zilei de 0,5-1°C.
Măsurarea temperaturii se face cu termometrul maximal obişnuit. Se va măsura în cavităţile
închise sau semiînchise pentru a obţine temperatura cea mai apropiată de cea centrală. Astfel,
măsurarea se face în: axilă, la plica inghinală, în cavitatea bucală dar măsurători mai precise
se obţin în rect şi vagin.

Pulsul - poate fi măsurat la orice arteră accesibilă palpaţiei care poate fi comprimată
pe un plan osos: radială, temporală şi superficială, carotida humerală, femurală şi pedioasă.
Palparea pulsului se face cu vârful degetelor index, mediu şi inelar de la mâna dreaptă.
Frecvenţa pulsului va fi notată în foaia de temperatură cu creion de culoare roşie.

Măsurarea respiraţiei - în mod normal se face liniştit fără nici un efort. Mişcările cutiei
toracice sunt ritmice, simetrice şi abia vizibile. Frecvenţa normală este de 16-20
respiraţii/minut. Numărătoarea mişcărilor respiratorii se face timp de 1 minut întreg, având
grijă ca operaţiunea să se facă fără ştirea bolnavului fiindcă respiraţia este un act reflex
inconştient, dar controlat de voinţă. Dacă este posibil numărătoarea să se facă în timpul
somnului. Se va aşeza mâna uşor cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui bolnavului şi se va
număra inspiraţiile după mişcările de ridicare a peretelui toracic. Frecvenţa respiraţiei se
notează în foaia de temperatură cu creionul de culoare verde.

Tensiunea arterială. Valorile tensiunii arteriale se raportează la greutatea coloanei de

mercur din manometru exprimată în milimetri sau centrimetri. Valorile obţinute prin metoda
ascultatorie la adultul sănătos în stare de repaus fizic şi psihic variază între 115-140mm Hg

13
pentru tensiunea maximă şi între 75-90mm Hg pentru tensiunea minimă. În foaia de
temperatură se înregistrează printr-o coloană verticală roşie. Modificările pulsului, tensiunii
arteriale şi temperaturii trebuie anunţate imediat medicului, important este urmărirea diurezei.
Tranzitul intestinal trebuie urmărit în special la bolnavii cărora li s-a indicat repaus la pat, de
asemenea la bolnavii vârstnici la care tranzitul intestinal este încetinit. Constipaţia trebuie
prevenită prin laxative uşoare şi o alimentaţie bogată în fibre.

II 5.Alimentaţia bolnavului

Bolnavii operaţi de hernie inghinală în primele zile regimul lor va fi format din supe
strecurate şi foarte multe lichide. Regimul alimentar al bolnavilor trebuie astfel alcătuit încât
să satisfacă atât necesitatea calitativă cât şi cantitativă ale organismului.

II 6.Administrarea medicamentelor

Medicamentele sunt de origine animală, vegetală, minerală sau chimică transformate

într-o formă de administrare prescrisă de către medic. Scopul administrării medicamentelor
este de a preveni îmbolnăvirea, de ameliorare a bolii sau de vindecare a acesteia.
Medicamentele acţionează local sau asupra întregului organism.
Introducerea medicamentelor în organism se face pe mai multe căi:
-calea respiratorie ;
-calea urinară ;
-local pe tegumente şi mucoase ;
-calea digestivă, orală, sublinguală, intestinală, rectală, cutanată, intramusculară,
intravenoasă, intraarterială, intracardiacă, intrarahidiană, subcutanată, intradermică.
Calea de administrare a medicamentelor este aleasă de către medic în funcţie de scopul
urmărit, capacitatea de absorbţie a căii respective, acţiunea medicamentului asupra
mucoaselor, necesitatea unei acţiuni mai lente sau mai rapide, toleranţa organismului faţă de
medicament, particularităţile anatomice şi fiziologice ale organismului faţă de medicament,
particularităţi anatomice, fiziologice ale bolnavului. Asistenta trebuie să cunoască
următoarele: doza maximă, doza toxică, doza letală care omoară omul.
Reguli generale de administrare a medicamentelor
-Respectarea întocmai a medicamentului prescris
-Indentificarea medicamentelor administrate. Se va verifica eticheta de pe

14
medicament.
-Verificarea calităţii (verifică dacă acesta nu este alterat)
-Respectă căile de administrare
-Respectarea dozajului prescris, luarea medicamentelor în prezenţa asistentei.

