3.

Clasa CESTODA
Cestos –panglică

1. Corpul turtit dorso-ventral, în formă

de panglică.
2. Dimensiuni mm -15 m.
3. Sunt în exclusivitate endoparziţi, ce
trăiesc în intestinul vertebratelor.
 4.Corpul este format din 3 regiuni: scolex, gât, strobil.

Scolexul prezintă
organe pentru
fixare sub formă de
ventuze, cârlige.
După scolex
urmează o porţiune
îngustată,
nesegmentată
numită – gît, care
este zona ce
formează
proglotele.
Strobilul reprezintă
totalitatea
proglotelor (la
echinococ 3, la
tenia lată 4,500).
Proglotele din apropierea
scolexului sunt tinere, cele
de la mijlocul corpului sunt
mature, iar cele din partea
terminală a viermelui sunt
ovigere, proglote
purtătoare de ouă.

Aparatul genital, atât

mascul cât şi femel, extrem
de dezvoltat, este prezent
înfiecare proglotă,
cestodele fiind viermi
hermafrodiţi
5. Corpul lor este alb, nepigmentat, lipsit de cili, dar acoperit de o
cuticulă. Cuticula are o funcţie dublă şi anume protejează corpul
parazitului de acţiunea enzimelor digestive secretate de gazdă, dar
în acelaşi timp permite substanţelor nutritive din lumenul
intestinal să intre în corpul parazitului.
6. Sistemul nervos ganglionar, slab dezvoltat. Organele de simţ
reprezentate prin celule senzitive tegumentare, mai numeroase pe
scolex.
7. Aparatul circulator nu există.
8. Aparatul digestiv, a regresat, a dispărut complet, datorită
adaptărilor foartea înaintate la viaţa parazitară. El nu apare nici în
perioada de dezvoltare embrionară. Hrana este luată prin osmoză.
Caracteristic este prezenţa la suprafaţa tegumentului -
microtrihe, care măresc suprafaţa tegumentului, vitală pentru
absorbţia de substanţe nutritive.
 Tegumentul Cestodelor

Article (PDF Available) in Zoomorphology 127(4):249-258 ·

October 200
• 9.TEGUMENTUL ÎMPREUNĂ CU
MUSCULATURA ALCĂTUIEŞTE UN SAC
MUSCULO-CUTANEU. CU AJUTORUL
MUSCULATURII, ACEASTĂ SPECIE REALIZEZĂ
MIŞCĂRI DE TÂRÂRE DATORITĂ CĂRORA ÎŞI
MENŢINE LOCUL ÎN INTESTINUL GAZDEI.
FĂRĂ ACESTE MIŞCĂRI, ORGANELE DE
FIXARE NU SUNT SUFICIENTE PENTRU CA
PARAZITUL SĂ NU FIE ELIMINAT DE CĂTRE
GAZDĂ.
• 10. APARATUL EXCRETOR DE TIP
PROTONEFRIDIAN, FORMAT DIN 2 CANALE
EXCRETOARE LONGITUDINALE, UNITE ÎN
PARTEA POSTERIOARĂ A FIECĂREI
PROGLOTE CU CÂTE UN CANAL
TRANSVERSAL.