II 7. Participarea asistentei medicale la efectuarea examinărilor paraclinice şi de

la laborator

Analizele de laborator au scopul de a stabili eventualele modificări patologice ale

produselor normale sau natura şi cauza declanşatoare a produselor patologice.
Recoltările hematologice: majoritatea recoltărilor biochimice se fac dimineaţa pe
nemâncate bolnav numit a jeune.
Înainte de recoltare bolnavii trebuie convinşi că recoltarea se face în interesul lor şi
este absolut necesară pentru stabilirea diagnosticului şi tratamentului.
Pentru bolnavii cu hernie inghinală se fac următoarele examinări:
-Leucograma: 4000-10000/mm
-Polinucleate: 60-70%
-Monocite: 3-8%
-Limfocite: 30-38%
-Euzinofile: 0-4%
-Hemoleucograma: se recoltează 2 ml. sânge venos pentru anticoagulant
EDTA.
-Hematocrit: -femei: 41±5%
-bărbaţi: 46±6%.
-Hemoglobina: -femei :13±2gr.%
-bărbaţi:15±2 gr%
-Timp de sângerare : 2-5 minute.
-Timp de coagulare pe lamă: 5-8 minute.
Examen sumar de urină:
-albumină: absent
-glucoză : absent
-pigmenţi biliari: absent
-sediment: săruri amorfe.
Sarcinile asistentei medicale în pregătirea şi asistarea unui examen paraclinic sunt:

15
 -pregătirea psihică şi fizică a bolnavului.
-adunarea, verificarea şi pregătirea instrumentarului necesar.
-dezbrăcarea şi îmbrăcarea bolnavului.
-aducerea bolnavului în poziţiile necesare bolnavului.
-deservirea medicului cu instrumentele necesare.
-ferirea bolnavului de traumatisme şi răceală.
-îngrijirea bolnavului la pat şi aşezarea acestuia în pat.
Dintre examenele paraclinice ce se efectuează bolnavului cu hernie inghinală amintim:
-radioscopie pulmonară.

II 8.Tehnici de îngrjire impuse de afecţiune

Îngrijirea plăgilor
Definiţie - plaga este rezultatul unui traumatism în urma căruia se produc distrugeri
ale ţesuturilor interesând întotdeauna pielea.
Îngrijirea unei plăgi trebuie să realizeze următoarele: să se suprime durerea, să se
efectueze hemostaza, să se trateze plaga.
Am pregătit următoarele materiale necesare îngrijirii plăgii:
-trusa cu instrumente sterilizate, una, două pense hemostatice, o pensă
anatomică, un foarfec.
-casoleta cu comprese şi tampoane de tifon.
-vată sterilă.
-Rivanol 1%.
-Apă oxigenată.
-Alcool albastru medicinal.
-Alcool iodat 1%.
-leucoplast.
-taviţă renală.

Tehnica.

După ce am pregătit instrumentele şi materialele necesare, le-am transportat lângă

bolnav, apoi i-am explicat bolnavului necesitatea efectuării pansamentului şi l-am aşezat într-o
poziţie cât mai comodă.

16
 - m-am spălat pe mâini cu apă şi săpun şi m-am dezinfectat cu alcool
medicinal.
- am desfăcut pansamenul cu blândeţe.
- am îndepărtat secreţiile din plagă prin tamponarea cu comprese sterile, pe
care le-am aruncat în tăviţă renală.
-am dezinfectat plaga cu alcool medicinal.
-am curăţat marginile plăgii de câteva ori schimbând tampoanele folosite.
- am dezinfectat tegumentele sănătoase din jurul plăgii cu alcool iodat 1%.
-am curăţat plaga prin tamponare şi am acoperit-o cu 2-3 comprese sterile ce
au depăşit marginile plăgii cu 2-3cm.
Compresele pot fi uscate sau îmbibate cu soluţie antiseptice.
- am fixat pansamentul cu leucoplast.
- m-am spălat pe mâini cu apă şi săpun şi m-am dezinfectat cu alcool.
- am aşezat bolnavul într-o poziţie cât mai comodă.
-am aruncat materialul infectat din tăviţa renală în incineratorul electric.
-am curăţat, spălat, degresat şi dezinfectat instrumentele utilizate pregătindu-le
pentru sterilizare.

II 9.Educaţia pentru sănătate

Asistenta medicală trebuie să convingă bolnavul că este important reducerea efortului

fizic intens, ferirea de răceală, diaree, constipaţie, deoarece aceasta ar putea duce la
complicarea operaţiei.

II 10.Externarea bolnavului

Momentul plecării bolnavului din spital este stabilit de către medic când starea
acestuia s-a ameliorat. Asistenta adună toată documentaţia şi o pune la dispoziţia medicului în
vederea completării epicrizei.
Va verifica dacă hainele cu care a venit bolnavul corespund anotimpului. Verifică dacă
au venit aparţinători. Asistenta aprofundează cu bolnavul indicaţiile primite de medic şi
cuprinse în biletul de ieşire.
Asistenta va sfătui bolnavul de necesitatea continuării la domiciliu a tratamentului cu
antibiotice şi efectuarea pansamentului la nevoie.

17
 CAPITOLUL III
PREZENTAREA PLANURILOR DE ÎNGRIJIRE ALE BOLNAVILOR
CU HERNIE INGHINALĂ

CAZUL I

1. Nume: CĂLIN
Prenume: COSTEL
Ocupaţia: şofer
Domiciliul: BUZĂU
2. Data internării: 07.02.2015
3. Data externării: 10.02.2015
4. Diagnostic la internare: Hernie inghinală.
5. Diagnostic la externare: 1.Hernie inghinală directă stânga operată.
2.Steatoză hepatică.
6. Motivele internării:
-durere la nivelul regiunii inghinale stângi foarte accentuate la efort.
7. Istoricul bolii:
-durerile apar în urmă cu o lună de zile, mai accentuate la depunerea efortului fizic
intens.
-pacientul se adresează medicului de familie, acesta recomandă un examen de
specialitate.
-pacientul se internează pentru operaţie şi tratament de specialitate.
8. Anamneza:
-antecedente heredo-colaterale: nesemnificative.
-antecedente personale (fiziologice, patologice) - scarlatină la vârsta de 14 ani.
9. Condiţii de viaţă şi de muncă.
-bune.
10. Examen clinic general:
- înălţime -170 cm.
- greutate - 75 kg.
- temperatura - 36,8°C.
-respiraţii - 20 respiraţii/minut.

18
 -pulsul - 78 pulsaţii/minut.
-tensiunea arterială - 120/70mmHg.
-diureza- micţiuni fiziologice.
-tranzit intestinal prezent.
Examen local.
La inspecţie - la palpare, apăsare a regiunii inghinale stângi, pacientul afirmă dureri
puternice.
11. La externarea bolnavului s-au constatat următoarele:
Bolnavul în vârstă de 41 de ani internat în secţia Chirurgie cu diagnosticul hernie
inghinală directă stângă operat pe data de 3.03.2015 este transferat în secţia ATI pentru
tratament şi îngrijirile de specialitate.
Pe data de 4.03. 2015 este transferat în secţia Chirurgie pentru pansarea şi tratarea
necesară.
În perioada internării de 13 zile pacientului i s-au administrat următoarele
medicamente:
- antibiotice intravenos, perfuzabil - Oxacilina 2g şi Gentamicina 2g.
-Algolcamin - fiole 2
-Diazepam - fiola 1
-Calciu gluconic - fiole 2
RECOMANDĂRI:
- pacientul se externează cu următoarele referinţe:
- urmarea tratamentului la domiciliu
- întreruperea alcoolului
- ferirea efortului fizic intens
- ferirea constipaţiei, diaree, răceală
- control la nevoie
- concediu 14 zile.

19
 DIAGNOSTIC PROBLEMA MANIFESTAREA OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
NURSING PROPRII DELEGATE
1.Nevoia de a respira -să măsoră şi să -am măsurat nr de -R
şi a avea o bună _________ __________ notez în foaia de respiraţii, TA, P şi 19 resp/min;
circulaţie; temperatură am notat în foaia de _______ -TA
R,P,TA temperatură 150/70mmHg;
-P 80pulsatii/min

2.Nevoia de a bea şi -intervenţia -nu mănâncă şi nu -rahianestezie; -se explică -bolnavul a

a mânca; chirurgicală bea înainte de bolnavului cauza înţeles care sunt
operaţie; regimului alimentar _______ obligaţiile sale
impus; ca pacient şi le
respectă;

3.Nevoia de a -să măsor diureza; -am măsurat diureza

elimina -să urmăresc -am recoltat urina pt -bolnavul
tranzitul ex sumar urină, -examen sumar elimină normal;
_______ _______ intestinal; urocultură; urină; -diureza 1900ml;
-am notat în foaia de -urocultură; -scaun 1/zi;
temperatură;
4.Nevoia de a se -postură -intervenţia -să mobilizez -am ajutat bolnavul - bolnavul a fost
mişca şi de a avea o chirurgicală bolnavul cât mai să se mobilizeze cât

20
bună postură inadecvată; suferită, durerile, curând; mai curând, să se mobilizat.
perfuzia; ridice din pat şi să ______
efectueze câteva
mişcări;

5.Nevoia de a dormi -insomnie; -durerile; -să ajut bolnavul -administrez administrarea de -bolnavul
şi a se odihni să se odihnească; Algocalmin i.m.; Algocalmin reuseşte să se
-administrez o i.m.; odihnească;
fiolă Diazepam i.m.; administrarea
-i-am creat mediul o fiolă de
adecvat somnului Diazepam i.m.;
(aer curat, linişte);

6.Nevoia de a-şi -să măsor -am măsurat şi notat -afebrilitate,

menţine temperatura ___________ ____________ temperatura şi să temperatura în foaia temperatura
corpului în limite o notez grafic în de temperatură; _______ 36,8˚C
normale foaia de
temperatură;

7.Nevoia de a se -neputinţa de a- -operaţia suferită; -să ajut bolnavul -am ajutat bolnavul - bolnavul este
îmbrăca şi a se şi schimba să se dezbrace şi să se dezbrace şi să îmbrăcat, are
dezbrăca lenjeria; să se îmbrace; se îmbrace după haine şi lenjerie

21
 efectuarea toaletei; _______ curată

8.Nevoia de a fi -neputinţa de a- - intervenţia - să ajut bolnavul -am ajutat bolnavul - tegumentele

curat şi de a-şi păstra şi realiza o chirurgicală să-şi realizeze o să îşi facă toaleta bolnavului sunt
tegumentele integre igienă suferită; igienă tegumentelor şi să îşi curate;
corespunzătoare corespunzătoare a schimbe lenjeria de ________
tegumentelor; corp şi pat;