• 11. APARATUL RESPIRATOR – LIPSEŞTE. LA

ACEŞTI PARAZIŢI LIPSA OXIGENULUI DIN
MEDIUL LOR DE VIAŢĂ A DUS LA
DEZVOLTAREA UNEI RESPIRAŢII ANAEROBE,
CARE CONSTĂ ÎN DESCOMPUNEREA
GLICOGENULUI CU AJUTORUL UNOR
• 12. APARATUL GENITAL. MAJORITATEA SUNT HERMAFRODITE,
PROTANDRICE.
• APARATUL GENITAL FEMININ - OVAR - FORMAT DIN 2 LOBI
MARI UNIŢI PRIN OVIDUCT CARE SE DESCHIDE ÎN OOTIP. TOT
AICI SE DESCHID ŞI GLANDELE VITELOGENE ŞI COCHILIERE.
DE LA OOTIP PORNESC 2 CANALE: ANTERIOR – UTERUL
Segmentul hermafrodit al teniei –
(PENTRU REZERVAREA OUĂLOR), VAGINUL CARE SE DESCHIDE
porcului
1. testicule;
ÎN PARTEA LATERALĂ A CORPULUI ÎN ATRIUL GENITAL.
2. ductele seminale;
3. spermiductul;
4. organul copulator;
5. cloaca genitală;
6. vaginul;
7. ovarul;
8. glanda vitelogenă;
9. ootipul;
10. uterul;
11. canalul excretor longitudinal;
12. comisură transversală.
• SISTEMUL GENITAL MASCUL ESTE FORMAT DIN MAI
MULTE TESTICULE (10), ÎMPRĂŞTIEATE ÎN PARENCHIM.
DUCTELE SEMINALE (11) SUBŢIRI ALE TESTICULELOR SE
UNESC, FORMÎND UN SPERMIDUCT (3) COMUN. EL SE
ÎNDREAPTĂ SPRE MARGINEA Ă LATERALĂ A CORPULUI
TRECE ÎN PENISUL CARE SE DESCHIDE ÎN ATRIUL GENITAL
(4)
APARATUL GENITAL

Fecundarea se efectuează între diferite proglote. Ouăle fecundate

rămân în uter, proglotele bătrâne se rup, odată cu masele fecale sunt
eliminate afară. Ouăle sunt eliminate prin ruperea proglotei.

În stadiul de adult parazitează tubul digestiv al vertebratelor. Gazda

intermediară este deseori un nevertebrat.
REPRODUCEREA
 În dezvoltarea cestodelor se întâlnesc următoarele tipuri de larve:
Tipuri de larve:
Oncosfera sau larva hexantă – caracteristică pentru toate cestodele.

LARVE ÎNCHISTATE
Cisticerc sau fina – D
Cenur - E
Cist hidatic sau echinococ – H
Cistecercoid – G

LARVE LIBERE

Coracidiu - A
Procercoid - B
Plerocercoid – C
• Larva cisticerc 🡪 reprezintă o veziculă în care se află 1 stadie
larvară.
• .
Larva cenur 🡪stadie veziculară, care în rezultatul x asexuate se
formează 2 generaţii de larve (4) Ex. Taenia multiceps
Chist hidatit -echinococ 🡪 conţine larve a 4- generaţii. Echinococcus
granulosus.
 Cestode
specia denumirea

Taenia solium Tenia porcului

Taenia saginata Tenia boului

Multiceps multiceps Panglica oilor

Panglica de peşte, botiocefal
Diphyllobothrium latum
Hymenolepis nana Tenia pitică,
himenolepidoză
Echinococcus granulosus Echinococ.
Taenia solium – tenia porcului