9.Nevoia de a evita -durerile la -verificarea -am verificat -verificarea

pericolele nivelul regiunii pansamentului pansamentul şi l-am pansamentului şi
inghinale zilnic şi schimbat; schimbarea lui
stângi. ____________ schimbarea -operaţia evoluează ________ ori de câte ori
acestuia bine pacientul este nevoie ceea
-observarea neprezentand dureri; ce diminuă orice
evoluţiei operaţiei fel de pericol;

10.Nevoia de a -nelinişte; -mediul de spital; -discuţii cu -am discutat cu ________ -dispariţia fricii
comunica; bolnavul ; bolnavul şi i-am -adaptarea
-înlăturarea fricii creat un cadru plăcut pacientului la
în salon;

22
 noul mediu;

11.Nevoia de a-şi ________ ________ ________ _________ ________ _________

practica religia;
12.Nevoia de a se -neîncrederea în -starea de boală -să îi explice -i-am explicat -bolnavul a
ocupa cu scopul de a sine şi în forţele bolnavului că va bolnavului ca va înţeles aceste
se realiza; proprii; reveni la mediul __________ putea reveni la lucruri si este
său de viaţă de mediul său de mai încrezător în
dinaintea viaţă de forţele proprii şi
operaţiei fără dinaintea în cadrele
mari dificultăţi; operaţiei fără medicale;
prea multe
modificări;

13.Nevoia de a se -dificultate -durerile; -să ajut bolnavul -i-am indicat -bolnavul a

recrea incomoditatea; să se destindă; pacientului mici început să se
pansament; plimbări prin curtea acomodeze cu
spitalului _________ atmosfera de
-i-am oferit cărţi şi spital;
reviste

14.Nevoia de a -nu are -portar; -să informez -i-am explicat -bolnavul este

23
învăţa cu scopul de a cunoştinţe bolnavul despre bolnavului informat de
descoperi; despre boala sa; boala sa; importanţa operaţiei __________ boala sa
suferite şi a înţeles
complicaţiile necesitatea
acesteia dacă operaţiei şi
operaţia nu era respectarea
făcută la timp indicaţiilor date;
-să respecte
tratamentul indicat
de medic;

ANALIZA EFECTUATĂ REZULTATUL OBŢINUT VALOAREA NORMALĂ

7.02 – 10.02.2015
Grupa sanguină A II Rh pozitiv
Leucograma -10000/mm -4000-10000/mmc
Polinucleate -80% -60-80%
-Limfocite -26,3 -30-38%

24
-Monocite -31% -3-8%
-Euzonofile -1% -0-4%
-Hemoglobina -14 gr % -barbat 15-2gr % ,femei 13-2 gr %
-Hematocrit -43 -barbat 46-6 gr, femei 41-5 gr
-Timp de sângerare -2’30 -2-5min
-Timp de coagulare -8 -5-8min

Examen sumar -albumina-absent -

urină -gulcoza-absent
-pigment biliar -absent
-sediment :săruri amorfe.

-Radioscopie pulmonară – fără modificări (I.T.N.) 8.02.2015

-Rahianestezie 3.03.2015.
1 Efedrina
2 Atropina
3 Ser fiziologic 1000 ml.
-Ecografie abdominală 8.02.2015.

25
1 Ficat cu talie normală hiperecogen
2 Colecist cu pereţi inferiori dubli fără calculi sau sediment
3 VP -2,CBP-5
4 Pancreas vizibil cu dificultate datorită meteorismului intens
5 Rinichi drept 10/50, rinichi stâng - aspect normal.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
-doza zilnică a medicamentului :
MODUL DE PREZENTARE
MEDICAMENTUL ŞI ADMINISTRARE ACŢIUNEA TERAPEUTICĂ REACŢII ADVERSE

OXACILINA - flacoane injectabile de

250-500g i.m. şi i.v. ; -penicilina de semisinteză -reacţii alergice, urticarie,
- capsule de 0,250-500g ; acidorezistentă ; prurit, greaţă, vărsături, diaree ;

GENTAMICINA -antibiotic cu spectru larg ; -în anumite condiţii are efect

- fiole de 2ml, de 40 şi 80g i.m. ; -are o acţiune bactericidă ; ortotoxic şi nefrotoxic;

26
ALGOCALMIN
-comprimate de 0,500g ;
-fiole de 2ml i.m. şi i.v. ;
-analgezic ;
-antipiretic cu acţiune intensă la -hematologice ;
administrarea intravenoasă ; -anemie ;
-antispastic, antiinflamator ; -trombopenie ;
-reacţii alergice cutanate ;

DIAZEPAM -comprimate de 2-5-10mg ; -miorelaxant  anticonvulsivant -frecvent oboseală, ameţeală,

-fiole de 2ml i.m. ; antispastic uterin ; greaţă, constipaţie,
hipertensiune ;

-pe data de 09.02.2015 rahianestezia - EFEDRINA;

-ATROPINA;
-SER FIZIOLOGIC 1000 ml;
-pe data de 08.02.2015
-GLUCOZA 5%, 1000 ml;
-OXACILINA injectabil 2mg(500mg la 6h), i.v.(6-12-18-24 i.m.);
-GENTANICINA 120mg(60ml la 12h), i.v.(6-12);
-ALGOCALMIN –o fiola dimineaţa i.v.;

27
-DIAZEPAM- o fiola i.m. seara. CAZUL II

1. NUME: ŞTEFAN
PRENUME: VALENTIN
VÂRSTA : 63 ani
OCUPAŢIA : pensionar
DOMICILIU : BUZĂU
2. DATA INTERNĂRII : 06.03.2015
3. DATA EXTERNĂRII :16.03.2015
4. DIAGNOSTIC LA INTERNARE : hernie inghinală stângă
5. DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: -hernie inghinală stângă operată;
-diabet zaharat - tratament echilibrat;
-HTA tip II.
6. MOTIVELE INTERNĂRII : - pacientul afirmă o durere în regiunea inghinală stângă ;
- durerile se accentuează la depunerea efortului fizic;
7. ISTORICUL BOLII:
Bolnavul afirmă că durerile au început să-şi facă apariţia acum o lună şi sunt foarte
accentuate la depunerea efortului fizic.
La sfatul medicului se internează pentru operaţie şi tratament de specialitate.
8. ANAMNEZA:
-antecedente heredo-colaterale : fără;
-antecedente personale (fiziologice şi patologice): rujeolă la vârsta de 20 ani ;
9. CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ :
-relativ bune ;
10. EXAMEN CLINIC GENERAL:
-înălţime : 1,68m;
-greutate : 65 kg;
-temperatura : 36,2°C;
-respiraţie : 19 respiraţii/minut;
-puls : 80 pulsaţii/minut;
-TA : 150/70mmHg;
-diureza : micţiuni fiziologice;
-tranzit intestinal : prezent;

28
 EXAMEN LOCAL. La palparea regiunii inghinale stângi pacientul confirmă dureri
accentuate şi profunde.
11. LA EXTERNARE s-au consemnat următoarele :
Bolnavul în vârstă de 63 ani s-a operat de hernie inghinală stângă, aceasta având o
evoluţie bună. Se externează urmând cura de tratament indicată de medic şi revenirea după 2
luni la control.
RECOMANDĂRI :
-neconsumarea alcoolului şi tutunului ;
- evitarea efortului ;
-ferirea de răceală, tuse, diaree, constipaţie ;
-respectarea tratamentului la domiciliu;
-revenirea la control după 2 luni.

29
 DIAGNOSTIC PROBLEMA MANIFESTAREA OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
NURSING PROPRII DELEGATE
1.Nevoia de a -să măsor şi să -am măsurat nr. -R
respira şi a avea o _________ __________ notez în foaia de de respiraţii, TA, 19 resp/min;
bună circulaţie; temperatură R, P şi am notat în _______ -TA
P, TA foaia de 150/70mmHg;
temperatură -P
80pulsatii/min ;
2.Nevoia de a bea şi -intervenţia -nu mănâncă şi nu -rahianestezie; -se explică -bolnavul a
mânca chirurgicală; bea înainte de bolnavului înţeles care sunt
operaţie; cauza regimului _______ obligaţiile sale ca
alimentar impus; pacient şi le
respectă;
3.Nevoia de a -să măsor -am măsurat
elimina diureza; diureza ; -bolnavul elimină
-să urmăresc -am recoltat -examen sumar normal;
_______ _______ tranzitul urină pt ex urină; -diureza 1900ml;
intestinal; sumar urină, -urocultură; -scaun 1/zi;
urocultură;
-am notat în
foaia de

30
 temperatură;
4.Nevoia de a se -postură -intervenţia -să mobilizez -am ajutat - bolnavul a fost
mişca şi de a avea o inadecvată; chirurgicală suferită, bolnavul cât mai bolnavul să se mobilizat.
bună postură durerile, perfuzia; curând; mobilizeze cât
mai curând, să ______
se ridice din pat
şi să efectueze
câteva mişcări;
5.Nevoia de a dormi -insomnie; -durerile; -să ajut bolnavul -administrez administrarea -bolnavul
şi a se odihni să se Algocalmin de Algocalmin reuşeşte să se
odihnească; i.m.; i.m.; odihnească;
-administrez o administrarea
fiolă Diazepam o fiolă de
i.m.; Diazepam i.m.;
-i-am creat
mediul adecvat
somnului (aer
curat, linişte);
6.Nevoia de a-şi -să măsor -am măsurat şi -afebrilitate,
menţine temperatura ___________ ____________ temperatura şi să notat temperatura
corpului în limite o notez grafic în temperatura în _______ 36,8˚C
normale foaia de foaia de