Taenia saginata – tenia boului

1.TENIA SOLIUM – TENIA PORCULUI, 2-4 M,
900 PROGLOTE
• GAZDA PRINCIPALĂ – OMUL
• GAZDA INTERMEDIARĂ – PORCUL.
• ADULTUL DE TENIE PARAZITEAZĂ ÎN INTESTINUL SUBŢIRE LA
OM. PROGLOTELE MATURE ÎMPREUNĂ CU MASELE FECALE
NIMERESC AFARĂ. UN PROGLOT CONŢINE ÎN MEDIE 50.000 OUĂ.
• OUĂLE ELIBERATE DIN PROGLOTE SUNT RĂSPÂNDITE PESTE
TOT. PORCUL ODATĂ CU HRANA ÎNGHITE ACESTE OUĂ. ÎN
INTESTINUL PORCULUI DIN OU APARE ONCOSFERA, EA
PERFOREAZĂ INTESTINUL ŞI TRECE ÎN SÂNGE. ÎMPREUNĂ CU
CIRCUITUL SANGUIN AJUNGE ÎN MUŞCHI, CREŞTE ŞI SE
TRANSFORMĂ ÎN CISTICERC SAU FINA (“CARNE MĂZĂRATĂ”).
PENTRU DEZVOLTAREA DE MAI DEPARTE EA TREBUIE SĂ
NIMEREASCĂ ÎN INTESTINUL GAZDEI PRINCIPALE. OMUL SE
INFECTEAZĂ, CONSUMÂND CARNE SEMIFEARTĂ, INFECTATĂ CU
CISTURI.
• OU –ONCOSFERĂ – CISTICERC (SE MATURIZEAZĂ 4 LUNI,
DURATA VIEŢII 3-10 ANI.)
CISTICERC – “CARNE MĂZĂRATĂ”
 SIMPTOME:
• PRINCIPALELE SIMPTOME ALE ACESTEI BOLI SUNT:
- DURERI ABDOMINALE DIFUZE (LOCALIZATE ÎN
SPECIAL ÎN EPIGASTRU);
- LIPSA APETITULUI ALIMENTAR ȘI SCADEREA - LIPSA
APETITULUI ALIMENTAR ȘI SCADEREA Î- LIPSA
APETITULUI ALIMENTAR ȘI SCADEREA ÎN GREUTATE;
- GREATA, VARSATURI;
ÎN CAZURI GRAVE, TENIAZA POATE PROVOCA
OCLUZIE INTESTINALAÎN CAZURI GRAVE, TENIAZA
POATE PROVOCA OCLUZIE INTESTINALA - CÂND
TENIA ESTE FOARTE LUNGA, CRIZE CONVULSIVE -
CAND LARVELE MIGREAZA IN CREIER SI MULTE
ALTE COMPLICATII SI PROBLEME DE SANATATE.
INFESTAREA CU TAENIA SOLIUM POATE FI
PREVENITA PRIN TESTAREA SANITARA A CARNII SI
CICTICERCOSIS CEREBRAL
TAENIA SOLIUM
 Taenia saginata – tenia boului

• Taenia saginata - specia cea mai comună, care parazitează omul; boala apare
datorită consumului de carne de vită insuficient pregătită prin fierbere sau
prăjire.
• Gazda definitivă: Omul
• Gazda intermediară: Bovinele.
• D -9-10 m. Ciclul de dezvoltare se aseamănă cu a teniei porcului, numai că
gazda intermediară sunt vitele cornute mari.
• Cisticercul de Taenia saginata se numește Cysticercus bovis. Ea este răspîndită
mai ales în țările unde se consumă biftecuri în sânge. Spre deosebire de Taenia
solium, la care proglotele mature sunt eliminate câte 5-6 bucăți sub formă de
panglici imobile, la Taenia saginata, proglotele se elimină câte una, sunt mobile
și adesea ies în mod activ între scaune prin orificiul anal al bolnavului
2.CICLUL DE DEZVOLTARE LA TAENIA SAGINATA
3.MULTICEPS MULTICEPS –PANGLICA OILOR
Gazda principală – canidele (cînii
ciobăneşti, vulpele, lupii.)
Gazda intermediară – oaia,
caprele, rar omul.
Ouăle sunt înghiţite odată cu iarba
de către gazda intermediară. Din ou
apare oncosfera care se localizează
în creier unde se transformă într-un
stadiul larvar numit coenur.
Are mărimea unui ou de găină cu
mai multe scolexuri pînă la 100 în
interior. Apasă asupra cerebelului,
provocând dezorientări (tendinţa de
a se învârti în cerc). Oaia fiind
consumată de câni, lupi, larva se
transformă în adult.
Ou – oncosfera – cenur.
 4.HYMENOLEPIS NANA – TENIA PITICĂ
• BOALA – HIMENOLEPIOZĂ. ESTE UNA DIN CESTODE CELE
MAI FRECVENTE ALE OAMENILOR ÎN SPECIAL LA COPIII.
ESTE SINGURUL CESTOD CARE NU NECESITĂ GAZDĂ
INTERMEDIARĂ, TOATE STADIILE DECURG ÎN INTESTIN.
• ESTE CEL MAI MIC VIERME DINTRE CESTODELE UMANE;
ARE APROXIMATIV 2 CM LUNGIME. OĂLE ELIBERATE SUNT
IMEDIAT INVAZIVE.
• PARAZITEAZĂ ÎN INTESTIN LA COPII, N DE EXEMPLARE
PÂNĂ LA 4 000 ÎNTR-O GAZDĂ.
• INFECTAREA ARE LOC PE CALE FECAL-ORALA PRIN
INTERMEDIUL MAINILOR MURDARE, A APEI SI A
ALIMENTELOR CONTAMINATE (FRUCTE SI LEGUME
NESPALATE) CU OUA.
• DURATA DE VIAȚĂ A UNUI VIERME ESTE ÎN MEDIE DE 4-10
SAPTAMANI.
INFECTIA POATE FI ASIMPTOMATICA SAU SE POATE
MANIFESTA PRIN DURERI ABDOMINALE, ANOREXIE (LIPSA
POFTEI DE MANCAREINFECTIA POATE FI ASIMPTOMATICA SAU
 CICLUL DE DEZVOLTARE.