31
 temperatură; temperatură;
7.Nevoia de a se -neputinţa de a- -operaţia suferită; -să ajut bolnavul -am ajutat - bolnavul este
îmbrăca şi a se şi schimba să se dezbrace şi bolnavul să se îmbrăcat, are
dezbrăca lenjeria; să se îmbrace; dezbrace şi să se _______ haine şi lenjeria
îmbrace după curată
efectuarea
toaletei;
8.Nevoia de a fi -neputinţa de a- - intervenţia - să ajut -am ajutat - tegumentele
curat şi de a-şi şi realiza o chirurgicală suferită; bolnavul să-şi bolnavul să îşi bolnavului sunt
păstra tegumentele igienă realizeze o facă toaleta curate;
integre corespunzătoare igienă tegumentelor şi ________
corespunzătoare să îşi schimbe
a tegumentelor; lenjeria de corp
şi pat;
9.Nevoia de a evita -durerile la -verificarea -am verificat -verificarea
pericolele nivelul regiunii pansamentului pansamentul şi pansamentului şi
inghinale ____________ zilnic şi l-am schimbat; schimbarea lui
stângi. schimbarea -operaţia ________ ori de câte ori
acestuia ; evoluează bine este nevoie ceea
-observarea pacientul ce diminuă orice
evoluţiei neprezentând fel de pericol;
operaţiei

32
 dureri;

-discuţii cu
10.Nevoia de a -nelinişte; -mediu de spital; bolnavul ; -am discutat cu ________ -dispariţia fricii
comunica; -înlăturarea bolnavul şi i-am -adaptarea
fricii creat un cadru pacientului la
plăcut în salon; noul mediu;
11.Nevoia de a-şi ________ ________ ________ _________ ________ _________
practica religia;
12.Nevoia de a se -neîncrederea în -starea de boală -să îi explice -i-am explicat -bolnavul a
ocupa cu scopul de a sine şi în forţele bolnavului că va bolnavului că înţeles aceste
se realiza; proprii; reveni la mediul __________ va putea reveni lucruri şi este
său de viaţă de la mediul său mai încrezător în
dinaintea de viaţă de forţele proprii şi
operaţiei fără dinaintea în cadrele
mari dificultăţi; operaţiei fără a medicale;
suferi multe
modificări;
13.Nevoia de a se -dificultate -durerile; -să ajut bolnavul -i-am indicat -bolnavul a
recrea incomoditatea; să se destindă; pacientului mici început să se
pansament; plimbări prin acomodeze cu
curtea spitalului atmosfera de

33
 -i-am oferit cărţi _________ spital;
şi reviste ;
14.Nevoia de a -nu are -vârstnic; -să informez -i-am explicat -bolnavul este
învăţa cu scopul de cunoştinţe bolnavul despre bolnavului informat de boala
a descoperi; despre boala sa; boala sa; importanţa __________ sa, a înţeles
operaţiei suferite necesitatea
şi complicaţiile operaţiei şi
acesteia dacă respectarea
operaţia nu era indicaţiilor date;
făcută la timp
-să respecte
tratamentul
indicat de
medic;

EXAMEN DE LABORATOR

34
 ANALIZA EFECTUATĂ REZULTATUL OBŢINUT VALORI NORMALE

06.03. 2015
Grupa sanguină -01 Rh. Pozitiv;
-Leucograma -10500/mm -4000-9000/mm
-Polinucleate -78% -60-70%
-Limfocite -36% -30-88%
-Monocite -4% -3-8%
-Euzinofile -1% -0-4%
-Hemoglobina -13,9gr% -bărbaţi 15±2gr.%
-femei 13 ±2gr.%
-Hematocrit -42,7% -bărbaţi 46±6gr
-femei 41±5gr
-Timp de sângerare - 2 min.
-Timp de coagulare - 6 min.
Examen sumar urină -albumina-absent
-glucoza -absent
-pigmenti biliari –absent
-sediment- săruri amorfe

35
 MEDICAMENTUL MODUL DE PREZENTARE ŞI ACŢIUNE REACŢII ADVERSE
ADMINISTRARE TERAPEUTICĂ

OXACILINA -capsule de 0,250-0,500g -penicilina de semisinteză şi -reacţii alergice, urticarie,

-flacoane injectabile de 250-500g acido-rezistentă ; prurit, greaţă, vărsături, diaree ;
i.m şi i.v ;

GENTAMICINA -FIOLE DE 2ml si 40-80mg. i.m -antibiotic cu spectru larg are o -în anumite condiţii are efect
i.v. acţiune bacteriană ; antitoxic sau nefrotoxic;

ALGOLCAMIN -comprimate de 0,500g -analgezic, antipiretic cu acţiune -hematologice ;

-fiole de 2ml i.m şi i.v. intensă la administrarea i.v., -anemie ;
antispastic antiinflamator  -trombopenie ;
-reacţii alergice cutanate ;

DIAZEPAM -comprimate de 2-5-10mg. -antihipertensiv -oboseală, diareee, hipotensiune

-fiole 2ml.i.m. -antiaritmic ; greaţă ;

36
06.03.2015
Radioscopie pulmonară: fără modificări (I.T.N.)
07.03.2015
Ecografie abdominală:
-ficat cu talie normală;
-pancreas cu dimensiunea 10mm. Discret neomogen;
-splina 106/50;
-rinichi drept 105/62;
-rinichi stâng 106/52 normal bilateral;
07.03.2015
Examen boli interne.
Dg. diabet zaharat tip II echilibrat;
Se recomandă regim alimentar bogat în legume, fructe, fără grăsimi vegetale.

37
Tratament –Preductal 2cp/zi. CAZUL 3

1. Nume: MOISE
Prenume: MARIAN
Vârsta : 34 ani
Ocupaţia: agent de securitate
Domiciliu: BUZĂU
2. Data internării: 27.02.2015
3. Data externării: 15.03.2015
4. Diagnostic la internare: Hernie inghinală scrotală stângă.
5. Diagnostic la externare :
- Hernie scrotală stângă operat
- HBP (adenom mic)
- Cardiopatie ischemică
- Steatoza hepatică.
6. Motivele internării:
- durere la nivelul regiunii inghinale ce coboară spre scrot foarte accentuată la efort;
-dispnee ;
-durere în hipocondrul drept de mărime voluminoasă a abdomenului ;
7. Istoricul bolii.
Bolnavul povesteşte că durerile au început acum o lună de zile şi foarte intense la
depunerea efortului. Se internează pentru operaţie şi tratament de specialitate ;
8. Anamneza.
-antecedente heredo-colaterale : fără.
-antecedente personale (fiziologice, patologice) - nesemnificative;
9. Condiţii de viaţă şi muncă.
-bune ;
10. Examen clinic general :
-înălţime - 1,60m
-greutate - 69kg
-temperatura : 36,5°C
-respiraţii: 19 resp/min.
-puls: 80 puls/min.

38
 -TA : 140/90mmHg.
-diureza : micţiuni fiziologice.
-tranzit intestinal prezent.
EXAMEN LOCAL.
La apăsarea regiunii inghinale scrotale pacientul prezintă dureri.
11. La externarea bolnavului i s-au consemnat următoarele :
Bolnavul în vârstă de 63 ani operat de hernie inghino-scrotală stângă, aceasta având o
evoluţie bună, se externează respectând :
-cura de tratament ;
-fără efort ;
-ferirea de răceală, diaree, constipaţie, tuse.
-control după o lună de zile.

39
 DIAGNOSTIC PROBLEMA MANIFESTAREA OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
NURSING PROPRII DELEGATE
1.Nevoia de a -să măsor şi să -am măsurat nr. -R
respira şi a avea o _________ __________ notez în foaia de de respiraţii, TA, 19 resp/min;
bună circulaţie; temperatură R, P, P şi am notat în _______ -TA 150/70mmHg;
TA foaia de -P
temperatură 80pulsaţii/min ;
2.Nevoia de a bea şi -intervenţia -nu mănâncă şi nu -rahianestezie; -se explică -bolnavul a înţeles
a mânca chirurgicală; bea înainte de bolnavului cauza care sunt
operaţie; regimului _______ obligaţiile sale ca
alimentar impus; pacient şi le
respectă;
3.Nevoia de a -să măsor diureza; -am măsurat
elimina -să urmăresc diureza ; -bolnavul elimină
tranzitul -am recoltat urina -examen normal;
_______ _______ intestinal; pt ex sumar urină, sumar urină; -diureza 1900ml;
urocultură; -urocultură; -scaun 1/zi;
-am notat în foaia
de temperatură;

4.Nevoia de a se -postura -intervenţia -să mobilizez -am ajutat - bolnavul a fost

mişca şi de a avea o chirurgicală suferită, bolnavul cât mai bolnavul să se

40
bună postură inadecvată; durerile, perfuzia; curând; mobilizeze cât mobilizat.
mai curând, să se ______
ridice din pat şi să
efectueze câteva
mişcări;
5.Nevoia de a dormi -insomnie; -durerile; -să ajut bolnavul -administrez administrarea -bolnavul reuşeşte
şi a se odihni să se odihnească; Algocalmin i.m.; de să se odihnească;
-administrez o Algocalmin
fiolă Diazepam i.m.;
i.m.; administrarea
-i-am creat o fiolă de
mediul adecvat Diazepam
somnului (aer i.m.;
curat, linişte);
6.Nevoia de a-şi -să măsor -am măsurat şi -afebrilitate,
menţine temperatura ___________ ____________ temperatura şi să notat temperatura temperatura
corpului în limite o notez grafic în în foaia de _______ 36,8˚C
normale foaia de temperatură;
temperatură;
7.Nevoia de a se -neputinţa de a- -operaţia suferită; -să ajut bolnavul -am ajutat - bolnavul este
îmbrăca şi a se şi schimba să se dezbrace şi bolnavul să se îmbrăcat, are haine
dezbrăca lenjeria; să se îmbrace; dezbrace şi să se

41
 îmbrace după _______ şi lenjerie curată
efectuarea
toaletei;
8.Nevoia de a fi -neputinţa de a- - intervenţia - să ajut bolnavul -am ajutat - tegumentele
curat şi de a-şi şi realiza o chirurgicală să-şi realizeze o bolnavul să îşi bolnavului sunt
păstra tegumentele igienă suferită; igienă facă toaleta curate;
integre corespunzătoare corespunzătoare a tegumentelor şi să ________
; tegumentelor; îşi schimbe
lenjeria de corp şi
pat;
9.Nevoia de a evita -durerile la -verificarea -am verificat -verificarea
pericolele nivelul regiunii pansamentului pansamentul şi l- pansamentului şi
inghinale stngi. ____________ zilnic şi am schimbat; schimbarea lui ori
schimbarea -operaţia ________ de câte ori este
acestuia ; evoluează bine nevoie ceea ce
-observarea pacientul diminuă orice fel
evoluţiei operaţiei neprezentând de pericol;
dureri;