• COPII ÎNGHIT OUĂ – ONCOSFERA, SE FIXEAZĂ DE

PERETELE INTESTINULUI ŞI SE TRANSFORMĂ ÎN
CISTICERCOID. SE FIXEAZĂ DE MUCOASA
INTESTINULUI, ÎNCEP SĂ SE HRĂNEASCĂ ŞI DEVIN
MATURE ÎN 10-12 ZILE. DIN OUĂLE CARE RÂMÎN ÎN
INTESTIN SE POT DEZVOLTA ALŢI INDIVIZI.
Ciclul la Hymenolepis nana
Ou – oncosfera -cisticercoid
5.DIPHYLLOBOTRHIUM LATUM – PANGLICA DE
PEŞTE, BOTRIOCEFAL
• D – 9-15 M; 4-5 MII DE PROGLOTE.
• GAZDA PRINCIPALĂ – OMUL, MAMIFERE CE CONSUMĂ
PEŞTE.
• GAZDA INTERMEDIARĂ I – CICLOPUL
• GAZDA INTERMERDIARĂ II – PEŞTE DE APĂ DULCE
• INTESTINUL OMULUI – OU – APĂ – LARVA ACOPERITĂ
CU CILI - CORACIDIU ÎNOATĂ UN TIMP ŞI ESTE
ÎNGHIŢITĂ DE I GAZDĂ INTERM. – CICLOPUL. PIERDE
CILII SE TRANSFORMĂ ÎN ONCOSFRĂ, PĂTRUNDE ÎN
CAVITATEA CORPULUI ŞI SE TRANSFORMĂ ÎN
PROCERCOID. CICLOPII SUNT ÎNGHIŢIŢI DE A II
GAZDĂ INTERMEDIARĂ UNDE PROCERCOID SE
TRANSFORMĂ ÎN PLEROCERCOID. ÎN ORGANISMUL
UMAN PLEROCERCOID SE TRANSFORMĂ ÎN ADULT.
• OU – CORACIDIU – ONCOSFERĂ – PROCERCOID-
Ciclopul - prima gazdă intermediară
Plerocercoid în carnea de pește
Proglote – panglica de pește (Diphyllobotrhium
latum )
Transportul peștelui contaminat
(somon) din Chile a adus
infecția în Brazilia, o țară care
în care nu se cunoștea acest
parazit (sushi cu somon).
• ÎN EUROPA SUNT 3 FOCARE: ȚĂRILE DIN JURUL MĂRII BALTICE,
LACURILE ELVEŢIENE, DELTA DUNĂRII.
• SIMPTOME: DIAREE, VOMĂ, ANEMII, DURERI ABDOMINALE, SENZAŢII DE
AMORŢEALĂ A MÂNILOR.
• DACĂ NU SUNT TRATATE, INFECȚIILE CU VIERMI DE PEȘTE POT
PROVOCA PROBLEME GRAVE. ACESTE COMPLICAȚII POT INCLUDE:
• ANEMIEANEMIE, ÎN SPECIAL ANEMIE PERNICIOASĂANEMIE, ÎN
SPECIAL ANEMIE PERNICIOASĂ CAUZATĂ DE DEFICIENȚA VITAMINEI B-12
• BLOCAJ INTESTINAL
• BOALA VEZICII BILIARE

• PROFILAXIE.
• GATITI PESTELE LA O TEMPERATURA DE 130 ° TIMP DE CINCI
MINUTE.
• CONGELAȚI PEȘTII SUB -10,0 °
• URMAȚI MANIPULAREA ADECVATĂ A SIGURANȚEI ALIMENTELOR,
CUM AR FI SPĂLAREA MÂINILOR ȘI EVITAȚI CONTAMINAREA
6.Echinococcus granulosus
 Echinococcus granulosus
• D – 5mm. 3 proglote
• Gazda principală: cânii
• Gazda intermediară: vitele cornute mari, oi, porcii, omul.
• Localizare : adultul – intestin
• larva – plămâni (mai frecvent)
• Această boală este mai dăunătoare în stare larvară când formează o veziculă de dimensiuni
mari. Ouăle ajunse pe iarbă sunt mâncate de animalele ierbivore. Oncosferele ies din ou
străbat intestinul şi împreună cu fluxul de sânge se localizează în ficat, plămâni şi se
transformă într-o veziculă ce uneori ajunge la 10kg. Această veziculă se numeşte
echinococ sau chist hidatic.
• Canidele se infectează consumând organele de la ierbivorele infectate. Omul se infectează
netezând blana cânilor.
• Diagnostic – radiografia ficatului, plămâni, creier.
• Este o boală a crescătorilor de animale.
• Ou - oncosfera - echinococ
Dinamica cazurilor de echinococoză înregistrate în Republica Moldova
pe perioada anilor 1980-2013
 LOCALIZAREA NUMĂRUL ABS. %
N CAZURI
1 FICAT 3074 65,4
2 PLĂMÂN 1273 27,1
3 FICAT +PLĂMÂN 62 1.3
4 +SPLINĂ 12
5 +ABDOMEN 14
6 +PANCREAS 1 29 0.7
7 +INTESTIN SUBŢIRE 1
8 +SPLINĂ+RINICHI 1
9 PLĂMÂN+SPLINĂ 4
10 +CRER 1 8 0.2
11 +DIAFRAGMĂ 1
12 +BRONŞII 2
13 SPLINĂ 27 0.66
14 SPLINNĂ+INTESTIN 1
SUBŢIRE
15 +PERITONEU 1 3 0.07
16 +RINICHI 1
17 RINICHI 32 0.8
18 CAVITATEA ABDOMINALĂ 105 2.56
19 POLIORGANIC 13 0.3
20 CUTIA TORACICĂ 8 0.2
21 PANCREAS 5 0.12
22 INTESTINE 5 0.12
23 CREER 4 0.1
24 MIOCARD 3 0.07
25 OASE 4 0.1
26 DIAFRAGMA 4 0.1
27 BAZINUL MIC 5 0.12
28 LOMBAR 2 0.05
29 ŢESUTURI MOI 2 0.05
30 UTER 1 0.024
31 MEDULAR 1 0.024
TOTAL 4703 100,0
Echinococcus granulosus
 FILOGENIA PLATHELMINTHES

• CONFORM TEORIEI LUI GRAF VIERMII PLAŢI PROVIN DE LA

CELENTERATE. CA ARGUMENTE LA UNELE TURBELARIATE, SE ÎNTÂLNESC
SIMETRIA RADIARĂ ÎN SPECIAL LA LARVE.
• TREMATODELE PROVIN DE LA TURBELARIATE PRIN INTERMEDIUL
TEMNOCEFALILOR
• CESTODELE AR DERIVA DIN TREMATODELE MONOGENE SAU
RHABDOCELE.