10.Nevoia de a -nelinişte; -mediu de spital; -discuţii cu -am discutat cu -dispariţia fricii

comunica; bolnavul ; bolnavul şi i-am ________ -adaptarea
creat un cadru pacientului la noul

42
 -înlăturarea fricii plăcut în salon; mediu;

11.Nevoia de a-şi ________ ________ ________ _________ ________ _________

practica religia;
12.Nevoia de a se -neîncrederea în -starea de boală -să îi explic -i-am explicat -bolnavul a înţeles
ocupa cu scopul de a sine şi în forţele bolnavului că va bolnavului că aceste lucruri şi
se realiza; proprii; reveni la mediul __________ va putea este mai încrezător
său de viaţă de reveni la în forţele proprii şi
dinaintea mediul său de în cadrele
operaţiei fără viaţă de medicale;
mari dificultăţi; dinaintea
operaţiei fără
a suferi multe
modificări;
13.Nevoia de a se -dificultate -durerile; -să ajut bolnavul -i-am indicat -bolnavul a
recrea incomoditatea; să se destindă; pacientului mici început să se
pansament; plimbări prin acomodeze cu
curtea spitalului _________ atmosfera de
-i-am oferit cărţi spital;
şi reviste;
14.Nevoia de a -nu are -vârstnic; -să informez -i-am explicat -bolnavul este

43
învăţa cu scopul de cunoştinţe bolnavul despre bolnavului informat de boala
a descoperi; despre boala sa; boala sa; importanţa __________ sa a înţeles
operaţiei suferite necesitatea
şi complicaţiile operaţiei şi
acesteia dacă respectarea
operaţia nu era indicaţiilor date;
făcută la timp
-să respecte
tratamentul
indicat de medic;

EXAMEN DE LABORATOR
ANALIZA EFECTUATĂ REZULTATUL OBŢINUT VALORI NORMALE

44
27-12.02.2015
-Grupa sanguină -AII Rh pozitiv
-Leucograma -10000/mm -4000-9000/mm
-Polinucleare -81% -60-70%
-Limfocite -17% -30-38%
-Monocite -3% -3-8%
-Eozinofile -1% -0-4%
-Hemoglobina -15gr% -barbat 15±2gr%
-femei 13± 2gr%
-Hematocrit -42% -barbat 46±6gr
-femei 41± 5gr
-Timp de sângerare -4’ 30 -2-5 min
-Timp de coagulare -6’ 50 -5-8mil
-Examen sumar de urină -albumina :absent
-gulcoza :absent
-pigmenti biliari :absent
-sediment :săruri amorfe 

28.02.2015
Radioscopie pulmonară

45
-fără modificări-I.T.M.
29.02.2015
Ecografie abdominală
-ficat cu talie normală
-pancreas discret neomogen
-splina105/60
-R dr-102/62
-R stg-103/52 nomad şi lateral
Protocol operator: Hernie inghinală –scrotală stângă
-Anestezie cu: -Atropina
-Efulunar

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

46
 MODUL DE PREZENTARE ACŢIUNEA TERAPEUTICĂ REACŢII ADVERSE
MEDICAMENTUL ŞI ADMINISTRARE

Diazepam -comprimate de 2mg,5mg,10mg -medicament antispastic uterin -oboseală

-fiole 2ml i.m anticonvulsivant -ameţeală
-greaţă
-hipotensiune
Algolcamin -comprimate de 0,500g -analgezic antipiretic -anemie
-fiole de 2ml i.m si i.v. cu acţiune intensă la -reacţii alergice
administrarea i.v
-antispastic
-antiinflamator
Vitamina C -comprimate de 500mg -previne cardiopatia ischemică
-fiole de 5 ml -stări de astenie

28.02-10.03.2015
-Diazepam 1 fiola i.m (seara)
-Algocalmin fiole 2 i.m. 1x2
-Vitamina C 1 fiola i.m dimineaţa

47
 BIBLIOGRAFIE

1.Victor Emilian Bancu - “Patologia chirurgicală”, Ed. Didactica si Pedagogica,

Bucuresti, 1997;

2.Aldea A. si Aldea H. - “ABC în chirurgie”, Ed. Liga Liberilor cugetatori,

Bucuresti, 1990;

3.Albu R. M. - “Anatomia şi fiziologia omului“, Ed. Corint, Bucuresti,

1997 ;

4.Enescu L. - "Farmacologie" , Ed. Dimitrie Cantemir, Targu- Mures,

1998 ;
5.Priscu Al. –"Chirurgie Vol.1”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1994;

6.Titirca L. –"Urgenţe medico-chirurgicale”, Ed. Medicala, Bucuresti,

1998;

7.Titirca L. – "Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii

medicali”, Ed. Medicala, Bucuresti, 1997;

8.Titirca L. - "Ghid de nursing” , Ed. Medicala, 1998.

48